Planul de Afaceri

SC BUJOOBO PROD
COM SRL
M1.1-E1.2 PLAN DE AFACERİ
Extindere si modernizare fabrica de procesare carne
SC BUJOOBO PRODCOM SRL

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Denumirea solicitantului

A.2. Obiectul de activitate
A.4. Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al organizatiei
A.4. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare
A.5. Administratorii solicitantului
A.6. Participatii la alte societati
A.7. Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului
A.8 Litigii (in desfasurare)
B. POLITICA RESURSELOR UMANE
B.1. Prezentarea organigramei solicitantului

B.2. Conducerea solicitantului
B.3. Personalul executiv
B.4. Politica de personal
B.5. Tendintele privind piata fortei de munca
C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
C.1. Istoricul activitatii

C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului
C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic
C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
C.5. Politica de pret
C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie
PARTEA A II-A – DESCRIEREA PROIECTULUI

D. ANALIZA COMERCIALA
D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului
D.2. Analiza competitiei
D.3. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile)
D.4. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului
D.5. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului
D.6. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale
D.7. Promovare si distributie
E. PREZENTAREA PROIECTULUI
E.1. Obiectivele proiectului

E.2. Descrierea tehnica a proiectului
E.3. Managementul proiectului
E.4. Personal si instruire
E.5. Planul financiar si graficul de realizare
E.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri
F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
2
F.1. Analiza pragului de rentabilitate
F.2. Prognoza veniturilor
F.3. Prognoza cheltuielilor
F.4. Proiectia contului de profit si pierdere
F.5. Bilantul si contul de profit si pierderi
F.6. Flux de numerar - previziuni
F.7. Indicatori financiari
G. CONCLUZII
3
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Denumirea solicitantului: SC BUJOOBO PRODCOM SRL
A.2 Obiectul de activitate.

Obiectul principal de activitate:
1513 – Produse pe baza de carne (inclusiv din carne de pasare)
A.3 Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului.

Forma juridică: Societate cu răspundere limitată
Scurt istoric:
Societatea comercială BUJOOBO S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2002, în localitatea Tirgu
Mures, judetul Mures având ca obiect de activitate achiziţionarea animalelor vii şi sacrificarea
acestora, producerea şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. Capitalul social
al firmei la înfiinţare a fost de 30.000.000 ROL reprezentând aport în numerar a celor trei
asociati, respectiv BUCSA IOAN, JOO STEFAN-VASILE si BOTA VIOREL-AUGUSTIN.
In data de 01.06.2004, domnul JOO STEFAN – VASILE cesioneaza cele 100 de parti sociale
detinute de dansul in favoarea celorlalti 2 asociati, respectiv BUCSA IOAN si BOTA VIOREL-
AUGUSTIN.
In anul 2003, societatea avea un numar de 6 angajati, numar care in anul 2005 a ajuns la 25.
In acelasi an (2003) au fost achizitionate o serie de utilaje pentru prelucrarea carnii ( matoca
100, matoca 160, sprit hidraulic, vitrina frigorifica, bazine de inox, trichinoscop) utuilaje care au
dus la o crestere substantiala a productiei in anul 2004 inregistrandu-se o cifra de afaceri de
971420,9 RON
A.4 Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare
Valoarea capitalului social subscris şi vărsat: 30.000.000 lei (3.000 RON)
A.5 Administratorii si cenzorii societatii

Administratorii societatii
BI/CI /PP
Nr. Nume, Serie/Nr. Locul
CNP Domiciliu Funcţia
Crt. prenume Locul si data naşterii
emiterii
Sincraiul De
CI, seria MS, nr.
Bota Viorel Sinmartinu Mures, Str.
1 038740/31.03.2000, 1570220264368 Administrator
Augustin de Campie Noua, nr.25,
Poliţia Tg. Mures
jud. Mures
Tg. Mures,
CI, seria MS, nr.
str. Magurei,
2 Bucsa Ioan 228849/ 3.12.2003, 1540807264363 Glodeni Administrator
nr. 5, ap. 17,
Poliţia Tg. Mures
jud. Mures
4
Tabel A.5.2
Cenzorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr.
Nr. Locul
Nume, prenume Locul si CNP Domiciliu Funcţia
Crt. naşterii
data
emiterii
Societatea nu are cenzori
A.6 Participatii la alte societati.

SC BUJOOBO PRODCOM SRL nu are participatii la alte societati comerciale
A.7 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :

Tabel A.7.1
Locatii
Nr. Sediul social, punct de lucru,
Activitate Localizare Adresa
crt. sucursala, filiala
Administrativ
Str. Republicii nr. 6,
1 Sediul central Producţia, prelucrarea şi Jud. Mures
Ludus
conservarea cărnii
Str. Brasovului nr.2,
2 Sediu secundar Comerţ cu amănuntul Jud. Mures
Tg. Mures
Str. Republicii nr. 6,
3 Sediu secundar Comerţ cu amănuntul Jud. Mures
Ludus
A.8 Litigii (in desfasurare)

Nu este cazul
B. POLITICA RESURSELOR UMANE
B.1. Prezentarea organigramei solicitantului
DIRECTOR DIRECTOR
PRODUCTIE COMERCIAL CONTABIL SEF
Serviciul protectia muncii
Serviciul apropvizionare
Serviciul contabilitate
Serviciul transporturi
Serviciul pregatire si
Serviciul desfacere
urmarire productie
Serviciul personal
CTC Laborator
Serviciul paza
Programare
invatamant
5
B.2. Conducerea societatii
Tabel B.2.1
Nume si prenume: Bota Viorel Augustin
Functia: Administrator
Vechime pe post/ in societate: 3/3
Intreprinderea Functia avuta si principalele Perioada
indatoriri
Realizari notabile:
Tabel B.2.1
Nume si prenume: Bucsa Ioan
indatoriri
Realizari notabile:
Tabel B.2.1
Nume si prenume: Legian Ioana - Camelia
Functia: Contabil
indatoriri
SCA Unirea Ludus Contabil 1995 – 2002
SC Massiva Impex SRL Ludus Contabil Sef 2002-2006
SC Bujoobo Prodcom SRL Contabil 2004 – prezent
Realizari notabile:
Tabel B.2.1
Nume si prenume: Nemeth Timea Maria
Functia: Inginer tehnolog
indatoriri
SC Bujoobo Prodcom SRL Inginer tehnolog/ Laborant CTC 2003 – prezent
Realizari notabile:
B.3. Personalul executiv

Numar total de salariati: 25
 cu contract de munca: 25
din care cu vechime in organizatie mai mare de 2 anidin care:
cu functie de conducere : 5
si cu functie de executie: 20
6
B.4. Politica de personal
Salariul mediu al personalului angajat în cadrul SC BUJOOBO PROD COM SRL se aliniază la
salariul mediu pe economie, pe lângă acesta ei (angajaţii) beneficiind şi de o serie de facilităţi,
cum ar fi faptul că la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru primesc din partea administraţiei o
anumită cantitate de produse pentru autoconsum.
Din punct de vedere profesional aceştia sunt toţi foarte bine pregătiţi, având la activ o bogată
experienţă de muncă în acest domeniu.
C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
C.1. Istoricul activitatii:

Societatea comercială BUJOOBO S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2002, în localitatea Tirgu
Mures, judetul Mures având ca obiect de activitate achiziţionarea animalelor vii şi sacrificarea
acestora, producerea şi comercializarea produselor şi preparatelor din carne. Capitalul social
al firmei la înfiinţare a fost de 30.000.000 ROL reprezentând aport în numerar a celor trei
asociati, respectiv BUCSA IOAN, JOO STEFAN –VASILE si BOTA VIOREL-AUGUSTIN.
In data de 01.06.2004, domnul JOO STEFAN – VASILE cesioneaza cele 100 de parti sociale
detinute de dansul in favoarea celorlalti 2 asociati, respectiv BUCSA IOAN si BOTA VIOREL-
AUGUSTIN.
In anul 2003, societatea avea un numar de 6 angajati, numar care in anul 2005 a ajuns la 25. In
acelasi an (2003) au fost achizitionate o serie de utilaje pentru prelucrarea carnii ( matoca 100,
matoca 160, sprit hidraulic, vitrina frigorifica, bazine de inox, trichinoscop) utuilaje care au dus la
o crestere substantiala a productiei in anul 2004 inregistrandu-se o cifra de afaceri de 971420,9
RON
C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului:

(terenuri, cladiri, utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc, asa cum sunt evidentiate in
categoria « imobilizari corporale » in sistemul contabil romanesc si care sunt relevante in
desfasurarea activitatii curente)
Tabel C.2.1
Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent
Valoarea rămasa la
Nr. Data
Denumire mijloc fix data ultimului bilant Buc
Crt. achizitiei
contabil
1 Abator, carmangerie, sediu
2 Matoca 100 05/03/2004 12.964,78 1
3 Matoca 160 05/03/2004 17.286,37 1
4 Sprit hidraulic 05/03/2004 4.753,75 1
5 Vitrina frigorifica 05/03/2004 1.888,43 1
6 Bazin inox 03/06/2004 5.547,73 3
7 Trichinoscop 01/12/2003 2.253,75 1
TOTAL
Din punct de vedere moral, mijloacele fixe sunt parţial uzate, având în vedere importul masiv de
tehnologii specifice din Uniunea Europeană, în ultima perioadă.
Trebuie menţionat că societatea foloseşte o serie de utilaje şi echipamente a căror durată
normată de funcţionare a expirat, dar care, din punct de vedere al stării lor fizice şi a uzurii
morale sunt încă funcţionale.
7
Din aceste motive, se impun investiţii în tehnologii noi, care să contribuie la creşterea calităţii
produselor, la reducerea timpului şi a costului de execuţie şi care să corespundă cerinţelor
sanitare şi de mediu impuse de normele Uniunii Europene.
Tabel C.2.2
Terenuri
(MP)CATEGORIA DE
SERIE CERTIFICAT
CONTABILA (RON)
SUPRAFAŢA
NR CERTIFICAT
FOLOSINTA
EXCLUSIVA
LOCALITATE/JUDE
DATA EMITERII
INDIVIZA/
TOTALA/
VALOAREA
Nr.Crt.
(MP)
1 Ludus/Mures 2032 166/1/2/1 3 06/09/2005
TOTAL
Licenţe de fabricaţie: Abatorizarea animalelor si a pasarilor conform licentei de fabricatie Seria

A, Nr 13128
C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic.

Societatea si-a inceput activitatea in anul 2003, avand un numar de 6 angajati, si oferind spre
vanzare o gama mai restransa de produse. Odata cu achizitionarea unor utilaje mai
performante de procesare a carnii, si oferta societatii s-a diversificat, in momentul de fata
oferind urmatoarele produse:
1) Carnati tratati termic prin fierbere si afumare:

- Carnati cabanos, carnati trandafir, carnati Debretini, carnati popular
2) Carnati tratati termic prin afumare rece
- Carnati de casa afumati, carnati picanti, carnati proaspeti,
3) Salamuri:
- salam de vara, salam italian, salam Dumbrava, salam cu sunca, salam de porc, salam
Ludus, salam Extra, salam sasesc tip Ludus, salam Poiana, salam Turist,
4) Afumaturi:
- costita afumata, ciolane afumate, slanina afumata, coaste si oase garf afumate, ceafa de
porc afumata, jambon afumat,
5) Alte produse:
- parizer traditional, parizer cu sunca, crenvurst, polonez, sangerete, lebar de casa, toba,
muschi file, cotlet haiducesc, piept ardelenesc,
Procesul tehnologic:
Materiile prime, constând în carne de porc şi vită, şi diferite piese provenite de la diversi
furnizori de materii prime, sunt conservate prin sărare, în vederea maturării. Timpul de
conservare şi concentraţia de saramură diferă de la produs la produs.
Preparatele din grupa afumături sunt spălate, zvântate, intrând apoi în procesul de afumare sau
fierbere şi afumare, după caz.
8
Preparatele din celelalte grupe intră în procesul de tocare prin diferite site, amestecare în
malaxor pentru omogenizare şi formarea mozaicului specific (pentru salamuri). Preparatele sunt
condimentate funcţie de specific şi se adaugă apa tehnologică în cantităţi diferite funcţie de
sortiment, după care urmează procesul de umplere.
Preparatele sunt apoi uscate, tratate termic, afumate şi / sau răcite şi depozitate la temperaturi
optime, după caz.
Înainte de livrare, toate produsele sunt analizate în laboratorul specializat cu care societatea
colaborează;
C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

Materiile prime utilizate in procesul tehnologic sunt: Carne porc lucru, carne de vita, condimente
pentru preparate carne, cutisinuri, membrane.
Tabel C.4.1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

%
Valoare aprox.
Extern
FURNIZOR Adresa Cantitate aprox. aprox. din
/Intern
(RON) total
achizitii
Materii prime
1 SC DISTRAL SRL Intern Cluj – Napoca, Judetul Cluj 5.500 98.000 82%
2 SC MERCADO SRL Intern Oarda de Jos, Judetul Alba 2.500 20.000 16,73%
SC TONIC
3 Intern Ernei, Judetul Mures 50 1.500 1,27%
DISTRIBUTION SRL
TOTAL 8.050 119.500 100%
Materiale auxiliare
Gheorgheni, Judetul
1 SC ALMI – PROD SRL Intern
Harghita
2 SC MARCHAND SRL Intern Bucuresti
SC PACOVIS Tirgu – Mures, Judetul
3 Intern
ROMANIA SRL Mures
4 SC SZILNEND SRL Intern Joseni, Judetul Mures
SC SUPREMIA GRUP
5 Intern Alba – Iulia, Judetul Alba
SRL
SC TRUMF IMPEX
6 Intern Oradea, Judetul Bihor
SRL
TOTAL 0 0
Utilitati
1 SC ELECTRICA Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
2 SC DISTRIGAZ NORD Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
3 SC ROMTELECOM Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
TOTAL 0 0
TOTAL 0
Livrarea materiilor prime şi auxiliare se face periodic, de 2 – 4 ori pe lună, iar a utilităţilor zilnic.
- la materii prime şi materiale între 7 şi 30 de zile de la facturare (majoritatea furnizorilor
sunt plătiţi la 10 sau 14 zile)
- energia electrică şi gazul metan sunt plătite la 10 zile, apa la 30 zile iar carburanţii la 14
zile de la facturare
9
Aprovizionarea cu materii prime şi materiale nu prezintă riscuri majore, având în vedere
următoarele considerente:
- numărul mare de furnizori
- puterea de negociere a acestora (a furnizorilor) este medie avand in vedere faptul ca
numarul societatilor de procesare a produselor de carne scade rapid datorita regulilor
impuse de Uniunea Europeana
C.5. Politica de pret
Politica de preţ a firmei Bujoobo Prodcom SRL este practicarea unor preţuri sub concurenţă,
sau comparative cu cele concurenţei, în condiţii de calitate superioară.
Aceasta pentru că segmentele de piaţă cărora se adresează firma este reprezentat de
consumatori cu venituri medii, care sunt interesaţi de calitatea produselor consumate, dar
pentru care contează şi preţul. Aceştia preferă preparatele clasice.
Produsele şi preparatele din carne sunt achiziţionate pe tot parcursul anului, vânzările fiind însă
influenţate, în special, de evenimente cu caracter religios.
În ceea ce priveşte riscurile în privinţa stabilirii preţurilor, acestea sunt reduse, având în vedere
clienţii cărora firma se adresează, şi faptul că produsele oferite sunt bunuri de larg consum
C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie

- Bojoobo îşi distribuie produsele, în principal, în oraşele Ludus (unde este si singurul
producator local) si in Tirgu Mures unde are si magazine proprii, dar şi în Nazna,
Corunca, Hadareni, Rosiori, Iernut, Zau, Singer, Sincrai, Reghin, Taureni, Atintis,
Cecalac, Sintana de Mures, Dataseni, Glodeni, Petrilaca din judetul Mures, precum si in
localitati din judetul Cluj, cum ar fi Campia Turzii si Luncani
Tabel C.6.1
PRINCIPALII CLIENTI
Extern Valoare %
CLIENT Adresa Cantitate aprox. aprox. aprox.
/Intern
(RON) din
1 SC AGROMIPA Intern Ludus, Jud. Mures
2 SC BAR AONIS SRL Intern Singer, Jud. Mures
3 SC BOBIN PROD Intern Ludus, Jud. Mures
4 COOP CONSUM Intern Taureni, Jud. Mures
5 CANTINA MOBEX Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
6 COLEGIUL ECONOMIC Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
SC CONTINENTAL
7 Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
HOTELS SA
8 SC INROB SRL Intern Ludus, Jud. Mures
9 SC INVEST ALEX Intern Ludus, Jud. Mures
1 SC RIAD Intern Ludus, Jud. Mures
0
1 SC PANEM SRL Intern Ludus, Jud. Mures
1 SC RO DACIA SRL Intern Ludus, Jud. Mures
2
1 SC POL MUR Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
3
1 SPITALUL LUDUS Intern Ludus, Jud. Mures
4
TOTAL
TOTAL
Livrarile se fac zilnic , iar perioada de incasare variaza intre 7 – 14 zile.

Societatea se ocupa cu prospectarea pietei, si cautarea de noi clienti prin trimiterea de oferte la
magazinele cu specific din zona. Promovarea se face in principal prin magazinele proprii,
10
incercand-se de asemenea pastrarea renumelui de care se bucura numele firmei in randul
consumatorilor.
In general societatea are o piata de desfacere stabila, dar in perioada sarbatorilor de iarna
precum si in perioada Pastelor, se inregistreaza o crestere evidenta a cererii de produse.
PARTEA A II-A – DESCRIEREA PROIECTULUI
D. ANALIZA COMERCIALA
D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului
Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională în România, produsele rezultate din această
activitate (carnea de porc şi preparatele din carne de porc)fiind produse de mare importanţă
pentru consumul întregii populaţii.
Producţia totală de carne de porc, la nivelul României, în ultimii trei ani este prezentată în
tabelul următor:
- mii tone - 2002 2003 2004 2005

Producţia totală de carne de porc 613 634,9 640 650
Ritm de creştere - % - 3,6% 0,8% 1,6%
Sursa: MAPAM
- mii tone - oct-2004 oct-2005

Producţia de porc viu 285 290,7
Ritm de creştere - % - 2%
De menţionat faptul că, România importă anual peste 100.000 tone de carne, pentru a completa
necesarul de consum. Până în mai, principalele ţări din care se importa carnea erau ţările
CEFTA. În prezent, principala ţară din care se importă carnea este Germania (22% din total
importuri), urmată de Franţa şi Italia.
In ceea ce priveste judetul Mures, productia de carne in ultimii trei ani este prezentata in graficul
urmator:
La nivelul MAPAM, piaţa cărnii de porc este susţinută printr-un program, care are în vedere,
printre altele, următoarele obiective:
- ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţirea calitativă a carcasei de porc
- trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia comercială
11
Producţia industrială de carne şi preparate din carne de porc, pe diferite categorii, este
prezentată în cele ce
urmează: Preţ
an tone val(mii lei)
mii lei/kg
Specificare
2002 4.620 60.353 13.063
Carne porc congelată 2003 1.222 15.068 12.331
tranşată 2004 1.411 28.658 20.310
2005 979 14.769 15.086
Preţ
Specificare an tone val(mii lei)
mii lei/kg
2002 165.496 3.747.575 22.645
Carne de porc refrigerată, 2003 152.951 5.088.562 33.269
carcasa 2004 142.274 6.503.306 45.710
2005 147.807 6.570.150 44.451
Preţ
mii lei/kg
2002 396 5.517 13.932
2003 471 449 953
Carne porc congelată carcasa
2004 354 10.829 30.590
2005 621 6.974 11.230
12
Carnea congelată, fie carcasă, fie tranşată, este folosită în special pentru preparate. La toate
categoriile de carne se observă o reducere puternică a cantităţii, în principal pe fondul creşterii
preţurilor.
In ceea ce priveste productia de preparate de carne in judetul Mures, ea este prezentata in
graficul urmator:
Redresarea consumului pe locuitor, în această perioadă (vezi analiza consumului), a avut la

bază creşterea consumului de preparate şi semipreparatelor (tabelele următoare) şi pe baza
creşterilor importurilor
.
Preţ
mii lei/kg
2002 2.388 92.439 38.710
Carne porc uscată, sărată, 2003 1.727 80.340 46.520
afumată, nedezosată 2004 1.942 100.071 51.530
2005 5.829 561.400 96.312
tone val(mii lei) Preţ

Specificare an
mii lei/kg
2002 16.599 604.994 36.448
2003 18.564 995.838 53.644
Cârnaţi şi cârnăciori
2004 17.068 1.019.110 59.709
2005 17.522 1.095.104 62.499
13
Se observă reacţia cererii de preparate şi
semipreparate la preţ, atipică, având în
vedere că, pe fondul creşterii constante a
preţurilor, cantitatea a crescut, chiar dacă
cu unele oscilaţii.
În ceea ce priveşte preferinţele
consumatorilor pentru diferite categorii de
preparate, specialiştii au observat
următoarele:
- o tendinţă clară a populaţiei spre
produsele prelucrate pe bază naturală, produse uscate, cu un adaos de înlocuitori cât
mai redus
- spre sfârşitul anului 2003, începutul anului 2004 se observă o orientare a consumatorilor
spre produse dietetice, şi cu preţ mai mic
- 10% din populaţie sunt consumatori permanenţi ai produselor cu prelucrare înaltă
(congelare, uscare, etc), iar 10 – 15% sunt consumatori ocazionali ai acestor produse
- produsele noi, sofisticate, care presupun o combinare între carne şi diverse legume sau
fructe, sunt în general preferate de către tineri
- 10% din populaţie este prosperă, aceştia punând preţ pe calitatea produselor
achiziţionate, fiind dispuşi să plătească mai mult
- în prezent, doar 15% din producţie se vinde preambalat şi 85% din producţie se vinde în
vrac, în timp ce în UE situaţia este inversă
- până în 2007, volumul produselor preambalate va creşte la 40% din total
Principalii factori care influenţează preţul la produsele din carne sunt:
- costul materiei prime: carcasa de porc reprezintă aproximativ 50% din costul produselor
din carne
- preţul carcasei de porc este puternic influenţat de nivelul taxelor vamale. Impactul taxelor
vamale este de aproximativ 20%. În ultimele luni acestea au înregistrat reduceri
importante, carnea congelată, destinată exclusiv preparatelor având taxă vamală 0
- cheltuielile de transport, care influenţează cu aproximativ 3%
- preţul la carburanţi, influenţează cu cca. 2 – 3%, şi se reflectă în preţuri după 2 – 3 luni
- apariţia de noi ofertanţi competitivi pe piaţă (de ex., intrarea pe piaţă a companiei
americane Smithfield, care a preluat Comtim Timişoara, şi care va avea o capacitate de
procesare de 8000 porci/zi)
Tendinţe privind piaţa cărnii de porc:
Conform documentului de încheiere a negocierilor privind capitolul 7 – Agricultură, situaţia
privind carnea de porc este următoarea:
 Surplus UE - 15 2007 – 2010: 1,5 mil. tone/an
 Deficit UE - 10 2007 – 2010 estimat 200.000 tone / an ca urmare a scăderii producţiei
(probleme de calitate, preţuri mai mari ca media europeană)
Situaţia României:
 Media importurilor (2002 - 2003): 80.000 – 100.000 tone
14
Obiective ale sectorului:
 Acoperirea necesarului de consum intern fără importuri, ca urmare a:
o Excedentului de porumb, orz, ovăz, care va permite menţinerea/creşterea
efectivelor
o Plăţilor directe aferente culturilor vegetale care asigură furajarea efectivelor
o Menţinerea / creşterea capacităţii de procesare ca urmare a modernizării şi
restructurării unităţilor de procesare
o Fonduri provenite din fondurile de dezvoltare rurală
 Posibila diminuare a importurilor româneşti din UE.15 ca urmare a redirecţionării
importurilor din UE-15 în noile state membre (din 2004)
Analiza reacţiei cererii la modificarea preţurilor (elasticitatea cererii funcţie de preţ):
Indicator 2003 2004

Volum Volum
Valoare Valoare
producţie preţ producţie preţ
Tip produs (mil. euro) (mil. euro)
(tone) (tone)
produse carne de vita 18.743 586.937 31.315 18.853 588.991 31.241
produse carne de porc 167.307 7.031.089 42.025 172.535 7.013.301 40.649
produse carne de pasare 161.637 5.024.223 31.083 156.154 4.550.481 29.141
preparate si conserve, din care 139.065 8.508.860 61.186 146.155 9.698.910 66.360
- conserve 15.514 722190 46.551 19.293 1.060.614 54.973
Calculul coeficienţilor de elasticitate a cererii funcţie de preţ:
Elasticitatea cererii fata de

preţ delta C delta C/Co delta P delta P/Po K
carnea de vita 110 0,005869 -74 -0,002 2,484
carnea de porc 5.228 0,031248 -1.376 -0,033 0,954
-
carnea de pasare -5.483 -0,03392 -1.942 -0,062 0,543
-
preparate si conserve 7.090 0,050983 5.174 0,085 0,603
-
conserve 3.779 0,243586 8.422 0,181 1,346
- carnea de vită are o cerere elastică, foarte sensibilă la variaţia preţului (o creştere a
preţului cu o unitate, determină reducerea cererii cu 2,5 unităţi). Orientarea unei societăţi
spre producerea, cu precădere a cărnii de vită, poate fi foarte profitabilă (in situaţia
reducerii preţurilor). În condiţiile actuale, de creştere generalizată a preţurilor, deci şi a
preţului la carnea de vită, afacerea devine mai mult riscantă decât profitabilă
- carnea de porc are o cerere inelastică (o creştere a preţului cu o unitate, determină o
reducere a cererii cu mai puţin de o unitate). În condiţiile actuale de mediu, producerea şi
comercializarea cărnii de porc poate fi rentabilă, fiind preferabilă faţă de celelalte
categorii de carne.
- carnea pentru produsele din pasăre, preparatele din carne şi conservele au
coeficientul elasticităţii negativ, ceea ce înseamnă că pentru aceste produse nu
funcţionează legea cererii. Pentru carnea din pasăre, reducerea preţului a însemnat
reducerea cantităţii cerute, în timp ce pentru preparate şi conserve creşterea preţului a
însemnat creşterea cantităţii cerute. Menţionăm că în categoria de preparate şi conserve
sunt incluse produse din carne de porc, vită şi pasăre (inclusiv curcan).
Elasticitatea încrucişată
15
Elasticitate încrucişata delta C porc delta C/Co delta P pasare delta P/Po K
porc cu pasare 5.228 0,031248 -1.942 -0,062 -0,500
porc cu vita 5.228 0,031248 -74 -0,002 -13,223
- carnea de porc, viz-a-vi de carnea de pasăre sau vită, reprezintă bunuri complementare,
aflate în relaţie inversă. Deci, o creşterea a preţului la carnea de porc, nu va determina o
reorientare a consumatorilor către carnea de pasăre sau vită, din potrivă, se va înregistra
o reducerea a cererii pentru aceste categorii de carne.
D.2. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile)

Cadrul legislativ actual este destul de laborios, existând o serie de acte normative (legi,
ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, ordine) care reglementează normele sanitar – veterinare,
sistemul de clasificare al carcaselor, măsuri de protecţie împotriva îmbolnăvirii animalelor şi
infectării cărnii, condiţii de comercializare şi norme privind controlul oficial al produselor
alimentare.
Cadrul legislativ actual se află în prezent, în schimbare, având în vedere încheierea negocierilor
cu Uniunea Europeană a capitolului privind agricultura. În acest sens, legislaţia românească
trebuie armonizată în conformitate cu următoarele reglementări ale Uniunii Europene:
- Reglementarea 2759/75/CEE privind organizarea comuna de piaţa pentru carnea de
porc
- Reglementarea 3220/84/CEE privind scale de gradare a carcaselor de porc
- Reglementarea 2967/85/CEE privind modul de clasificare a carcaselor de porc
- Reglementarea nr.3444/90/CEE privind acordarea de sprijin pentru depozitarea privata a
cărnii de porc
Integrarea României în Uniunea Europeană, şi armonizarea legislaţiei va avea următoarele
efecte asupra pieţei cărnii din ţara noastră:
- îmbunătăţirea condiţiilor de procesare şi prelucrare a cărnii, ceea ce va asigura o calitate
mai bună a produselor
- reducerea numărului de producători la nivel naţional, prin eliminarea celor mici, care nu
vor fi capabili să alinieze producţia la standardele impuse.
- producătorii vor avea acces la o piaţă de consumatori mult mai largă
- materia primă nu va mai fi afectată de taxele vamale (în cadrul Uniunii nu există bariere
comerciale între state)
- se va realiza o specializare a producătorilor de mezeluri, pentru maximum 5 sortimente
(acum există producători care produc şi 70 de sortimente de mezeluri)
- producătorii vor fi susţinuţi prin acordarea de subvenţii la nivelul celor din Uniune
- consumatorii vor beneficia de produse de calitate rezonabilă, şi la preţuri avantajoase
D.3. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului

Conform datelor oficiale, în ultimii ani, consumul de carne şi preparate din carne, în general,
a crescut constant. Cea mai mare creştere se remarcă la consumul de carne de pasăre, pe
fondul ofertei interne tot mai mari. Cu toate acestea, carnea de porc se menţine în topul
preferinţelor consumatorilor (51% din consumul de carne, este carne de porc).
16
Sursa: MAPAM
Oficialităţile sunt de părere ca o creştere a puterii de cumpărare este firesc să se reflecte în

creşterea consumului de carne şi preparate din carne, şi că această tendinţă se va menţine.
Această concluzie este confirmată şi de datele privind consumul, disponibile pentru perioada
ianuarie – septembrie 2005, şi prezentate în tabelul următor, comparativ cu perioada similară a
anului 2004:
Consum pe cap de locuitor (kg) Sept 2004 Sept 2005 Variaţie %

Carne şi produse din carne, din care: 32,4 34,9 + 7,7%
- carne de bovine 5,8 6,3 + 8,6%
- carne de porc 13,0 13,9 + 6,9%
- carne de pasăre 12,2 13,3 + 9,0%
Sursa: MAPAM
Pornind de la consumul pe cap de locuitor şi considerând o populaţie a României de 22 mil. de

locuitori, rezultă consumul de carne de porc la nivelul tării, pe perioada 2002 – sept. 2005,
prezentat în tabelul următor:
2002 2003 2004 Sept 2005

Consum pe cap de locuitor (kg) 23,4 26,7 29,6 13,9
Consum pe ţară (tone) 514.800 587.400 651.200 305.800
Ritm de creştere - % - + 14,1% + 10,9% -
Analizând datele din punct de vedere a sezonalităţii, în anul 2004 observăm că, consumul de
carne de porc, pe locuitor, în primele trei trimestre ale anului a fost de doar 44% din consumul
anual. Prin urmare, în trimestrul patru, respectiv perioada sărbătorilor de iarnă, se consumă
56% din carnea de porc consumată la nivel anual. Această concluzie nu este surprinzătoare,
consumul de carne de porc fiind o tradiţie în această perioadă a anului. De asemenea, cifrele
confirmă opinia specialiştilor, care spun că cele mai slabe vânzări sunt în prima parte a anului.
Folosind această concluzie pentru a estima consumul anual de carne de porc, în anul 2005 ,
rezultă următoarele:
2005
Consum pe cap de locuitor (kg) 31,6
Consum pe ţară (tone) 695.200
Creştere faţă de anul precedent - % + 6,8%
Principalul factor care influenţează consumul de carne şi preparate din carne este puterea de
cumpărare, care la rândul ei, este influenţată de creşterea economică la nivel naţional, adică de
creşterea PIB.
17
Folosind datele istorice pentru perioada 2002 – 2005 pentru creşterea economică (indicele de
creştere a PIB) şi pentru creşterea consumului de carne (calculată anterior), s-a calculat funcţia
care modelează relaţia între cei doi indicatori. Metoda statistică folosită este metoda celor mai
mici pătrate, funcţia fiind calculată în Excel.
2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004

Creşterea economica (x) 5,7% 5,0% 4,9% 7,6%
Creşterea consum de carne (y) 4,5% 14,1% 10,9% 6,8%
Sursa: BNR (pentru creşterea economică)
Folosind funcţia polinomială de gradul 2 obţinută, şi prognozele privind creşterea economică din
Legea Bugetului de Stat pe 2005 şi Programul de Guvernare pentru perioada 2005 – 2008,
rezultă următoarele creşteri ale consumului de carne de porc:
2006 2007 2008 2009 2010

Creşterea economica (x) 5,5% 5,5% 5,5% 5,5% 5,5%
Creşterea consum de carne (y) 9,9% 9,9% 9,9% 9,9% 9,9%
Consum carne de porc (tone) 839.732 923.047 1.014.628 1.115.295 1.225.950
D.4. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului

În general, utilajele şi tehnologiile folosite în agricultură, în România, sunt învechite, 70% din
acestea având vârsta depăşită, conform reprezentanţilor Ministerului Agriculturii.
În ceea ce priveşte producerea şi prelucrarea cărnii, cei care deţin utilaje performante, în
conformitate cu standardele europene, sunt marii procesatori, care ai acţionariat străin, şi
firmele care au beneficiat de finanţări SAPARD, pentru retehnologizare.
Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară, arată că, în 2003, mai
mult de jumătate din producţia de mezeluri a fost obţinută în fabrici care nu corespund
normelor Uniunii Europene, acestea urmând a fi închise în 2007.
18
În momentul integrării, industria cărnii va fi structurată astfel:
- 10 producători la nivel naţional
- 5 producători regionali, în fiecare regiune
- un număr limitat de producători locali
D.5. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale

Aprovizionarea cu materie primă se va face de la diversi furnizori.
Dintre furnizorii deja existenţi, se vor păstra cei care vor asigura o calitate corespunzătoare a cărnii, conform
cerinţelor impuse de standardele europene privind calitatea, dar şi de cerinţele consumatorilor (ne referim în
special la conţinutul de grăsime) şi se vor stabili relaţii comerciale cu noi furnizori, care să corespundă cerinţelor de
calitate, în special.
TabelD.6.1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME, MATERIALE, SERVICII
%
Valoare aprox.
Extern
FURNIZOR Adresa Cantitate aprox. aprox. din
/Intern
(RON) total
achizitii
Materii prime
1 SC DISTRAL SRL Intern Cluj – Napoca, Judetul Cluj 5.500 98.000 82%
2 SC MERCADO SRL Intern Oarda de Jos, Judetul Alba 2.500 20.000 16,73%
3 SC TONIC Intern Ernei, Judetul Mures 50 1.500 1,27%
DISTRIBUTION SRL
TOTAL 8.050 119.500 100%
Materiale auxiliare
Gheorgheni, Judetul
1 SC ALMI – ROM SRL Intern
Harghita
2 SC MARCHAND SRL Intern Bucuresti
SC PACOVIS Tirgu – Mures, Judetul
3 Intern
ROMANIA SRL Mures
4 SC SZILNEND SRL Intern Joseni, Judetul Mures
SC SUPREMIA GRUP
5 Intern Alba – Iulia, Judetul Alba
SRL
SC TRUMF IMPEX
6 Intern Oradea, Judetul Bihor
SRL
19
TOTAL 0 0
Utilitati
1 SC ELECTRICA Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
2 SC DISTRIGAZ NORD Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
3 SC ROMTELECOM Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
TOTAL 0 0
TOTAL 0
- materiile prime achizitionate de la furnizorii locali sunt de cea mai buna calitate, acest
lucru constituind si motivul alegerii respectivelor societati drept furnizori.
- Puterea de negociere a acestora (a furnizorilor) este medie avand in vedere faptul ca
numarul societatilor de procesare a produselor de carne scade rapid datorita regulilor
impuse de Uniunea Europeana.
D.7. Promovare si distributie

Piaţa ţintă:
- persoane fizice cu venituri medii spre mari, pentru care contează calitatea produselor
consumate, dar şi preţul
- centre de alimentaţie publică (restaurante, cantine, spitale, case de bătrâni, centre de
ajutor social, etc.)
Furnizarea produselor către persoanele fizice, se va face prin următoarele canale de
distribuţie:
- magazine proprii (în Tirgu Mures si Ludus)
- intermediari, care vor furniza magazinelor mici şi magazinelor de tip alimentar
- magazine universale (Univers All) şi supermarketuri (Metro, Selgros)
Justificarea alegerii canalelor de distribuţie:
- peste 50% din vânzări de bunuri de larg consum se realizează prin magazinele mici, de
până la 200 mp
- supermakerketurile şi magazinele universale câştigă din clienţi, în ultimii ani, în
detrimentul magazinelor de tip chioşc
- conform unui studiu Euromonitor, tot mai muţi români vor deveni clienţii
supermarketurilor
- marii retaileri sunt într-o continua dezvoltare:
o Selgros va deschide cel puţin 15 magazine, în oraşele mari, în următorii ani (în
prezent deţine 7 magazine); vânzări 2003 – 170 mil. euro
o Carrefour va deschide 2 magazine pe an, în oraşele cu peste 200.000 de
locuitori – 15-20 în total ţară (în prezent deţine 3 magazine); vânzări 2003 – 128
mil. euro
o Kaufland urmeaza sa inaugureze un nou magazin in acest an in orasul Tirgu
Mures
Desfacerea producţiei va fi asigurată de societatea Bujoobo Prod Com SRL, şi se va face cu
logistica proprie, pentru magazinele proprii, magazine universale şi supermarketuri.
Intermediarii vor asigura distribuţia cu logistica proprie.
20
Tabel D.7.1
PRINCIPALII CLIENTI
%
Valoare aprox.
Extern
CLIENT Adresa Cantitate aprox. aprox. din
/Intern
(RON) total
1 SC AGROMIPA Intern Ludus, Jud. Mures vanzari
2 SC BAR AONIS SRL Intern Singer, Jud. Mures
3 SC BOBIN PROD Intern Ludus, Jud. Mures
4 COOP CONSUM Intern Taureni, Jud. Mures
5 CANTINA MOBEX Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
6 COLEGIUL ECONOMIC Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
SC CONTINENTAL
7 Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
HOTELS SA
8 SC INROB SRL Intern Ludus, Jud. Mures
9 SC INVEST ALEX Intern Ludus, Jud. Mures
1 SC RIAD Intern Ludus, Jud. Mures
0
1 SC PANEM SRL Intern Ludus, Jud. Mures
1 SC RO DACIA SRL Intern Ludus, Jud. Mures
2
1 SC POL MUR Intern Tirgu Mures, Jud. Mures
3
1 SPITALUL LUDUS Intern Ludus, Jud. Mures
4
TOTAL
TOTAL
Livrarile se fac zilnic , iar perioada de incasare variaza intre 7 – 14 zile.

Societatea se ocupa cu prospectarea pietei, si cautarea de noi clienti prin trimiterea de oferte la
magazinele cu specific din zona. Promovarea se face in principal prin magazinele proprii,
incercand-se de asemenea pastrarea renumelui de care se bucura numele firmei in randul
consumatorilor
E. PREZENTAREA PROIECTULUI
E.1. Obiectivele proiectului.

Prin acest proiect se urmareste extinderea si modernizarea carmangeriei apartinand SC
BUJOOBO PROD COM SRL din orasul Ludus, Judetul Mures, pentru a corespunde noilor
norme igienico – sanitare pe care legislatia in vigoare l-eau impus in vederea alinierii la
standardele Uniunii Europene. Pentru atingerea acestui obiectiv, se are in vedere extinderea
spatiului de lucru pentru a se putea realiza fluxul tehnologic in conditii optime, precum si
achizitionarea de echipamente noi si performante care sa duca si la o eficientizare a productiei.
E.2. Descrierea tehnica a proiectului :

Produsele care se vor produce dupa implementarea proiectului:
1) Carnati tratati termic prin fierbere si afumare:
- Carnati cabanos –
Proprietati fizico – chimice:
 apa, max 50%
 substante grase, max 40%
 clorura de sodiu, max 3%
 azot usor hidrolizabil max 45 mg NH3/100g
21
 proteine totale, min 15%
 azotiti, NO2 mg/100g, max 7
Ambalarea, marcarea, etichetarea si tansportul se face conform STAS 3103 - 83
- Carnati trandafir -
Proprietati fizico – chimice
 apa, max 63%
 substante grase, max 40%
 clorura de sodiu, max 3%
 azot usor hidrolizabil, max 45 mg NH3/100g
 proteine totale, min 12%
 azotiti, NO2 mg/100g, max 7
Ambalarea, marcarea, etichetarea si tansportul se face conform STAS 3103 - 83
- Carnati Debretini –
 Apa, max 62%
 Substante grase, max 30%
 Clorura de sodiu, max 3%
 Azot usor hidrolizabil, max 45 mg NH3/100g
 Proteine totale, min 13%
 Azotiti, NO2 mg/100g, max 7
Ambalarea, marcarea, etichetarea si tansportul se face conform STAS 3103 – 83
- Carnati popular -
 Apa, max 63%
2) Carnati tratati termic prin afumare rece
- Carnati de casa afumati –
 Apa, max 62%
22
- Carnati picanti –
 Apa, max 60%
- Carnati proaspeti –
 Apa, max 67%
3) Salamuri:
- Salam de vara -
 Sare, max 3%
 Azot usor hidrolizabil, max 45 mg/100g
 Substante proteice totale 15 mg/100g
 Apa, max 68%
- Salam italian –
 Substante grase max 24 – 38 %
 Sare, max 3%
 Substante proteice totale 11 mg/100g
 Apa, max 68%
- Salam Dumbrava –
23
 Substante grase, max 29 – 35%
 Sare, max 3%
 Azot usor hidrolizabil, max 45mg/100g
 Substante proteice totale 12 mg/100 g
 Apa, max 65%
- Salam cu sunca –
 Sare, max 3%
 Azot usor hidrolizabil, max 45 mg/100 g
 Substante proteice totale, 11 mg/100g
 Apa, max 68%
- Salam de porc –
 Sare, max 3%
 Substante proteice totale 9 g/ 100 g
 Apa, max 58 %
- Salam Ludus –
 Substante grase, max 40 %
 Sare, max 3%
 Azot usor hidrolizabil max 45 mg/100 g
 Substante proteice totale, 7 mg/100 g
 Apa, max 55%
- Salam Extra –
 Sare, max 3%
 Apa, max 50%
- Salam sasesc tip Ludus –
24
 Sare, max 3%
 Apa, max 50%
- Salam Poiana –
 Sare, max 3%
 Substante proteice totale, 7 mg/100g
 Apa, max 68%
- salam Turist –
 Sare, max 3%
 Substante proteice totale, 7 mg/ 100 g
 Apa, max 68%
4) Afumaturi:
- Costita afumata –
 Sare, max 4%
- Ciolane afumate –
 Sare, max 4%
 Azotiti mg/100 g produs, max 7
- Slanina afumata –
 Sare, max 4%
- Coaste si oase garf afumate –
 Sare, max 4%
- Ceafa de porc afumata,
- Jambon afumat –
 Sare, max 4%
25
 Azotiti, max 12 mg/100 g produs
5) Alte produse:
- Parizer traditional –
 Sare, max 2.8%
 Azot usor hidrolizabil max 30mg/100g
 Substante proteice totale min 11%
 Azotiti max 7 mg/100 g
 Apa, max 70%
- Parizer cu sunca -
 Sare, max 2.8%
 Azot usor hidrolizabil max 30mg/100g
 Substante proteice totale, min 11%
 Azotiti, maxim 7mg/100g
 Apa, max 70%
- Crenvurst –
 Apa, max 68%
 Grasime, min 22%
 Sare, max 2%
 Azotiti, max 7 mg/100g produs
- Polonez –
 Apa, max 68%
 Sare, max 2,8%
- Sangerete –
 Apa, max 72%
 Grasime, min 30 – 40 %
 Sare, max 3%
 Azotiti, max 7 mg/100 g produs
 Azot usor hidrolizabil (mg NH3/100 g), max 30
- Lebar de casa –
 Apa, max 72%
 Grasime, min 23 – 37 %
 Sare, max 3%
 Substante proteicetotale, min 8%
- Toba –
26
 Sare, max 2%
 Azotiti, max 7 mg / 100 g produs
- muschi file, cotlet haiducesc, piept ardelenesc, pasta de mici, carne tocata.
Licente de productie : Abatorizarea animalelor si a pasarilor conform licentei de fabricatie

Seria A, Nr 13128 emis la data de 26.11.2003
Descrierea rezumativa a fluxului tehnologic ;
-Fluxul pentru preparatele din carne se desfăşoară astfel: zonă recepţie materii prime, o
intrare pentru carnea congelată şi una pentru carcase, unde există o rampe mobile, un cântar
de pardoseală şi unul aerian, camere frig pentru carcase vită şi porc, cameră frig pentru carne
congelată de porc şi vită (camerele de frig vor fi dotate cu instalaţii de frig pe bază de freon
ecologic), spaţiu dezambalare pentru carnea congelată cu depozite pentru ambalaje şi
europaleţi, sală decongelare, unde se lasă o perioadă pentru a se decongela, spaţii de toaletare
pentru carnea decongelată şi carcase. Din spaţiul de toaletare vor intra în sala de tranşare
produsele care trebuie tranşate, ele urmând a fi livrate către zona de prelucrare efectivă.
-Zona de prelucrare constă în: sala de injectare şi cameră frig tumbler, unde se află
maşina de injectat cu bandă, tumblerul cu liftul de încărcare, sala de prelucrare cu zonă pentru
malaxare-cuterizare, unde se află wolf, cuter, malaxor, maşina de gheaţă, şi zona de umplere,
cu o masă de lucru, o maşină de clipsat şi o maşină de şpriţ cu vacuum. Produsele rezultate din
această zonă sunt conduse către hiţuire, urmând apoi sa fie fierte sau afumate, iar apoi către
afumarea la rece.
-Produsele fierte sau afumate se depozitează în camere separate după etichetare,
urmând apoi să fie ambalate şi depozitate în depozitul de produse finite. Produsele care
urmează să fie livrate vor fi duse în sala de expediţie, unde vor fi cântărite şi apoi livrate.
-Oasele rezultate din procesul de tranşare se vor depozita într-un spaţiu amenajat în
clădirea anexă, urmând a fi evacuate din incintă cu utilaje speciale pentru acest scop.
-Spălătoarele împreună cu depozitele aferente sunt desfăşurate astfel: spălătorul de lăzi
deserveşte zona de tranşare şi prelucrare, spălătorul de cărucioare deserveşte zona de
prelucrare şi fierbere/afumare, iar spălătorul de navete deserveşte zona de livrare.
La parter se mai află biroul de expediţie, depozite de sare, condimente, maţe şi
membrane, vestiare pe sexe, grupuri sanitare, sala de mese , o cameră pentru centrala termică
şi cazane, o încăpere pentru agregate frigorifice şi o cameră pentru tabloul electric.
Pe amplasament se mai află birourile administrative, birou medic veterinar, un laborator
microbiologic şi unul chimic.
o Măsuri de protecţie a mediului :

- Staţii şi instalaţii de preepurare a apelor uzate
- Instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, pentru colectarea şi
dispersia gazelor reziduale în atmosferă
- În scopul protejării solului şi a subsolului se va realiza o platformă din beton pe strat de
balast compactat, canalizată printr-un sistem de guri de scurgere. Scurgerea apelor
pluviale va fi asigurată prin pante spre gurile de scurgere aferente căii de acces şi
platformelor din incintă.
- Reziduurile rezultate din procesul tehnologic se colectează şi se valorifică prin contracte
încheiate cu întrprinderi de profil ce le folosesc ca materii prime sau vor fi incinerate.
- Resturile menajere se vor evacua printr-o firmă specializată de salubritate. Nămolul de la
staţia de preepurare, după neutralizare se va utiliza ca fertilizant pentru terenurile
agricole
E.3. Managementul proiectului
- prezentarea persoanelor implicate in administrarea si managementul proiectului. Se va
completa tabelul E.3.1 pentru fiecarea persoana implicata in administrarea si
27
managementul proiectului, daca acestea difera de cele prezentate conform sectiunii B.2
Tabelul E.3.1 se completeaza obligatoriu pentru responsabilul legal si responsabilul
tehnic.
Tabel E.3.1
Nume si prenume: Bota Viorel Augustin
Functia avuta si principalele
Intreprinderea Perioada
indatoriri
Realizari notabile:
Tabel E.3.1
Nume si prenume: Bucsa Ioan
Functia avuta si principalele
Intreprinderea Perioada
indatoriri
Realizari notabile:
E.4. Personal si instruire

- Lista cu personalul SC BUJOOBO PROD COM SRL
Nr Crt Functia Nr. persoane

1 Administrator 2
2 Casier 1
3 Contabil 2
4 Electrician 1
5 Inginer 1
6 Instalator 1
7 Laborant trichinoscop 1
8 Măcelar 2
9 Mezelar 3
10 Muncitor 3
11 Muncitor necalificat 1
28
12 Portar 1
13 Tranşator 2
14 Vânzător 4
Total 25
E.5. Planul financiar al proiectului si graficul de realizare

Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa
tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro /RON publicat pe pagina web a
Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii studiului de
fezabilitate.
Tabel E.5.1
Curs Euro / leu 3,5100din data de 02/06/2006
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
- RON Euro RON Euro RON Euro
Ajutor public nerambursabil 1.282.967 1.282.967
Cofinantare privata, din care: 1.282.967 503.499 1.786.466
- autofinantare
- imprumuturi 1.282.967 503.499 1.786.466
TOTAL PROIECT 2.565.934 503.499 3.069.433
Precizati sursele de cofinantare privata. Daca cofinantarea privata este asigurata si din
imprumururi, detaliati conditiile de finantare (denumire creditor, tipul creditului, durata,
dobanda, garantii depuse, etc.).
- Graficul de realizare a proiectului
29
ESALONAREA INVESTITIEI
Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna Luna
Indicatori 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Reamenajare spatii
depozitare carne
congelata
Reamenajare spatii
dezambalare
Reamenajare spatii
decongelare
Construire spatii
pentru toaletare
Construire spatiu
pentru depozitarea
ingredientelor
Reamenajare
receptii materii
prime
Reamenajare sala
de mese
Reamenajare
grupuri sanitare
Construire spatii
pentru formarea
ambalajelor
Construire spatiu
pentru depozitarea
ambalajelor/etichetel
or
Construire spatiu
pentru receptia
materiilor prime
Construire spatiu
pentru ambalare
Construire sala si
birou de expeditie
produse finite
Construire ecluza
sofer
Construire spatiu
pentru
spalarea/depozitare
a navetelor
Construire depozit
produse finite
Construire spatiu
pentru tabloul
electric
Reamenajare spatiu
pentru afumarea la
rece
Reamenajare
depozit frig produse
afumate
Modernizare camera
medic veterinar
Modernizare
magazie
condimente
Modernizare depozit
frig confiscate
Modernizare depozit
deseuri
Reamenajare
spalator/depozit
carucioare
Reamenajare spatiu
afumare/fierbere
Reamenajare
depozit prospaturi
31
Reamenajare
depozit frig carcase
vita
Reamenajare
camera frig tumbler
Reamenajare spatiu
frig in sala de
transare
Reamenajare spatiu
spalare/depozitare
lazi
Reamenajare spatiu
toaletare carcase
Modernizare depozit
frig carcase porc
Modernizare sala de
transare
Modernizare zona
malaxare cutterizare
Modernizare zona
prelucrare/umplere
Modernizare statie
de preepurare ape
uzate
Construirea de
facilitati pentru
curatarea si
dezinfectarea
mijloacelor de
transport
Achizitii rampe
descarcare
Achizitii rampe
expeditie
Achizitie cutter
Achizitie ghilotina
32
Achizitie masina de
tocat
Achizitie malaxor
Achizitie masina de
gheata
Achizitie masina de
injectat
Achizitie tumbler
Achizitie masina de
umplut
Achizitie masina de
clipsat
Achizitie wolf
Achizitie celule de
afumare si fierbere
Achizitie masina de
vacumat
Achizitie masina de
spalat cutite
Achizitie cantare
Achizitie statie de
preepurare
Achizitie instalatii de
frig
Achizitie filtru sanitar
Achizitie climatizare
33
F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
F.1. Analiza pragului de rentabilitate
Se vor relua rezultatele calculelor din studiul de fezabilitate cu indicarea gradului de utilizare a
capacitatii nou proiectate la care se atinge pragul de rentabilitate.
F.2. Prognoza veniturilor

Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie » cu
vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care
anual.
In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre
persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii :
a. gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp;
b. corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si
precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate;
c. modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate (randurile 13-19)
F.3. Prognoza cheltuielilor

Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie » cu
valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care
anual.
- urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale
studiului ;
- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si
precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea
cheltuielilor si au influenta relevanta ;
F.4. Proiectia contului de profit si pierdere

In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate
anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta
coloana nu se completeaza).
Se va completa anexa B3 randurile aferente : 14 «Venituri Financiare », 15 « Cheltuieli privind
dobanzile », 16 « Altele », 20 « Impozit pe profit », restul randurilor fiind preluate automat din
anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte
informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).
F.5. Bilant sintetic previzionat

Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a
posturilor din bilant.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere
urmatoarele:
a. in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de
societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat
in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza);
b. valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente
(daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in
perioada respectiva;
c. valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se
adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va
corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si
pierdere);
d. valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu
specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte
elemente considerate relevante. Valoarea stocurilor se determina dupa formula:
CA  Pcs
S
365
Unde:
i. CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;
ii. Pcs – este perioada (zile) de conversie a stocurilor - definita ca perioada
de timp necesara pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi
vanzarea acestora catre clienti.
e. valoarea creantelor depinde de termenele de plata acordate clientilor, se va
urmari corelarea cu termenele de plata la descrierea activitatii comerciale.
Valoarea creantelor se determina dupa formula:
CA  Pcc
C
365
Unde:
i. CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere;
ii. Pcs – este perioada (zile) de conversie a creantelor - definita ca perioada
de timp necesara pentru conversia creantelor asupra clientilor in numerar.
f. casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent

aceleiasi perioade din linia T;
g. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an – se previzioneaza in
functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt
previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile
sociale afernete activitatii. Valoarea acestora se determina dupa formula:
(Cex  Cam)  Pep
D
365
Unde:
i. Cex – sunt cheltuielile de exploatare conform previziunii contului de profit si
pierdere;
ii. Cam – sunt cheltuielile cu amortizarea conform previziunii contului de
profit si pierdere;
iii. Pep – este perioada (zile) de efectuare a platilor - definita ca perioada de
timp intre achizitionarea de materii prime, materiale, etc, si angajarea fortei
de munaca si plata efectiva a acestora;.
h. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an – se previzioneaza in
functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung
primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor
reesalonate(daca este cazul);
i. subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent (daca este cazul) si incasarile
primite prin programul SAPARD;
j. capitalurile proprii – se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital
social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si
rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in
35
anul urmator iar dividendele se vor plati in cursul anului urmator), rezervele deja
constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent;
k. se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si
pierdere si fluxul de numerar;
F.6. Flux de numerar

Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe
perioada implementarii (anexele B5 si B6, maxim 2 ani) si pentru o perioada de 5 ani (anexa
B7) dupa implementarea proiectului.
- se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni;
- atentie la randul « Disponibil de numerar curent » acesta nu poate fi negativ !
- orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea
elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ;
F.7. Indicatori financiari – Anexa B8

Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva
sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi
calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante.
Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele:
- Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul
poiectului.
- Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform
obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de
produse, volumul productiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură
diferenţiat pentru fiecare obiect de activitate. Se inscriu valorile din Anexa B1 « Prognoza
Veniturilor » randul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor respective (Total
An1,… , Total An 5).
- Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în functie de
domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se inscriu valorile din Anexa B2
« Prognoza Cheltuielilor» randul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente
perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
- Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie
pozitiv pentru fiecare an previzionat.
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
Re
rRe   100
Ve
- Profitul net (Pn) = rezultatul final al exerciţiului financiar (anual) din care s-a scăzut
impozitul pe profit, trebuie sa fie pozitiv pentru fiecare an previzionat dupa
implementarea proiectului;
- Durata de recuperare a investitiei (Dr) – trebuie să fie maxim 10 ani ;
Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat în ani).
36
Se calculeaza astfel :
VI
Dr 
Pn _ mediu
Unde :
Pn_mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza, calculat ca medie aritmetica ;
- Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% ;

Pn
rRc   100
VI
- Cheltuieli financiare (Cf)

Sunt cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat.
Se preiau valorile trecute in Anexa B3 ” Proiectia contului de profit si pierdere”, randul 15
“Cheltuieli privind dobanzile”, aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).
- Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) - trebuie să fie supraunitar pe
fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investiţiei
Reprezinta capacitatea societatii pe acoperire a cheltuielior financiare (dobânzi bancare
la creditele contractate).
Re
Ga 
Cf
- Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru fiecare an
de prognoză ;
RAFN = Total intrări numerar (exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA) / (dobânzi +
plăţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B7
randul J « Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA » din care se
scade randul K « Plati/incasari pentru impozite si taxe » iar rezultatul se imparte la randul
C « Total iesiri de lichiditati prin finantare ».
- Rata indatorarii (rI) - trebuie să fie maximum 60% ;

Este calculata ca raport intre total datorii si total active.
TDi
rI   100
TA i
unde :
TDi= total datorii in anul i ;
TAi= total active in anul i ;
- Rata de actualizare – este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar

viitoare.
- Valoarea neta actualizata (VNA) – trebuie sa fie pozitiva;
Este calculata astfel:
n
FN i FN n
VNA     VI
i 1 1  r  (1  r ) n r
i
unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (2%) + marja
de risc pe ţară (6%) evaluată de către Agenţie ca valoare medie şi care va fi reevaluată
pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea
unei aproximări unitare)
FNi = flux de lichiditati net din anul i;
37
VI = valoarea investitiei ;
- Disponibilul de numerar curent (randul S, din anexele B5, B6, B7 « Flux de

numerar » trebuie sa fie pozitiv in orice luna sau an de previzionare. Se preiau
valorile din randul S din Anexa B7 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total
An 5).
G. CONCLUZII
38

Planul de Afaceri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC BUJOOBO PROD

M1.1-E1.2 PLAN DE AFACERİ

Extindere si modernizare fabrica de procesare carne

SC BUJOOBO PRODCOM SRL

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A.1. Denumirea solicitantului

B. POLITICA RESURSELOR UMANE

B.1. Prezentarea organigramei solicitantului

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

C.1. Istoricul activitatii

PARTEA A II-A – DESCRIEREA PROIECTULUI

E.1. Obiectivele proiectului

F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Denumirea solicitantului: SC BUJOOBO PRODCOM SRL

A.2 Obiectul de activitate.

A.3 Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului.

A.5 Administratorii si cenzorii societatii

Societatea nu are cenzori

A.6 Participatii la alte societati.

A.7 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :

A.8 Litigii (in desfasurare)

B. POLITICA RESURSELOR UMANE

B.1. Prezentarea organigramei solicitantului

B.3. Personalul executiv

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE

C.1. Istoricul activitatii:

C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului:

Licenţe de fabricaţie: Abatorizarea animalelor si a pasarilor conform licentei de fabricatie Seria

C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic.

1) Carnati tratati termic prin fierbere si afumare:

C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime.

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie

Livrarile se fac zilnic , iar perioada de incasare variaza intre 7 – 14 zile.

PARTEA A II-A – DESCRIEREA PROIECTULUI

- mii tone - 2002 2003 2004 2005

- mii tone - oct-2004 oct-2005

Redresarea consumului pe locuitor, în această perioadă (vezi analiza consumului), a avut la

tone val(mii lei) Preţ

Indicator 2003 2004

Calculul coeficienţilor de elasticitate a cererii funcţie de preţ:

Elasticitatea cererii fata de

D.2. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile)

D.3. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului

Oficialităţile sunt de părere ca o creştere a puterii de cumpărare este firesc să se reflecte în

Consum pe cap de locuitor (kg) Sept 2004 Sept 2005 Variaţie %

Pornind de la consumul pe cap de locuitor şi considerând o populaţie a României de 22 mil. de

2002 2003 2004 Sept 2005

2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004

2006 2007 2008 2009 2010

D.4. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului

D.5. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME, MATERIALE, SERVICII

D.7. Promovare si distributie

Livrarile se fac zilnic , iar perioada de incasare variaza intre 7 – 14 zile.

E.1. Obiectivele proiectului.

E.2. Descrierea tehnica a proiectului :

Licente de productie : Abatorizarea animalelor si a pasarilor conform licentei de fabricatie

o Măsuri de protecţie a mediului :

E.4. Personal si instruire

Nr Crt Functia Nr. persoane

E.5. Planul financiar al proiectului si graficul de realizare

Achizitie filtru sanitar