M- 1 P NE 1E L D . 1 .

2 A

AC F E AR

INFIINTARE ABATOR BOVINE, SUINE SI OVINE IN ZONA AGRICOLA FOCSANI (JUDETUL VRANCEA)

S.C. TSGM DOLLAR PROD S.R.L.

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT A.1. Denumirea solicitantului A.2. Obiectul de activitate A.4. Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al organizatiei A.4. Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare A.5. Administratorii solicitantului A.6. Participatii la alte societati A.7. Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului A.8 Litigii (in desfasurare) B. POLITICA RESURSELOR UMANE B.1. Prezentarea organigramei solicitantului B.2. Conducerea solicitantului B.3. Personalul executiv B.4. Politica de personal B.5. Tendintele privind piata fortei de munca C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE C.1. Istoricul activitatii C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime C.5. Politica de pret C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie PARTEA A II-A DESCRIEREA PROIECTULUI D. ANALIZA COMERCIALA D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului D.2. Analiza competitiei D.3. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile) D.4. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului D.5. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului D.6. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale D.7. Promovare si distributie E. PREZENTAREA PROIECTULUI E.1. Obiectivele proiectului E.2. Descrierea tehnica a proiectului E.3. Managementul proiectului E.4. Personal si instruire E.5. Planul financiar si graficul de realizare E.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI F.1. Analiza pragului de rentabilitate F.2. Prognoza veniturilor F.3. Prognoza cheltuielilor F.4. Proiectia contului de profit si pierdere

F.5. Bilantul si contul de profit si pierderi F.6. Flux de numerar - previziuni F.7. Indicatori financiari G. CONCLUZII

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT A.1. Denumirea solicitantului: S.C. TSGM DOLLAR PROD S.R.L. A.2 Obiectul de activitate. (Se va mentiona doar obiectul de activitate efectiv, generator de venituri, si nu cel din actul constitutiv al solicitantului) Domeniul de activitate principal al societatii TSGM Dollar Prod S.R.L. este transportul rutier de marfa, cod caen 6024. In prezent activitatea principala generatoare de venituri o constitue: - comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne incluzand de asemenea vanzarile cu amanuntul de carne de pasare si vanat - cod caen 5222. A.3 Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului. (Se vor mentiona doar evenimentele majore din activitatea acestuia) Forma juridica a societatii este: societate comerciala cu raspundere limitata TSGM DOLLAR PROD S.R.L. persoana juridica romana, care isi desfasoara activitatea pe baza legilor tarii, prevederile contractului de societate si a statutului societatii. In prezent societatea are sediul social in judetul Vrancea, localitatea Focsani, strada Magazia Garii, numarul 12 detinand numarul de ordine in Registrul Comertului J39/406/1994 din 30.05.1994, iar starea firmei este: functiune cu certificat de inmatriculare preschimbat, durata fiind nelimitata. Terenul pe care urmeaza a se executa constructia se afla in proprietatea S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L., dobandit in baza contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 1533 din data de 10.04.2006 la biroul notarului public asociati Ivan Constantin si Ivan Bogadan Constantin. Terenul este situat in judetul Vrancea, in extravilanul Municipiului Focasni - Mindresti, Strada Zona statia de epurare, Nr. T56 p235 inscris in C.F. nr. 78127811 din data 06.04.2004, nr. Top (8737+8742)/1N Scurt istoric al societatii Societatea comerciala TSGM Dollar Prod S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 sub numarul J39/406/30.05.1994, avand ca asociati pe Gogoiu Mitica si Trasculescu Silviu Florin, sediul social fiind Strada Cuza Voda nr.21, apartament 15, judetul Vrancea. Conform statutului si contractului de societate, la infiintarea firmei obiectul principal de activitate a fost: transport, comert si constructii. In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si contractului de cesiune autentificat cu numarul 494 se retragere din societate asociatului Gogoiu Mitica si se coopteaza un nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu care preia cele 10 parti sociale in valoare totala de 5 ron lei cesionate de Gogoiu Mitica iar

sediul social va fi schimbat cu strada Magazia Garii, numarul 12, bloc N1, apartament 7, localitatea Focsani, judetul Vrancea. La aceasta data principalele domenii de activitate au fost transportul si comertul cu produse alimentare. In anul 2003 se deschide un punct de lucru in Soseau Galati km 5, respectiv un depozit cu materiale de constructii al firmei Rehau pentru care societatea a devenit distribuitor. De asemenea s-au comercializat piese de schimb pentru combinele Claas. In anul 2004 societatea incepe lucrari de constructii civile si producerea de materiale de constructii (B.C.U.) deschizand un punct de lucru in localitatea Focsani, Str. Comisia Centrala nr.28 B, judetul Vrancea. In anul 2005 activitatea de comert s-a specializat pe comertul cu carne, avand doua puncte de desfacere in P-ta Moldovei. In acelasi an, 2005, societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C. Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in vederea comercializarii carcaselor de carne. Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, a fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceze la alte abatoare autorizate. Incepand cu mijlocul anului 2005 activitatile de comert cu piese de schimb, materiale de constructii si de constructii s-au redus, activitatea principala fiind cea de comercializare a carnii. In data de 10.04.2006 conform actului aditional autentificat cu numarul 461 cei doi asociati ai firmei, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu au hotarat primirea unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru. In urma acestui act aditional capitalul social este repartizat astfel: Mocanu Dumitru 50%, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu cate 25%. In prezent asociatii au hotarat infiintarea unui abator modern in localitatea Focsani finantat prin programul SAPARD. A.4 Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare (conform ultimei cereri de inscriere de mentiuni la Oficiul Registrului Comertului) : Numai pentru societatile publice pe actiuni se vor mentiona doar actionarii semnificativi (minim 5% din capitalul social). Conform statutului societatii incheiat in data de 24.11.1993 si a contractului de societate incheiat in data de 08.02.1994 capitalul social subscris si depus de asociati la banca este de 10 Ron si se divide in 20 parti sociale a cate 0,5 ron fiecare, egale si indivizibile. La constituirea capitalul social, fiecare asociat a participat cu 5 ron, reprezentand 50% din acestea. Partile sociale detinute de asociati sunt dupa cum urmeaza: Domnul Trasculescu Silviu Florin detine un numar de 10 parti sociale de la numarul 1 la numarul

10 inclusiv, participand cu suma de 5 ron si Domnul Gogoi Mitica detine un numar de 10 parti sociale de la numarul 11 la numarul 20 inclusiv, participand cu suma de 5 ron. Capitalul social nu poate fi micsorat sub 10 ron, fiind limita minima admisa de art.34, alin.2 din Legea nr. 31/1990, dar poate fi marit cu acordul adunarii generale a celor doi asociati Cota de participare a asociatilor la beneficii si pierderi conform prevederilor art. 9 din contractul de societate este de 50% fiecare iar asociatii beneficiaza de dividendele distribuite de societate la sfarsitul anului numai din beneficiul net. In cazul cand se vor distribui dividende cu incalcarea prevederilor legale, acestea sunt restituite de beneficiari iar dreptul la actiunea de restituire a dividendelor incasate in plus se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Pe durata societatii, creditorii particulari ai asociatilor pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partilor cuvenite din beneficiile acordate de societate sub forma de dividende dupa bilantul incheiat, iar dupa dizolvare si din partile ce i s-ar cuveni din patrimoniul societatii. In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si contractului de cesiune autentificat cu numarul 494, asociatii au hotarat de comun de acord: retragerea din societate a asociatului Gogoiu Mitica si cooptarea unui nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu care preia cele 10 parti sociale in valoare totala de 5 ron lei cesionate de Gogoiu Mitica . Astfel, capitalul social in valoare de 10 ron este egal repartizat celor 2 asociati, cate 5 ron fiecare iar participarea la beneficii si pierderi este de 50% pentru fiecare. In data de 10.04.2006 conform actului aditional autentificat cu numarul 461 cei doi asociati ai firmei, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu au hotarat primirea unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru si cesionarea de parti sociale astfel: - Trasculescu Silviu Florin cesioneaza 6 parti sociale a cate 10 ron fiecare in suma totala de 60 ron, reprezentand capital social, domnului Mocanu Dumitru, care accepta si s-a obligat sa achite contravaloarea partilor cesionate. - Trasculescu Alin Silviu cesioneaza 5 parti sociale a cate 10 ron fiecare in suma totala de 50 ron, reprezentand capital social, domnului Mocanu Dumitru, care accepta si s-a obligat sa achite contravaloarea partilor cesionate. In prezent, conform acestui act aditional din data de 10.04.2006, capitalul social subscris si varsat este in valoare totala de 220 ron, in numerar, divizat in 22 parti sociale, indivizibile si egale, numerotate de la numarul 1 la numarul 22, fiecare in valoare de 10 lei, repartizat pe asociati astfel: - Trasculescu Silviu Florin participa cu suma de 50 ron, in numerar si detine 5 parti sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 1 la numarul 5 inclusiv, cu un procent de participare la profit si pierderi de 25%

- Trasculescu Alin Silviu participa cu suma de 60 ron, in numerar si detine 6 parti sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 6 la numarul 11 inclusiv, cu un procent de participare la profit si pierderi de 25% - Mocanu Dumitru participa cu suma de 110 ron, in numerar si detine 11 parti sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 12 la numarul 22 inclusiv, cu un procent de participare la profit si pierderi de 50%

TabelA.4.1 Structura acionariat STRUCTURA ACIONARIAT SC TSGM DOLLAR PROD SRL LA DATA 22.06.2006 ( In prezent) Nr. Crt. 1 2 3 Nr. de actiuni/ pari sociale deinute 5 6 11 22 Valoare nominala (RON) 10 10 10 50 60 110 220 Valoare totala (RON) Participare la capital (%) 25 25 50 100 TabelA.4.2 Date de identificare ale acionarilor DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE BI/CI/PP (Persoane fizice) CNP Cod Unic de (Persoane fizice) Inregistrare (Societati) Participare la capital (%)

Denumire acionar TRASCULESCU SILVIU FLORIN TRASCULESCU ALIN SILVIU MOCANU DUMITRU TOTAL

Nr. Crt. 1

Denumire acionar

Adresa

TRASCULESCU SILVIU Seria GR nr. FLORIN 093473 2 TRASCULESCU ALIN SILVIU Seria VN nr. 216277

MOCANU DUMITRU

Seria VN nr. 124162 TOTAL

Str. Magazia Garii nr. 12, ap. 1500225390718 7, Focsani, jud Vrancea Str. Magazia Garii nr. 12, ap. 1740904390707 7, Focsani, jud Vrancea Str. Cuza Voda nr.13, bl.13, 16805044390717 et.2, ap.4, Focsani, jud Vrancea

25

25

50 100

A.5 Administratorii si cenzorii societatii Administratorii societatii BI/CI /PP Serie/Nr. Locul CNP Locul si data naterii emiterii Seria GR nr. 093473 Loc: Municipiul Focsani Data:08.02.1995 Municipiul Craiova Judetul Dolj

Nr. Crt .

Nume, prenume

Domiciliu Str. Magazia Garii nr. 12, ap. 7, Focsani, jud Vrancea

Funcia

TRASCULESCU SILVIU FLORIN

1500225390718

Administrator

Tabel A.5.2 Cenzorii societatii Nr. Crt . 1 2 .. .. n Nu e cazul A.6 Participatii la alte societati. Mentionati toate societatile comerciale si obiectul lor de activitate (efectiv, si nu declarat) la care solicitantul detine mai mult de 5% din capitalul social. Mentionati de asemenea si daca unul dintre actionarii/ asociatii solicitantului detine functie de administrator la una dintre societatile la care solicitantul detine participatii semnificative. Nu e cazul A.7 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului : Tabel A.7.1 Locatii Nr. crt. 1 Punct de lucru: depozit 2 3 Punct de lucru Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala Sediul social Activitate Depozitari materiale constructii-cod caen 6312 Lucrari constructii civile si producerea de materiale de constructii Localizare Loc. Focsani, Jud. Vrancea Loc. Focsani, Jud. Vrancea Loc. Focsani, Jud. Vrancea Adresa Str. Magazia Garii, nr.12, bl. N1, Ap. 7, Sos. Galati, Km 5 Str. Comisia Centrala nr.28 B BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii Locul naterii

Nume, prenume

CNP

Domiciliu

Funcia

Cod caen 265, 266, 452 Punct de lucru - 2 4 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carnecod caen 5222 Comercializare produse alimentare Loc. Focsani, Jud. Vrancea

P-ta Moldovei (Boxa carne nr. 1)

A.8 Litigii (in desfasurare) ( Tabelele se completeaza daca este necesar, altfel se sterg si se mentioneaza Nu este cazul ) Nu e cazul B. POLITICA RESURSELOR UMANE B.1. Prezentarea organigramei solicitantului Structura actuala a personalului societatii este : Administrator (1 persoana) Director tehnic 1 persoana

macelari transare , gestionari, vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii 3 persoane

Sef departament tehnic 1 persoana Director Economic 1 persoana B.2. Conducerea societatii (Enumerati personalul cheie (care asigura conducerea diferitelor departamente/ directii din cadrul organizatiei, conform organigramei) si completati pentru fiecare persoana un tabel conform modelului, iar daca este cazul, o scurta prezentare a realizarilor notabile ale fiecarui angajat cheie in cadrul entitatii.) Tabel B.2.1 Nume si prenume: Trasculescu Silviu Florin Functia: Administrator Vechime pe post/ in societate: 12 ani/12 ani Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri SMA Odobesti jud. Vrancea Inginer stagiar Statiunea de cercetari Mecanic sef viticole Odobesti jud. Vrancea Intreprinderea de transport Inginer sef specilaizat pentru agricultura si industrie alimentara Focsani, jud Vrancea Fabrica de zahar Tataranu, Director jud. Vrancea Agrotransport SA Focsani, Director jud. Vrancea S.C. TSGM Dollar Prod SRL Administrator

Perioada 1974-1978 1978-1980 1980-1986

1986-1990 1990-2000 1997-prezent

Realizari notabile: A coordonat cu succes campania de marketing si promovare a unitatilor de vanzare pe plan local, reusind sa formeze o baza clientelara fidela. Tabel B.2.1 Nume si prenume: Trasculescu Alin Silviu Functia: Sef departament tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri Agroservice Costanta Reprezentant combine Class Agrotransport Vrancea Sef atelier mecanic S.C. Dollar Prod Inginer sef S.C Scorpion SRL Reprezentant vanzari Registrul Auto Roman filiala Director Vrancea S.C. TSGM Dollar Prod SRL Sef Departament tehnic Realizari notabile:

Perioada 1998 1999-2000 2000-2005 2002-2005 2005-prezent 1-06-2006-prezent

Tabel B.2.1 Nume si prenume: Mocanu Dumitru Functia: Director tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri Abator Prodincar Focsani Tehnician transare Duico Prodserv SRLAdministrator societate de productie si desfacere produse carne SC TSGM Dollar Prod Director tehnic Realizari notabile:

Perioada 1990-1992 1992-1996 1-06-2006-prezent

Tabel B.2.1 Nume si prenume: Sapunaru Pica Functia: Sef Departament Economic Vechime pe post/ in societate: 2 luni/ luni Intreprinderea Functia avuta si principalele Perioada indatoriri SC CAP Goleganu Economist 1982-1991 Contabil evidenta integrala 1992-2006 societati comerciale cu profil de prestari servicii, comert, productie SC TSGM Dollar Prod Director economic 1-05-2006-prezent Realizari notabile: a modernizat sistemul de evidente la reteau de magazine, reducand astfel pierderile societatii

B.3. Personalul executiv Numar total de salariati: este de 3 salariati

cu contract de munca: este de 3 salariati

10

din care cu vechime in organizatie mai mare de 2 ani: Nu e cazul din care: cu functie de conducere si cu functie de executie: Nu e cazul Structura salariatilor cu functie de executie se prezinta astfel:

macelar transare, gestionari-vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii

Structura salariatilor cu functie de conducere se prezinta astfel (2 persoane) :

Director tehnic (1 persoana)- tehnic, aprovizionare, organizarea muncii Director Economic (1 persoana)-economic, contabilitate, banci Sef departament tehnic (1 persoana)

colaboratori - macelar transare, gestionari, vanzatori - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii (Precizati nivelurile orientative de salarizare pe fiecare categorie de personal cu atributii de executie.). Nivelurile orientative de salarizare pentru intreg personalul angajat sunt urmatoarele :

o director tehnic: 1.000 Ron o director economic : 500 Ron o sef departament tehnic : 500 Ron
o colaboratori : 370 Ron

B.4. Politica de personal Descrieti metodele de motivare a persoanelor angajate din cadrul unitatii (incluzand conditiile salariale, conditiile de munca, transport, cazare, masa, pregatire profesionala). Caracterizati in ansamblu calitatea profesionala a personalului executiv, precum si atitudinea acestora fata de firma/ asociatie, de obiectivele si sarcinile trasate. Societatea are un numar de 3 salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata, iar pentru desfasurarea activitatii societatea colaboreaza cu macelar transare, gestionari-vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii Angajarea personalului societatii s-a realizat respectand legislatia in vigoare in acest domeniu de activitate. Intre societate si angajat s-a incheiat un contract de munca individual care cuprinde:durata contractului, felul serviciului, conditii de angajare, salariul lunar, durata concediului anual, alte drepturi banesti de care angajatul beneficiaza, drepturi si obligatii legate de protectia muncii. Metodele de motivare a personalor angajate aplicate de societate sunt: salarii procentuale in functie de realizarile profesionale ale angajatilor

11

conditii de munca optime si dotarea cu echipamente de protectie necesare bonusuri in produse alimentare oferite saptamanal angajatilor. acordarea de sprijin salariatilor in unele momente dificile din viata particulara a acordarea de plati compensatorii stimulative pentru lucru in perioadele de zile

desfasurarii activitatii;

salariatilor libere. In conceptia societatii, cea mai importanta resursa o constituie resursa umana, care asigura prin specificul ei, inteligenta, valorificarea in conditii de maxima eficienta a tuturor celorlalte resurse ale companiei. Pachetul motivational oferit cuprinde si cursuri de instruire si perfectionare cat si team-building organizat periodic de catre societate. In acest mod se are in vedere nu numai cresterea pregatirii profesionale si specializarea continua a angajatilor pentru a tine pasul cu noile realitati tehnologice de pe piata procesarii produselor din carne, cat si o mai buna valorificare a potentialului interuman prin sporirea capacitatii muncii in echipa, caracteristica esentiala in orice societate adaptata la conditiile economiei de piata. Personalul detinut de firma este unul calificat, fidel fata de firma si conducerea acesteia, participand la buna desfasurare a activitatii si la dezvoltarii societatii. Implicarea angajatilor este unul dintre factorii ce optimizeaza productia societatii. Implicarea angajatilor se reflecta prin asumarea responsabilitatii pentru deciziile luate, rolul in executarea deciziilor, si recunostinta meritelor in cresterea productivitatii societatii. Tendinta societatii este de optimizare a raportului personal/capacitate si de crestere a exigentelor in ceea ce priveste implicarea salariatilor. B.5. Daca prezinta relevanta, caracterizati (pe scurt, prin evidentierea factorilor care influenteaza dinamica fortei de munca, de ex. existenta in zona a unui obiectiv industrial care urmeaza sa fie lichidat sau infiintarea unor obiective industriale noi care vor absorbi din forta de munca din zona) tendintele privind piata fortei de munca din zona unde va desfasurati activitatea, precum si specificul calificarilor fortei de munca. Dei n judeul Vrancea rata omajului a nregistrat constant un nivel sub cel nregistrat la nivel naional, innd cont de evoluia cererii de locuri de munc, n perioada de preaderare, trebuie luate att msuri active ct i preventive pentru limitarea omajului i creterea participrii pe piaa muncii. Reducerea omajului se poate realiza prin creterea continu a calitii serviciilor de ocupare, prin extinderea programelor de formare profesioanal continu, prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat, ntre ntreprinztori si administraii publice locale dar si infiintarea/dezvoltarea unor firme ce vor genera noi locuri de munca.

12

Resursele de munca, n municipiul Focsani, au nregistrat, n ansamblul economicosocial, mutatii generate de factorii specifici perioadei de tranzitie cum ar fi: schimbari profesionale si structurale ale economiei de piata, privatizarea, somajul. Relevanta este si situatia somerilor si a ratei somajului: omeri nregistrai i rata omajului omerii nregistrai la Ageniile pentru Jude Vrancea ocuparea Anii forei de munc (numr persoane) 1995 2000 2001 2002 16197 10137 9211 9254 Din care: Rata femei omajului (numr - total (%) persoane) 7335 3874 3851 3327 8,3 6,1 5,6 5,9

Rata omajului - femei (%)

7,6 4,5 4,6 4,2

La nivelul municipiului Focsani, resedinta judetului Vrancea, sunt 3.306 agenti economici care desfasoara activitati aproape in toate domeniile de activitate pornind de la industrie, comert, transporturi, agricultura. Conform angajamentelor asumate de tara noastra, toate unitatile de procesare din industria alimentara, care nu au intocmit programe de modernizare si restructurare, vor fi inchise pana la 30 iunie 2006. Centrelor de colectare a laptelui si abatoarelor li se va interzice sa furnizeze carne sau alte preparate in retelele de magazine, singurul lucru permis in viitor fiind doar comercializarea directa catre beneficiar a produselor proprii. Aceasta daca nu se modernizeaza pentru incadrarea in categoriile superioare B sau chiar A, singurele admise de Uniunea Europeana. Unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la de la Bruxelles, fiind totodata monitorizate de europeni. In tara sunt pana in 10 unitati de acest gen. Cele mai multe sunt in categoria B, iar in prima este doar o singura societate comerciala, dar care se ocupa de cresterea si procesarea pestelui si a produselor din peste. In prezent exista un numar foarte mic de unitati de procesare carne bovina aprobate de U.E dintre care pot fi mentionate: - Agricola International SA Bacau - SC Cicalex SA Alexandria

13

- SC Carmolimp SRL Ucea de Jos, Brasov - SC Doly Com SRL Roma, Botosani -SC Aldis SRL Calarasi Astfel se poate observa faptul ca in judetul Vrancea nu esista inca un abator adaptat standardelor Uniunii Europene. De aceea, consideram ca este atat necesara cat si benefica infiintarea unui abator care sa corespunda cerintelor europene.

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE C.1. Istoricul activitatii: Societatea comerciala TSGM Dollar Prod S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 sub numarul J39/406/30.05.1994, avand ca asociati pe Gogoiu Mitica si Trasculescu Silviu Florin iar sediul social fiind Strada Cuza Voda nr.21, apartament 15, judetul Vrancea. Conform statutului si contractului de societate, la infiintarea firmei obiectul principal de activitate a fost: transport, comert si constructii. In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si contractului de cesiune autentificat cu numarul 494 se retrage din societate asociatului Gogoiu Mitica si se coopteaza un nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu. La aceasta data principalele domenii de activitate au fost transportul si comertul cu produse alimentare. In anul 2003 se deschide un punct de lucru in Soseau Galati km 5, respectiv un depozit cu materiale in constructii al firmei Rehau pentru care societatea a devenit distribuitor. Deasemenea s-au comercializat piese de schimb pentru combinele Claas. In anul 2004, societatea incepe lucrari de constructii civile si producerea de materiale de constructii (B.C.U.) deschizand un punct de lucru in localitatea Focsani, Str. Comisia Centrala nr.28 B, judetul Vrancea. Aici, a fost montat un dispozitiv de realizare a caramidelor din beton celular usor. Materiile prime erau nisipul, cimentul si un liant chimic special. Uscarea produselor era naturala si era folosita la constructia caselor. Totodata s-a constituit o echipa de constructori cu care s-au realizat constructii civile case de locuit si modernizari de apartamente - in zona orasului Focsani; case de vacante, cabane din lemn, terase in zona localitatii Lepsa; case de locuit in localitatea Milcovul. In aceasta activitate de constructii se foloseau caramizile realizate de societate. Depozitul de materiale de constructii din Sos. Galati km 5 se aproviziona cu produse Rehau de la Bucuresti, cuprinzand: teava de apa diferite dimensiuni, teava de instalatii, coturi, fitinguri pentru instalatii, sisteme de drenaj, incalziri in pardoseala, instalatii termice si corpuri de iluminat.

14

Aceste produse se distribuiau prin magazine si depozite din judetul Vrancea cu care s-au incheiat contracte . Principalele magazine si depozite erau: S.C. Comat Vrancea, S.C. Metex Focsani, S.C. Metalele Com Focsani, S.C. Eurocasa Focsani. Aprovizionarea cu piese de schimb pentru posesori de combine agricole Claas se desfasura astfel:piesele de schimb erau primite prin societatea Agroservice Constanta reprezentant in Romania al firmei Claas. Societatea se ocupa de distribuirea produselor catre beneficiari si de indrumarile tehnice necesare montarii si demontarii acestor piese de schimb. Totodata se comercializeaza piese de motoare Mercedes si Perkins, curele de transmisie, piese pentru aparatele de cosit, treierat ale combinei, uleiuri de ungere si rulmenti. Scolarizarea s-a facut la firma Claas in Germania. In anul 2005, activitatea de comert s-a specializat pe comertul cu carne, avand doua puncte de desfacere cu amanuntul a carnii in P-ta Moldovei Focsani, pe sistemul de macelarie unde transarea carnii se face pe loc in functie de preferintele clientilor. Deasemenea, se fac vanzari de carne carcasa catre alte magazine specializate. In acelasi an 2005, societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C. Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in vederea comercializarii carcaselor de carne. Se achizitionau animale vii din comunele limitrofe, se sacrificau si se vindea carcasa catre clienti din Bucuresti, judetul Vrancea, judetul Galati magazine de carne si distribuitori. Carnea se vindea din spatiile frigorifice ale abatorului, clientii venind sa se aprovizioneze cu masinile proprii. Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, acesta a fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceseze la alte abatoare autorizate. In aceasta situatie, asociatii au luat hotararea de a construi un abator nou, proprietatea societatii in conformitate cu normele europene. Incepand cu mijlocul anului 2005 activitatile de comert cu piese de schimb, materiale de constructii si de constructii s-au redus, societatea activand in prezent numai in domeniul carnii si produselor din carne. In data de 10.04.2006 conform actului aditional autentificat cu numarul 461 cei doi asociati ai firmei, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu au hotarat primirea unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru. In prezent asociatii au hotarat infiintarea unui abator modern in localitatea Focsani finantat prin programul SAPARD. C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului: (terenuri, cladiri, utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc, asa cum sunt evidentiate in categoria imobilizari corporale in sistemul contabil romanesc si care sunt relevante in desfasurarea activitatii curente)

15

Tabel C.2.1 Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent Nr. Valoarea rmasa la Data Crt Denumire mijloc fix data ultimului bilant Buc achizitiei . contabil 1 Bormasina cu pikamer 03.12.2005 6.500 1 Instalatie prelucrare fier 2 14.12.2005 11.500 1 forjat 3 Masina slefuit 03.12.2005 2.500 1 4 Instalatie incalzire 18.09.2005 19.583,33 1 5 Masina curatat burti 16.10.2005 14.821,42 1 Masina rindeluit cu 6 14.12.2005 25.000 1 circular 7 Fierastrau electric abator 18.07.2005 16.770,82 1 8 Camera frigorifica 06.07.2005 25.666,66 1 9 Lada frigorifica 08.07.2005 4.125 2 10 Masina curatat burti 23.11.2005 19.722,22 1 Calculator complet 11 18.12.2005 3.800 1 echipat TOTAL Relevati textual gradul actual de uzura, fizica si morala, a respectivelor mijloace fixe, prin comparatie cu tendintele actuale ale sectorului. Mentinerea si consumul capitalului in functiune presupune pastrarea parametrilor initiali si inlocuirea acestuia pe masura consumului. Aspectul vizat este cel fizic. Doua concepte fundamentale se evidentiaza in aceasta privinta: uzura si amortizarea. Uzura presupune o componenta fizica ce insemna pierderea calitatilor ca urmare a utilizarii in productie si morala ca urmare a deprecierii capitalului in termeni relativi, uzura morala de gradul I fiind genul de uzura intalnit atunci cand raportarea se face la alte capitaluri cu performante tehnice si implicit economice mai mari, iar cea de gradul al II-lea referindu-se la introducerea de noi mijloace, performante in asemenea proportie incat utilizarea celor vechi genereaza pierderi ce impun inlocuirea lor imediata. Uzura isi gaseste antidotul din pespectiva economica in amortizare. Aceasta consta intr-un proces de transfer treptat, de-a lungul perioadei de functionare normata, a valorii, de asemenea maniera incat la sfarsitul acesteia intreprinzatorul sa fie in masura sa achizitioneze capital de aceeasi factura si performante cel putin similare. Recuperarea valorii capitalului investit se face liniar, adica in transe anuale egale. Descrierea si analizarea gradului de uzura a mijloacelor fixe ale societatii: Fluxul tehnologic este integrat, procesele tehnologice fiind conduse asistat iar utilajele si instalatiile au fost modernizate si automatizate corespunzator unui nivel tehnologic ridicat. Gradul de uzura fizica si morala pentru aceste utilaje la momentul actual, tinand seama si de specificul activitatii, este redus.

16

Toate utilajele si instalatiile au fost puse in functiune in anul 2005 si inceputul anului 2006. Pentru a evita uzura excesiva a utilajelor si mentinerea lor in reparatii pe perioade de timp mari, societatea a integrat un sistem de intretinere si reparatii a utilajeor ce se constitue din:

intretinerea si supravegherea zilnica - avand ca obiectiv principal inlaturarea unor defectiuni minore si care nu necesita inlocuirea unor componente; revizia tehnica se realizeaza in vederea determinarii felului urmatoarei interventii tehnice ce urmeaza a se efectua; reparatia curenta are in vedere inlaturarea uzurii fizice prin inlocuirea unor piese sau componente uzate si se executa de catre personal specialize; reparatia capitala se realizeaza dupa expirarea unui ciclu normat de functionare a utilajului si in cadrul acestei reparatii au loc operatii de inlocuire a unor piese si operatii de modernizare a utilajelor. Tabel C.2.2 Terenuri SUPRAFAA TOTALA/ CATEGORIA DE (MP) FOLOSINTA NR CERTIFICAT INDIVIZA/ EXCLUSIVA LOCALITATE/JU DET DATA EMITERII 10.04.200 6 16.05.200 6 SERIE CERTIFICAT VALOAREA CONTABILA (RON) 1.116,81 1.116,81

Nr.Crt.

1 2 N

Focsani / Vrancea Focsani / Vrancea

4.429 4.429

Exclusiva 4.429 mp Exclusiva 4.429 mp

(MP)

1533 2015

TOTAL Enumerati eventualele brvete, licente, marci, franchise, etc. in proprietate/folosinta care au influenta asupra proiectului. Nu e cazul C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic. Evidentiati urmatoarele aspecte: - gama sortimentala actuala de bunuri si/ sau servicii furnizate si evolutia gamei sortimentale pe durata de existenta a societatii, daca este cazul ; In anul 2005 societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C. Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in vederea comercializarii carcaselor de carne. Se achizitionau animale vii din comunele limitrofe, se sacrificau si se vindea carcasa catre clienti din Bucuresti magazine de carne si distribuitori. Carnea se vindea din spatiile frigorifice ale abatorului, clientii venind sa se aprovizioneze cu masinile proprii.

17

Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, a fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceseze la alte abatoare autorizate. In aceasta situatie, asociatii au luat hotararea de a construi un abator nou, proprietatea societatii in conformitate cu normele europene. In prezent, societatea are ca activitate principala comercializarea de carcase carne porc, carcase carne vita si carcase carne ovine iar sacrificarea animalelor pentru procesarea carnii se face la alte abatoare specializate din zona localitatii Focsani. Preturile practicate de societate sunt:

pentru carcasa porc calitatea 1: intre 65 Ron si 72 Ron pentru carcasa porc calitatea 2 : intre 57 Ron si 62 Ron pentru carcasa vita tineret: intre 80 Ron si 85Ron pentru carcasa vita adult: intre 65 Ron si 70 Ron pentru carcasa ovina: intre 80 Ron si 100 Ron Societatea are ca activitate secundara comercializarea produselor din carne precum

preparate carne, produse alimentare din carne ambalate, produse specifice carmangeriilor dar in prezent este o activitate redusa. volumul de vanzari realizate pe produse/servicii in ultimii trei ani ; In anul 2003 societatea noastra nu a desfasurat activitate. In anul 2004 volumul de vanzari a condus la venituri din incasari de 55.061 Ron, iar in anul 2005 s-au inregistrat venituri din vanzari de 540.359 Ron. licente de productie, comercializare, export, daca este cazul ; Nu e cazul aspectele relevante ale activitatii de cercetare-dezvoltare pentru largirea gamei sortimentale, daca este cazul ; Administratorul societatii impreuna cu directorul tehnic au intreprins un studiu de piata, actiuni de cercetare a pietei concurentiale locale, obiectivul societatii fiind de a satisface pe deplin exigentele gastronomice ale clientilor avand in vedere ca preocuparea oamenilor pentru o alimentatie sanatoasa si hranitoare este in crestere in ultimii ani conform studiilor de piata efectuate de Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004. De asemenea, au fost intreprinse actiuni de popularizare pe plan local a unitatii de alimentatie, corelandu-se o strategie de costuri-venituri extrem de eficienta in momentul de fata care a condus la scaderea preturilor cu 5 10% la produsele comercializate fata de concurentii directi si o politica de atragere a clientilor care incepe sa dea roade, lucru dovedit si de cresterea incasarilor. Astfel, in urna studiului de piata s-au evidentiat principalele tipuri de produse care conduc in topul preferintelor consumatorilor si s-au luat masuri pentru aprovizionarea unitatii cu acestea pentru a fi comercializate. De asemenea, s-au luat masuri pentru

18

imbunatatirea logisticii de aprovizionare avand la baza fluxul vanzarilor realizat in perioadele anterioare care s-a corelat cu previzionarea realista a volumului cererii astfel incat societatea sa nu inregistreze pierderi prin detinerea unor cantitati mari de produse pe stoc dar in acelasi timp sa nu se inregistreze nici deficiente in procesul de vanzare in urma lipsei marfurilor care se cer pe piata. caracteristicile calitative si de proces tehnologic care reflecta traditia zonei de reprezentativitate pentru produs(e), daca sunt procesate produse traditionale in sensul definitiei din Ghidul solicitantului, daca este cazul ; Nu e cazul modalitati de ambalare, etichetare, marcare, depozitare, pastrare, transport (conditionare) ;

Ambalarea, depozitarea si transportul se fac conform cerintelor/standardelor specifice industriei alimentare produse din carne respectiv: dotarea cu spatii frigorifice de depozitare si cu vitrine frigorifice la vanzare; transportarea produselor cu masini speciale auto frigorifice si oferirea certificatelor de calitate si garantie la servicile si produsele oferite. C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime. - materiile prime principale si secundare utilizate in activitatea curenta Pentru asigurarea materiilor prime de baza, societatea a incheiat contracte cu furnizori interni. In prezent, societatea desfasoara doar activitatea de comercializare carne (in principal carcase carne) iar materiile prime principale utilizate in aceasta activitate sunt: bovine in viu porcine in viu ovine viu carne transata: marea majoritate achizitii de la S.C.Oprea SRL si S.C. Zamfir preparate carne: marea majoritate achizitii de la S.C.Leinad SRL si S.N.C Zamfir produse alimentare carne ambalate: marea majoritate achizitii de la S.C.Topaz SRL produse carmangerie marea majoritate achizitii de la S.C.Ade 2001 SRL, S.C. Duico S.R.L, S.C. Romsuintest S.R.L si Prolin S.R.L.

Marfuri

furnizorii de materii prime principale Tabel C.4.1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME FURNIZOR Extern /Intern Adresa Produs bovine viu Cantitate aprox. Valoare aprox. (RON) % aprox. din

19

Persoane fizice

IN

Comunele judetului

8 tone 8

32.000 32.000 6.000 10.000 16.000 3.000 3.000 0

100 100 38 62 100 100 100

TOTAL 1 2 Persoane fizice S.C. IN IN Produs porcine viu Comunele judetului Cioresti jud. Vrancea 1 tone 2,5 tone

TOTAL 1 Persoane fizice TOTAL TOTAL IN Produs ovine viu Comunele judetului

3,5 tone 1tone 1 tona

descrierea retelei de aprovizionare, a logisticii folosite si a modului de operare Aprovizionarea materiilor prime se face de la furnizori reprezentanti atat de

persoane fizice (in cazul achizitionarii animalelor vii) cat si de persoane juridice si se realizeaza cu masini specializate din parcul auto propriu. Societatea nu lucreaza cu intermediari, aprovizionarea fiind directa pe baza de contract - la care sunt anexate certificate de calitate si garantie la servicile si produsele oferite de furnizorii respectivi- si comenzi ferme eliminandu-se astfel riscul unor posibile intreruperi a activitatii. Pe parcursul derularii activitatii societatea a pastrat bune relatii comerciale cu furnizorii de materii prime, politica societatii in domeniul aprovizionarii fiind aceea de a identifica o baza stabila de furnizori , pentru a asigura astfel continuitatea fluxurilor. termenele de plata si termenele de livrare pentru materiile prime utilizate de solicitant in relatia cu furnizorii. In relatia cu furnizorii societatea foloseste instrumente bancare de plata cu termene stabilite intre 10 si 15 zile, valabile si pentru plati si pentru incasari. In ceea ce priveste termenele de livrare a materiilor prime, acestea sunt stabilite in contractul incheiat cu furnizorul respectiv si sunt diferite in functie de produsul achizitionat.

Concluzionati principalele riscuri (pozitii de monopol a furnizorilor, riscuri valutare pentru importuri, etc) si dificultati in privinta aprovizionarii cu materii prime, inclusiv caracteristicile de sezonalitate. Nu exista pozitii de monopol ale furnizorilor de materie prima si aceasta din doua

motive. In primul rand ne referim aici la materii prime care sunt practic produse de larg consum si sunt consumate ca si produse in viata de zi cu zi. In al doilea rand, majoritatea furnizorilor este constituita din persoane fizice si nu juridice, care livreaza in cantitati

20

moderate si nu isi pot permite sa negocieze de pe pozitii de egalitate cu societatea noastra, ceea ce duce la imposibilitatea plasarii pe o asemenea pozitie. Din acelasi motiv nu se poate discuta nici de impunerea anumitor conditii de catre distribuitorii de materie prima, deoarece societatea noastra poate renunta la acestia in orice moment. Resursele suficiente de materie prima din aria regionala in care societatea isi desfasoara activitatea fac sa nu existe riscuri mari in ceea ce priveste aprovizinarea. In anul 2005 evolutia preturilor materiei prime pe piata interna, a fost ascendenta cu tendinte accentuate, motiv care a creat unele dificultati societatii. Societatea nu detine stocuri mari de materii prime, avand in vedere costurile mari de finantare a acestora, ci se limiteaza la stocuri de siguranta pentru perioade rezonabile.

C.5. Politica de pret - nivelurile de preturi in care se incadreaza produsele solicitantului, comparativ cu cele ale competitorilor; Preturile produselor se incadreaza in preturile pietei respective, fiind preturi accesibile ceea ce a determinat cresterea la aceste produse, lucru dovedit prin comenzile ferme pe care societatea le are in continuare. In prezent, societatea are ca activitate principala comercializeaza de carcase carne porc, carcase carne vita si carcase carne ovine iar sacrificarea animalelor pentru procesarea carnii se face la alte abatoare specializate din zona localitatii Focsani. Preturile practicate de societate sunt: pentru carcasa porc calitatea 1: intre 65 Ron si 72 Ron pentru carcasa porc calitatea 2 : intre 57 Ron si 62 Ron pentru carcasa vita tineret: intre 80 Ron si 85Ron pentru carcasa vita adult: intre 65 Ron si 70 Ron pentru carcasa ovina: intre 80 Ron si 100 Ron segmentele de piata carora li se adreseaza produsele solicitantului ; Produsele pe care societatea le comercializeaza se adreseaza intregii populatii indiferent de clasa sociala, varsta sau sex. Produsele se comercializeaza atat direct catre consumatori persoane fizice prin punctele de desfacere proprii ( magazine deschise in Pta Moldovei Focsani) cat si prin reteaua de distributie catre persoane juridice carmangerii din zona Focsani, Galati, Bucuresti si restaurante din Focsani ( Ambasador, Unirea, Ciocarlia si Ghibi). profilul consumatorilor de produse ale solicitantului;

21

In ceea ce priveste consumatorii de carcase carne si produse din carne, daca se identifica termenul de consumator cu cel de client, putem spune ca avem doua categorii: consumatorul (clientul) initial, reprezentat de partenerii de afaceri, respectiv societatile care cumpara carnea de la compania noastra pentru a o distribui sau procesa mai departe, iar a doua categorie este reprezentata de consumatorul (clientul) final, respectiv persoanele care cumpara produsele din carne si o si consuma. Caracteristici ale consumatorului final: numr persoane Jude Anii Vrancea 1995 2000 2001 2002 2003 393237 391220 391322 396002 395330 Pe grupe de vrst Total 0 - 14 ani 82974 75966 74178 72097 69353 15 - 59 ani 234364 234075 235913 242431 244458 60 ani i peste 75899 81179 81231 81474 81519

Cu toate creterile nregistrate, romnii nregistreaz un consum mult mai mic dect n statele europene. Dac n 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, n 2004 - 58,4 kg, anul trecut romnii i-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne consumat, din care 9,9 kg carne de vit, 32 kg porc, 1,8 kg oaie i 21 kg carne de pasre. Dei romnii sunt consumatori tradiionali de carne de porc, exist un trend de cretere a consumului de pasre n detrimentul celei de porc. In 2005, dei consumul de carne de pasre a crescut, creterea a fost diminuat semnificativ de epidemia de grip aviar. Intre aceste doua categorii de consumatori exista o stransa interdependenta, prima categorie orientandu-se, conform legii cererii si ofertei dupa preferintele celei de-a doua. Din prima categorie in cazul de fata fac parte societatile cu care compania noastra are incheiate contracte, avand in vedere ca cea mai mare parte a productiei este vanduta in acest sistem. Referindu-ne la profilul de consumator al acestor clienti, preferintele lor in ceea ce priveste produsele pe care le achizitioneaza si proceseaza mai departe sunt legate de preferintele consumatorilor finali.

concluzionati principalele riscuri si limitari in privinta stabilirii preturilor propriilor produse, inclusiv caracteristicile de sezonalitate. Permite conjunctura pietei desfasurarea unei activitati profitabile? Politica actuala de preturi pentru produsele finite are la baza stabilirea acestora in

moneda euro, in functie de cantitati achizitionate, modalitati de plata si importanta clientului.

22

Riscul de pret la produsele finite este contracarat, in proportie de peste 70%, de faptul ca pretul materiilor prime practicat de furnizorii interni este stabilit tot in moneda euro. Conjunctura pietei permite desfasurarea unei activitati profitabile. Pe parcursul Conferintei Europene din 1998 in domeniul Industriei Carnii s-a subliniat ca, carnea de porc este cel mai preferat tip de carne consumat in lumea intreaga si va continua sa fie lider. Cresterea brusca a ofertei carnii de porc pe principalele piete internationale a dus la reducerea preturilor mondiale in ultimul an. Acest declin a fost si mai mult acutizat de criza economica in tarile Orientului Indepartat si Rusia. In SUA, Canada si in special in UE cresterea productiei a depasit consumul, rezultind astfel in exporturi sporite si intensificarea concurentei pe piata mondiala. Potrivit unor studiu, zilnic, in Romania sunt vandute in jur de 300 de tone de carne preparata si mezeluri. S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vit a crescut cu 20,7%, cel de carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasre cu 8,2%. Ca si consumul de oua i consumul intern de carne de oaie a sczut cu 21,7%, ns mult carne de oaie pleac la export. C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie - piata de desfacere a produselor solicitantului(defalcati pe destinatii intern/extern, pe zone geografice, pe orase, , dupa cum credeti ca statistica prezinta relevanta, cu evidentierea procentelor aproximative din vanzari) Piata tinta a produselor societatii noastre este la acest moment o piata regionala care cuprinde judetele Vrancea, Galati si Municipiul Bucuresti. Cea mai mare parte a volumului de vanzare se realizeaza prin intermediul sistemului de vanzare directa catre consumatorii finali prin magazinele proprii. Produsele se comercializeaza atat direct catre consumatori persoane fizice prin punctele de desfacere proprii ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani) cat si prin reteau de distributie catre persoane juridice carmangerii din zona Focsani, Galati, Bucuresti si restaurante din Focsani (Ambasador, Unirea, Ciocarlia si Ghibi).

enumerati principalii clienti in tabelul C.6.1. : Tabel C.6.1 PRINCIPALII CLIENTI CLIENT Extern /Intern IN IN IN IN IN Adresa Produs carcasa porc P-ta Moldovei Focsani Focsani Focsani Focsani Focsani Cantitate aprox. 3 tone 0,7 tone 0,7 tone 0,4 tone 0,7 tone Valoare aprox. (RON) 22.500 5.250 5.250 2.800 4.900 % aprox. din 55 13 13 6 13

1 2 3 4 5

Persoane fizice S.C. Duico S.C. I&O Company MCM Conserv SRL S.C Diplomatic

23

TOTAL 1 Persoane fizice 2 S.C. Duico 3 S.C. I&O Company 4 MCM Conserv SRL 5 S.C Diplomatic TOTAL 1 Persoane fizice 2 S.C. Duico 3 S.C. I&O Company 4 MCM Conserv SRL 5 S.C Diplomatic TOTAL IN IN IN IN IN Produs carcasa bovina P-ta Moldovei Focsani Focsani Focsani Focsani Focsani Produs carcasa ovine P-ta Moldovei Focsani Focsani Focsani Focsani Focsani TOTAL -

5,5 tone 3 tone 0,7 tone 0,7 tone 0,4 tone 0,7 tone 5,5 tone 2 tone 0,6 tone 0,6 tone 0,2 tone 0,6 tone 4 tone

40.700 22.500 5.250 5.250 2.800 4.900 40.700 15.000 4.500 4.500 1.400 4.200 29.600

100 55 13 13 6 13 100 50 15 15 5 15 100

IN IN IN IN IN

descrierea canalelor de distributie (lant de distributie, logistica, mod de operare). Daca distributia se desfasoara prin intermediari, acestia vor fi mentionati, cu evidentierea modului de operare in relatiile cu acestia. Sistemul de distributie este influentat direct de modul de organizare si de specificul

produselor, conducerea societatii aplicand un

sistemul de distributia specific: distributia

produselor se face pe baza de contract, la sediul societatilor cu care colaboreaza societati care au ca obiect de activitatea procesarea si desfacerea preparatelor din carne, transportul produselor facandu-se in mod gratuit de catre firma la domiciliul clientului. Societatea detine puncte de desfacere proprii a produselor desfacerea se face direct catre consumatori - persoane fizice ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani)

termenele de plata si termenele de livrare a produselor. Au clientii (distribuitori, comercianti cu amanuntul sau consumatori industriali, dupa caz) putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati. In relatia cu clientii societatea foloseste instrumente bancare de plata cu termene

stabilite intre 7 si 30 zile de la emiterea facturii si livrarea marfurilor In ceea ce priveste termenele de livrare a produselor acestea sunt stabilite in contractul incheiat cu clientul respectiv si sunt diferite in functie de produsul livrat. In general termenul este de 3-7 zile de la comunicarea comenzii (depinzand aici si de marimea respectivei comenzi). strategia de promovare a produselor ; Conducerea societatii a hotarat infiintarea unui abator propriu avand ca strategie de baza in vederea cresterii cifrei de afacere scaderea costului de productie care va conduce la scaderea pretului de livrare, lucru ce va permite atragerea unui numar sporit de consumatori, venind in intampinarea populatiei cu venituri scazute.

24

In ceea ce priveste strategia de promovare a produselor, odata cu infiintarea abatorului propriu exista un plan de a se crea un departament de marketing. De altfel, datorita conjuncturii existente, cerere care depaseste cu mult oferta societatii S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L., politica de promovare este relativ simpla. Astfel, au fost demarate actiuni de participare la targuri de profil organizate atat in judetul Vrancea cat si in toate judetele din tara. Participarea la aceste targuri implica realizarea si distribuirea pe cele mai potrivite canale a unor pliante de prezentare si ofertarea directa la clienti potentiali. concluzionati principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate ; Politica actuala de preturi pentru produsele finite are la baza stabilirea acestora in moneda euro, in functie de cantitatile achizitionate, modalitatile de plata si de importanta clientului. Riscul de pret la produsele finite este contracarat, in proportie de peste 70%, de faptul ca pretul materiilor prime practicat de furnizorii interni este stabilit tot in moneda euro. Pentru a respecta regulile de sntate i igien, locurile amenajate temporar trebuie s dispun de urmtoarele faciliti: separarea fizic, astfel nct sacrificarea animalelor s nu produc disconfort cumprtorilor, spaii special amenajate pentru cazarea animalelor i cu posibiliti de adpare, dup caz, sistem de alimentare cu ap potabil i ap cald, faciliti de colectare i stocare n vederea dirijrii la uniti de ecarisare a sngelui i subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor, faciliti de colectare a materialelor cu risc specific. Comercializarea animalelor tiate se va face doar dup aplicarea mrcii de sntate pe carcasele de carne. Medicul veterinar care asigur supravegherea sanitar-veterinar a locului amenajat are sarcina de a marca fiecare animal dup o prealabil examinare. Dup integrarea n Uniunea European, animalele vor fi tiate i apoi comercializai doar n abatoare autorizate ceea ce a determinat societatea sa infiinteze un abator propriu De asemenea, postul Patelui si al Craciunului nu incurca afacerile producatorilor si procesatorilor de carne , aa cum se preconiza de catre productorii de carne. Contrar ateptrilor, vnzrile la aceste produse cresc vertiginos n aceast perioad, in ciuda scumpirilor specifice acestor produse.

PARTEA A II-A DESCRIEREA PROIECTULUI D. ANALIZA COMERCIALA (Se vor face referiri numai la piata tinta : locala, zonala, nationala, externa, in functie de anvergura afacerii si specificul proiectului)

25

D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului - aspecte legate de dimensiunea pietei potentiale(cerere si oferta) pentru produsele solicitantului, relevate de statistici (dimensiune, ritm de crestere, directii de dezvoltare) ; Dupa 1990 productia de carne a reflectat modificarile intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendinta de scadere la toate speciile, micii producatori dimensionandu-si efectivele detinute la nevoile de autoconsum si la cerintele limitate ale pietelor locale. Astfel, in 2003 productia toatala de carne a fost de 935 mii tone fata de 1490 mii tone in 1989. Productia romaneasca de carne este mai putin competitiva conform standardelor internationale si trebuie avut in vedere ca in viitor Romania se va confrunta cu o concurenta puternica la carne atunci cand va avea loc aderarea la Uniunea Europena. Sistemele de crestere si exploatare a animalelor pentru carne sunt in mare parte extensive, cu mici exceptii in sectorul porcinelor unde exista si un sistem intensiv, dar cu pondere mica. Acesta conduce la realizarea unor durate de ingrasare mari, datorate unei rate scazute a conversiei furajelor deoarece nu se asigura un raport energetico-proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scazuta. Din aceasta cauza, productia de carne este un produs secundar, este de exemplu la bovine care sunt exploatate in principal pentru lapte sau la ovine. In Romania nu exista un sistem de clasificare a carcaselor dupa calitate pentru a stimula producatorii prin pret, plata facandu-se in functie de greutatea carcaselor iar in sectorul de abatorizare si procesare se practica o tehnologie invechita datorita nivelului redus al investitiilor. Reglementarile politicii comunitare privind procesarea in sectorul de carne se vor limita, utilizarea unor parti de carcase vor genera costuri mari. Se impune implemantarea de-a lungul lantului carnii a unui sistem informational privind piata si a unui sistem de clasificare a carcaselor de bovine, ovine si porcine. O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piata libera taraneasca care poate sa includa riscuri de sanatate publica datorata calitatii igienice scazute a producatorilor de carne. In paralel cu aceste piete exista mici magazine care asigura facilitati limitate pentru mentinerea caltatii, in special a produselor proaspete, precum si supermarketuri care , in general, se bazeaza pe produse importate pentru toate sortimentele de carne. Veriga detailistilor stabileste calitatea si cantitatea de carne , mai ales la porc si industria autohtona nu poate sa raspunda acestor cerinte, ceea ce duce la cresterea importurilor si scaderea exporturilor romanesti de carne. Analizand situatia exporturilor din carne si animalele vii putem concluziona ca singura pozitie avantajoasa pentru Romania o reprezinta ovinele in viu (1500 mii de capete in 2002) si a crescut si exportul de carne de pasare.

26

Numarul redus al abatoarelor certificate conform standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limiteaza in prezent oportunitatea transformarii vanzarilor la export in viu in vanzari de carcase (ovine si bovine). Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP va permite o plata echitabila bazata pe calitatea carcaselor si va conduce la sporirea calitatii productiei, intrucat in prezent pretul nu este corelat cu calitatea carcasei. La bovine se impune introducerea unui sistem de identificare si inregistrare a animalelor (crotaliere), actiune care a demarat, in prezent fiind 900 mii bovine, in mod similar cu sistemul din Uniunea Europeana. Este necesara imbunatatirea sectorului de procesare in directia satisfacerii cerintelor in acord cu normele si reglementarile UE, dar si pentru siguranta alimentara a consumatorului din Romania, si mai ales pentru a se realiza produse cu o valoare adaugata mai mare (grad inalt de prelucare) cerute din ce in ce mai mult de consumatorii din tare si la export. Abatorizarea animalelor si procesarea carnii la scara mica, care au loc in prezent, determina costuri mari si nu corespund standardelor de igiena si calitate. Marea parte a cantitatii de carne consumata in Romania provine din crescatorii de scara mica. Este dificil sa se impuna un control calitativ pentru o productie aproape de subzistenta, ceea ce creeaza riscuri rele pentru sanatatea animalelor si pentru sanatatea consumatorilor. Carnea de bovina Creterea bovinelor este o activitate tradiional a populaiei din zona rural i n special din zona montan. Diversitatea produciilor pe care le realizeaz, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le valorific, confer creterii i exploatrii bovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv. Exist posibilitatea realizrii de producii pentru acoperirea necesarului intern i de export de carne de bovine, care s aduc venituri mari productorilor. De asemenea este stiut faptul ca in judetul Vrancea, agricultura este concretizata in cresterea animalelor si totodata ca aceasta activitate asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan. EFECTIVE I PRODUCIA DE CARNE 2001 Efective totale demii cap 2.800 bovine Producia totala demii tone 295 carne de vit n viu 2002 2.878 319 2003 2.897 378 Prognoza 2004 2.950 400

27

Greutatea medie lakg/cap 208 sacrificare Greutate minimkg/cap pentru acordare subvenii Cantitatea totalmii tone de carne subvenionat

258 380 45,6

321 400 15,6

344 400 18,9

Printre obiectivele urmarite in acest sector se numara: - creterea greutii de tiere ce va determina randament ridicat de carne n carcas. - integrarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine la normele i standardele UE. promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de bovine n direcia mririi i Susinerea financiar a organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea reprezentrii intereselor n relaie cu furnizorii de imputuri i beneficiari ai produselor realizate. asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei marf la export. asigurarea condiiilor necesare exteriorizrii potenialului de producie al animalului. mbuntirii produciei de carne.

Carnea de porc Creterea porcinelor este o activitate tradiional. Carnea de porc este un produs de mare importan pentru consumul ntregii populaii. Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este n corelaie direct cu producia de carne i puterea de cumprare a consumatorului. Cresterea porcinelor, pe langa faptul ca este o surs pentru schimburile comerciale, asigur de asemenea stabilitatea forei de munc n zona rural. EFECTIVE I PRODUCIA DE CARNE DE PORC 2001 2002 2003 Prognoza 2004 5.100

Efective totale de mii cap 4.447 5.058 5.145 porcine Productia totala de mii tone 613 635 710 715 carne n viu Greutatea medie kg/cap 117 119 111 110 Greutate minim kg/cap 90 - 110 90 - 110 90 - 110 pentru acordare subvenii Cantitatea total de mii tone 160 131 151 carne subvenionat In acest sector se urmareste introducerea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de porc conform grilei de clasificare EUROP precum si instruirea clasificatorilor pentru aplicarea sistemului comunitar de clasificare a carcaselor de porc conform aceleeiasi grile

28

Promovarea activitii de ameliorare a efectivelor de porcine n direcia mbuntii calitative a carcasei de porc, stimularea organizrii exploataiilor n asociaii, n vederea reprezentrii intereselor n relaie cu furnizorii de imputuri i beneficiarii produselor finite cat si asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea produciei marf la export reprezinta de asemenea unele obiective importante in acest sector. Pe parcursul Conferintei Europene din 1998 in domeniul Industriei Carnii s-a subliniat ca, carnea de porc este cel mai preferat tip de carne consumat in lumea intreaga si va continua sa fie lider. Cresterea brusca a ofertei carnii de porc pe principalele piete internationale a dus la reducerea preturilor mondiale in ultimul an. Acest declin a fost si mai mult acutizat de criza economica in tarile Orientului Indepartat si Rusia. In SUA, Canada si in special in UE cresterea productiei a depasit consumul, rezultind astfel in exporturi sporite si intensificarea concurentei pe piata mondiala. Organizatia Mondiala pentru Produse Agroalimentare (FAO) previziona ca in 1998 productia totala de carne in lume va constitui 219 mln t (+2% fata de 1997), fiind stimulata de situatia favorabila a disponibilitatilor de cereale furajere in lumea intreaga, vezi tabelul 3. Pentru anul 1998 FAO anticipa o crestere moderata a productiei de carne in toate sectoarele, cu exceptia carnii de vita, productia ce urma sa stagneze. Estimarile preliminare ale FAO referitor la comertul international cu carne indica in 1998, spre deosebire de anii precedenti, o stagnare sau chiar descrestere, reflectind influenta crizei financiare din Asia si Rusia. Combinarea cererii reduse la import cu surplusele abundente pentru export urma sa duca la scaderea preturilor internationale la carne. Carnea de oaie Creterea ovinelor este de asemenea o activitate tradiional. Diversitatea

produciilor pe care le realizeaz, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le consum, confer creterii si exploatrii ovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv. EFECTIVE 2001 2002 2003 Prognoza 2004 8.300 140 24 30 0.18

Efective totale de ovine imii cap caprine Producia totala de carne n viu mii tone Greutatea medie la sacrificare kg/cap Greutate minim pentru kg/cap acordare subvenii Cantitatea total de carne mii tone subvenionat

7.776 114 23 -

7.945 118 27 -

8.125 135 23 30 1

Dintre obiectivele urmarite in acest sector pot fi amintite:

29

Stimularea organizrii de exploataii, sau asociaii, n vederea creterii tineretului ovin pentru ngrare n vederea asigurrii cu carne a pieii interne i externe.

creterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor. sporirea veniturilor cresctorilor prin comercializarea produciei marf. modificarea direciilor prioritare de exploatare pentru producia carne - lapte. Romania a fost o tara cu un mare potential de export de miei vii si carne in carcasa,

catre tarile arabe si europene, insa, acesta s-a diminuat odata cu reducerea efectivului de ovine si cu desfiintarea unitatilor intensive de ingrasare a berbecutilor. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin Direcia general de implementare, reglementare i de management al resurselor bio-tehnologice, a precizat faptul c exista o tendina de cretere a efectivelor de animale i a produciilor zootehnice. La sfritul lunii iulie 2002, comparativ cu aceeai perioad a anului 2001, efectivele de animale erau mai mari cu 105 mii capete la bovine (adic cu 3%), 489 mii capete la ovine (adic cu 6%), 245 mii capete la porcine (adic cu 4%), 7,3 milioane psri (adic cu 8%). In primele luni ale anului 2002, s-au obinut n plus, fa de anul 2001, 8 mii capete viei, 276 mii capete purcei i 20 mii capete miei. Producia total de carne este mai mic dect in 2001 deoarece s-au redus sacrificrile de animale n vederea creterii efectivelor. S-au facut eforturi pentru recuperarea diferenei existente la producia total de carne. Astfel, dac in aprilie 2002 producia de carne reprezenta numai 70% din producia nregistrat in aprilie 2001, la sfritul lunii iulie 2002 aceasta reprezenta 98%, nregistrndu-se o recuperare a diferenei n minus de 28% n aceast perioda s-au nregistrat recuperri importante i la celelalte trei specii: 33% la carnea de bovine, 42% la carnea de ovine i 23% la carnea de porc.

furnizati date din eventuale studii, analize, cercetari de piata, publicatii, etc. care sa prezinte informatii relevante privind piata (volum, structura, etc.), profil consumator, concurenti, tendinte, etc. ;

Piata Romania dispune de teren agricol de buna calitate, pare a avea suficiente animale, dar statisticile arata ca exportul este inca slab dezvoltat in timp ce importul de carne si produse alimentare este masiv. In practica, s-a ajuns a concluzia ca nu se reuseste respectarea standardelor europene, ceea ce reduce simtitor cererea de produse romanesti pe aceste piete. De altfel, in 2005, in prima jumatate a anului, Romania a exportat mai mult animale vii, importand in schimb carne transata. Motivul: doar 80 din cele peste 1.300 de unitati alimentare de procesare, cam 6% din total, indeplinesc normele impuse de Uniunea Europeana. Alte 24% dintre unitati se afla pe drumul cel bun, cu sanse de a se califica pana

30

la data integrarii. In schimb ANSVSA se asteapta ca nu mai putin de 70% din societatile procesatoare (930 de unitati) sa nu indeplineasca cerintele la data aderarii. Potrivit unui raport al Bancii Mondiale, faptul ca unele marfuri si activitati sunt considerate ca nearmonizate nu inseamna ca nu exista standarde de calitate pentru aceste marfuri, ci doar ca , in aceasta etapa, standardele de calitate romanesti nu se ridica la nivelul standardelor de calitate ale UE. Taierea animalelor pentru larg consum prevede asomarea acestora si respectarea conditiilor de igiena (taiere in abatoare); pentru consum propriu - se pot taia prin metode traditionale pana la data aderarii la U.E. Potrivit unui studiu, zilnic, in Romania sunt vandute in jur de 300 de tone de carne preparata si mezeluri. Un roman mananca anual in jur de 10 kg de mezeluri. Cinci firme detin suprematia pe piata de prelucrare a carnii. Acelasi studiu releva ca anul 2006 nu va fi unul al investitiilor in productie, ci unul al preluarii firmelor romanesti de companiile multinationale. Se asteapta ca in 2006 si 2007 sa aiba loc achizitii, dezvoltari ale facilitatilor de productie existente, precum si noi intrari pe piata. Acesti factori vor determina reasezari succesive ale pietei. Reprezentantii Asociatiei Romane a Carnii releva ca foarte multe firme straine din domeniul prelucrarii carnii sint interesate sa-si deschida afaceri in Romania sau sa le extinda pe cele existente, astfel incit, in 2006, vor avea loc multe achizitii de firme romanesti. Influenta pe piata a firmelor mari depinde de zonele unde produc si mai ales comercializeaza produsele. In general, pe fiecare zona a tarii se lupta pentru suprematie doua-trei firme. Un rol important in sectorul alimentar al carnii il are Asociatia Romn a Crnii care este organizatia profesional care reprezint interesele industriei de prelucrare a crnii. ARC s-a format n 1999, prin unirea dintre ROCARNE (1993) si ASIC (1995), avnd ca membri 70 societti comerciale care realizeaz peste 60% din productia national de mezeluri. Misiunea sa este promovarea dezvoltrii industriei romne de prelucrare a crnii, prin: - lobby pentru influentarea pozitiv a deciziilor legislative; - informarea membrilor asupra tendintelor de pe piata intern, european si mondial; - pregtirea companiilor autohtone pentru intrarea pe piata comunitar; - includerea membrilor n programele de asistent interne si externe; - transmiterea informatiilor privind nouttile comerciale, juridice, tehnologice Situatia abatoarelor se prezinta astfel:

31

Industria carnii - unitati de procesare carne rosie

Nr. Unitati Unitati care corespund normelor UE Unitati cu program de restructurare pina la 31/12/2006 Total Un

Capacitate de procesare proiectata (t/an) 5 68.000

Cantitate carne materie prima receptionata in 2003 (tone carne) 10.312

Productie realizata in 2003 (tone produs finit) 9.848

Numar personal in 2003 persona l Personal muncito administrat r iv 550 83

69 74

291.493 359.49 3

104.563 114.875

132.408 142.356

3.976 4.526

938 1.021

al studiu releva faptul ca aproape 1.600 de unitati de procesare a carnii si

laptelui nu vor putea intra pe piata europeana cu produsele proprii pentru ca nu au pana in prezent un program de restructurare si nici nu au solicitat perioade de tranzitie pentru indeplinirea normelor comunitare in domeniu. Aceste unitati pot veni pana in 2007 cu un astfel de program, dar nu isi vor putea vinde produsele decat pe piata locala nu si pe cea comunitara. In sectorul de procesare a carnii rosii (porc si vita) doar 52 din totalul celor 586 de unitati au intocmit pana in prezent programe de modernizare si restructurare cu termenul de finalizare 31 decembrie 2006, in vederea alinierii unitatii la normele europene din domeniu. Din datele ANSVSA reiese ca doar 10 unitati de procesare a carnii rosii (1,7 la suta) indeplinesc normele UE. Nici la abatoare nu stam mai bine, din 561 doar patru indeplinesc normele UE.

32

Tendinte Din raportul Uniunii Europene intitulat "Tendinte privind consumul de preparate de carne si din lapte si utilizarea furajelor in tarile candidate si cele ce vor adera la 1 mai 2004" s-a constatat ca se inregistrau tendinte pozitive privind consumul de lapte si carne in tari precum Slovenia, Lituania si Romania. Raportul mai mentiona ca situatia consumului de carne s-a schimbat in mod semnificativ. Consumul de carne de vaca si oaie a scazut substantial, in timp ce carnea de porc si de pasare a inregistrat o crestere semnificativa. De asemenea in prima jumatate a anului 2005, romanii au consumat cantitati mai mari de lapte (consumul de lapte si produse din lapte de 117,3 litri/locuitor, inregistrand o crestere cu 1,6%), carne si oua, fata de perioada similara din 2004. Astfel, la carne si produse din carne (porc, pui, vita, oaie) consumul mediu in Romania a fost in prima jumatate a anului de 24,1 kg/locuitor, in crestere cu aproximativ 10 la suta fata de perioada similara din 2004, dar mult sub media inregistrata in tarile europene. Carnea si produsele din carne au provenit in proportie de 31,7% din import, cu precadere carnea de porc 40% si de pasare 33%. Orientarea preferintelor consumatorilor catre produsele alimentare indigene este explicata de reprezentantii patronatelor de profil prin increderea pe care o au acestia in piata interna. In ceea ce priveste sacrificarea animalelor, Normele europene privind urmaresc, in principal, doua obiective: asigurarea calitatii carnii si evitarea cauzarii suferintei inutile animalelor. Cerintele se refera la amenajarea spatiilor abatorului, conditiile de cazare si furajare a animalelor inainte de sacrificare, modalitatea de sacrificare, depozitarea carnii, verificarea si stampilarea de catre medicii veterinari. Obligatoriu, abatorul trebuie sa aiba parc pentru animale, spatiu pentru asomare (ametire inainte de omorare.) si sangerare, pentru productie, pentru pastrarea deseurilor. Sunt necesare si spatii de depozitare pentru produsele finite, pentru produsele comestibile si cele necomestibile. Prelucrarea carcaselor se face numai pe puncte de lucru. In cazul abatoarelor, alinierea la standardele europene presupune suportarea unor cheltuieli de pana la cinci-sase milioane de euro. De exemplu, o masina pentru transportul animalelor va trebui sa aiba aer conditionat sau ventilatie, instalatie de adapare, rampa cu balustrada si podea antilunecare sau lift. Sacrificarea animalelor trebuie facuta in conditii speciale. Porcii nu au voie sa miroasa sau sa vada singe ori sa vada cum a fost omorit un alt porc inainte si nu trebuie adormiti. Ei trebuie sa fie sacrificati electric sau prim emisie de dioxid de carbon, in timp ce la vita se accepta si impuscarea. Unele dintre aceste cerinte deja se aplica si, pentru ca nu au putut sa le respecte, 43 din cei 83 de procesatori de carne si lapte au fost deja inchisi.

33

Din cele 930 de unitati, 5% au reusit sau vor reusi sa treaca in categoriile superioare, iar la 30 iunie 2006, aceasta categorie care nu se incadreaza in cerintele europene va fi eliminata, urmand ca pana la acea data ele sa fie monitorizate permanent. Concurenti Singurul abator care intruneste toate standardele si este autorizat sa faca export este Agrotorvis SRL, apartinand companiei americane Smithfield Foods Inc, lider mondial in domeniu, care a cumparat o parte din fostul Comtim in 2004. Compania intentioneaza sa ajunga la o procesare de 4 milioane de porci pe an si ar putea deveni principalul furnizor de materie prima pentru restul procesatorilor. Autoritatile romane si cele europene lucreaza la o solutie temporara. Exista posibilitatea ca in 15 iunie sa se deschida asa-numita lista C. Aici vor putea intra abatoarele nemodernizate, dar numai daca isi pregatesc corespunzator dosarul si respecta toate termenele, in asa fel incat sa ajunga la standardele europene in 2009. Astfel vor putea functiona mai departe, dar activitatea lor va fi restrictionata: pana in 2009 nu vor putea comercializa carnea decat pe piata interna, fara exporturi. In Judetul Vrancea, potrivit Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea, situatia agentilor economici acreditati sa desfasoare activitati in domeniul industrializarii carnii la momentul actual, se prezinta astfel:

34

Nr. Crt. 1 2

Agentul economic S.C Avicola S.A Focsani S.C Aurora Com SRL Focsani S.C Luky Comprod SRL S.C Comind Thomas SRL S.C Stema Radi SRL

Unitatela de productie Focsani Odobesti

Domeniul pentru care s-a acordat licenta de fabricatie 1.Abatorizarea pasarilor 1.Abatorizarea animalelor 2.Fabricare preparate carne 1.Abatorizarea animalelor

Capacitatea de productie 5000 t/an 750 t/an 250 t/an 1000 t/an

Comuna Homocea Focsani

1.Abatorizarea animalelor

1500 t/an

Com. Tataranu, sat Martinesti Com. Milcovul, sat Gologanu Adjud

1.Abatorizarea animalelor

500 t/an

S.C Vanicad Prod SRL S.C Maialina Servicii SRL S.C Nisprod SRL

1.Abatorizarea animalelor

500 t/an

1.Abatorizarea animalelor

750 t/an

Focsani

Abatorizarea animalelor Fabricare preparate carne

1250 t/an 180 t/an

Profil consumator Consumul de carne roie de vit, de porc, de vnat, de miel prezint unele dezavantaje insa si foarte multe avantaje. Carnea rosie este o surs de proteine, de vitamine i minerale. Aproximativ 15-20% din aportul caloric zilnic trebuie s provin din proteine. Odat cu venirea srbtorilor mari ale anului, consumul de carne rosie creste semnificativ, aceasta fiind perioada in care de pe masa oricrui cretin n-ar trebui s lipseasc carnea de miel in cazul Sfintelor Sarbatori de Pate, sau cea de porc de Craciun. Orientarea preferintelor consumatorilor catre produsele alimentare indigene este explicata de reprezentantii patronatelor de profil prin increderea pe care o au acestia in piata interna. S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vit a crescut cu 20,7%, cel de carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasre cu 8,2%.Ca si consumul de oua i consumul intern de carne de oaie a sczut cu 21,7%, ns mult carne de oaie pleac la export. In acest sens este semnificativa analiza indicatorilor privind castigul salarial al locuitorilor judetului Vrancea:

35

Ctigul salarial nominal mediu net lunar, pe activiti ale economiei naionale lei/salariat Jude Vrancea 1995 2000 2001 2002 2003 179832 255320 316156 Total economie 179399 4181107 7 4 7 142936 214320 266757 Agricultur, vntoare i silvicultur 200460 0 1 4 3682214 261608 116241 Pescuit i piscicultur 3 6 174006 241404 286465 Industrie 166358 5 8 7 4024891 282206 413903 463207 Industrie extractiv 232451 3245091 8 0 6 163045 227405 265445 Industrie prelucrtoare 159915 3851888 din care : 4 3 7 27086 39701 53346 642659 Energie electric 1 296953 47 82 2 i termic, gaze i ap 9 191749 261414 343868 Construcii 208010 4715565 6 4 4 122668 213057 223153 Comer 146932 2901867 5 8 0 157628 210200 Hoteluri i restaurante 140142 993179 2783821 1 2 272477 379383 498602 Transport, depozitare i comunicaii 5631829 239592 8 4 5 423154 564074 787080 Intermedieri financiare 349314 9723477 1 5 1 147317 221909 266740 Tranzacii imobiliare i alte servicii 154605 3674903 6 1 3 276189 371525 444352 Administraie public i aprare 197775 6174050 8 1 2 179793 260083 381244 nvmnt 180092 4418376 7 1 0 154830 221755 287024 Sntate i asisten social 162552 3722677 5 8 3 Celelalte activiti ale economiei 158250 145399 190599 261884 334186 naionale 3 7 5 0 Cu toate creterile nregistrate, romnii nregistreaz un consum mult mai mic dect n statele europene. Dac n 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, n 2004 - 58,4 kg, anul trecut romnii i-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne consumat, din care 9,9 kg carne de vit, 32 kg porc, 1,8 kg oaie i 21 kg carne de pasre. Dei romnii sunt consumatori tradiionali de carne de porc, exist un trend de cretere a consumului de pasre n detrimentul celei de porc. In 2005, dei consumul de carne de pasre a crescut, creterea a fost diminuat semnificativ de epidemia de grip aviar.

daca este o masa mare de consumatori se vor evidentia caracteristicile acesteia (localizare, potential, cutume comerciale, riscuri asociate pentru solicitant in relatiile comerciale cu

36

consumatorii), iar pentru consumatorii industriali acestia vor fi mentionati si caracterizati succint individual Peste 80% din populatia globului consuma carnea de porc atat ca atare cat si sub forma de preparate. In Romania porcinele asigura peste 50% din consumul de carne al populatiei. Carnea de porc este apreciata pentru gustul, fragezimea si suculenta sa, avand totodata si o mare valoare nutritiva ( este bogata in proteine si grasimi). Pana in prezent crescatorii din Romania s-au orientat spre exploatarea animalelor pentru productia de lapte, productia de carne de vita, porc sau ovina fiind pe un plan secundar, dar cu tendinte de crestere. Acest aspect a fost determinat atat de puterea de cumparare a consumatorilor, cat si de preferinta acestora pentru consumul carnii de porc, bovina si ovina. Politica Guvernului de crestere a venitului national si promovarea calitatii, determina orientarea consumatorilor catre acest tip de produs. Tendinta pietei va determina crescatorii sa se orienteze intr-o mai mare masura, catre exploatarea animalelor pentru productia de carne. S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. doreste sa dezvolte cu partenerii de afaceri si cu clientii o relatie bazata pe respect reciproc si pe modelarea ofertei in functie de cerere. Astfel, ca urmare a unei politici de a oferi un raport excelent calitate-pret se poate fideliza un numar mare de clienti, atat din randul clientilor persoane juridice care merg pe canalul de cumparare en-gross cat si al acelora care cumpara en-detail. In ceea ce priveste consumatorii produselor oferite de catre societatea noastra, acestia de constituie in doua categorii: marea masa de cumparatori individuali (persoane fizice) clienti finali si consumatori en-gross (societati cu care compania noastra a incheiat precontracte de comercializare a produselor. Clientii persoane juridice fac parte din localitati ale judetului Vrancea, situati in Focsani si in imprejurimile acestuia. Decizia de a actiona pe o piata locala a fost luata in urma formularii unei strategii de actiune care presupune reducerea costurilor la minim si timp foarte scurt pentru efectuarea livrarilor catre clienti. Referindu-ne la clientii persoane fizice, putem spune ca si acestia se constituie tot intr-o piata locala de consum, avand in vedere faptul ca ei reprezinta practic ultima veriga din lantul de producere si comercializare a produselor specifice activitatii propuse prin proiect. Potentialul oferit de aceasta piata este unul ridicat, daca ne gandim ca numai in Focsani se gaseste o masa de peste 50.000 de potentiali consumatori. Conform unui studiu statistic efectuat de catre Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004, aproximativ 60% din populatia mediului urban consuma zilnic produse si subproduse din carne de porc, vita, oaie si pasare. Riscurile care decurg din relatiile cu clientii se refera in primul rand la specificul activitatii economice desfasurate de catre societate. Astfel, riscurile deriva in primul rand din perisabilitatea produselor care se comercializeaza. Trebuie sa existe un control foarte strict in ceea ce priveste receptia calitativa a materiei prime, fluxul tehnologic de prelucrare

37

a materiei prime si transformarea acesteia in produs final. Un alt risc este reprezentat de cresterea nejustificat de mare a pretului materiei prime. Astfel, intr-o asemnea eventualitate, societatea noastra ar incheia contracte de colaborare cu alti parteneri de afaceri de unde sa poata procura materia prima, pentru a nu fi nevoita sa acopere aceste pierderi prin cresterea nejustificata a preturilor de distributie eliminandu-se astfel pierderile dar reducandu-se baza clientelara. relevarea caracteristicilor de sezonalitate Conform regulilor n vigoare, valabile pn la integrarea n Uniunea European, tierea animalelor nu se poate face dect n locuri special amenajate, aa numitele puncte sezoniere. Ele vor fi amenajate n pieele agroalimentare ale oraselor. Pentru a respecta regulile de sntate i igien, aceste locuri amenajate temporar trebuie s dispun de urmtoarele faciliti: separarea fizic, astfel nct sacrificarea animalelor s nu produc disconfort cumprtorilor, spaii special amenajate pentru cazarea animalelor i cu posibiliti de adpare, dup caz, sistem de alimentare cu ap potabil i ap cald, faciliti de colectare i stocare n vederea dirijrii la uniti de ecarisare a sngelui i subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor, faciliti de colectare a materialelor cu risc specific. Comercializarea animalelor tiate se va face doar dup aplicarea mrcii de sntate pe carcasele de carne. Medicul veterinar care asigur supravegherea sanitar-veterinar a locului amenajat are sarcina de a marca fiecare miel dup o prealabil examinare. Dup integrarea n Uniunea European, animalel vor fi tiate i apoi comercializate doar n abatoare autorizate. De aceea este necesar infiintarea unui abator in proprietatea societatii. Luand ca exemplu, piata din Focsani, in prezent pretul crnii de miel este de 150 de mii de lei pe kilogram, desi nu este mare fat de cel practicat n 2005, pentru multi focsneni nu este accesibil. Este mare si pentru cei care vin din Bucuresti, unde pretul unui kilogram ajunge s coste 130 de mii de lei vechi.. Pe lng pret, s-a mai constatat ca doar 6 productori au venit cu carne de miel pe piat. Si aceasta, dup ce anul trecut, nc din prima zi, tarabele erau ncrcate cu carne. Aceasta situatie poate fi pus pe seama faptului c acestora li sa cerut s sacrifice mieii n abatoare specializate, fiind putini cei care au acceptat sacrificarea n abator, din cauza costurilor. Potrivit Directorul Directiei Sanitar-Veterinare Vrancea, cu cat numarul de animale sacrificate este mai mic, cu atat pretul carnii de porc vandute de Craciun ar putea fi mai mare de la an la an. In iarna anului 2005 numarul porcilor a scazut cu 30% fata de2004, iar carnea de porc, in piata, a fost cu aproximativ 20.000-30.000 lei/kg mai scumpa fata de anul trecut. S-a observat de asemenea, ca numarul vitelor sacrificate in abatoare a crescut cu 10%, iar vanzarile la carnea de pasare au scazut cu aproximativ 20%.

38

principalele orientari de ordin calitativ ale cererii. De mentionat care sunt principalii factori care determina (re)orientarile calitative si cantitative ale cererii; In ceea ce priveste orientarile calitative ale cererii, consumatorii de carne au sesizat

c n ultimii ani preparatele din carne snt de o calitate din ce n ce mai proast. Astfel, datorita exigentelor pietii si a noilor reglementari in domeniul sanitar veterinar, se impune realizarea unei invetitii care sa corespunda normelor UE in ceea ce priveste mediul, igena si bunastarea animala astfel incat produsele rezultate in urma procesului de abatorizare sa fie competitive cu cele importate din UE si satisfaca cerintele si nevoile consumatorului. Deci, este necesara obtinerea in urma sacrificarii efectivelor a unei carcase cu indici calitativi superiori (procent ridicat de carne macra si procent mic de slanina, datorita infuziei de genetica) cu o clasificare buna din punct de vedere din punct de vedere al normelor EUROP ceea ce duce la atragerea unui numar sporit de consumatori si implicit la profituri suplimentare. In ceea ce priveste orientarile bovine, suine si ovine pentru sacrificare. Cererea, ca expresie a comportamentului cumparatorului, reflecta preferintele si disponibilitatea acestuia pentru procurarea anumitor bunuri si servicii, n cantitati determinate si la un anumit pret. In cazul nostru, cererea pe piata carnii este conditionata, pe de o parte, de veniturile banesti ale agentilor economici si populatiei, iar pe de alta parte, de evolutia preturilor (puterea de cumparare a monedei inflatia). Principalii factori care stau la baza evolutiei cantitative si calitative a preferintelor masei de consumatori sunt urmatorii: 1. Modificarea nivelului veniturilor banesti ale consumatorilor. Veniturile consumatorilor, prin nivelul lor, transforma cererea potentiala de bunuri si servicii n cerere solvabila (reala). Comportamentul cumparatorilor n raport cu variatia veniturilor de care dispun grupeaza bunurile n: produse normale (cea mai mare parte a bunurilor in care includem si carnea) si produse inferioare (ca exceptie). n cazul produselor normale, cererea creste sau scade pe masura ce venitul creste sau scade, relatia de modificare a cererii n raport cu modificarea venitului fiind directa (pozitiva). Produsele inferioare constau n acele bunuri la care relatia dintre modificarea venitului si modificarea cererii este negativa: cresterea venitului este nsosita de reducerea cererii, iar reducerea venitului are ca efect cresterea cererii. Practic, pentru categoria produse normale tendinta (legitatea) este urmatoarea: unei cresteri a venitului i corespunde o crestere a cererii si invers: unei scaderi a venitului i corespunde o scadere a cererii. 2. Modificarea preturilor altor produse. cantitative ale cererii, avand in vedere specificul zonei, cererea pentru carcase bovine, suine si ovine este in crestere, la fel si oferta de

39

In mod general, se modifica cererea pentru un anumit produs (de ex carne), atunci cnd se modifica pretul la un alt produs (de ex. Produse din soia), produsele fiind substituibile sau complementare. Daca produsele sunt substituibile, de regula, cresterea pretului la unul dintre ele (sa presupunem la carne) are ca efect cresterea cererii pentru celalalt produs (produse din soia), iar reducerea pretului unitar la unul dintre ele (carne) conduce la cresterea cererii acestui produs. Atunci cnd produsele sunt complementare, proportia dintre ele n cadrul consumului ramane neschimbata, astfel ca o crestere de pret la unul dintre cele doua produse diminueaza consumul la ambele produse, iar o reducere de pret la unul din cele doua produse are ca efect cresterea n aceeasi proportie a cererii din ambele produse. 3. Evolutia numarului de cumparatori. Considerand ca marimea medie a cererii individuale este data si ramane constanta, ntre evolutia numarului de cumparatori si evolutia cererii totale pentru bunurile respective se manifesta o relatie directa, pozitiva. La baza evolutiei numarului de cumparatori pentru bunuri si servicii de consum stau factorii demo economici (numarul populatiei, numarul de familii, structura populatiei pe medii sociale, sexe si varste, gradul de ocupare a populatiei, structura socio-profesionala a populatiei active etc.) care influenteaza nu numai volumul, ci si structura cererii. 4. Factori psihologici si sociali Subiectii cererii de carne se deosebesc ntre ei n ceea ce privesc preferintele fata de anumite tipuri de carne, gusturile si dorintele de consum, receptivitatea pentru acest produs. Aceste deosebiri rezulta din particularitatile psihosociale ale indivizilor, familiilor si microgrupurilor sociale. Un rol deosebit de important, n aceasta privinta, l au nivelul de instruire si cultura, mediul micro si macrosocial n care traiesc consumatorul individual si familia acestuia, gradul de informare asupra fenomenelor pietei. Indivizii si familiile percep modul de consum al vecinilor, rudelor, colegilor, prietenilor etc., ncercand sa imite ceea ce este bun pentru ei din consumul acestora, formandu-se astfel cererea prin imitatie. De asemenea, informatiile transmise prin massmedia, moda, publicitatea, etc., influenteaza optiunile individuale de consum manifestanduse cererea stimulata. Din categoria factorilor psihosociali fac parte si perceptiile si reactiile solicitantilor de marfuri referitoare la evolutiile posibile ale preturilor si veniturilor. Daca se sconteaza pe o crestere viitoare a pretului la carne, cererea imediata de vin se extinde; o probabila reducere viitoare a pretului produsului are ca reactie psihosociala reducerea cererii actuale pentru respectivul produs. Daca se prevede o crestere a veniturilor nominale, preturile la toate marfurile au tendinta sa creasca.

factorii care determina evolutia preturilor pentru produsele solicitantului. Caracterizati in ansamblu gradul de elasticitate al cererii (elastica, putin elastica, inelastica, etc).

40

Factorii care determina evolutia preturilor pentru produse se leaga in primul rand de preturile de achizitie ale materiei prime si de cheltuielile care intervin in procesul de procesare a materiei prime. Astfel, daca pretul materiei prime inregistreaza cresteri sau scaderi semnificative in pret, aceste cresteri sau scaderi se vor resimti in pretul final al produselor care urmeaza a fi comercializate. Daca intervin cresteri sau scaderi semnificative in pretul utilitatilor (apa, curent) si/sau in pretul substantelor utilizate in procesare iar aceste cresteri sau scaderi au un impact modificator puternic asupra cheltuielilor totale pe unitate de produs, aceasta va duce cu siguranta la modificarea (cresterea sau scaderea dupa caz) pretului final al produselor care urmeaza a fi comercializate. Elasticitatea pietei carnii este un aspect de o importan cruciala in formularea unei strategii coerente pe termen mediu si lung pentru vanzarea si desfacerea produselor. Piata carnii este o piata elastica: se stie ca cererea este elastic - atunci cnd la un anumit procent de modificare a preului, procentul de modificare a cantitii cerute este mai mare. Practic, elasticitatea cererii fa de pre exprim raportul dintre micarea cererii i modificarea preurilor, proporia modificrii cererii n condiiile creterii sau scderii preului cu un anumit procent. Totusi, elasticitatea cererii se poate determina nu numai n funcie de pre, dar i de venit. Ea reflect proporia n care cererea pentru diverse produse se schimb odat cu modificarea veniturilor bneti ale consumatorilor, ceilali factori rmnnd constani. Fenomenul elasticitii fa de venit este o manifestare a legitilor din sfera consumului, care determin o anumit ierarhizare a nevoilor fiecrei categorii de populaie la un anumit nivel al veniturilor. Astfel, s-au stabilit trei factori principali pentru stabilirea factorilor ce conduc la elasticitatea pietei: 1. Gradul de substituire al produselor: Dac preul carnii crete, carnea devine mai scumpa fa de bunurile substituibile ei. Este firesc ca cererea pentru carne s scad i, n mod corespunztor, s creasc cererea pentru bunurile substituibile. Invers, dac preul carnii scade, ea va deveni mai ieftina dect bunurile substituibile ei. n acest caz, cererea pentru ea va crete i, n mod corespunztor, va scdea cererea pentru bunurile substituibile. 2.Ponderea venitului cheltuit pentru cumprarea unui bun n totalul veniturilor: n general, cererea pentru carne este mult mai elastic, cu cat este mai mare parte din venit alocat pentru cumprarea lui. Sunt bunuri pentru care crete ponderea cheltuielilor pentru cumprarea lor pe msura ce crete venitul i bunuri a cror pondere scade pe msura ce crete venitul. De exemplu, n condiiile unor venituri bneti mari, ponderea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri alimentare carne sau chiar de bunuri

41

materiale se reduce, n schimb crete ponderea cheltuielilor pentru servicii social-culturale, bunuri de lux, .a.

3.Perioada de timp de la schimbarea preului: Cand preul carnii se modific este necesar s treac un anumit timp pan ce toi cumprtorii vor cunoate noua situaie i, mai ales, pan ce isi vor adapta comportamentul lor de consumatori acestuia. Deci, elasticitatea cererii pentru carne va fi mai mare ntr-o perioad lung de timp, decat ntr-o perioad scurt, deoarece cumprtorii au mai mult timp s se adapteze la schimbarea de pre. D.2. Analiza competitiei caracterizarea competitiei (ex. piata puternic concurentiala, piata monopolistica, piata dominata de un numar redus de competitori mari, etc); Abatorizarea animalelor si procesarea carnii la scara mica, care au loc in prezent, determina costuri mari si nu corespund standardelor de igiena si calitate. Marea parte a cantitatii de carne consumata in Romania provine din crescatorii de scara mica. Este dificil sa se impuna un control calitativ pentru o productie aproape de subzistenta, ceea ce creeaza riscuri rele pentru sanatatea animalelor si pentru sanatatea consumatorilor. Principalele constrangeri ce limiteaza competitivitatea sectorului de carne din Romania : 1.La nivelul productiei : -productia este fragmentata in ferme de dimensiuni mici ; -conditii precare de adapostire cu impact asupra bunastarii animalelor ; -lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ; -furajarea de joasa calitate duce la o conversie redusa si costuri mari ; 2.La nivelul procesarii : -capacitatile supradimensionate ; -tehnologii invechite neperformante ; -ponderea mare a consumului familial limiteaza dezvoltarea pietei ; -nivelul scazut de investitii ; -lipsa unui sistem de plata in functie de calitatea carcaselor ; -ambalarea si etichetarea necorespunzatoare; 3.La nivelul distribuiei si comercializarii: -sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (intreprinderi mici ceea ce duce la costuri ridicate) ; -supermarketurile se bazeaza pe importuri . In Romania calitatea carnii nu este la nivelul standardelor UE si in plus, tarile vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici privind calitatea si preturile.

42

Ca o concluzie despre eficienta si competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat faptul ca o economie concurentiala va implica masuri si actiuni care se vor face resimtite, in primul rand, de actualii producatori de subzistenta. Abatoarele romanesti trebuie sa se modernizeze rapid, in caz contrar urmand sa fie inchise la inceputul anului viitor. De la 1 ianuarie 2007, in cazul acestora se vor aplica normele europene, mult mai stricte decat cele romanesti. Conform angajamentelor asumate de tara noastra, toate unitatile de procesare din industria alimentara, care nu au intocmit programe de modernizare si restructurare, vor fi inchise pana la 30 iunie 2006. Centrelor de colectare a laptelui si abatoarelor li se va interzice sa furnizeze carne sau alte preparate in retelele de magazine, singurul lucru permis in viitor fiind doar comercializarea directa catre beneficiar a produselor proprii. Aceasta daca nu se modernizeaza pentru incadrarea in categoriile superioare B sau chiar A, singurele admise de Uniunea Europeana. Unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la de la Bruxelles, fiind totodata monitorizate de europeni. Cele mai multe sunt in categoria B, iar in prima este doar o singura societate comerciala, dar care se ocupa de cresterea si procesarea pestelui si a produselor din peste. n ceea ce privete modernizarea, retehnologizarea unitilor din sectorul carne i lapte, toate cele 19 uniti de pe teritoriul judeului Vrancea se ncadreaz n categoria D, adic nu beneficiaz de programele de modernizare prevzute n negocieri i i vor nchide activitatea pn la data de 31.06.2006. Aceasta nu exclude ns posibilitatea accesrii de fonduri comunitare pentru atingerea standardelor de calitate ale Uniunii Europene. Singurele admise de Uniunea Europeana sunt ategoriile superioare B sau chiar A in timp ce unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la Bruxelles.

Deschiderea de noi uniti survine unui ntreg an de lupt cu procesatorii care nu respectau rigorile impuse de UE, muli dintre acetia fiind sancionai. Pe de alt parte, conducerea DSVSA crede c, n condiiile n care se anun i alte cereri de avizare, numrul abatoarelor ar fi deja prea mare ins, n economia de pia funcioneaz competiia. Normele europene privind sacrificarea animalelor urmaresc, in principal, doua obiective: asigurarea calitatii carnii si evitarea cauzarii suferintei inutile animalelor. Cerintele se refera la amenajarea spatiilor abatorului, conditiile de cazare si furajare a animalelor inainte de sacrificare, modalitatea de sacrificare, depozitarea carnii, verificarea si stampilarea de catre medicii veterinari. Potrivit unui studiu de piata din mai 2006, majoritatea abatoarelor din tara incearca sa se alinieze normelor impuse de Uniunea Europeana.

43

Astfel, in judetul Alba exista cinci abatoare de bovine si porcine si trei de pasari. Cu o exceptie, toate au inceput modernizarile necesare, doua dintre ele scontand pe modernizare pana in 2009. Dupa 2009, vor trebui sa isi recoreleze capacitatea de productie, in sensul maririi capacitatii, deoarece este vorba despre abatoare mici si mijlocii, care vor deveni nerentabile In Bihor, cinci abatoare de carne rosie si unul de pasare functioneaza acum. Toate aceste abatoare au intrat n programul de modernizare. Se poate spune de asemenea ca, cu exceptia abatorului de la Salonta, cel mai mare din judet, care a primit dispensa pana in 2009, celelalte au programe pentru conformarea la standardele UE la 1 ianuarie 2007. Pe piata din Bistrita-Nasaud in anul 2002 functionau nu mai putin de 45 de abatoare, insa la inceputul lui 2005, numarul acestora era redus la jumatate, iar acum mai functioneaza doar trei, care proceseaza doar carne de bovine si ovine. Dintre acestea insa, doar unul singur respecta legislatia comunitara, in timp ce celelalte doua unitati de prelucrare a carnii au intocmit deja programe de modernizare si restructurare, programe care vor fi finalizate la data aderarii. In judetul Cluj exista, potrivit Directiei Sanitar Veterinare, trei abatoare de carne rosie (ovine, bovine si porcine). Dintre acestea, unul, situat in Cluj-Napoca, va fi inchis de luna viitoare, iar celelalte doua, din Valcele si Iclod, si-au inaintat dosarele cu programul de restructurare pentru 2009. Situatia e mai buna la carnea de pasare: un abator din Floresti indeplineste deja standardele, in urma unei finantari SAPARD, iar celalalt, tot din Floresti, spera sa intre pe lista de conformare pana in 2009. In ceea ce priveste Hunedoara, la ora actuala, doar patru abatoare din judet mai functioneaza dintre cele 11 care activau pana anul trecut. Abatorul de bovine si porcine de la Nojag este foarte aproape de a ajunge la normele UE si va ramne operational si dupa 1 ianuarie 2007. Abatorul similar de la Brad va fi insa inchis in vara. Aceeasi soarta o va avea si abatorul pentru ovine de la Salasu de Sus. Aici se se construieste nsa un abator nou-nout, la standardele cerute, care va procesa nsa bovine si porcine. Abatorul de pasari de la Balata se pare ca va supravietui si el, deoarece are ntocmit un amplu program de modernizare. In Maramures, problema abatoarelor a fost rezolvata deja. Din cele 28 de abatoare si unitati de prelucrare a carnii au ramas sase abatoare, care sunt toate in curs de modernizare. In Maramuresul istoric nu va mai functiona nici un abator, cinci dintre cele care se modernizeaza sunt in Baia Mare si unul in Ardusat. In judetul Mures functioneaza opt abatoare pentru carne rosie (ovine, porcine, bovine) si unul de pasari. Pna n prezent, sapte abatoare, intre care si cel pentru pasari, au nceput programul de modernizare, iar unul din celelalte doua si-a anuntat intentia de a construi un abator nou. Nicolae Salcudean, seful Serviciului Igiena si sanatate publica din cadrul DSV Mures, a

44

declarat ca trei dintre cele in curs de modernizare au intrat n programul de tranzitie pna n decembrie 2009. In judetul Salaj mai functioneaza la ora actuala un singur abator, dupa ce sase au fost nchise n 2005 si 2006, iar alte cteva n 2004. Directorul Directiei Sanitar-Veterinare Salaj, Mircea Martin, spune ca si abatorul ramas este de capacitate mica, aproximativ 40 de porci sacrificati lunar, adaugnd ca el este n program de retehnologizare si modernizare si ca trebuie sa se conformeze normelor europene pna la sfrsitul acestui an. In judetul Salaj ar urma sa se deschida anul acesta trei noi abatoare care vor fi de la nceput conforme cu standardele europene. La Sibiu doar doua din cele 16 abatoare din judet, cele de la Medias si Bungard, au anuntat ca se pot alinia la cerintele impuse de UE. Ambele sunt specializate pe carnea de porc. Celelalte 14 nu au cerut sa primeasca o pasuire in privinta modernizarilor pana in 2009. Analizand si situatia din judetul Suceava se poate spune ca acesta este singurul jude din ar care va avea trei abatoare la standarde europene. Este vorba despre cele ale societilor comerciale Killer Horodnic, Ancarol Gura Humorului i Avastar Liteni: pn anul acesta nu judetul nu avea nici unul, iar animalele trebuiau sacrificate la abatorul din Este de Botoani, din toamn vor funciona trei noi uniti modernizare de abatorizare. Nican Calafindeti. In ceea ce priveste Timisoara, producatorii de carne de porc remarca faptul ca importurile au explodat dupa ce, pe piata romaneasca, a intrat un nou jucator, respectiv compania americana care in 2004 a cumprat fostul Comtim. Fara a acuza direct, Stanca Tudor, reprezentantul Patronatului Carnii de Porc, remarca doar cresterea si tara de origine a importurilor din ultimii doi ani: Canada, SUA, Italia si Spania. Smithfield Foods, cel mai mare productor mondial i procesator de carne, inteniona s investeasc peste 800 de milioane de dolari n achiziia de abatoare din Romnia. Investitiile Smithfield in Romania depasesc in prezent 200 milioane dolari si se estimeaza ca acestea vor atinge 275 milioane dolari pana la sfarsitul anului 2006. Prima investitie a Smithfield in Romania a fost facuta in luna martie 2004, cand a cumparat pachetul majoritar de actiuni al Agrotorvis SRL, proprietarul fostului combinat de prelucrare a carnii de porc Comtim din Timisoara. In 2004 Smithfield a fcut investiii iniiale n Romnia anticipnd faptul c producia porcilor si procesarea crnii se poate realiza la preuri mai sczute n Europa de Est, dect n Europa de Vest. Costurile cerealelor sunt si ele mult mai sczute aici. ntr-o serie de achiziii, Smithfield a cumprat fabrici de procesare a crnii, ferme de porci si ferme de hrnire, care, mpreun cu un centru de distribuie si o locaie de depozitare frigorific, va asigura o platform important pe care se va dezvolta planul de afaceri din Romnia.

precizat ca n curs de nfiinare, cu avizul DSVSA, mai sunt i abatoarele Savirod Ptrui i

45

n prezent, Smithfield export carne de porc din SUA pentru a-si stabili poziia pe piaa din Romnia. La acest moment compania este cel mai mare crescator de porci si procesator de carne de porc din lume, cu vanzari anuale de 11,6 miliarde dolari si vanzari internationale de 1 miliard dolari dupa cum reiese si din tabelul urmator : In Judetul Vrancea, potrivit Directiei pentru Agricoltura si Dezvoltare Rurala Vrancea, situatia agentilor economici acreditati sa desfasoare activitati in domeniul industrializarii carnii la momentul actual, se prezinta astfel:

Nr. Crt. 1 2

Agentul economic S.C Avicola S.A Focsani S.C Aurora Com SRL Focsani S.C Luky Comprod SRL S.C Comind Thomas SRL S.C Stema Radi SRL

Unitatela de productie Focsani Odobesti

Domeniul pentru care s-a acordat licenta de fabricatie 1.Abatorizarea pasarilor 1.Abatorizarea animalelor 2.Fabricare preparate carne 1.Abatorizarea animalelor

Capacitatea de productie 5000 t/an 750 t/an 250 t/an 1000 t/an

Comuna Homocea Focsani

1.Abatorizarea animalelor

1500 t/an

Com. Tataranu, sat Martinesti Com. Milcovul, sat Gologanu Adjud

1.Abatorizarea animalelor

500 t/an

S.C Vanicad Prod SRL S.C Maialina Servicii SRL S.C Nisprod SRL

1.Abatorizarea animalelor

500 t/an

1.Abatorizarea animalelor

750 t/an

Focsani

Abatorizarea animalelor Fabricare preparate carne

1250 t/an 180 t/an

Singurele admise de Uniunea Europeana sunt categoriile superioare B sau chiar A in timp ce unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la Bruxelles. Pentru a se adapta normativelor europene S.C Avicola S.A Focsani, ce isi desfasoara activitatea in sectorul abatorizarii pasarilor, si-a inceput procedura de modernizare, devenind unul dintre beneficiarii programului Sapard. Proiectul de modernizare a atins suma de 1.129,83 (mii euro).

46

De asemenea un alt abator din judetul Vrancea, ce a recurs la acelasi program de dezvoltare rurala, Sapard, este S.C Aurora Com Srl Focsani care se ocupa cu abatorizarea animalelor. Se poate constata asadar faptul ca in prezent piata carnii este dominata de un numar redus de mari competitori fiind nevoie de mai multe investitii in domeniul industrializarii carnii. In acelasi timp trebuie precizat faptul ca in judetul Vrancea multe dintre abatoare sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare, putine operand in acelasi timp cu mai multe categorii de produse. Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, situatia din domeniul industrializarii carnii se prezinta astfel:

In concluzie pe raza teritoriala in care societatea isi desfasoara activitatea, functioneaza alte societati cu acelasi profil dar nu foarte puternice datorita neincadrarii in standardele Uniunii Europene. Deci, acestea nu creaza un climat concurential puternic si nu vor influenta vanzarile productiei realizate de societate. Analizand mediul concurential pe o raza teritoriala mai larga celalalte judete din tara , observam un climat concurential deosebit de puternic creat de societati puternice cu un numar de salariati si dotari semnificative, climat creat si de continuarea patrunderii pe piata interna a competitorilor europeni extrem de puternici Ca si caracteristici ale pietei mentionam urmatoarele : 1. Transparenta: este destul de ridicata datorita politicilor procesatorilor din acest domeniu. Acest fapt se datoreaza practicarii de catre procesator a unui pret conventional uniform oferit tuturor surselor de colectare a materiei prime si, in cazul producerii in regie proprie a materiei prime se datoreaza costurilor uniforme pentru producerea acesteia. Pretul conventional reprezinta suma de bani oferita pentru o unitate de materie prima (kg animal

47

viu) la anumiti parametri si, in cazul productiei proprii reprezinta costurile efective de productie (cresterea animalelor). In cazul in care sursa de colectare ofera materie prima la parametri diferiti, cantitatea oferita se inmulteste cu un factor de conversie stabilit ca o functie scor a parametrilor produsului. Pretul conventional oferit difera in functie de procesator si nu la nivelul sursei de colectare. 2. Atomicitate: pe aceasta piata atomicitatea este destul de ridicata datorita numarului mare de producatori de materie prima si a numarului mare de procesatori ai materiei prime (producatori de produs finit carcase, carne si subproduse din carne); ca o concluzie piata nu poate fi influentata de anumiti ofertanti sau anumiti clienti. 3. Omogenitate: ne aflam pe o piata cu omogenitate aproape perfecta. Datorita sistemului practicat de procesatori prin aplicarea factorului de conversie mai sus mentionat, producatorii ofera / produc acelasi produs materia prima (animalele in viu) la anumiti parametri; 4. Tendintele cererii, ofertei si a pretului: toate cele trei componente au o evolutie constanta pe termen scurt (1 an). Pe termen mediu evolutia ascendenta a cererii (consumul mediu de produse si subproduse din carne pe cap de locuitor in Romania este mult sub media europeana), va fi insotita si de o crestere a ofertei prin crearea de noi capacitati si / sau sporirea / modernizarea celor existente de productie si de procesare a acestora. In aceste conditii pretul real (ajustat cu rata inflatiei) nu va inregistra abateri semnificative de la nivelul actual. Din punct de vedere al incasarilor efective ale producatorilor de carne si subproduse din carne, acestea vor inregistra cresteri datorate in principal majorarii volumului vanzarilor. 5. Previziunile pe termen scurt: Pe termen scurt (mai putin de un an) previziunile sunt ca pretul real oferit pentru o unitate de materie prima (kg animal viu) si pretul pentru producerea unei unitati de materie prima sa ramana constant, iar volumul vanzarilor sa creasca in raport cu cererea existenta pe piata. Ca tendinte pe termen mediu, prin prisma aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, asociatiile si organizatiile din industria carnii isi vor reconsiderea politica de achizitie/producere a materiei prime in primul rand prin modernizarea capacitatilor de prelucrare, ceea ce inseamna ca va fi incurajata in continuare modernizarea capacitatilor de producere a produselor si subproduselor din carne la standarde europene. 6. Preferintele consumatorilor: din punct de vedere evolutiv, cererea de carne este in crestere datorita cresterii numarului de procesatori. Din punct de vedere al procesatorilor, acestia prefera ca materia prima achizitionata sau / si produsa sa fie deja in conformitate cu standardele Uniunii Europene (calitatea materiei prime, tehnologia folosita - utilaje, echipamente, politica de protectie a mediului etc.). Se impune deci concluzia ca in Romania piata carnii este o piata putenic concurentiala. La acest moment, principalul criteriu de selectie al vinurilor este reprezentat de raportul pret calitate, astfel incat producatorii care nu reusesc sa aduca pe piata

48

produse competitive din punct de vedere al pretului si calitative in acelasi timp (produse care sa corespunda exigentelor Uniunii Europene), vor disparea. Nu se poate discuta in acest moment de piata de tip monopolist, nici unul dintre marii jucatori nereusind pana in moment sa creeze un monopol la nivel general al produselor comercializate.

bariere de intrare si iesire; Bariere de intrare Costurile imediate pe care beneficiarul trebuie sa le suporte pentru a-si largi aria de

activitate reprezinta o bariera de intrare semnificativa. Principalele categorii de cheltuieli care stau la baza formarii acestori costuri sunt: costurile privind investitiile efectuate pentru construirea cladirilor specifice noii activitati abatorizare si achizitionarea noilor echipamente necesare producerii noilor produse produsele si subprodusele specifice activitatii de abator:carcase de suine, bovine si ovine, respectiv organe, piele si mate. O alta bariera de intrare poate fi experienta in domeniul noi activitati; cand se incepe fabricarea unui nou produs se manifesta un fenomen de ucenicie sau de familiarizare, iar pe masura ce experienta practica creste, timpul de fabricatie se reduce si costul de productie se diminuaza. In ceea ce priveste experienta in activitatea de abator, societatea are avantajul de a fi activat pe piata de profil, astfel acumuland pregatirea necesara dezvoltarii acestei afaceri. Experienta constituie un avantaj in materie de costuri pentru societate fata de rivalii ei potentiali. Accesul la reteaua de distributie poate fi considerata o bariera de intrare. In masura in care societatile acreditate sa desfasoare activitate in domeniul abatoarelor din judetul Vrancea isi desfac produsele prin diferite retele de distributie, solicitantul trebuie sa determine aceste retele sa accepte si produsele sale, acordandu-le anumite avantaje pret mai scazut, calitate superioara. In cazul nostru fiind vorba de produse din carne, deci produse alimentare, acesta se adreseaza pentru desfacerea in general magazinelor specifice (carmangerii, supermarket-uri), adica punerea la dispozitie a unui spatiu in raioanele magazinului. Acest lucru este deosebit de dificil si face obiectul unei lupte concurentiale acerbe, trebuind sa se recurga la numeroase mijloace precum pret promotional, reclama comuna, toate aceste mijloace fiind folosite in scopul cresterii vanzarilor in favoarea comerciantului. Rezultatul acestui demers poate fi diminuarea profiturilor societatii, mai mult decat atat, concurentii existenti intretin relatii privigeliate cu retele de distributie, sau pot avea legaturi de exclusivitate, sau pot acapara total reteau de distributie, si, in acest caz obstacolul este acela ca societatea trebuie sa-si creeze propria retea de distributie pentru desfacerea produselor sale fapt ce implica costuri substantiale.

49

In ceea ce priveste S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L., societate care isi extinde aria de activitate, are o retea proprie de distributie pentru celalalte activitati ale sale - prepararea produselor din carne; comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne, retea care poate fi utilizata si pentru noile produse. O ultima sursa de obstacole la intarea pe piata ar fi climatul legislativ instabil. Statul poate limita sau interzice intrarea in acest sector prin diferite restrictii sau cerinte impuse. In ultimii ani, industria alimentara a cunoscut o dezvoltare rapida comparativ cu alte sectoare. Numai ca aparitia numeroaselor unitati nu a atras dupa sine o crestere a calitatii produselor prin respectarea regulilor stricte de igiena, asa cum ar trebui sa se intample intrun mediu concurential. In 2002, in Romania functionau 743 de unitati pentru productia de carne rosie, 920 pentru produse din carne, 46 pentru carnea de pasare si 656 de unitati pentru lapte si produse lactate. Numarul celor care pana la acea data au fost evaluate si indeplineau cerintele Uniunii Europene este insa foarte mic. Acreditarea unitatilor din industria alimentara este importanta si pentru faptul ca acestea nu vor mai putea exporta in tarile Uniunii Europene decat daca indeplinesc toate conditiile impuse. Pentru a veni in sprijinul operatorilor din industria alimentara, Autoritatea Nationala Sanitara Veternara si pentru Siguranta Alimentelor a reevaluat toate unitatile care nu au intocmit programe de modernizare (categoria D). Scopul acestei actiuni a fost acela de a-i identifica pe cei care-si pot transforma obiectul de activitate, astfel incat aceste unitati sa poata functiona si dupa data aderarii. Dupa cum se poate observa, normele de verificare impuse produselor, frecvente in sectorul alimentar si in sectoarele de produse vizand sanatatea oamenilor, implica termene mari de obtinere a aprobarilor necesare respectiv marirea costurilor de intrare pe piata de profil. Bariere de iesire Iesirea de pe piata poate fi franata pe motivul ca activele activele fixe, activele circulante detinute de societate in urma acestui proiect de investitii, vor fi foarte specializate in sectorul de actvitate a abatoarelor si, in consecinta vor fi dificil de revandut in afara sectorului. Utilajele si instalatiile specifice abatoarelor nu numai ca nu pot fi utilizate in afara sectorului de activitate, dar demontarea si transportul acestora ar implica efectuarea unor cheltuieli care ar putea depasi valoarea ramasa a lor.

principalii competitori si, daca exista informatii, cotele de piata, indicatori financiari, etc.;

50

Principalii competitori ai societatii, dupa cum am relevat si la capitolele anterioare sunt societatile din judetul Vrancea acreditate sa desfasoare activitati in domeniul industrializarii carnii la momentul actual:

Nr. Crt.

Agentul economic

Unitatela de productie

Domeniul pentru care s-a acordat licenta de fabricatie 1.Abatorizarea pasarilor 1.Abatorizarea animalelor 2.Fabricare preparate

Capacitatea de productie 5000 t/an 750 t/an 250 t/an 1000 t/an

1 2

S.C Avicola S.A Focsani S.C Aurora Com SRL Focsani

Focsani Odobesti

S.C Luky Comprod SRL

Comuna Homocea Focsani

carne 1.Abatorizarea animalelor

S.C Comind Thomas SRL

1.Abatorizarea animalelor

1500 t/an

S.C Stema Radi SRL

Com. Tataranu, sat Martinesti

1.Abatorizarea animalelor

500 t/an

S.C Vanicad Prod SRL

Com. Milcovul, sat Gologanu Adjud

1.Abatorizarea animalelor

500 t/an

S.C Maialina Servicii SRL

1.Abatorizarea animalelor

750 t/an

S.C Nisprod SRL

Focsani

Abatorizarea animalelor Fabricare preparate carne

1250 t/an 180 t/an

n ceea ce privete modernizarea, retehnologizarea unitilor din sectorul carne, dintre cele 8 uniti de pe teritoriul judeului Vrancea majoritatea se ncadreaz n categoria D, adic nu beneficiaz de programele de modernizare prevzute n negocieri i i vor nchide activitatea pn la data de 31.06.2006. Aceasta nu exclude ns posibilitatea

51

accesrii de fonduri comunitare pentru atingerea standardelor de calitate ale Uniunii Europene. Singurele admise de Uniunea Europeana sunt categoriile superioare B sau chiar A in timp ce unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la Bruxelles. Pentru a se adapta normativelor europene S.C Avicola S.A Focsani, ce isi desfasoara activitatea in sectorul abatorizarii pasarilor, si-a inceput procedura de modernizare, devenind unul dintre beneficiarii programului Sapard. Proiectul de modernizare a atins suma de 1.129,83 (mii euro). De asemenea un alt abator din judetul Vrancea, ce a recurs la acelasi program de dezvoltare rurala, Sapard, este S.C Aurora Com Srl Focsani care se ocupa cu abatorizarea animalelor. Se poate constata asadar faptul ca in prezent piata carnii este dominata de un numar redus de mari competitori fiind nevoie de mai multe investitii in domeniul industrializarii carnii. In acelasi timp trebuie precizat faptul ca in judetul Vrancea multe dintre abatoare sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare, putine operand in acelasi timp cu mai multe categorii de produse cum va opera societatea TSGM Dollar Prod carne de bovine, suine si ovine. Un puternic potential concurent este Smithfield Foods, cel mai mare productor mondial i procesator de carne care intenioneaza s investeasc peste 800 de milioane de dolari n achiziia de abatoare din Romnia. Investitiile Smithfield in Romania depasesc in prezent 200 milioane dolari si se estimeaza ca acestea vor atinge 275 milioane dolari pana la sfarsitul anului 2006. Prima investitie a Smithfield in Romania a fost facuta in luna martie 2004, cand a cumparat pachetul majoritar de actiuni al Agrotorvis SRL, proprietarul fostului combinat de prelucrare a carnii de porc Comtim din Timisoara. In 2004 Smithfield a fcut investiii iniiale n Romnia anticipnd faptul c producia porcilor si procesarea crnii se poate realiza la preuri mai sczute n Europa de Est, dect n Europa de Vest. Costurile cerealelor sunt si ele mult mai sczute aici. ntr-o serie de achiziii, Smithfield a cumprat fabrici de procesare a crnii, ferme de porci si ferme de hrnire, care, mpreun cu un centru de distribuie si o locaie de depozitare frigorific, va asigura o platform important pe care se va dezvolta planul de afaceri din Romnia.

evidentierea principalelor avantaje/ dezavantaje competitive, de exemplu in privinta dimensiunii solicitantului, accesului la sursele de aprovizionare, accesului la canalele de distributie si termenele de livrare, preturi si termene de plata, promovare, servicii post-vanzare, calitate a produselor, a situatiei financiare si ale abilitatilor manageriale (sugestie: analiza poate fi facuta prin tabelarea tipurilor de informatii, acordarea de scoruri pentru fiecare competitor pe fiecare criteriu, intr-o plaja pre-stabilita, ex. de la 1 la 5, evaluarea rezultatelor (scorare si ierarhizare). Solicitantul va trebui sa isi evalueze propriul scor si in consecinta, pozitia concurentiala.

52

Avantajele fata de concurentii sunt in primul rand calitatea produselor care urmeaza a fi realizate, capacitatea de productie, dotarea tehnica superioara si experienta salariatilor in fabricatia produselor specifice activitatii de abator. Dupa cum am mentionat si anterior principalii competitori ai societatii sunt abatoarele din judetul Vrancea. Acestea sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare, putine operand in acelasi timp cu mai multe categorii de produse cum va opera societatea TSGM Dollar Prod carne de bovine, porcine si ovine. Aceste abatoare au o capacitati ce nu depasesc 1500 tone carne in viu/an : SC Aurora Com SRL -750 tone/an, SC Luky Comprod SRL - 1.000 tone/an, SC Comind Thomas SRL - 1.500 tone/an, SC Stema Radi SRL si SC Vanicad Prod SRL - 500 tone/an, SC Maialina Servicii SRL - 750 tone/an si SC Nisprod SRL 1.250 tone/an. Solicitantul are o capacitate de 3030 tone carne in viu/an din care 2375 tone carne in regim propriu, 655 tone prestatii si o capacitate maxima zilnica de 17,5 tone si o capacitate medie de 12 tone/zi. Carcasele obtinute in urma abatorizarii sunt apreciate merceologic pe specii in functie de starea de ingrasare, categoria de varsta, starea termica (zvantata, refrigerata, congelata), starea de prezentare sub aspect tehnic si comercial, caracteristici organoleptice, fizico-chimice si greutate. Carcasele si subprodusele de abator (comestibile si industriale) vor fi insotite de certificate de calitate si sanitare conform normativelor si legislatiei in vigoare. Pentru carnea transata comercial in scopul livrarii ca sortimente de carmangerie, unitatea are in componenta un spatiu tehnologic pentru transare. Pentru depozitarea sortimentelor de carne transata unitatea are in compunere un depozit de refrigerare si congelare. Rapoarte de transare : 1) Pentru bovine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii : Specialitati muschi psoasi 1,8 2,1 % Calitate superioara pulpa, spata cu brat, anticot, vrabioare 46 50% Calitatea I-a piptul cu cap de piept, grebanul, rasolul cu cheie 36-40% Calitatea a II-a gatul cu salba, sira spinarii si coada 9 11 % Specialitati muschiulet si cotlet 7 9 % Calitate superioara antricot si pulpa 41 44 % Calitatea I-a fleica, spata cu brat, - 23 25 % Calitatea a II-a pieptul si rasolul 19 21 %

2) Pentru porcine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii :

3) Pentru ovine transarea comerciala a carcaselor se face pe trei clase : Calitatea I-a jigoul, antricotul, cotletul si spata cu brat 58 61 %

53

Calitatea a II-a pieptul si fleica 21 23 % Calitatea a III-a coastele, gatul si rasolul 17 19 %

Pentru sortimentele de carne transata, refrigerata sau congelata se utilizeaza diferite recipente si ambalaje de transport, confectionate din materiale ageeate de normele sanitare. Produsele pot fi ambalate si sub forma vidata. Un alt avantaj fata de principalii concurenti va fi implementarea unui sistem al calitatii perfectionat. Stabilirea calitatii carcaselor se face in conformitate cu normele UE. Pentru porcine evaluarea se face in functie de raportul grasime-carne macra din carcasa dupa calificativul EUROM, in functie de nivelul parametrilor calitativi. Totodata se face o inspectie vizuala a carcaselor, apreciindu-se starea de fasonare,curatenie si aspect. Evaluarea carcaselor de bovine se face in functie de varsta si greutatea animalelor vii. In functie de randament la taiere carcasele se pot incadra in :

calitatea a-I-a; randament mai mare de 50%; calitate a-II-a; randament 48-50%; calitatea a-III-a; randament mai mic de 48%;

Evaluarea carcaselor de ovine se face in functie de starea de ingrasarea, aspect, starea de curatenie si randament de sacrificare care trebuie sa fie mai mare de 41% carcasa din greutatea vie. La livrarea carcaselor refrigerate temp la os verificata cu termometrul sonda este de 3- 4 grade Celsius,fapt ce atesta o buna procesare si conservare a carnii. Evidenta tehnica si sanitar-vetertinara a materiilor prime si produselor finite va fi tinuta la zi cu date reale.Toate livrarile de produse vor fi insotite de certificate de calitate si sanitar-veterinare,iar produsele vor purta etichete cu toate datele cerute de legislatia in vigoare. Inspectorul sanitar va efectua si controlul mijloacelor de transport pentru animalele vii si pentru produsele finite atat la cele proprii ale unitatii cat si ale beneficiarilor. Aceste mijloace de transport sunt echipate corespunzator si sunt avizate de catre organele abilitate. Abatorul va fi dotat cu utilaje si instalatii noii,performante care sa asigure o functionare corespunzatoare a fluxului de productie. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii,vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. concluzii cu privire la competitivitatea solicitantului si strategia de piata ce trebuie urmata: diversificare, specializare pe anumite categorii de produse, identificarea de noi nise de piata, reorientarea catre alte segmente de piata, reorientarea activitatii etc.

54

In analiza competitivitatii societatii noastre s-a luat ca baza de calcul concurenta existenta in acest domeniu de activitate pe plan local. Nu am inclus aici concurentii la nivel national deoarece, asa cum am explicat si mai devreme, nu exista in acest moment unitati de procesare cu acoperire nationala. In ceea ce priveste dezavantajele societatii noastre vizavi de acesti competitori, acestea sunt foarte clare. In primul rand este vorba de vechimea acestora pe piata, ceea ce inseamna o baza clientelara existenta deja, baza care asigura desfacerea produselor si conditii generale de colaborare mai bune datorate istoricului de desfasurare a afacerii. In al doilea rand este vorba de contracte ferme care au fost incheiate (in general pe perioade mari de timp) si care nu permit abateri de la fluxul stabilit al operatiunilor comerciale. In al treilea rand, datorita experientei in domeniu si vechimii in activitate, aspecte cumulate cu o posibila potenta financiara superioara, societatile concurente au posibilitati de lupta directa care se pot materializa in posibilitati de reclama, promovare si discount-uri agresive, pentru acapararea / recuperarea unui sector de piata cat mai mare. Avand in vedere cele explicate anterior, compania noastra nu a ales o politica de concurenta directa. Acest sector de activitate prezinta avantajul faptului ca cererea depaseste cu mult oferta existenta pe piata la acest moment, ceea ce inseamna ca, paradoxal, cel mai mare avantaj al nostru va fi reprezentat de faptul ca nu vom prezenta un pericol direct pentru nici una din societatile concurente. De asemenea, un avantaj important il reprezinta capacitatea de productie, care este net superioara concurentilor directi. Astfel, capacitatea de prelucrare a companiei noastre va fi de 3.030 tone/an, in timp ce concurentii pe plan local au capacitati cuprinse intre 500 1.500 tone/an. Pentru o mai buna vizualizare a pozitiei concurentiale pe care ne vom situa o data cu demararea exploatarii investitiei propuse prin proiect, prezentam urmatorii indicatori: Denumire criteriu Putere financiara Retea de distributie la nivel local Marketing si promovare Avantajul marcii Calitatea produselor Nivel pret calitate Acoperire a desfacerii prin contracte ferme de distributie, calculata ca indice intre productia obtinuta (oferta) posibilitati de comercializare (desfacere) procent din productie vandut) Modalitati de ambalare eficientizarea raportului costuri venituri, care permite comercializarea unor produse de calitate superioara la preturi atractive 5 3 S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. 2 2 2 1 5 5 5 Concurenti 4 4 5 5 4 4 3

55

In concluzie, consideram ca societatea noastra, prin strategia aleasa, se poate dovedi un partener competitiv pe plan regional in ceea ce priveste productia si comercializarea de produse si subproduse din carne. Astfel, activitatea se va desfasura urmarind aceasta politica de a nu intra in concurenta directa recunoscuta cu principalii concurenti la nivel local. Compania isi propune sa reduca pe cat posibil costurile cu procesarea si ambalarea pentru a putea sa ofere produse de calitate la preturi atractive. De asemenea, prin contractele de vanzare en-gross care acopera mai mult de 80% din productia ce urmeaza a fi obtinuta se elimina riscurile de a nu reusi sa se comercializeze un procent semnificativ al acesteia. De asemenea, prin aceasta strategie de vanzare en-gross grosul cheltuielilor cu reclama si promovarea va cadea in sarcina partenerilor de afaceri care vor achizitiona produsele de la noi. D.3. Cadrul legislativ (influenta actuala, tendinte previzibile) - enumerati principalele acte legislative care guverneaza piata produselor proprii. - influenta (limitarile si oportunitatile) care converg din actul legislativ. - estimari cu privire la evolutia cadrului legislativ, in perspectiva armonizarii legislatiei cu cea a Uniunii Europene, daca aceasta evolutie ar putea avea un impact semnificativ asupra activitatii solicitantului. Integrarea Romniei n Uniunea European presupune i dezvoltarea unui sistem agricol modern, care s asigure un nivel de via echitabil populaiei rurale i o aprovizionare la preuri rezonabile consumatorilor, cu garantarea liberei circulaii a mrfurilor pe teritoriul Comunitii Europene. In cadrul Uniunii Europene, exista mai multe forme de sprijin/incurajare a producatorilor de carne si oua. Asfel, producatorii de carne de bovine si ovine beneficiaza in prezent de plati directe, in timp ce suinele si pasarile nu beneficiaza de acest tip de plata. Organizatia Comuna de Piata pentru carnea de porc (Regulamentul Comisiei 2759/1975) cuprinde ajutorul pentru depozitarea privata acordat atunci cand pretul de piata pentru carcasele de porc scade sub un pret de baza stabilit. Pentru aceasta este necesar un sistem de inregistrare a pretului pe piata pentru carcasele de porc care sa fie in conformitate cu Scala de Clasificare Comunitara ((S)EUROP). De asemenea, Organizatia Comuna de Piata pentru carnea de porc cuprinde, in cazuri exceptionale, si interventia prin cumparare. Conform Regulamentelor Comunitatii Europene (R 2550/2001, R 2529/2001 si R 1782/2003), pentru ovine si caprine se acorda urmatoarele forme de sprijin sub forma platilor directe: Prima pentru ovine si caprine; Prima suplimentara. Organizatia comuna de piata pentru carnea de vaca si vitel (R1254/1999, R1782/2003) cuprinde urmatoarele tipuri de plati directe: Prima Speciala; Prima de desezonalizare; suplimentara Prima vacilor care alapteaza; Prima pentru abatorizare si Prima

56

Romnia a acceptat acquis-ul comunitar pentru capitolul 7, n vigoare la data de 1 aprilie 2004, asumndu-si rspunderea ca la momentul aderrii, s fie capabil s aplice n totalitate transpunerea acestuia, solicitnd perioade de tranziie, ce vizeaz modernizarea fermelor zootehnice i a unitilor de procesare carne-lapte, defriarea plantaiilor de vii hibride i folosirea unor produse de protecie a plantelor. Perioadele de tranzitie vor fi de: - 3 ani, pana la 31.12.2009 modernizarea si retehnologizarea unitatilor de procesare a laptelui (28 unitati), precum si pentru organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare lapte - 3 ani, pana la 31.12.2009 - conformarea la cerintele comunitare a fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obtinut - 3 ani, pana la 31.12.2009 modernizarea, retehnologizarea unitatilor de taiere si alinierea la cerintele europene unitatilor de procesare a carnii (carne rosie 26 unitati, carne pasare 2 unitati). Perioadele de tranzitie pana in 2009 au fost cerute tocmai pentru a putea a oferi fermierilor si procesatorilor suficient timp pentru a se racorda la cerintele UE. Incepind cu 2007 fermierii care obtin cota si procesatorii vor beneficia de sprijin substantial prin pilonul de dezvoltare rurala, avand 3 ani la dispozitie ca sa foloseasca veniturile suplimentare astfel obtinute pentru a se conforma cerintelor UE . Inchiderea negocierilor la Capitolul 7 Agricultura inseamna recunoasterea faptului ca legislatia romana este armonizata cu legislatia comunitara in acest domeniu. Aderarea va avea n mod cert efecte pozitive asupra agriculturii romneti: stimularea schimburilor comerciale ca urmare a eliminrii taxelor vamale, creterea preurilor produselor agricole i implicit, a veniturilor fermierilor, accesul pe o pia mult mai mare, de 450 milioane locuitori. Angajamentele asumate de ara noastr n cadrul negocierelor de aderare la Uniunea European, vizeaz i domeniul alimentar i al siguranei alimentelor. Pentru ca sectorul agroalimentar romnesc s devin competitiv, sunt necesare msuri i aciuni proritare, att n sectorul vegetal, ct i n cel zootehnic i al prelucrrii crnii i laptelui. Un loc important n procesul de aderare l ocup crearea unui sistem pentru identificare i nregistrarea animalelor, care trebuie s cuprind urmtoarele elemente: mijloace de identificare (crotaliere sau transponder), o baz de date computerizat i registre de exploataie completat de ctre deintorul de animale. Prin aplicarea acestui sistem se vor facilita monitorizarea i controlul micrilor de animale, al comerului cu animale i produse de origine animal. Este de la sine neles c de funcionarea unor astfel de programe depinde obinerea de produse alimentare mai sigure, deoarece ele permit supravegherea i controlul fiecrei

57

verigi a lanului alimentar (se va putea cunoate proveniena produselor, condiiile de cretere i de furajare, aciunile veterinare aplicate animalelor respective etc). Controlul la origine in unitatile de taiere a animalelor si de prelucrare a produselor de origine animala se realizeaza in baza prevederilor legislatiei nationale in care au fost transpuse cerintele comunitare pentru: - carne proaspata - Ordinul MAAP nr.401/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate pentru producerea si comercializarea carnii proaspete (Directiva Consiliului 64/433/CEE si cu Decizia Comisiei 84/371/CEE) - carne pasare - Ordinul MAAP nr. 402/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate care reglementeaza producerea si comertul cu carne proaspata de pasare (Directiva Consiliului 71/118/CEE) Dup implementarea sistemului de identificare i nregistrare a animalelor, toate activitile care se refer la premii, subvenii, despgubiri, precum i la sistemul de asigurare-reasiguarare a animalelor vor funciona prin intermediul informaiilor furnizate de baza naional de date. Aciunea de identificare i nregistrare a animalelor nu implic cheltuieli din partea proprietarilor de animale. n judeul Vrancea au fost nmatriculate 45% din totalul animalelor existente, termenul limit fiind iunie 2006.. Integrarea in structurile europene presupune, pe langa armonizarea legislatiei comunitare, si transpunerea in practica a actelor normative aprobate. Aceasta inseamna si restructurarea sectorului de industrie alimentara. Strategia elaborata de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (MAAP) in acest sens prevede evaluarea acestor unitati astfel incat pana in anul 2006 cele care functioneaza sa fie agreate de Uniunea Europeana. Astfel, populatia va cumpara produse mult mai sigure din punctul de vedere al calitatii, igiena fiind una dintre conditiile de baza pentru acreditarea unitatilor de profil. Daca la transpunerea legislatiei europene in domeniul sanitar-veterinar s-ar putea spune ca stam bine, la punerea acesteia in practica vor fi intampinate dificultati. In ultimii ani, industria alimentara a cunoscut o dezvoltare rapida comparativ cu alte sectoare. Numai ca aparitia numeroaselor unitati nu a atras dupa sine o crestere a calitatii produselor prin respectarea regulilor stricte de igiena, asa cum ar trebui sa se intample intrun mediu concurential. In 2002, in Romania functionau 743 de unitati pentru productia de carne rosie, 920 pentru produse din carne, 46 pentru carnea de pasare si 656 de unitati pentru lapte si produse lactate. Numarul celor care pana la acea data au fost evaluate si indeplineau cerintele Uniunii Europene este insa foarte mic. Acreditarea unitatilor din industria alimentara este importanta si pentru faptul ca acestea nu vor mai putea exporta in tarile Uniunii Europene decat daca indeplinesc toate conditiile impuse. Pentru a veni in sprijinul operatorilor din industria alimentara, Autoritatea Nationala Sanitara Veternara si pentru Siguranta Alimentelor a reevaluat toate unitatile care nu au intocmit programe de modernizare (categoria D). Scopul acestei actiuni a fost acela de a-i

58

identifica pe cei care-si pot transforma obiectul de activitate, astfel incat aceste unitati sa poata functiona si dupa data aderarii. In urma actiunii de reevaluare a rezultat ca, din totalul de 528 de unitati din categoria D, numai 100 vor fi inchise gradual pana la 30 iunie 2006, celelalte au adoptat solutii alternative care le vor permite accesul pe piata comunitara. Atunci cand este necesara autorizarea, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca intreprinderile lor sunt aprobate de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti, ca urmare a cel putin unei inspectii efectuate la fata locului, aceasta autorizare fiind acordata: a) in baza legislatiei nationale, in afara celei care nu transpune legislatie comunitara; b) in baza HG nr. 954/2005 care transpune Reglementarea nr. 853/2004/CE sau c) in baza unei decizii adoptate in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Pentru carne proaspata, medicul veterinar trebuie sa efectueze activitati de inspectie in abatoare si in unitati de transare care furnizeaza pe piata carne proaspata, urmarind trasabilitatea procesului de productie, inspectia ante si post-mortem (dinaintea sacrificarii si dupa aceasta), protectia si bunastarea animalelor, subprodusele de origine animala si testarile de laborator. De asemenea, se verifica marca de sanatate a carcaselor, care trebuie sa fie aplicata de catre ori sub responsabilitatea medicului veterinar oficial. Dintre principalele acte legislative ce guverneaza piata carnii putem aminti:

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor, cu modificarile ulterioare;

Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 261/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitar veterinar a unitilor i de aprobare a activitii de export, precum i definirea unitilor supuse controlului sanitar veterinar

Ordinul Ministrului Agriculturii si Alimentatiei nr.70/1998 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind conditiile si procedura de avizare sanitara veterinara a importului, exportului, tranzitului cu animale, produse si subproduse de origine animala, furaje si alte produse si materii care pot influenta starea de sanatate a animalelor si sanatatea publica, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1956/1995 privind introducerea si aplicarea HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) in activitatea de supraveghere a conditiilor de igiena din sectorul alimentar;

59

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ;

Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor nr. 425/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecia animalelor n timpul sacrificarii sau uciderii cu modificarile si completarile ulterioare;

Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri; De asemenea, ca legislatie nationala integral armonizata pentru domeniul sanitar-

veterinar, importante sunt:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 113/2002 privind identificarea si inregistrarea bovinelor in Romania (armonizare directiva 92/102 si 91/496/EEC), cu modificarile ulterioare;

Ordinul MAAP nr.133/2000 aproba Norma sanitara veterinara cu privire la certificarea animalelor si produselor de origine animala destinate exportului (Directiva Consiliului 96/93/CE).

Ordinul nr. 150 din 28 februarie 2006 pentru aprobarea procedurilor privind deschiderea contingentelor tarifare la importul n Romnia al unor sortimente de carne de porc i carne de pasre originare din Uniunea European (UE) i a modului de administrare a acestor contingente n perioada 1 martie - 31 decembrie 2006.

Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 322/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate care reglementeaza producerea si comercializarea produselor de carne si a altor produse de origine animala;

Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 401/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare pentru producerea si comercializarea proaspete. Inspectiile si controalele in abatoare vor fi efectuate sub responsabilitatea autoritatii carnii

competente, care va avea acces liber, in orice moment, in toate spatiile abatoarelor pentru a verifica conformitatea cu cerintele prezentei norme sanitare veterinare. 1. Toate abatoarele trebuie sa dispuna de facilitati si echipamente adecvate pentru descarcarea animalelor din mijloacele de transport. 2. Animalele trebuie debarcate cat mai repede posibil de la sosirea lor in abator. Daca descarcarea cat mai rapida nu este posibila, animalele trebuie protejate de intemperii si variatii de temperatura. 3. Animalele care se pot rani unele pe altele pe considerente de specie, sex, varsta sau origine trebuie tinute si cazate separat.

60

4. Animalele trebuie protejate de conditiile nefavorabile de clima. Daca sunt supuse unor temperaturi ridicate in conditii de umiditate, animalele vor fi racorite prin metode adecvate. 5. Starea de intretinere si de sanatate a animalelor trebuie inspectata cel putin in fiecare dimineata si seara. Ordinului nr.401 din 5 septembrie 2002 al ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiiile de sntate pentru producerea comercializareaa crnii proaspete, subliniaza necesitatea unei calificari profesionale a personalului auxiliar care va face parte din echipa de inspecie sub controlul i responsabilitatea medicului veterinar oficial. Personalul auxiliar trebuie s fie independent de unitate. Autoritatea veterinar central stabilete componena echipei de inspecie pentru fiecare unitate, astfel nct medicul veterinar oficial s poat supraveghea operaiunile necesare. In conformitate cu angajamentele luate prin Documentul de pozitie la sectorul de carne, este necesar sa fie adoptat sistemul european de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, in unitatile de abatorizare, in functie de diferite clase de calitate si plata animalelor in functie cu aceasta clasificare. Introducerea sistemului in tara noastra este o cerinta pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si in acelasi timp, o modalitate sigura si rapida de ameliorare a raselor de animale si de stimulare a crescatorilor de animale pentru imbunatatirea calitatii carnii, in ceea ce priveste raportul carne/grasime in carcasa. Sistemul de plata corelat cu calitatea garanteaza plata echitabila a crescatorilor de animale si, in acelasi timp, imbunatateste activitatea procesatorilor in valorificarea carnii obtinuta in tara. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea sistemului presupune intr-o prima etapa, instituirea sistemului de clasificare prin stabilirea organismelor implicate si a unor reguli de baza, care sa permita apoi elaborarea de norme detaliate pentru fiecare specie in parte: porcine, bovine, ovine. Clasificarea carcaselor se va realiza de catre agentiile de clasificare pe baza unui tarif de clasificare pentru fiecare animal, platit de catre unitatile de abatorizare.

D.4. Tendinte in domeniul consumului. Profilul consumatorului - estimarea evolutiei preferintelor consumatorilor, luand in considerare ciclul de viata al produselor si evolutia pietei pentru produsele substitut; Avand in vedere zona geografica in care se va realiza investitia, tendintele preferintelor consumatorilor privind calitatea si tendintele de dezvoltare in viitori ani a pietei de desfacere prin magazine de tip supermarket care se aprovizioneaza de la unitati care respecta un inalt standard de igena si calitate, se impune realizarea investitiei pentru a veni in intampinarea acestor cerinte.

61

In Romania, consumatorii de carne au sesizat c n ultimii ani preparatele din carne snt de o calitate din ce n ce mai proast. Astfel, datorita exigentelor pietii si a noilor reglementari in domeniul sanitar veterinar, se impune realizarea unei invetitii care sa corespunda normelor UE in ceea ce priveste mediul , igena si bunastarea animala astfel incat produsele rezultate in urma procesului de abatorizare sa fie competitive cu cele importate din UE si satisfaca cerintele si nevoile consumatorului. Deci, este necesara obtinerea in urma sacrificarii efectivelor a unei carcase cu indici calitativi superiori (procent ridicat de carne macra si procent mic de slanina, datorita infuziei de genetica) cu o clasificare buna din punct de vedere din punct de vedere al normelor EUROP ceea ce duce la atragerea unui numar sporit de consumatori si implicit la profituri suplimentare. Uniunea Europeana, in ianuarie 2004, confirma cresterea consumului carne in Romania. Se observa cererea tot mai mare de carne rosie. Odat cu venirea srbtorilor mari ale anului, consumul de carne rosie creste semnificativ, aceasta fiind perioada in care de pe masa oricrui cretin n-ar trebui s lipseasc carnea de miel in cazul Sfintelor Sarbatori de Pate, sau cea de porc de Craciun. Din raportul Uniunii Europene se constata ca s-au inregistrau tendinte pozitive privind consumul de carne in tari precum Slovenia, Lituania si Romania. Raportul mai mentioneaza ca situatia consumului de carne s-a schimbat in mod semnificativ. Consumul de carne de vaca si oaie a scazut substantial, in timp ce carnea de porc si de pasare a inregistrat o crestere semnificativa. De asemenea in prima jumatate a anului 2005, romanii au consumat cantitati mai mari carne fata de perioada similara din 2004. Orientarea preferintelor consumatorilor catre produsele alimentare indigene este explicata de reprezentantii patronatelor de profil prin increderea pe care o au acestia in piata interna. S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vit a crescut cu 20,7%, cel de carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasre cu 8,2%.Ca si consumul intern de carne de oaie a sczut cu 21,7%, ns mult carne de oaie pleac la export. Dei romnii sunt consumatori tradiionali de carne de porc, exist un trend de cretere a consumului de pasre n detrimentul celei de porc. In 2005, dei consumul de carne de pasre a crescut, creterea a fost diminuat semnificativ de epidemia de grip aviar. Pana in prezent crescatorii din Romania s-au orientat pentru exploatarea animalelor pentru productia de lapte, productia de carne de vita, porc sau ovina fiind pe un plan secundar, dar cu tendinte de crestere. Acest aspect a fost determinat atat de puterea de cumparare a consumatorilor, cat si de preferinta acestora pentru consumul carnii de porc, bovina si ovina. Politica Guvernului de crestere a venitului national si promovarea calitatii, determina orientarea consumatorilor

62

catre acest tip de produs.Tendinta pietei va determina crescatorii sa se orienteze intr-o mai mare masura, catre exploatarea animalelor pentru productia de carne. Evolutia pietei pentru produsele substitut Desi exista prejudecati puternice ale consumatorilor de carne referitore la continutul proteinei rezultata din carne care nu poate fi substituit cu cel vegetal, ntruct aceasta nu contine toti aminoacizii esentiali, exista totusi tendinte de substituire a carnii cu produse vegetale.. Alimente sau surse de proteine, considerate nlocuitori ai carnii datorita aportului de proteine vegetale de o calitate deosebita sunt soia, nautul sau lintea. Se stie ca boabele de soia au cel mai ridicat potential nutritiv vegetal continnd de doua ori mai multe proteine dect carnea de vaca si ca soia contine absolut toti aminoacizii esentiali si n plus nu provoaca formarea acidului uric care se produce la consumarea carnii (n special carnii de porc), iar n ceea ce priveste mineralele soia contine de doua ori cantitatea continuta n legume, de trei ori mai multe dect pastele fainoase si de cinci ori mai multe dect carnea si ouale. In perioada de dinainte de 1989, populatia se scandaliza, in taina, ca salamul continea, pe langa carne, si soia. Acum multi opteaza pentru acest produs deosebit, consistent, fara colesterol, cu multe alte calitati. Produsele din soia au nascut numeroase controverse. Daca la inceput, aceste produse aveau ca target vegetarienii stricti, in prezent si-au extins publicul fiind considerate un fel de "mancare speciala, extra". Si asta numai datorita faptului ca este o proteina vegetala, care imbina numerosi nutrienti de baza. Astazi soia se poate gasi sub diferite forme precum soia fulgi sau soia cubulete pentru ciorbe sau tocanite sau soia snitel pentru gratar sau snitel, sau de ce nu pateu vegetal, salam, parizer sau cremwursti din soia si se poate gasi mai nou si la magazinele alimentare sub forma de semipreparat pentru snitele, droburi, chiftele sau sarmale. Din soia boabe se pot prepara o multime de alte produse conexe ca laptele de soia, untul de soia sau faina de soia Chiar dac nu n cantiti foarte mari, n Romnia se cultiv soia. Soia este una din cele mai importante plante de cultur, cu o multitudine de ntrebuinri, att n hrana omului ct i a animalelor, mai mult sub forma subproduselor, n scopul echilibrrii balanei proteice. Datorit valorii nutritive ridicate, soia a fost denumit planta viitorului, fiind menit s acopere deficitul de proteine, un produs deosebit, sanatos, consistent, fara colesterol, cu multe alte calitati; mai mult decat atat, el este si produs vegetal, de post. In ultimii ani soia i-a adjudecat titlul de aliment preferat n perioadele de post si nu numai atunci, pentru c un kilogram de soia poate nlocui, din perspectiva coninutului proteic, 4 kilograme de carne sau 72 de ou ori 7,5 litri lapte.

63

In ceea ce priveste evolutia pietei pentru soia, in Romania, in perioada 1995-2004 (suprafata cultivata; productie medie; productie totala realizata) dinamica productiei se prezinta asfel: Specific UM 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 80.2 63.1 147.3 99.8 117 44.8 71.8 128,8 122,4 1623 2033 1746 2452 72.7 145.9 224,9 300,1

are Suprafat mii ha 73.4 a Producti Kg/ha 1470

1410 1920 1364 1838 594

e medie Producti mii to 107.9 113.1 121.1 200.8 183.4 69.5 e totala

Romania era inainte de 1989 o cultivatoare recunoscuta de soia cu suprafete de peste 500.000 hectare la nivelul anului 1989, fiind principalul producator de soia din Europa. In ultimii ani, a pierdut aceasta pozitie in conditiile reducerii drastice a suprafetelor de pana la 43.000 hectare in anul 2001, 77.000 hectare in anul 2002, 126.000 hectare in 2003, respectiv 130.000 hectare in 2005 din care 87.500 de hectare cu soia modificata genetic.

Urmare a multiplelor ntrebuintari, amelioratorii de soia trebuie sa selecteze si sa nmulteasca plantele de soia cu caractere ce conduc la obtinerea unor soiuri superioare. Pe plan mondial, soia modificata genetic ocupa 61% din suprafata totala de 90 mil. ha cultivata cu Organisme Modificate Genetic (OMG). In anul 2005, productia interna de srot a asigurat doar 70% din consumul de peste 250 mii tone, diferenta fiind asigurata din import, in special din Brazilia. In schimb, uleiul de soia produs anul trecut a fost exportat in proportie de peste 40% in Ungaria, Polonia, Bulgaria, Turcia si alte tari. Astzi, n Romnia, soia se cultiv pe mari suprafee, boabele ei fiind preluate i folosite din ce n ce mai mult la realizarea diferitelor preparate destinate alimentaiei oamenilor.

64

Un studiu economic referitor la cultivarea, n Romnia, a soiei modificate genetic, indic o cretere cu pn la 31 la sut a produciei obinute la soiurile transgenice fa de cele convenionale, concomitent cu creterea calitii produciei datorit unui procent mai sczut de impuriti de buruieni. Soia este ntrebuinat tot mai des ca adaos n preparatele din carne, n prezent obinandu-se biftec vegetal, unc bacon, pateu etc., care snt la fel de nutritive i gustoase ca i cele fcute din carne. De aici se poate trage concluzia c soia poate fi folosit n rile srace pentru a suplini carnea animal i de pasre. Soia produs n Romnia nu satisface nici pe departe necesarul de consum al rii, anual fiind aduse din import cantiti importante de boabe i roturi de soia, deci nu se pune problema exportului. Soia este o cultur extrem de valoroas, atat din punct de vedere alimentar, cat i agrotehnic i industrial, reprezentnd cea mai important surs mondial de ulei i proteine vegetale. Asemanator cu soia este nautul care se poate folosi cu succes n prepararea sarmalelor chiftelelor sau pilafurilor fiind un bun nlocuitor pentru carne dar mult mai gustos dect soia. Magazine vegetariene nu prea sunt prin Romnia, dar produse vegetale se pot gsi la plafaruri, hypermarketuri i supermarketuri. Plafarurile practica preuri mari insa la hypermarketuri preurile sunt mici, de cele mai multe ori foarte apropiate de cele ale productorului. In concluzie, magazinele specializate n comercializarea produselor naturiste se nmulesc i prosper. Acestea ofer alimente sau surse de proteine considerate nlocuitori ai crnii, datorit aportului de proteine vegetale de o calitate deosebit, cum ar fi soia, nutul sau lintea.

evidentierea caracteristicilor consumatorului pentru produsele solicitantului: varsta, sex, statut social, nivel de educatie, putere de cumparare etc, in cazul consumatorilor individuali, si obiect de activitate, localizare, regim juridic, utilitate, in cazul consumatorilor industriali Produsele pe care unitatea le va comercializa se adreseaza intregii populatii

indiferent de clasa sociala, varsta sau sex, aici ne referim la consumatorul final. Pentru o mai buna analiza a consumului de carne trebuie sa se tina cont si de unele caracteristici ale consumatorului: Populaia, pe grupe de vrst, la 1 iulie numr persoane Pe grupe de vrst Jude Anii Vrancea Total 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani i peste

65

1995 2000 2001 2002 2003

393237 391220 391322 396002 395330

82974 75966 74178 72097 69353

234364 234075 235913 242431 244458

75899 81179 81231 81474 81519

Populaia, pe sexe i medii, la 1 iulie Loc uit ori / km

2

Jud e Anii

Total (numr persoane)

Urban (numr persoane)

Rural (numr persoane)

Ambel e sexe

Masculi n

Femini n

Ambel Mascul e in sexe

Femin in

Ambel e Masculin sexe

Femi nin

Vran cea

1995 2000 2001 2002 2003

393237 391220 391322 396002 395330

193119 192126 192159 194910 194494

200118 199094 199163 201092 200836

153124 148423 148214 151042 150395

74232 71600 71498 72887 72583

78892 240113 76823 242797 76716 243108 78155 244960 77812 244935

118887 120526 120661 122023 121911

12122 6 12227 1 12244 7 12293 7 12302 4

81 ,0 80 ,5 80 ,6 81 ,5 81 ,4

Potrivit presedintelui Uniunii Nationale a Producatorilor Agricoli (UNPA), daca romanii ar avea venituri mai mari, si consumul de carne ar fi mai mare, deoarece prin definitie nu suntem un popor de vegetarieni. In acest sens este semnificativa analiza indicatorilor privind castigul salarial al locuitorilor judetului Vrancea: Cu toate creterile nregistrate, romnii nregistreaz un consum mult mai mic dect n statele europene. Dac n 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, n 2004 - 58,4 kg, anul trecut romnii i-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne consumat, din care 9,9 kg carne de vit, 32 kg porc, 1,8 kg oaie i 21 kg carne de pasre. Dei romnii sunt consumatori tradiionali de carne de porc, exist un trend de cretere a consumului de pasre n detrimentul celei de porc. In 2005, dei consumul de carne de pasre a crescut, creterea a fost diminuat semnificativ de epidemia de grip aviar.

66

Proiectul are in obiectiv ca strategie de baza in vederea cresterii cifrei de afacere un cost de productie mic care va conduce la un pret de livrare scazut, lucru ce va permite atragerea unui numar sporit de consumatori, venind in intampinarea populatiei cu venituri scazute. evidentierea caracteristicilor consumatorului pentru produsele solicitantului: varsta, sex, statut social, nivel de educatie, putere de cumparare etc, in cazul consumatorilor individuali, si obiect de activitate, localizare, regim juridic, utilitate, in cazul consumatorilor industriali

Produsele vor fi comercializate atat catre clienti persoane juridice (consumatori initiali) cat si direct catre populatie (consumatori finali). Intre aceste doua categorii de consumatori exista o stransa interdependenta, prima categorie orientandu-se, conform legii cererii si ofertei dupa preferintele celei de-a doua. Din prima categorie in cazul de fata fac parte societatile cu care compania noastra are incheiate contracte pentru distributia produselor, avand in vedere ca cea mai mare parte a productiei de vin este vanduta in acest sistem. Referindu-ne la profilul de consumator al acestor clienti, preferintele lor in ceea ce priveste produsele pe care le achizitioneaza si le distribuie mai departe sunt legate de preferintele consumatorilor finali. Astfel, aceste societati joaca practic rolul unor intermediari intre furnizorul de produs finit (compania noastra) si consumatorul final. Decizia de operare in acest sistem de vanzare en-gross a fost luata in urma unui studiu de fezabilitate intreprins de catre conducerea fimei pe plan local, studiu ce a vizat cu precadere reteaua de distributie proprie comparativ cu reteaua de distributie a respectivilor viitori parteneri de afaceri. Din calculul previzionat al rentabilitatii vanzarilor s-a ajuns la concluzia ca este de preferat sa se mearga in acest sistem deoarece pe de o parte compania noastra nu poate comercializa direct catre populatie intreaga cantitate de produse si subproduse din carne, iar pe de alta parte in acest moment nu se pot face investitii majore pentru dezvoltarea unei retele proprii de unitati pentru comercializare. Avand in vedere cele exprimate, fapt corelat cu existenta acestor retele de distributie de care beneficiaza societatile cu care au fost incheiate contractele de vanzare cumparare s-a ajuns la concluzia ca acest mod de operare este cel mai profitabil pentru urmatoarea perioada de activitate. Profilul consumatorilor finali (persoane fizice) cuprinde o paleta extrem de larga, avand in vedere faptul ca ei reprezinta practic ultima veriga din lantul de producere si comercializare a produselor specifice activitatii propuse prin proiect. Conform unui studiu statistic efectuat de catre Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004, aproximativ 60% din populatia mediului urban consuma zilnic produse si subproduse din carne de porc, vita, oaie si pasare. In aceste conditii, profilul consumatorilor de produse si subproduse din carne nu poate fi caracterizat decat la modul general, deoarece consumatorul final face parte practic din toate categoriile sociale de populatie si din toate categoriile de varsta. Desi pentru paturile defavorizate ale societatii aceste alimente tindeau la un moment dat sa devina un lux, carnea ramane un produs de baza, singura

67

deosebire intre diversele categorii de cumparatori in ceea ce priveste consumul fiind legata de frecventa si cantitatea in care se consuma. Ca o concluzie, putem spune ca profilul consumatorului de produse si subproduse din carne este profilul oricarei persoane trecute de varsta de trei ani care nu este vegetariana. D.5. Situatia actuala si tendinte in domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului caracterizare din punct de vedere al eficientei, modernitatii si gradului de protejare a mediului, a tehnologiilor utilizate de catre competitori Normele europene privind sacrificarea animalelor urmaresc, in principal, doua obiective: asigurarea calitatii carnii si evitarea cauzarii suferintei inutile animalelor. Cerintele se refera la amenajarea spatiilor abatorului, conditiile de cazare si furajare a animalelor inainte de sacrificare, modalitatea de sacrificare, depozitarea carnii, verificarea si stampilarea de catre medicii veterinari. Obligatoriu, abatorul trebuie sa aiba parc pentru animale, spatiu pentru asomare (ametire inainte de omorare ) si sangerare, pentru productie, pentru pastrarea deseurilor. Sunt necesare si spatii de depozitare pentru produsele finite, pentru produsele comestibile si cele necomestibile. Prelucrarea carcaselor se face numai pe puncte de lucru. Conditiile difera in functie de capacitatea abatorului si de gradul in care se va face prelucrarea carnii. Potrivit unui studiu de piata din mai 2006, majoritatea abatoarelor din tara incearca sa se alinieze normelor impuse de Uniunea Europeana. Principalii competitori ai societatii, dupa cum am relevat si la capitolele anterioare sunt societatile din judetul Vrancea acreditate sa desfasoare activitati in domeniul n ceea ce privete modernizarea, retehnologizarea unitilor din sectorul carne i lapte, dintre cele 19 uniti de pe teritoriul judeului Vrancea majoritatea se ncadreaz n categoria D, adic nu beneficiaz de programele de modernizare prevzute n negocieri i i vor nchide activitatea pn la data de 31.06.2006. Aceasta nu exclude ns posibilitatea accesrii de fonduri comunitare pentru atingerea standardelor de calitate ale Uniunii Europene. Singurele admise de Uniunea Europeana sunt categoriile superioare B sau chiar A in timp ce unitatile din categoria C sunt cele care beneficiaza de o perioada de tranzitie aprobata de la Bruxelles. Pentru a se adapta normativelor europene S.C Avicola S.A Focsani, ce isi desfasoara activitatea in sectorul abatorizarii pasarilor, si-a inceput procedura de modernizare, devenind unul dintre beneficiarii programului Sapard. Proiectul de modernizare a atins suma de 1.129,83 (mii euro). De asemenea un alt abator din judetul Vrancea, ce a recurs la acelasi program de dezvoltare rurala, Sapard, este S.C Aurora Com Srl Focsani care se ocupa cu abatorizarea animalelor. industrializarii carnii la momentul actual.

68

Se poate constata asadar

faptul ca in prezent piata carnii este dominata de un

numar redus de mari competitori fiind nevoie de mai multe investitii in domeniul industrializarii carnii. In acelasi timp trebuie precizat faptul ca in judetul Vrancea multe dintre abatoare sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare, putine operand in acelasi timp cu mai multe categorii de produse. Asa cum reiese din cele prezentate mai sus, situatia din domeniul industrializarii carnii se prezinta astfel:

Majoritatea abatoarelor existente sunt mosteniri, care au fost cumparate pe nimic. Acestea au sunt dotate cu niste distructoare, care de fapt prelucreaza deseurile de origine animaliera, transformandu-le in fainuri proteice, interzise a mai fi folosite in hrana animalelor, de la 1 august 2005. Doar doua din aceste abatoare si-au modernizat, pe cheltuiala proprie, instalatiile de incinerare a subproduselor animaliere, restul functionand ca in urma cu 20 - 30 de ani, adica contrar reglementarilor UE. tendinte pe plan national si mondial in domeniul tehnologiilor specifice, daca informatia e considerata relevanta in contextul proiectului. Pe plan national consumatorii de carne au sesizat c n ultimii ani preparatele din carne snt de o calitate din ce n ce mai proast. Astfel, datorita exigentelor pietii si a noilor reglementari in domeniul sanitar veterinar, se impune realizarea unor invetitii care sa corespunda normelor UE in ceea ce priveste mediul , igena si bunastarea animala astfel incat produsele rezultate in urma procesului de abatorizare sa fie competitive cu cele importate din UE si satisfaca cerintele si nevoile consumatorului. Deci, este necesara obtinerea in urma sacrificarii efectivelor a unei carcase cu indici calitativi superiori (procent ridicat de carne macra si procent mic de slanina, datorita infuziei de genetica) cu o clasificare buna din punct de vedere din punct de vedere al normelor EUROP . Programul national-cadru de restructurare si modernizare a unitatilor din industria alimentara (fabricile de industrializare a carnii si a laptelui) a fost aprobat prin HG 48/16 ianuarie 2003 si avea ca termen initial de finalizare data de 30 decembrie 2006, o data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

69

Restructurarea si modernizarea unitatilor de productie din domeniul agroalimentar a fost impusa pentru atingerea parametrilor minimali de performanta la nivelul exigentelor si cerintelor Uniunii Europene. Directiile sanitar-veterinare judetene au identificat unitatile care au intrat in programul de monitorizare lunara, au evaluat conformitatea acestora cu cerintele legislatiei si urmaresc corectarea deficientelor si aplicarea masurilor de restructurare. Pentru a derula proiecte de investitii finantate din programul SAPARD, firmele trebuie sa obtina in prealabil un aviz sanitar-veterinar, care se acorda numai daca proiectul propus corespunde standardelor de igiena europene. Unitatile monitorizate au intocmit la randul lor programe proprii de restructurare si modernizare pe care trebuie sa le reactualizeze periodic si pentru care trebuie sa asigure sursele de finantare. Experienta practica arata ca pentru finantarea unui program de restructurare si modernizare la nivelul unei fabrici de industrializare a carnii sau laptelui sunt necesari in medie intre 400.000 si 500.000 de euro. Ulterior aplicarii HG 48/2003 a intervenit si Ordinul M.A.A. nr. 139/2005 de aprobare a normelor sanitar-veterinare si de siguranta a alimentelor care preciza ca autorizatiile sanitar-veterinare de functionare ale unitatilor existente isi mentin valabilitatea doar pana la 30 iunie 2006. In consecinta, pana la 30 iunie, toate unitatile autorizate sanitar-veterinar vor fi evaluate si va fi aprobata continuarea activitatii doar pentru cele care indeplinesc conditiile sanitar-veterinare. Practic, termenul de conformare cu cerintele europene s-a devansat cu sase luni, din 30 decembrie 2006 in 30 iunie 2006. Concurenta instaurata pentru producerea ieftina a produselor de carne, a generat in businessul agricultural un tratament fata de animale, ca cu niste obiecte sau comoditati. Tendinta mondiala este de a inlocui fermele de familie in ferme-fabrici: niste depozite, in care animalele sint tinute in tarcuri suprapline sau in grajduri inguste. In astfel de conditii sint crescute o multime de vite cornute, vaci mulgatoare, porci.

D.6. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale descrierea materiilor prime principale si auxiliare necesare in procesul de productie, parametri calitativi minimali, zona de provenienta (a se tine cont de criteriul de eligibilitate a proiectului), mod de livrare, frecventa de aprovizionare conform fluxului tehnologic. Pentru materiile prime si materialele deficitare se va prezenta distinct modul in care acestea vor fi procurate. Pentru aprovizionarea cu materie prima societatea noastra a incheiat contracte cu un

numar de zece furnizori (trei pentru bovine, cinci pentru porcine si doi pentru ovine). Animalele vor fi procurate in baza unui dosar de aprovizionare care va contine toate analizele conform reglementarilor in vigoare. Astfel, materia prima achizitionata va fi certificata din punct de vedere sanitar veterinar si al provenientei. De asemnea, la achizitionarea animalelor se va urmari indeplinirea conditiilor de greutate prevazute de

70

normele tehnice in vigoare. Livrarea se va face ori de catre furnizorul de materie prima ori de catre societatea noastra, caz in care se va renegocia pretul de achizitie in functie de costurile care intervin cu combustibilii. Ca si acord de pricipiu, livrarea se va efectua de catre furnizorul de materie prima. A fost estimat un numar de 250 zile lucratoare pe an, repartizate astfel: - 100 zile pentru bovine; - 100 zile pentru porcine; - 50 zile ovine. Operatiunile de livrare se vor executa conform fluxului tehnologic stabilit, care preconizeaza abatorizarea a 30 capete bovine/zi (cu o greutate de 13,5 tone), 80 capete porcine/zi (cu o greutate de 8 tone) si 150 capete ovine/zi (cu o greutate de 4,5 tone). Astfel, capacitatea de exploatare a abatorului (17,5 tone pe zi) va fi utilizata astfel incat societatea noastra sa poata efectua lucrari de abatorizare si pentru terte parti, sub forma de contracte de prestai servicii. Aceasta cantitate a fost prognozata a fi de 655 tone an care va fi procesata conform garficului enuntat mai sus, dupa cum urmeaza: 10 capete bovine/zi (timp de 100 zile/an), 20 capete porcine/zi (timp de 100 zile/an), 50 capete ovine/zi (timp de 50 zile/an). Pentru activitatea de abatorizare nu vor fi achizitionate animale bolnave sau suspecte de boala.

furnizorii de materii prime, materiale, combustibili si/ sau servicii, pentru categoriile care prezinta relevanta in procesul de productie. Daca este o masa mare de mici furnizori se vor evidentia caracteristicile acesteia (localizare, potential, cutume comerciale, riscuri asociate pentru cumparator in relatiile comerciale cu furnizorii), iar pentru furnizorii semnificativi acestia vor fi mentionati individual Tabel D.6.1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME FURNIZOR Produs 1: Bovine vii 1 SC Comaliment 2 PF Irimia F. 3 SC Consinterfin TOTAL 1 SC TOTAL 1 PF Craciun Gabriel 2 Asociatia cr. de TOTAL 1.945 Exte rn / inter inter inter Adresa Str Brailei nr 45 Focsani jud Cudalbi jud. Galati Slobozia, Ciorasti Produs 2 : Porci Slobozia, Ciorasti Produs 3: Oi vii Cudalbi jud. Galati Focsani jud. Vrancea TOTAL Cantitate aprox. 225 to 450 to 450 to 1125 700 to 700 60 60 120 Valoare aprox. (RON) 886.500 1.575.000 1.575.000 4.036.500 3.150.000 3.150.000 210.000 210.000 420.000 7.606.500 % aprox. din 20% 40% 40%

inter

100% 100 50% 50% 100 100

inter inter

71

calitatea materiilor prime in raport cu cerintele procesului tehnologic Asa cum am mentionat anterior, materia prima (animalele vii) va corespunde

normelor sanitare si sanitar veterinare in vigoare. De asemenea, materia prima corespunde unor criterii calitative aflate in concordanta cu cerintele fluxului tehnologic si se va urmari indeplinirea conditiilor de greutate prevazute de normele tehnice in vigoare.

au furnizorii putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati. In negocierile care au avut loc intre compania noastra si furnizorii selectati de materie prima, s-a tinut seama de un factor deosebit de important si anume marimea si capacitatea abatorului care va functiona incepand cu anul 2008. In acest moment, conform studiilor de piata intreprinse, putem spune ca in anul 2008 unitatea noastra va fi cea mai mare unitate de acest gen din judetul Vrancea, ceea ce inseamna pentru furnizorii de materie prima posibilitatea de desfacere si comercializare en-gross. In urma acestei concluzii, firma noastra si-a impus punctul de vedere in negocierile purtate datorita termenilor contractelor, atat in ceea ce priveste perioada de plata, cat si in ceea ce priveste sistemul de penalitati. De altfel, in general, furnizorii companiei noastre nu au puterea de a impune anumite conditii referitoare la preturi si la termene de livrare si plata. Acest lucru reiese de altfel din contractele incheiate pana in prezent. In primul rand este vorba de politica societatii de a negocia cu furnizorii de pe pozitii de egalitate conditii lejere de plata si preturi acceptabile la produsele pe care le cumpara. In al doilea rand, materia prima nu reprezinta un impediment in desfasurarea unei asemenea activitati, aceasta se poate obtine de la un numar foarte mare de furnizori. In aceste conditii, societatea noastra isi permite sa negocieze conditii cat mai bune in ceea ce ne priveste, existand in orice moment posibilitatea renuntarii la un anumit furnizor de materie prima in favoarea altuia.

D.7. Promovare si distributie - prezentarea pietei tinta pentru produsele rezultate in urma investitiei ; Piata tinta este o piata regionala care acopera judetul Vrancea, atat prin sistemul de distributie en-gross cat si prin vanzarea en-detail. Din punct de vedere al consumatorului final, segmentul de piata caruia i se adreseaza produsele S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. este extrem de larg. Asa cum afirmam si mai devreme, piata de desfacere este extrem de larga, profilul consumatorilor de produse si subproduse din carne nu poate fi caracterizat decat la modul general, deoarece consumatorul final face parte practic din toate categoriile sociale de populatie si din toate categoriile de varsta. Ca o concluzie, putem spune ca

72

profilul consumatorului de produse si subproduse din carne este profilul oricarei persoane trecute de varsta de trei ani care nu este vegetariana. Astfel, piata tinta este formata din populatia orasului Focsani si din zonele limitrofe si putem afirma ca, urmand previziunile volumului de vanzari corelat cu strategia de reducere a cheltuielilor vom reusi sa fixam nivelul preturilor de comercializare a produselor oferite sub preturile existente pe piata, factor care va conduce la formarea unei baze clientelare fidele din randul consumatorilor persoane fizice si la fidelizarea partenerilor de afaceri persoane juridice. metode si actiuni de promovare pentru produsele rezultate in urma investitiei; In ceea ce priveste strategia de promovare a noilor produse, departamentul de marketing format ad-hoc si constituit din persoanele ce formeaza conducerea societatii a reusit promovarea viitoarelor produse la un nivel foarte bun, completand cu succes formalitatile incheierii unor contracte de desfacere care asigura comercializarea a peste 80% din productia viitoare de produse si subproduse din carne. De altfel, datorita conjuncturii existente, cerere care depaseste cu mult puterea de prelucrare a S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L., politica de promovare este relativ simpla. Astfel, vor fi demarate actiuni de popularizare a produselor oferite de catre societatea noastra prin procedee care nu necesita costuri de marketing, prin colaborare cu societatile partenere si prin intermediul lor cu lanturile de magazine existente in Focsani si in imprejurimi. Astfel, societatea noastra nu va avea costuri legate de publicitate, acestea vor cadea in seama partenerilor de afaceri care reprezinta o veriga importanta in lantul de vanzare a produselor catre consumatorii finali. Practic, ceea ce conteaza in acest proces de promovare este renumele marcii sub care vor fi comercializate produsele. In ceea ce priveste unitatile proprii de vanzare detinute de companie, se vor intreprinde actiuni de popularizare chiar prin intermediul clientilor directi (persoane fizice) consumatorii finali, avand in vedere ca aceste puncte de lucru au deja formata o baza clientelara fidela. De asemenea, vor fi demarate actiuni de participare la targuri de profil organizate atat in judetul Vrancea cat si in toate judetele din tara, unde se vor realiza si distribui pliante de prezentare si vor avea loc discutii si negocieri directe cu potentiali clienti.

metode de distributie utilizate - descrierea canalului de distributie selectat (ex. distribuitor(i), engrosisti, comisionari, consumatori industriali, vanzari direct in reteaua de desfacere cu amanuntul, vanzari franco-furnizor (la poarta fabricii)) si tipuri de relatii comerciale preconizate a fi utilizate;

Tabel D.7.1 PRINCIPALII CLIENTI

73

CLIENT 1 2 3 4 5 SC ABE 2001 SRL AF Novac Focsani SC Proliv SRL SC Duico Proserv Desfacere magazine proprii

Extern /Intern intern intern intern intern intern

Adresa Produs Carcasa bovine Milcovul judetul Vrancea Focsani Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) Produs Carcasa porc Milcovul judetul Vrancea Focsani Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) Produs Carcasa oaie Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) Produs Subproduse Milcovul judetul Vrancea Focsani Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1)

Cantitate aprox. 50 tone 100 tone 150 tone 150 tone 130 tone 580 tone 100 tone 100 tone 100 tone 150 tone 50 tone 500 tone 30 tone 30 tone 39 tone 99 tone

Valoare aprox. (RON) 375.000 750.000 1.125.000 1.125.000 975.000 4.350.000 750.000 750.000 750.000 1.125.000 375.000 3.750.000 210.000 210.000 273.000 693.000

% aprox. din 9% 18% 26% 26% 21% 100 20% 20% 20% 30% 10% 100 31% 31% 38% 100

TOTAL 1 2 3 4 5 SC ABE 2001 SRL AF Novac Focsani SC Proliv SRL SC Duico Proserv Desfacere magazine proprii intern intern intern intern intern

TOTAL 1 2 3 SC Proliv SRL SC Duico Proserv SRL Desfacere magazine proprii intern intern intern

TOTAL

1 2 3 4 5

SC ABE 2001 SRL AF Novac Focsani SC Proliv SRL SC Duico Proserv Desfacere magazine proprii

intern intern intern intern intern

50 tone 30 tone 20 tone 30 tone 61,8 tone 191,8

214.000 128.400 85.600 128.400 265.360 821.760 9.614.760

26% 16% 12% 16% 30% 100 100

TOTAL TOTAL

Cea mai mare parte a produselor rezultate vor fi comercializate prin intermediul contractelor cu partenerii de afaceri expusi anterior (circa 70% din totalul productiei). Surplusul de productie va fi vandut prin unitatile proprii detinute de catre societatea noastra. politica de pret practicata pentru produsele realizate (comparati preturile practicate cu cele ale concurentei, preturile mentionate aici vor fi utilizate in previzionarea veniturilor viitoare) ; Respectand politica previzonata de reducere a costurilor astfel incat sa se poata obtina preturi de comercializare sub cele existente pe piata, societatea noastra a decis sa pastreze preturi de vanzare uniforme pentru produse, atat pentru cele oferite partenerilor de afaceri expusi in tabelul de mai sus cat si pentru cele care se vor vinde prin intermediul unitatilor proprii de desfacere. Astfel, preturile de vanzare a produselor sunt urmatoarele:

74

carcasa bovine: 7,5 Ron; carcasa porc: 7,5 Ron; carcasa oaie: 7,5 Ron; subproduse comestibile: 4,28 Ron; subproduse industriale: 0,7 Ron; piei bovine: 4,5 Ron; piei ovine: 6 Ron; mate porc: 0,4 Ron; carne transata comercial bovine: 10,25 Ron; carne transata comercial porcine: 10,25 Ron; Preturile sunt exprimate pe kilogram si nu contin T.V.A. Spre comparatie, preturile la care societatile concurente comercializeaza aceste

produse sunt mai mari cu un procent cuprins intre 5 15 %.

termenele de plata si termenele de livrare a produselor. Au clientii (distribuitori, comercianti cu amanuntul sau consumatori industriali, dupa caz) putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati. Termenele de plata au fost negociate ca urmand a se efectua la un interval de 7 zile

de la data livrarilor produselor. Clientii companiei noastre nu au puterea de a impune anumite conditii referitoare la preturi si la termene de livrare si plata. Acest lucru reiese de altfel din precontractele incheiate pana in prezent. Acest lucru se datoreaza in primul rand raportului calitate pret oferit de catre societatea noastra si datorita cantitatilor comercializate (amintim faptul ca in 2008 cand se va incepe exploatarea abatorului acesta va avea cea mai mare capacitate din judetul Vrancea). In al doilea rand, este vorba de politica societatii de a negocia cu clientii de pe pozitii de egalitate (desi in conditiile de fata puteam efectua o negociere agresiva dictata de pozitia superioara pe care ne vom situa in exploatare) si de a oferi conditii convenabile de colaborare. De altfel, conditiile lejere de parteneriat oferite de catre S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. vor fi compensate prin diminuarea chletuielilor in ceea ce priveste reclama si promovarea, capitole care vor cadea in sarcina colaboratorilor nostri. logistica utilizata (mijloace si cai de transport, regimul de proprietate al mijloacelor de transport si furmizori de servicii specifice) ; In ceea ce priveste logistica utilizata pentru desfacerea produselor, va fi achizionata prin proiect o duba de transport pentru produse finite, care va fi utilizata pentru transportul produselor catre clienti si catre punctele de vanzare detinute de catre societate. personal implicat in activitatea de promovare si vanzare ;

75

In activitatea de promovare si vanzare vor fi implicate persoanele din conducerea societatii noastre, conform strategiei enuntate mai devreme. concluzionati principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate ; Riscurile care decurg din relatiile cu clientii se refera in primul rand la specificul activitatii economice desfasurate de catre societate. Astfel, riscurile deriva in primul rand din perisabilitatea produselor care se comercializeaza. Trebuie sa existe un control foarte strict in ceea ce priveste receptia calitativa a materiei prime, fluxul tehnologic de prelucrare a materiei prime si transformarea acesteia in produs final. Un alt risc este reprezentat de cresterea nejustificat de mare a pretului materiei prime. Astfel, intr-o asemnea eventualitate, societatea noastra ar cauta alti parteneri de afaceri de unde sa poata procura materia prima, pentru a nu fi nevoita sa acopere aceste pierderi prin cresterea nejustificata a preturilor de distributie eliminandu-se astfel pierderile dar pierzandu-se din clienti. Sezonalitatea nu constituie o problema, deoarece necesarul de materie prima (animalele vii) nu depinde de anumite perioade ale anului. Ca si caracteristica principala de sezonalitate putem mentiona volumul mare al vanzarilor care intervine in perioada de sarbatori in primul rand cu ocazia Craciunului si a Pastelui, fiecare asemenea perioada fiind urmata de una mai putin profitabila (in general cu durata de o luna de zile) care intervine dupa trecerea sarbatorilor.

E. PREZENTAREA PROIECTULUI E.1. Obiectivele proiectului. Se vor enunta obiectivele directe si indirecte ale proiectului, asa cum sunt evidentiate in cererea de finantare. Obiectivele directe sunt acele obiective vizate prin investitiile principale in cadrul proiectului. Obiectivele indirecte sunt cele vizate in mod implicit, pentru atingerea carora nu se presupun investitii semnificative in raport cu investitiile principale. Obiectivele indirecte ale proiectului sunt: - sustinerea activitatilor specifice sectorului alimentar; - cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare a tinerilor si femeilor din mediul rural; - diversificarea activitatilor economice in mediul rural; - cresterea numarului de IMM-uri viabile in domeniul alimentar cu inalt potential de dezvoltare si in conformitate cu standardele europene. - cresterea randamentului si a productivitatii prin introducerea tehnologiilor moderne specifice procesului de abatorizare; Obiectivele directe ale proiectului: - obiectivul principal, respectiv abatorul, cu toate sectoarele si compartimentele sale

76

- obiective auxiliare reprezentate de alimentarea cu apa, energie electrica, utilitati de ecologizare a deseurilor tehnologice si a apelor reziduale, spatii sociale (birouri si filtre sanitare), amenajarea terenului si a infrastructurii de drumuri si alei si achizitionarea de utilaje, instalatii, dotari si mijloace de transport specializate. E.2. Descrierea tehnica a proiectului : - produse planificate a se realiza prin proiect: tipuri, parametri fizico-chimici, mod de ambalare, marcare, conditionare,etc. ; Produsele finite rezultate in urma abatorizarii animalelor sunt : abatorizare : 1. Raport de sacrificare pentru bovine Cantitate in viu /zi- 13500 kg; /an- 1350 tone. Procent din total viu % 48 0,38 0,27 1,6 2,4 3 0,35 6 62 Cantitate rezultata Pe zi - kg Pe an - tone 6480 648 52 5,2 36 3,6 216 21,6 324 32,4 405 40,5 47 810 8370 4,7 81 837 Carcase si subproduse de abator (alimentare si industriale*); Sortimente de carne transate comercial.

In urma abatorizarii, produsele finite sunt date, cantitativ, de cele trei rapoarte de

Denumire produs finit Carcasa Inima Limba Burta Cap fara limba Seu si grasime industriala * Rinichi Piele * TOTAL

Subproduse de abator

2.Raport de sacrificare porcine cu soric Cantitate in viu:/zi-8000 kg; /an- 800 tone. Denumire produs finit Carcasa Cap de porc Picioare Ficat Limba + inima Plaman+slung Splina Osanza Creier Rinichi Procent din total viu 70 6,7 1,8 1,3 0,62 1,27 0,18 0,8 0,1 0,3 Cantitate rezultata Pe zi - kg Pe an - tone 5600 560 536 53,6 144 14,4 104 10,4 50 5 96 9,6 14 1,4 64 6,4 8 0,8 24 2,4

Subproduse de abator

77

Mate * TOTAL

17 ml 83

1360 ml 6640

136000 ml 664

3.Raport de sacrificare ovine Cantitate in viu : /zi-4500 kg ; /an- 225 tone. Procent din Cantitate rezultata Denumire produs finit total viu Pe zi - kg Pe an - tone Carcasa 44 1980 99 Cap 3,2 144 7,2 Organe + limba 4,5 203 10,2 Burta + mate Subproduse 1,3 58 2,9 de abator Seu si grasimi 3 135 6,8 industriale * Piele cu lana * 9 405 20,2 TOTAL 65 2925 143,3 Carcasele obtinute in urma abatorizarii sunt apreciate merceologic pe specii in functie de starea de ingrasare, categoria de varsta, starea termica (zvantata, refrigerata, congelata), starea de prezentare sub aspect tehnic si comercial, caracteristici organoleptice, fizico-chimice si greutate. Carcasele si subprodusele de abator (comestibile si industriale) vor fi insotite de certificate de calitate si sanitare conform normativelor si legislatiei in vigoare. A doua categorie de produse finite este reprezentata de carnea transata de tip comercial. Pentru carnea transata comercial in scopul livrarii ca sortimente de carmangerie, unitatea are in componenta un spatiu tehnologic pentru transare. Cantitatea totala de carne procesata prin transare reprezinta 10 % din totalul carcaselor de bovine si porc abatorizate. Pentru depozitarea sortimentelor de carne transata unitatea are in compunere un depozit de refrigerare si congelare. Rapoarte de transare : 4) Pentru bovine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii : Specialitati muschi psoasi 1,8 2,1 % Calitate superioara pulpa, spata cu brat, anticot, vrabioare 46 50% Calitatea I-a piptul cu cap de piept, grebanul, rasolul cu cheie 36-40% Calitatea a II-a gatul cu salba, sira spinarii si coada 9 11 % Specialitati muschiulet si cotlet 7 9 % Calitate superioara antricot si pulpa 41 44 % Calitatea I-a fleica, spata cu brat, - 23 25 % Calitatea a II-a pieptul si rasolul 19 21 %

5) Pentru porcine transarea comerciala a carcaselor se face pe patru categorii :

6) Pentru ovine transarea comerciala a carcaselor se face pe trei clase : Calitatea I-a jigoul, antricotul, cotletul si spata cu brat 58 61 % Calitatea a II-a pieptul si fleica 21 23 % Calitatea a III-a coastele, gatul si rasolul 17 19 %

78

Ambalarea Pentru livrarile facute in semicarcasa sau sferturi,ambalarea produselor nu este necesara. Pentru sortimentele de carne transata, refrigerata sau congelata se pot utiliza diferite recipente si ambalaje de transport, confectionate din materiale ageeate de normele sanitare. Produsele pot fi ambalate si sub forma vidata. Compartimentul de livrare este prevazut cu un birou merceologic si 2 linii de livrare pentru: - Carcase; linie aeriana cu brat pneumatic si cantar electronic; - produse ambalate; cantar orizontal de 500 de Kg si rampa de incarcare. In compartimentul de livrare beneficiarii au acces doar in biroul merceologic. Controlul calitatii Stabilirea calitatii carcaselor se face in conformitate cu normele UE.Pentru porcine evaluarea se face in functie de raportul grasime-carne macra din carcasa dupa calificativul EUROM, in functie de nivelul parametrilor calitativi. Totodata se face o inspectie vizuala a carcaselor, apreciindu-se starea de fasonare, curatenie si aspect. Evaluarea carcaselor de bovine se face in functie de varsta si greutatea animalelor vii. In functie de randament la taiere carcasele se pot incadra in :

calitatea a-I-a ; randament mai mare de 50%; calitate a-II-a ; randament 48-50%; calitatea a-III-a ; randament mai mic de 48%;

Evaluarea carcaselor de ovine se face in functie de starea de ingrasare, aspect, starea de curatenie si randament de sacrificare care trebuie sa fie mai mare de 41% carcasa din greutatea vie. La livrarea carcaselor refrigerate temp la os verificata cu termometrul sonda trebuie sa fie de 3- 4 grade Celsius,fapt ce atesta o buna procesare si conservare a carnii. Evidenta tehnica si sanitar-vetertinara a materiilorr prime si produselor finite va fi tinuta la zi cu date reale. Toate livrarile de produse vor fi insotite de certificate de calitate si sanitar-veterinare,iar produsele vor purta etichete cu toate datele cerute de legislatia in vigoare. Inspectorul sanitar va efectua si controlul mijloacelor de transport pentru animalele vii si pentru produsele finite atat la cele proprii ale unitatii cat si ale beneficiarilor. Aceste mijloace de transporttrebuie sa fie echipate corespunzator si sa fie avizate de catre organele abilitate. Pentru indeplinirea functiei tehnologice abatorul va fi dotat cu utilaje si instalatii noii,performante care sa asigure o functionare corespunzatoare a fluxului de productie. Laboratorul sanitar este amplasat la capatul liniei de abatorizare si este dotat cu aparatura pentru examenul trichinoscopic, cu microscop, frigider, si alte ustensile de

79

laborator. Pe tot parcursul fluxului de abatorizare sunt oganizate puncte de control la: adapostul pentru animale, eviscerare si punctul de livrare produse finite licente de productie, unde este cazul ; descrierea rezumativa a fluxului tehnologic* ; descrierea rezumativa a retetelor utilizate*; Procesul de abatorizare cuprinde urmatoarele faze generale: receptia cantitativa si calitativa a animalelor ; asigurarea conditiilor de odihna si carantina de 6-24 ore; - abatorizarea animalelor cu etapele componente: afluirea,asomarea,singerarea,prejupuirea si jupuirea (depilarea la porcine), eviscerarea, extagerea masei gastro intestinale si organelor, toaletarea carcaselor si controlul sanitar veterinar pe faze; refrigerarea, congelarea si depozitarea carcaselor si subproduselor pe grupe de calitate; ambalarea si livrarea produselor finite. Fluxul de abatorizare pentru bovine Materia prima provine de la furnizori externi in baza contractelor de livrare sau de prestari de servicii incheiate de societate cu parteneri externi. La receptia animalelor sunt verificate actele insotitoare:certificat sanitarveterinar,certificat de transport si actul de identificare pentru fiecare animal sau lot. Animalele sunt tinute in repaus 12-24 de ore,inainte de sacrificare in spatiul tehnologic (adapost) unde beneficiaza de conditii de intretinere specifice:cazare corespunzatoare si apa la discretie (cu exceptia ultemelor 3 ore cand este suprimata si alimentarea cu apa). Animalele suspecte sunt dirijate in boxa speciala pentru izolare. Inainte de sacrificare animalele sunt supuse controlului sanitarveterinar antemortem.Animalele declarate apte pentru sacrificare, dupa toaletare, sunt introduse in fluxul de abatorizare propriu zise cu urmatoarele etape: asomarea,se executa cu pistolul cu bolt; agatarea pe conveerul de sangerare si sangerarea(8 minute),taierea copitelor anterioare si a coarnelor; trecerea pe conveerul de eviscerare; prejupuirea manuala si jupuirea mecanica,depozitarea pieilor,coarnelor si copitelor in spatiul de triperie; eviscerarea si dirijarea masei gastro intestinale in triperie; prelucrarea viscerelor si dirijarea acestora in camera de procesare burti si depozitul MRS; prelevarea organelor interne si suspendarea acestora pe conveerul special impreuna cu capul (dupa spalarea); sectionarea carcasei in jumatati si extragerea maduvei spinarii;

80

inspectia

si

controlul

sanitar

veterinar

post-

mortem,a

carcaselor,capului si organelor. Se recolteaza in vederea analizelor, bulbul rahidian pentru testul rapid al encefalopatiei spongiforme bovine (BSE), care se efectueaza in laboratoarele autorizate, conform ordinului MAAP nr.144/2002. Dupa controlul post mortem carcasele declarate corespunzatoare sunt depozitate in spatiul de prerefrigerare, timp de 3-6 ore si apoi in spatiile de depozitare-refrigerare. Organele, burtile si capul sunt asejate pe carucioare cu etichete de identificare corespunzatoare carcaselor si transportate in depozitul de organe. Carcasele si organele de bovine pot fi livrate pentru consum dupa certificarea negativa a testului BSE. Carcasele si organele declarate suspecte vor fi depozitate temporar in spatilu de refrigerare special pana la diagnosticarea finala de catre inspectorul sanitar veterinar. Fluxul tehnologic este unisens de la zona murdara spre zona curata. Carcasele si subprodusele comestibile se deplaseaza pe flux spre zona de refrigerare, depozitare si livrare, iar subprodusele necomestibile spre zona murdara in compartimentele speciale. Deseurile de abatorizare si confiscarile sunt dirijate la instalatia de incinerare in ambalaje (containere) speciale, etanse, cu mijloace de transport special destinate acestui scop. Fluxul de abatorizare pentru porcine Porcii vii receptionati cantitativ si calitativ sunt cazati in adapostul de stationare cu 12-24 de ore inainte de sacrificare si vor beneficia de conditii tehnologice corespunzatoare de adapostire si adapare. Animalele vor fi insotite de actele de origine si certificatele sanitar veterinare.Inainte de introducerea in fluxul de abatorizare se efectueaza controlul sanitar veterinar,iar animalele suspecte vor fi dirijate in boxa de izolare. Animalele apte pentru abatorizare sunt dirijate prin tunelul de afluire si tualetare spre boxa de asomare . Etapele fluxului de abatorizare pentru porcine sunt: asomarea, efectuata cu clestele electric, in boxa de asomare; sangerarea, in jgheabul de sangerare si urcarea pe banda de oparirea in bazinul de oparire cu banda mecanica, la o temp de 60-62 grade celsius, timp de 5 min ; depilarea mecanica si colectarea parului; finisarea pe masa cu rulouri;

sangerare cu un tranzit de 5 min pentru emisie sanguina;

81

agatarea pe conveerul de porcine; ridicarea la linia comuna de eviscerare cu ajutorul ridicatorului de linie; eviscerarea, dirijarea viscelelor in tiperie, extragerea organelor si agatarea pe conveerul de organe, etichetarea organelor si carcaselor si inspectia sanitara;

sectionarea carcaselor si examenul sanitar veterinar post mortem, recoltarea de probe pentru examenul trichinoscopic; prerefrigerarea si depozitarea carcaselor si a sub produselor in spatiile frigorifice.

Carcasele suspecte sunt depozitate in spatii frigorifice speciale pentru reexaminare, iar carcasele corespunzatoare sunt dirijate in camera de prerefrigerare si in depozitul de refrigerare . Dupa obtinerea avizului sanitar favorabil carcasele refrigerate la 0-4 grade celsius pot fi livrate in 12- 24 de ore de la sacrificare cind temperatura carcasei la os este de 4 grade Celsius. Carcasele si organele animalelor suspecte,dupa reexaminare pot fi declarate apte pentru consum urmand calea produselor comestibile sau inapte,fiind incradate in categoria confiscarilor si dirijate la instalatia de incinerare-distrugere. Vor fi respectate cele mai severe norme sanitare de procesare (colectare, depozitare, transport si distrugere) pentru deseurile de abatorizare. Instalatia de incinerare functiona in conformitate cu normele legale. Organele depozitate pe carucioare tip cuier vor fi dieijate in sala de prelucrare speciala de unde vor fi transportate pe sortimente in sala de refrigerare si depozitare pentru organe. Pot fi livrate dupa 6-12 ore sau pot fi pachetizate si congelate pentru o livrare viitoare. Viscelele sunt preluate dupa eviscerare prin topoganul special si dirijate in triperie, pe mesele de prelucrare, separate pe sortimente, curatate, spalate si depozitate prin sarare sau refrigerare in vederea livrarii sau depozitarii. Parul recoltat se sorteaza si se depoziteaza in spatiul special amenajat. Deseurile de abator de la curatarea viscelelor sunt depozitate in containere si vor fi distruse in incinerator. Fluxul de abatorizare pentru ovine Animalele vii receptinate cantitativ si calitativ sunt cazate in adapotul anexa care asigura conditii tehnologice corespunzatoare pentru 150 animale. La ovine postul antemortem va fi de 12-24 de ore,pentru golirea tubului digestiv, in aceasta perioada animalele beneficind de adapare la discretie. Loturile de animale vor fi insotite de acte de va

82

origine si certificate sanitar-veterinare. Inainte de introducerea in fluxul de taiere se procedeaza la inspectia sanitar-veterinara si izolarea animalelor suspecte. Etapele de abatorizare a ovinelor sunt: introducrea in boxa de asomare(individual sau in loturi); asomarea electrica; agatarea pe conveerul de sangerare si sangerarea (5 min); transbordarea pe converul de jupuire; prejupuirea manuala si jupuirea mecanica sau manuala; ridicarea pe conveerul de eviscerare; eviscerarea , extragerea viscelor si dirijarea lor in triperie,recoltarea organelor si agatarea pe conveer,inspectia sanitar-veterinara si marcarea carcaselor si organelor; sectionarea carcaselor ; examenul sanitar-veterinar post mortem; prerefrigerarea rapida si depozitarea in frigorifer,timp de 12- 24 de ore la o temp de 0-4 grade Celsius. Carcasele si organele suspecte se depoziteaza separat pentru reexaminare dupa care sunt declarate apte pentru consum,urmand calea normala sau inapte si dirijate la confiscari in vederea distrugerii prin incinerare. Viscelele sunt selectionate in triperie,curatate,spalate si depozitate in vederea livrarii.Organele declarate apte pentru consum,vor fi selectionate si depozitate in ambalaje speciale in camerele frigorifice pentru organe de unde pot fi livrate sau dirijate la congelare dupa o prealabila ambalare.Toate deseurile sunt depozitate in containere inchise si dirijate la instalatia de incinerare.Pieile recoltate se curata si se livreaza proaspete catre beneficiar. Din proiectare s-a prevazut realizarea unei linii de abatorizare moderne care sa asigure cele mai bune conditii igenico-sanitare si tehnice pentru toate operatiunile din fluxul tehnologic de la receptia animalelor pana la livrarea produselor si sub produselor finite. Fluxurile de animale,produse si de personal se vor supune principiului de maxima securitate igenico-sanitara care va permite obtinerea unor produse finale calitativ superioare. Solutiile constructive si in special finsajele interioare vor asigura eliminarea posibilitatii de dezvoltare a germenilor patogeni, vor fi usor de igenizat si intretinut.In acest sens toate imbinarile construcitve vor fi rotunjite,fara unghiuri inchise. Toate deschiderile catre exterior vor fi protejate cu plase de protectie iar aerul interior va fi mentinut la temp optime de lucru (10-15 grade Celsius,fiind procesat prin instalatia de conditionare totala a aerului. Utilajele si instalatiile din fluxul de productie sunt cuprinse in tabelul anexat la prezentul studiu si vor fi confectionate din inox sau alte materiale normele europene in domeniu. in conformitate cu

83

In toate sectoarele de activitate sunt prezente instalatii automate de igenizare si dezinfectie pentru uneltele de lucru si personal iar in punctele de acces sunt prevazute instalatii automate de dezinfectie si spalare totala. de evidentiat in mod distinct masurile de protectia mediului, pe doua categorii distincte: o masurile obligatorii precizate in Acordul de mediu si/sau(daca este cazul) Studiul de impact S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. acorda o mare importanta protejarii mediului inconjurator si respecta prevederile legale in domeniu legate de gestionarea deseurilor (HG 856/2002, care transpune Decizia 2000/532/CE, amendata prin Decizia 2001/118/CE), gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje conform HG 621/2005. De asmenea, se respecta prevederile legale privind nivelul de zgomot si concentratiile si debitele masice de poluanti admise la evacuarea in mediu, conform NTPA 001/2002 (pentru ape), Ordinul MAPM nr. 592/2002 si Ordinul nr. 462/1993 (pentru aer, privitoare la imisii, respectiv emisii) precum si a normativelor STAS 10009/1988 (pentru vibratii) si STAS 12025/2-1981 (pentru trepidatii). In categoria apelor reziduale sunt cuprinse: apa menajera (grupuri sociale din filtre si sediu adminstrativ); apa tehnologica (abatorizare); apa pentru igenizarea filtrelor auto si a mijloacelor de transport; apa reziduala din adapostul pentru animale.

Primele 3 categorii sunt procesate in statia de pre-epurare a unitatii cu o capacitate de 40-50 mc/zi. Instalatia de pre-epurarea este formata dintr-un separator de grasimi si 2-3 bazine pentru decantare. Apa pre-epurata va fi deversata in sistemul de canalizare a Mun Focsani. Calitatea apei devesata va indeplini normele impuse de prestatorul de servicii care va asigura o epurare finala conform NTPA, 001/97 privind deversarile in emisari Apele reziduale din adapostul pentru animale vor fi colectate in 2 bazine septice vidanjabile si vor putea fi utilizate conform normelor tehnologice specifice. De asemenea, va fi amplasata o instalatie de incinerare si distrugere a deseurilor organice in spatiul delimitat in incinta unitatii izolata de restul constructiilor. Are in componenta un distructor incinerator complet echipat care sa asigure distrugerea deseurilor organice de abatorizare in conditii de biosecuritate maxima. Incineratorul va fi utilizat doar pentru necesitatile unitatii si va avea o productivitate de 250-399 Kg/h. Distrugerea deseurilor se va face la o temperatura de 800-1000 grade Celsius iar instalatia va respecta in functionare normele de protectie a mediului si de sanatate a populatiei. Cenusa sterila obtinuta nu reprezinta nici un pericol pentru sanatatea populatiei si a animalelor.

84

masurile suplimentare din initiativa solicitantului. Existenta acestora se va lua in considerare pentru evaluarea criteriului de selectie nr. 1 din Fisa tehnica a masurii 1.1.

In afara de masurile descrise anterior, vor fi instalate filtrele dezinfectoare auto. Acestea sunt utilitati constructive cu rolul de a efectua dezinfectia cailor de rulare a mijloacelor de transport. Se amplaseaza pe cele 2 cai de acces obligatoriu in cadrul unitatii, accesul in zona murdara si in zona curata a unitatii. Vor avea dimensiunile constructive prevazute in normele tehnice specifice. Trebuie sa asigure 2,5-3 rotatii a anvelopelor miijloacelor de transport. Vor fi prevazute cu sisteme de alimentare si golire pentru solutia dezinfectanta. Pe caile de acces vor fi prevazute si instalatii mobile de dezinfectie cu aerosoli sau solutire a caroseriilor mijloacelor de transport. De asemenea, vor mai fi amplasate un atelierul mecanic si o platforma de spalare auto, constructie independente amplasate in zona murdara a unitatii care servesc pentru adapostirea atelierelor de reparatii, precum si pentru parcarea si igenizarea mijloacelor de transport. * Nu este necesara tratarea pe larg intrucat se gasesc in studiul de fezabilitate E.3. Managementul proiectului - prezentarea persoanelor implicate in administrarea si managementul proiectului. Se va completa tabelul E.3.1 pentru fiecarea persoana implicata in administrarea si managementul proiectului, daca acestea difera de cele prezentate conform sectiunii B.2 Tabelul E.3.1 se completeaza obligatoriu pentru responsabilul legal si responsabilul tehnic. Tabel E.3.1 Nume si prenume: Trasculescu Silviu Florin Functia: Administrator Vechime pe post/ in societate: 12 ani/12 ani Intreprinderea Functia avuta si principalele Perioada indatoriri SMA Odobesti jud. Vrancea Inginer stagiar 1974-1978 Statiunea de cercetari Mecanic sef 1978-1980 viticole Odobesti jud. Vrancea Intreprinderea de transport Inginer sef 1980-1986 specilaizat pentru agricultura si industrie alimentara Focsani, jud Vrancea Fabrica de zahar Tataranu, Director 1986-1990 jud. Vrancea Agrotransport SA Focsani, Director 1990-2000 jud. Vrancea S.C. TSGM Dollar Prod SRL Administrator 1997-prezent Realizari notabile: A coordonat cu succes campania de marketing si promovare a unitatilor de vanzare pe plan local, reusind sa formeze o baza clientelara fidela. De asemenea, impreuna cu celelalte persoane din conducerea societatii a formulat strategia de dezvolatare a activitatii de exploatare a abatorului ce urmeaza a incepe in anul 2008. Tabel B.2.1 Nume si prenume: Mocanu Dumitru

85

Functia: Director tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna Intreprinderea Functia avuta si principalele Perioada indatoriri Abator Prodincar Focsani Tehnician transare 1990-1992 Duico Prodserv SRLAdministrator 1992-1996 societate de productie si desfacere produse carne SC TSGM Dollar Prod Director tehnic 1-06-2006-prezent Realizari notabile: Impreuna cu administratorul societatii a formulat strategia de dezvolatare a activitatii de exploatare a abatorului ce urmeaza a incepe in anul 2008.

E.4. Personal si instruire - numarul de personal implicat in implementarea proiectului, pe categorii de specializari, cu evidentierea separata a personalului nou angajat pentru implementarea proiectului; - grafic de angajari ; Tabel E.4.1 Nr. Crt. Specialitate Grafic angajare personal Salariu brut An 1 An 2 Numar An 3

An 4 An 5 Abatoristi 1 800 15 15 15 15 15 carmangeri 2 Merceolog 1.000 1 1 1 1 1 Ingrijitor 3 800 1 1 1 1 1 zootehnist 4 Frigotehnist 800 1 1 1 1 1 5 Electromecanic 800 1 1 1 1 1 Personal 6 600 1 1 1 1 1 curatenie TOTAL 4.800 20 20 20 20 20 (in functie de numarul de personal angajat si de salariile brute pe categorii se vor previziona cheltuielile cu personalul angajat si cheltuielile cu asigurarile si protectia financiara din anexele Prognoza cheltuielilor si Flux de numerar previziuni la planul de afaceri) - referiri la experienta anterioara a personalului existent in operatiuni similare; Odata cu implementarea investitiei se vor angaja un numar de 20 de persoane:

personal direct productiv abatoristi carmangerii - in numar de 15 personal indirect productiv personal auxiliar:

electromecanic 1 persoana frigotehnist 1 persoana merceolog 1 persoana ingrijitor zootehnist 1 persoana

personal curatenie 1 persoana

86

Abatoristii carmangeri au experienta in asigurarea tuturor operatiunele specifice fluxului tehnologic atat din zona curata cat in zona murdara: afluirea, asomarea, sangerarea , prejupuirea si jupuirea depilarea la porcine, eviscerarea, extragerea masei gastro intestinale si a organelor. Ingrijitorul zootehnist are experienta in receptia animalelor, a conditilor de odihna si de carantina. De asemenea, are experienta in refigerarea, congelarea, depozitarea carcaselor si subproduselor pe grupe de calitate si totodata de ambalarea si livrarea produselor finite. Merceologul asigura receptia calitativa a animalelor si desfacerea calitativa a produselor finite si a subproduselor aferente. Electromecanicul intretine buna functionare a utilajelor si echipamemtelor electrice si mecanice ce asigura fluxul tehnologic. Frigotehnistul intretine buna functionare a echipamentelor si instalatiilor componente ale centralei tehnologice de frig: instalatiile frigo-tehnice de preparare a agentului de racire pentru spatiile de prerefrigerare si refrigerare, pentru saptiile de congelare si pentru instalatiile de conditionare a aerului pentru spatiile de productie si auxiliare. modul de selectare si instruire a personalului nou angajat ; Angajarea personalului se va realiza respectand legislatia in vigoare in acest domeniu. Intre societate si angajat se va incheia un contract care va tine seama si de elementele stabilite in timpul interviului. Selectionarea personalului se face atent pe baza unor criterii moral volitive si a capacitatii profesionale. Se va organiza selectie pe baza de CV, interviu si proba practica de verificare a cunostintelor perctice, se vor verifica referintele, se vor negocia si incheia contractele de munca iar odata cu angajarea se va face instruirea personalului conform reglementarilor in vigoare :tehnologic, protectia munciisi PSI. Se va incadra personal atat necalificat cat si calificat necesar procesului de productie, lucru ce va permite obtinerea de profit care sa acopere toate cheltuielile cu personalul si plata integrala si la timp a ratelor si a dobanzilor la creditul pe care il vom obtine. Instruierea personalului nou angajat cuprinde cursuri de instruire si perfectionare si avand in vedere ca noua actvitate are un grad de tehnicitate si de dificultate ridicat pregatirea si calificarea personalului se va face la unitati specializate pe o perioada de 6 luni, costurile fiind suportate de catre societate. In acest mod se are in vedere nu numai cresterea pregatirii profesionale si specializarea continua a angajatilor pentru a tine pasul cu noile realitati tehnologice de pe piata abatorizarii si procesarii produselor din carne, cat si o mai buna valorificare a potentialului interuman prin sporirea capacitatii muncii in echipa, caracteristica esentiala in orice societate adaptata la conditiile economiei de piata.

87

E.5. Planul financiar al proiectului si graficul de realizare Planul financiar al proiectului trebuie sa corespunda cu cel prevazut in cererea de finantare. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro /RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii studiului de fezabilitate.

Tabel E.5.1 Curs Euro / leu 3.5923 din data de 22.06.2006 Cheltuieli eligibile - RON 2.694.225 2.694.225 Euro 750.000 750.000 Cheltuieli neeligibile RON Euro Total RON 2.694.225 3.870.522 Euro 750.000 1.077.450

Ajutor public nerambursabil Cofinantare privata, din care: 1.176.297 327.450 autofinantare 637.452 177.450 637.452 177.450 - imprumuturi 2.694.225 750.000 538.845 150.000 3.233.070 900.000 TOTAL PROIECT 5.388.450 1.500.000 1.176.297 327.450 6.564.747 1.827.450 Precizati sursele de cofinantare privata. Daca cofinantarea privata este asigurata si din imprumururi, detaliati conditiile de finantare (denumire creditor, tipul creditului, durata, dobanda, garantii depuse, etc.). Graficul de realizare a proiectului - conform studiului de fezabilitate se va completa cu esalonarea operatiunile comerciale pentru punerea in exploatare a proiectului (ex. incheierea contractelor de distributie, promovare produs, etc), daca este cazul In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia SAPARD, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp friguros, neprielnice realizarii investitiilor de acest gen. Se va urmari corelarea dintre activitatile prevazute in luna din acest grafic si platile planificate in anexa Flux de numerar previziuni la planul de afaceri. De asemenea se vor avea in vedere termenele de livrare si plata din contractele incheiate referitoare la activitatile prevazute.

88

Indicatori Organizar e santier Terasame nte Rezistenta infrastruct ura Rezistenta suprastruc tura Arhitectur a Instalatii termice interioare Instalatii sanitare Instalatii electrice interioare Coloane si tablouri electrice Instalatii in CT Instalatii paratrazne t si priza pamant Retele exterioare Utilaje Cheltuieli diverse si

Lun a1

Lun a2

Lun a3

Luna 4 17,85 245,92

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Tota l 17,85 245,9 2 197,7

98,85

98,85 277,76 208,31 212,17 47,01 43,1 44,66 208,31 159,13 47,01 87,76 65,04 30,02 30,02 10,01 65,04 159,13

694,3 8 530,4 3 94,02 175,5 2 130,0 8 30,02 30,02 10,01

75,22 1.947,84 1.947,8 4

75,22 3.895, 68

neprevazu te Dotari Refacere cadru natural Total

106,87 110,91 263,77 174,07 419,71 542,17 597,27 2.182,0 2 2.165,6 2

106,8 7 110,9 1 6.344 ,63

90

E.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri Se vor evidentia efectele in planul cresterii numarului de locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul local (se poate cuantifica valoarea taxelor locale platibile intr-o anumita perioada de timp), impactul asupra mediului, asigurarea de contracte de achizitii materii prime, pre-finantarea culturilor etc. Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei mediului rural este confruntata cu optiuni de ocupare limitate si nevoita sa munceasca pentru a-si asigura un minim de trai in activitati cu productivitate redusa. In ciuda elementelor valoroase de potential, perturbatiile majore care s-au produs in spatiul rural in ultimele decenii au afectat toate componentele vietii economico-sociale: sau schimbat relatiile economice, sistemul de valori, comportamentul individual, fundamentele vietii comunitare rurale ale regiunii. In aceste conditii, spatiul rural al regiunii, ca de altfel la nivelul intregii tari, a cunoscut in ansamblu un proces regresiv. Impactul proiectului se concretizeaza in mai multe dimensiuni, dupa cum urmeaza : Dimensiunea sociala : crearea a 20 noi locuri de munca vine in sprijinirea obiectivului de reducere a ratei somajului prin crearea a noi locuri de munca si diversificarea activitatilor in mediul rural. Dimensiunea economica are mai multe sub-categorii de impact : mediul de afaceri : intensificarea relatiilor comerciale intre firmele care interactioneaza S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. pentru acoperirea cererii acesteia de produse/servicii/lucrari. Intensificarea relatiilor comerciale in mediul de afaceri local se datoreaza cererii de consum suplimentare emisa de beneficiar. cresterea numarului de IMM uri cu o unitate care are ca efect colateral cresterea incasarilor la bugetul central si local. o mai buna valorificare a potentialului local : prin cresterea competitivitatii pe termen lung si crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole animale prin adaptarea la standardele si tehnologiile impuse de catre normele Uniunii Europene. imbunatatirea productiei de carne, care pot constitui in viitor o marfa certa pentru export; Mediu inconjurator: proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului inconjurator, asupra mentinerii peisajului si protejeaza patrimoniul rural iar activitatea pe care o va desfura societatea nu va duce la mrirea nivelului fonic din zon si nici nu va utiliza substane care s produc radiaii. Apele reziduale din adapostul pentru animale vor fi colectate in 2 bazine septice vidanjabile si vor putea fi utilizate conform normelor tehnologice specifice.

Odata cu achizitia noilor echipamente tehnologice se vor inregistra modificari atat in ceea ce priveste organigrama personalului angajat cat si in ceea ce priveste nivelul salarizarii. Prin aceste modificari se vor inregistra schimbari majore in ceea ce priveste valoarea impozitelor si taxelor platite catre bugetul local si central. De asemenea, se vor mari oportunitatile de angajare in randul persoanelor din zona. Aceste masuri vor conduce la cresterea competitivitatii societatii noastre in domeniul abatorizarii carnii. Astfel, mediul de afaceri va baneficia atat de o infuzie de capital cat si de tehnologie si pregatire profesionala, avand ca motor zonal compania noastra. De asemenea, societatea va deveni un model de urmat pentru intreprinderile care activeaza in domeniu. F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI F.1. Analiza pragului de rentabilitate Se vor relua rezultatele calculelor din studiul de fezabilitate cu indicarea gradului de utilizare a capacitatii nou proiectate la care se atinge pragul de rentabilitate. Conditiile financiare de realizare a proiectului au fost detaliate in anexele financiare din cererea de finantare si explicate in cadrul planului de afaceri. In ceea ce priveste cheltuielile, acestea au fost previzionate in functie de productia de carcase si subproduse previzionate. O alta categorie de cheltuieli, cea cu amortizarile si provizioanele, a fost calculata in functie de valoarea activelor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect. Referitor la indicatorul de senzitivitate, pragul de rentabilitate, acesta reprezinta nivelul activitatii societatii de la care aceasta obtine profit. Acest indicator se calculeaza conform formulei Q= CF/ (Pretunitar mediu CVM). Avand in vedere ca in primul an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,27 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 485.513,16 kg; deci la o CA = 3.131.559,86 Ron. In al doilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,27 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 485.513,16 kg; deci la o CA = 3.131.559,86 Ron. In al treilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,26 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 478.969,32 kg; deci la o CA = 3.089.352,12 Ron. In al patrulea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,25 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 474.393,73 kg; deci la o CA = 3.059.839,56 Ron.

92

In al cincilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,25 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 474.393,73; deci la o CA = 3.059.839,56 Ron. F.2. Prognoza veniturilor Se va completa Anexa B1 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : a. gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; b. corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate; c. modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate (randurile 13-19) Anii I si II: Venituri din productie proprie: In primii doi ani de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. In fiecare trimestru din primii doi ani, s-a previzionat o productie de: 130.500 kg carcasa bovine, 112.500 kg carcasa porc, 22.275 kg carcasa oaie, 43.155 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 10.642 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 18.225 kg piei bovine; 4.545 kg piei ovine, 30.600 ml mate porc; 15.300 kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 13.500 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). Astfel in primii doi ani vom avea o productie anuala estimata de: carcasa bovine: 522.000 kg; carcasa porc: 450.000 kg; carcasa oaie: 89.100 kg; subproduse comestibile: 172.620 kg; subproduse industriale: 42.568 kg; piei bovine: 72.900 kg; piei ovine: 18.180 kg; mate porc: 122.400 ml; carne transata comercial bovine: 61.200 kg; carne transata comercial porc: 54.000 kg. La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale,

93

fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 10.358.381 Ron in primii doi ani, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate: carcasa bovine: 7,5 Ron/kg; carcasa porc: 7,5 Ron/kg; carcasa oaie: 7 Ron/kg; subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg; subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg; piei bovine: 4,5 Ron/kg; piei ovine: 6 Ron/kg; mate porc: 0,4 Ron/ml; carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg; carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti: Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti, obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se urmatoarele cantitati si preturi: bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap; porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap; ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. Anul III: Venituri din productie proprie: In anul trei de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. S-a previzionat o productie de: 539.000 kg carcasa bovine, 465.000 kg carcasa porc, 92.070 kg carcasa oaie, 178.374 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 43.989 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 75.330 kg piei bovine; 18.786 kg piei ovine, 126.480 ml mate porc; 63.240 kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 55.880 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a).

94

La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 10.700.662 Ron in anul trei, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate: carcasa bovine: 7,5 Ron/kg; carcasa porc: 7,5 Ron/kg; carcasa oaie: 7 Ron/kg; subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg; subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg; piei bovine: 4,5 Ron/kg; piei ovine: 6 Ron/kg; mate porc: 0,4 Ron/ml; carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg; carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti: Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti, obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se urmatoarele cantitati si preturi: bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap; porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap; ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. Anii IV si V: Venituri din productie proprie: Capacitatea unitatii de abatorizare proiectata este de 3.030 tone carne in viu pe an. Aceasta capacitate va fi utilizata in ultimii doi ani in proportie de 100%, fata de nivelul previzionat anterior, datorita evolutiei pozitive si perfectionarii tehnice inregistrata dupa implementarea investitiei. In ultimii doi ani de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. S-a previzionat o productie de: 580.000 kg carcasa bovine, 500.000 kg carcasa porc, 99.000 kg carcasa oaie, 191.800 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap

95

oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 47.300 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 81.000 kg piei bovine; 20.200 kg piei ovine, 136.000 ml mate porc; 68.000 kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 60.000 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 11.509.314 Ron in fiecare din ultimii ani de exploatare, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate: carcasa bovine: 7,5 Ron/kg; carcasa porc: 7,5 Ron/kg; carcasa oaie: 7 Ron/kg; subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg; subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg; piei bovine: 4,5 Ron/kg; piei ovine: 6 Ron/kg; mate porc: 0,4 Ron/ml; carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg; carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti: Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti, obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se urmatoarele cantitati si preturi: bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap; porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap; ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. Modalitatea de calculare a veniturilor si evidentierea lor detailata este descrisa si evidentiata in studiul de fezabilitate, in memoriul tehnologic si in Anexa B1 din sectiunea economica. Unitatea nu realizeaza venituri din productia pe stoc datorita modului de organizare a activitatii de valorificare rapida a productiei.

96

F.3. Prognoza cheltuielilor Se va completa Anexa B2 Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ; - corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ; - modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ; - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ; Volumul cheltuielilor este in stransa corelatie cu volumul activitatii si gradul de utilizare a capacitatilor de productie. In previzionarea si planificarea cheltuielilor este determinanta realizarea contractelor cantitative si valorice cu principalii furnizori de bunuri si servicii. Reducerea cheltuielilor prin parghiile tehnice si economice cunoscute alaturi de asigurarea unei calitati ridicate cresc gradul de competitivitate si eficienta economica a activitatii. Anii I si II: Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile: S-a previzionat o productie anuala de: carcasa bovine: 522.000 kg; carcasa porc: 450.000 kg; carcasa oaie: 89.100 kg; subproduse comestibile: 172.620 kg; subproduse industriale: 42.568 kg; piei bovine: 72.900 kg; piei ovine: 18.180 kg; mate porc: 122.400 ml; carne transata comercial bovine: 61.200 kg; carne transata comercial porc: 54.000 kg. Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de materie prima in vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza: Bovine: 2.700 capete/an cu o greutate totala de 1.215 tone (450 kg fiecare) la un Porcine: 7.200 capete/an cu o greutate totala de 720 tone (100 kg porci grasi) la Ovine, diverse categorii: 6.750 capete/an cu o greutate totala de 202,5 tone la un Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 8.201.250 Ron in fiecare din cei doi ani de exploatare. pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret); un pret mediu de 4.500 Ron/tona; pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare).

97

In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000 lei si se estimeaza un necesar de piese de schimb, usensile si alte consumabile in valoare de 20.000 Ron. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 143.125 Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile de 8.344.376 Ron. Alte cheltuieli materiale: In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante, detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron). Alte cheltuieli din afara (energia si apa) In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250 zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463 Ron. Categoria Cheltuieli cu personalul angajat cuprinde cheltuielile cu salariile brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500 Ron, 15 abatoristi : 800 Ron fiecare, un merceolog :1.000 Ron, 1 persoana curatenie :600 Ron ; un ingrijitor zootehnist, un frigotehnist, un electromecanic :800 Ron ) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron. Categoria Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de 64.800 Ron. Categoria Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele evidentiaza amortizarea calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si constructii rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani) rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare alimentare cu apa si canalizare (15 ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15

98

ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024 Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform normativelor in viguare. Categoria Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron. Categoria Cheltuieli privind prestatiile externe reprezinta cheltuielile cu serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron, respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru lucrarile si serviciile prestate de terti - vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori, electricieni. Categoria Alte cheltuieli din exploatare reprezinta valoarea amenzilor achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron. Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii. Anul III: Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile: S-a previzionat o productie anuala de: carcasa bovine: 539.000 kg; carcasa porc: 465.000 kg; carcasa oaie: 92.070 kg; subproduse comestibile: 178.374 kg; subproduse industriale: 43.989 kg; piei bovine: 75.330 kg; piei ovine: 18.786 kg; mate porc: 126.480 ml; carne transata comercial bovine: 63.240 kg; carne transata comercial porc: 55.800 kg. Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de materie prima in vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza: Bovine: 2.790 capete/an cu o greutate totala de 1.255,5 tone (450 kg fiecare) la un pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret);

99

Porcine: 7.440 capete/an cu o greutate totala de 744 tone (100 kg porci grasi) la Ovine, diverse categorii: 6. 975 capete/an cu o greutate totala de 209,25 tone la un Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 8.474.625 Ron in fiecare din

un pret mediu de 4.500 Ron/tona; pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare). cei doi ani de exploatare. In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000 lei. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 123.125 Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile de 8.597.750 Ron. Alte cheltuieli materiale: In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante, detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron). Alte cheltuieli din afara (energia si apa) In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250 zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463 Ron. Categoria Cheltuieli cu personalul angajat cuprinde cheltuielile cu salariile brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500 Ron si 20 muncitori macelari : 800 Ron fiecare) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron. Categoria Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de 64.800 Ron. Categoria Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele evidentiaza amortizarea calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu

100

amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si constructii rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani) rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare alimentare cu apa si canalizare (15 ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15 ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024 Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform normativelor in viguare. Categoria Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron. Categoria Cheltuieli privind prestatiile externe reprezinta cheltuielile cu serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron, respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru lucrarile si serviciile prestate de terti - vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori, electricieni. Categoria Alte cheltuieli din exploatare reprezinta valoarea amenzilor achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron. Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii. Anii IV si V: Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile: S-a previzionat o productie anuala de: carcasa bovine: 580.000 kg; carcasa porc: 500.000 kg; carcasa oaie: 99.000 kg; subproduse comestibile: 191.800 kg; subproduse industriale: 47.300 kg; piei bovine: 81.000 kg; piei ovine: 20.200 kg; mate porc: 136.000 ml; carne transata comercial bovine: 68.000 kg; carne transata comercial porc: 60.000 kg.

101

Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de materie prima in vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza: Bovine: 3.000 capete/an cu o greutate totala de 1.350 tone (450 kg fiecare) la un Porcine: 8.000 capete/an cu o greutate totala de 800 tone (100 kg porci grasi) la Ovine, diverse categorii: 7.500 capete/an cu o greutate totala de 225 tone la un Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 9.112.500 Ron in fiecare din cei doi ani de exploatare. In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000 lei. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 123.125 Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile de 9.235.625 Ron. Alte cheltuieli materiale: In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante, detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron). Alte cheltuieli din afara (energia si apa) In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250 zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463 Ron. Categoria Cheltuieli cu personalul angajat cuprinde cheltuielile cu salariile brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500 Ron si 20 muncitori macelari : 800 Ron fiecare) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron. Categoria Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret); un pret mediu de 4.500 Ron/tona; pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare).

102

numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de 64.800 Ron. Categoria Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele evidentiaza amortizarea calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si constructii rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani) rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare alimentare cu apa si canalizare (15 ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15 ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024 Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform normativelor in viguare. Categoria Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron. Categoria Cheltuieli privind prestatiile externe reprezinta cheltuielile cu serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron, respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru lucrarile si serviciile prestate de terti - vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori, electricieni. Categoria Alte cheltuieli din exploatare reprezinta valoarea amenzilor achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron. Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii.

F.4. Proiectia contului de profit si pierdere In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza). Se va completa anexa B3 randurile aferente : 14 Venituri Financiare , 15 Cheltuieli privind dobanzile , 16 Altele , 20 Impozit pe profit , restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile).

103

Coloana An 0 a fost completata cu datele din bilantul contabil la data de 31.12.2005 reflectand activitatea economica din perioada anterioara investitiei care face obiectul acestui proiect. Urmatoarele coloane preiau valorile veniturilor din Anexa B1 (Prognoza veniturilor) si a cheltuielilor din Anexa B2 (Prognoza cheltuielilor) reprezentand activitatea de exploatare, urmand ca activitatea financiara sa fie detaliata in continuare. Veniturile financiare au fost previzionate la valoarea de 50 Ron/trimestru, reprezentand venituri din dobanzi aferente contului curent, adica 200 Ron/an. Cheltuielile financiare sunt defalcate in cheltuieli privind dobanzile si alte cheltuieli financiare. Cheltuielile privind dobanzile reprezinta valoarea dobanzilor aplicate creditului bancar aferent cofinantarii la proiect. Imprumutul bancar, care se ridica la valoarea de 3.233.077 Ron, a fost contractat pe o perioada maxima de 9 ani, adica 108 luni, din care 12 luni perioada de gratie si cu dobanda de 5% pe an. Mentionam ca anterior incasarii grantului (50% din valoarea eligibila a investitiei), adica pe perioada de implementare a proiectului, s-a achitat doar dobanda lunara in valoare de 13.471 Ron. In aceasta anexa, ca si in celelalte, valorile dobanzilor si a ratelor aferente creditului necesar cofinantarii proiectului, care cumulat formeaza o transa lunara egala, sunt calculate la cursul Bancii Central Europene din data de 22.06.2006. Impozitul pe profit este calculat conform normelor contabile, reprezentand 16% din valoarea rezultatului brut (tinandu-se cont de veniturile si cheltuielile deductibile).

F.5. Bilant sintetic previzionat Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele: a. in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza); b. valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva; c. valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere); S-au calculat valorile amortizarilor tinandu-se seama de faptul ca fiecare categorie de activ imobilizat se amortizeaza diferit, cladirile in cca 50 ani (600 luni), retele exterioare se amortizeaza in cca 15 ani (180 luni), iar utilajele ce vor fi achizitionate prin acest proiect se amortizeaza in 15 ani (180 luni). d. valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante. Valoarea stocurilor se determina dupa formula:

104

S=
Unde:

CA Pcs 365

i. CA este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere; ii. Pcs este perioada (zile) de conversie a stocurilor - definita ca perioada de timp necesara pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi vanzarea acestora catre clienti. Valoarea stocurilor a fost previzionata in functie de cifra de afaceri (conform previziunii contului de profit si pierdere). e. valoarea creantelor depinde de termenele de plata acordate clientilor, se va urmari corelarea cu termenele de plata la descrierea activitatii comerciale. Valoarea creantelor se determina dupa formula:

C=
Unde:

CA Pcc 365

i. CA este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere; ii. Pcs este perioada (zile) de conversie a creantelor - definita ca perioada de timp necesara pentru conversia creantelor asupra clientilor in numerar. Valoarea creantelor depinde de cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere si de perioada (zile) de conversie a creantelor.

f.

casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia T;

Valoarea disponibilului din casa si conturi la banci a fost preluata din Fluxul de Numerar aferent celor cinci ani de exploatare. g. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii. Valoarea acestora se determina dupa formula:

D=
Unde:

(Cex Cam ) Pep 365

i. Cex sunt cheltuielile de exploatare conform previziunii contului de profit si pierdere; ii. Cam sunt cheltuielile cu amortizarea conform previziunii contului de profit si pierdere; iii. Pep este perioada (zile) de efectuare a platilor - definita ca perioada de timp intre achizitionarea de materii prime, materiale, etc, si angajarea fortei de munaca si plata efectiva a acestora;. Valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an a fost calculata in functie de termenele de plata ale furnizorilor, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale aferente activitatii. Datoriile comerciale sunt rezultate din operatii comerciale cu furnizorii principali ai societatii iar alte datorii reprezinta datoriile fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari, creditori diversi.

105

h. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); Valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an a fost calculata in functie de sumele care trebuie restituite catre banca, adica soldul creditului, astfel coloana imprumuturi si datorii la institutii de credit cuprinde valoarea sumelor care raman de plata. Alte datorii reprezinta sumele datorate actionarilor i. subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent (daca este cazul) si incasarile primite prin programul SAPARD;

Valoarea subventiilor pentru investitii cuprinde subventia primita prin Programul Sapard. j. capitalurile proprii se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator iar dividendele se vor plati in cursul anului urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent; k. se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar; F.6. Flux de numerar Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5 si B6, maxim 2 ani) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B7) dupa implementarea proiectului. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni; - atentie la randul Disponibil de numerar curent acesta nu poate fi negativ ! - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ; Disponibilul de numerar al lunii precedente, adica 3.555 Ron a fost preluat din bilant. Anexa B5 Activitatea de investitii si finantare In luna ianuarie 2006, s-au realizat formalitatile pentru demararea proiectului prin semnarea unui contract de consultanta si s-a platit avansul aferent in valoare de 12.825 Ron inclusiv TVA. In luna iunie 2006, se efectueaza plati cu obtinerea de acorduri, avize si autorizatii necesare implementarii investitiei. In luna urmatoare, se depune dosarul in vederea obtinerii finantarii nerambursabile la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si se plateste o transa aferenta serviciului de consultanta in valoare de 57.710 inclusiv TVA. In luna noiembrie 2006, conform previziunilor noastre, urmeaza a se semna contractul de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, moment in care se va incasa si valoarea creditului bancar necesar cofinantarii proiectului, in valoare de

106

3.233.070 Ron (900.000 Euro). Se va achita ultima transa din valoarea consultantei in valoare de 121.833 Ron inclusiv TVA. Luna urmatoare se incepe restituirea imprumutului, achitandu-se doar dobanda de 13.471 Ron deoarece exista perioada de gratie de 1 an de zile. Tot in aceasta luna se vor efectua plati reprezentand comisioane, taxe si cote legale in valoare de 24.179 Ron. Detalierea previzionarii fluxului de numerar (anexa B5, B6) se regaseste in graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati evidentiat mai sus fara a contine cheltuielile de consultanta si cele cu obtinerea de avize si acorduri : - decembrie 2006 martie 2007 lucrarile nu vor putea fi demarate din cauza sezonului rece ; - aprilie 2007 s-a previzionat inceperea lucrarilor pentru obiectul investitiei organizarea de santier si terasamente ; - mai 2007 s-a previzionat inceperea lucrarilor de rezistenta infrastructura si retele exterioare; - iunie 2007 se vor finaliza lucrarile de rezistenta infrastructura si vor incepe lucrarile la rezistenta suprastructura si instalatii sanitare; - iulie 2007 se vor continua lucrarile la suprastructura si instalatii sanitare si incep lucrarile la arhitectura, insalatii termice interioare si instalatii in CT; - august 2007 se finalizeaza lucrarile la suprastructura, instalatii sanitare ; se continua lucrarile la arhitectura si instalatii termice interioare ; vor incepe lucrarile la instalatiile electrice interioare si se vor realiza coloanele si tablourile electrice ; - septembrie 2007 se finalizeaza lucrarile de arhitectura si instalatii electrice interioare ; se vor procura partial utilaje si echipamente tehnologice si se vor executa lucrarile de instalatii paratrasnet si priza pamant ; - octombrie 2007 se vor procura si celelalte utilaje si echipamente tehnologice si de transport; se vor achizitiona dotarile necesare ; de asemenea vor avea loc lucrarile de refacere si amenajare a cadrului natural. Conform acestui grafic de realizare a investitiei, am previzionat cererile de plata pentru obtinerea ajutorului nerambursabil astfel : in luna iunie 2007 se depune cererea, urmand ca in luna iulie sa se incaseze prima transa in valoare de 538.845 Ron, reprezentand 20 % din valoarea grantului SAPARD ; in luna septembrie se depune a doua cerere de plata urmand ca in luna octombrie se se incaseze 1.616.535 Ron, reprezentand 60% din valoarea grantului ; tot aici, depune dosarul ultimei cereri de plata, pentru valoarea de 538.845 Ron, adica 20 %. Anexa B5 Activitatea de exploatare Veniturile si cheltuielile din exploatare aferente anului calendaristic in cuprinsul caruia se regaseste si perioada de implementare a proiectului au fost inregistrate pe baza sumelor din bilantul contabil al anului 2005. Veniturile sunt calculate pe baza vanzarii de

107

marfuri reprezentate de produse din carne, iar cheltuielile sunt previzionate pornind de la situatia activitatii curente. Aportul propriu al solicitantului la investitie, suma regasita la categoria Aport la capitalul social, din lunile septembrie si octombrie 2007 si scurt. In ceea ce priveste anexa B7, care se refera la urmatorii cinci ani de exploatare, se trec incasarile rezultate in urma desfasurarii activitatii si platile efectuate efectiv in perioada de referinta inclusiv TVA, fara valoarea amortizarii imobilizarilor corporale si necorporale, acestea inregistrandu-se lunar in contabilitate pana la transferarea integrala a valorii de intrare a activului in cheltuielile de exploatare ale societatii. Cash flow-ul prezinta sumele reprezentant incasari si plati aferente exploatarii, precum si pentru activitatea de finantare restituirea ratelor si dobanzilor aferente imprumutului bancar contractat. F.7. Indicatori financiari Anexa B8 Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante . Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele: se va recupera in luna decembrie a acestui an, valoare inscrisa la categoria Rambursari de credite pe termen

Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

VI= 5.521.028,52 RON

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) innd cont de preuri/tarife pe unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de activitate. Se inscriu valorile din Anexa B1 Prognoza Veniturilor randul Total venituri din exploatare aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 10.673.381 Anul II ........................................................................................... 10.673.381 Anul III .......................................................................................... 11.015.662 Anul IV .......................................................................................... 11.824.314 Anul V ........................................................................................... 11.824.314

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitii curente. Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare i se calculeaz n functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se inscriu valorile din Anexa B2 Prognoza Cheltuielilor randul Cheltuieli pentru exploatare - total aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5).

108

Ron Anul I ............................................................................................ 9.034.964 Anul II ........................................................................................... 9.034.964 Anul III .......................................................................................... 9.288.338 Anul IV .......................................................................................... 9.926.213 Anul V ........................................................................................... 9.926.213

Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie s fie minim 10% din Ve. Rezultatul din activitatea curent (Re) se calculeaz: Re = Ve Ce trebuie s fie pozitiv pentru fiecare an previzionat. Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
rRe = Re 100 Ve

Anul I ............................................................................................ 15,4% Anul II ........................................................................................... 15,4% Anul III .......................................................................................... 15,7% Anul IV .......................................................................................... 16,1% Anul V ........................................................................................... 16,1%

Profitul net (Pn) = rezultatul final al exerciiului financiar (anual) din care s-a sczut impozitul pe profit, trebuie sa fie pozitiv pentru fiecare an previzionat dupa implementarea proiectului; Ron Anul I ............................................................................................ 1.247.238 Anul II ........................................................................................... 1.259.831 Anul III .......................................................................................... 1.347.750 Anul IV .......................................................................................... 1.505.116 Anul V ........................................................................................... 1.519.743

Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 10 ani ; Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani). Se calculeaza astfel :
Dr = VI Pn _ mediu

Unde : Pn_mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza, calculat ca medie aritmetica ; DR = 4,013 ani

Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie s fie minim 5% ; Se calculeaza astfel :

109

rRc =

Pn 100 VI

Anul I ............................................................................................ 23% Anul II ........................................................................................... 23% Anul III .......................................................................................... 24% Anul IV .......................................................................................... 27% Anul V ........................................................................................... 28%

Cheltuieli financiare (Cf) Sunt cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat. Se preiau valorile trecute in Anexa B3 Proiectia contului de profit si pierdere, randul 15 Cheltuieli privind dobanzile, aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 153.811 Anul II ........................................................................................... 138.820 Anul III .......................................................................................... 123.060 Anul IV .......................................................................................... 106.496 Anul V ........................................................................................... 89.083

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) - trebuie s fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investiiei Reprezinta capacitatea societatii pe acoperire a cheltuielior financiare (dobnzi bancare la creditele contractate). Se calculeaza astfel :

Ga =

Re Cf

Anul I ............................................................................................11 Anul II ........................................................................................... 12 Anul III .......................................................................................... 14 Anul IV .......................................................................................... 18 Anul V ........................................................................................... 21

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2, pentru fiecare an de prognoz ; RAFN = Total intrri numerar (exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA) / (dobnzi + pli leasing + rambursarea datoriilor); Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B7 randul J Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA din care se scade randul K Plati/incasari pentru impozite si taxe iar rezultatul se imparte la randul C Total iesiri de lichiditati prin finantare .

110

Anul I ............................................................................................ 3,78 Anul II ........................................................................................... 3,78 Anul III .......................................................................................... 3,94 Anul IV .......................................................................................... 4,26 Anul V ........................................................................................... 4,25

Rata indatorarii (rI) - trebuie s fie maximum 60% ; Este calculata ca raport intre total datorii si total active.

rI =

TDi 100 TAi

unde : TDi= total datorii in anul i ; TAi= total active in anul i ; Anul I ............................................................................................ 42,78% Anul II ........................................................................................... 40,12% Anul III .......................................................................................... 35,86% Anul IV .......................................................................................... 31,65% Anul V ........................................................................................... 27,82%

Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare. Valoarea neta actualizata (VNA) trebuie sa fie pozitiva; Este calculata astfel:

VNA =
i =1

FN i FN n + VI i (1 + r ) (1 + r ) n r

unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (2%) + marja de risc pe ar (6%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce condiiile pietei monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare) FNi = flux de lichiditati net din anul i; VI = valoarea investitiei ; VNA = 111.026,34

Disponibilul de numerar curent (randul S, din anexele B5, B6, B7 Flux de numerar trebuie sa fie pozitiv in orice luna sau an de previzionare. Se preiau valorile din randul S din Anexa B7 aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 1.243.039 Anul II ........................................................................................... 1.462.235 Anul III .......................................................................................... 1.798.580 Anul IV .......................................................................................... 2.207.497 Anul V ........................................................................................... 2.612.988

G. CONCLUZII

111

Proiectul propus de catre S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. pentru infiintarea abatorului vine ca o completare fireasca a dezvoltarii activitatii in mediul alimentar la nivel regional si national. Prin acest proiect se indeplinesc mai multe obiective, atat din punct de vedere al solicitantului cat si din punct de vedere al mediului de afaceri local, al industriei de profil locale privita per ansamblu cat si din punct de vedere socio economic. Din punct de vedere al societatii noastre, acest proiect va conduce la eficientizarea productiei si la cresterea veniturilor datorita cresterii calitative si cantitative a produselor si subproduselor din carne. Prin aceste achizitii S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. va deveni un model de urmat pentru procesatorii de profil. Din punct de vedere al rentabilitatii economice a acestui proiect, beneficiile ulterioare care vor proveni din exploatarea abatorului au fost detaliate in anexele economice si explicate in planul de afaceri si in studiul de fezabilitate. Din punct de vedere al impactului asupra mediului, activitatea de abatorizare nu va prezenta riscuri in ceea ce priveste poluarea, deoarece a fost corelata o strategie coerenta de protectie a mediului, astfel incat prin utlizarea statiei de pre-epurare si a instalatiei de incinerare si distrugere a deseurilor organice se elimina orice risc. Din punct de vedere al mediului socio economic aceasta investitie va genera surse alternative de venit pentru populatia din zona prin crearea de noi locuri de munca. De asemenea, venind ca o rezultanta a cresterii productiei si implicit a cifrei de afaceri si a veniturilor societatii, nivelul salarizarii personalului angajat va reflecta in mod realist indatoririle si responsabilitatile acestora, ceea ce va insemna pe de o parte cresterea veniturilor persoanelor angajate in cadrul societatii si pe de alta parte cresterea impozitelor si taxelor catre bugetul local. De altfel, cresterea cifrei de afaceri, si impreuna cu ea si cresterea veniturilor companiei va conduce la cresterea impozitelor si taxelor si catre bugetul centralizat. In urma analizei efectuate la nivel regional in cadrul proiectului de infratire RO2000/IB/SPP02 (in care au fost implicati consultanti europeni si reprezentanti ai autoritatilor locale, centrale si ai partenerilor sociali) au fost identificate axele prioritare ale strategiei de dezvoltare pentru regiunea sud-est. Conform documentelor programatice (Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Planul National de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare Regionala etc.) care stau la baza dezvoltarii sectorului agricol in Romania, principalele concluzii care fundamenteaza urmatoarele: necesitatea si oportunitatea investitiilor in acest domeniu, sunt

Investitii inadecvate in sectorul alimentar; Productivitate scazuta a sectorului agricol alimentar comparativ cu standardele europene;

112

Dezvoltarea sectorului privat ca generator de locuri de munca in agricultura si activitatile conexe; Existenta unui potential ridicat de dezvoltare a activitatilor agricole in regiune ; Nivelul ridicat al somajului; Nivel de mecanizare si inzestrare cu masini-unelte sub standardele europene.

Obiectivele proiectului: Obiectivele generale pe termen mediu si lung stabilite pe baza unei analize detaliate a sectoarelor economice si a caracteristicilor judetului Vrancea au condus la formularea unei strategii de dezvoltare rurala in conformitate cu identitatea regionala specifica si direct legata de problematica dezvoltarii acestei regiuni. Principalele directii urmarite asa cum au fost formulate in documentele programatice, vizeaza facilitarea infiintarii de noi IMM-uri in regiune, avand prioritate cele din sectorul agricol. Datorita faptului ca dezvoltarea economica a zonei unde va fi amplasat proiectul este relativ redusa, obiectivele strategice specifice pentru dezvoltarea rurala in regiune sunt urmatoarele: Diversificarea activitatilor economice in mediul rural; Crearea de noi locuri de munca; Cresterea numarului de IMM-uri viabile in domeniul agricol viticol cu inalt potential de dezvoltare si in conformitate cu standardele europene, etc. In acest context se inscriu si obiectivele proiectului Infiintare abator bovine, suine si ovine in zona agricola Focsani, Judetul Vrancea . Proiectul propus are urmatoarele obiective:

Sustinerea activitatilor specifice mediului agricol - alimentar; Cresterea competitivitatii; Cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare a tinerilor si femeilor din mediul rural; Cresterea randamentului agricol alimentar si a productivitatii prin introducerea tehnologiilor moderne de procesare a animalelor; Avand in vedere aspectele mentionate anterior, putem afirma ca dezvoltarea

sectorului viticol este de o importanta majora pentru economia Romaniei privita pe ansamblu, deoarece sectorul alimentar reprezinta un sector strategic al tarii. Din aceste motive, consideram ca investitia propusa de catre S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. se inscrie in eforturile de a crea produse competitive la standarde europene si se constituie prin natura activitatii desfasurate intr-un domeniu prioritar.

113