Model SF Nuc

Foaie de capăt
Consultanta:
………………….
Echipa de proiect Nume Functie Semnătura
Sef proiect
………..
Expert fonduri
……… …………. structurale si de
coeziune
Expert fonduri
………………. structurale si de
coeziune
CUPRINS
(A)Piese scrise
1
1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
1.1.Denumirea obiectivului de investiţii
1.2.Ordonator principal de credite/investitor
1.3.Ordonator de credite (secundar/terţiar) după caz
1.4.Beneficiarul investiţiei
1.5.Elaboratorul studiului de fezabilitate
2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

2.1.Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia
actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-
economice identificate şi propuse spre analiză. - nu este cazul.
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi
financiare.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor
2.3.1 Scurt istoric al solicitantului
2.3.2 Capacitatea manageriala
2.3.3 Obiectul de activitate ale solicitantului
2.3.4 Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului - Nu este cazul
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia
cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru

realizarea obiectivului de investiţii(pentru proiecte cu C+M minimum doua scenarii, pentru proiecte fără
C+M un singur scenariu)
3.1. Particularităţi ale amplasamentului
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic(pentru
proiecte fără C+M – nu este cazul)
3.3. Costurile estimative ale investiţiei
3.4. Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz:(pentru
proiecte fără C+M – nu este cazul)
3.5.Grafice orientative de realizare a investiţiei
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e)

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea
scenariului de referinţă(pentru investiții cu C+M)
4.2. Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări
climatice, ce pot afecta investiţia
4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum(fără C+M dacă este cazul)
4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii
4.5. Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
2
4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,
valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
4.7. Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată
netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate – Nu
este cazul (s-au detaliat la pct. 4.6 )
4.8. Analiza de senzitivitate(nu este cazul)
4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
5.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor (pentru proiecte fără C+M – nu este cazul)
5.2. Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e)(pentru proiecte fără C+M – nu
este cazul)
5.3. Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind
5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii
5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii
preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice (pentru proiecte fără C+M – nu este cazul)
5.6. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
6.Urbanism, acorduri şi avize conforme (pentru proiecte fără C+M doar acorduri şi avize–după caz)
6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a
impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităţilor
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care pot
condiţiona soluţiile tehnice
7.Implementarea investiţiei
7.1. Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei.
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni
calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani,
resurse necesare
7.3. Strategia de exploatare/operareşi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
7.4. Recomandăriprivind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale
8.Concluzii şi recomandări
(B)PIESE DESENATE(pentru proiecte fără C+M -după caz)
3
(A)Piese scrise
1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1.Denumirea obiectivului de investiţii
...................................
1.2.Ordonator principal de credite/investitor

Titularul investiţiei este ……………….., fiind reprezentată legal de către ……….. in calitate de asociat
si administrator, domiciliat în …………………………..Terenul se afla in localitatea …………………………………………….
1.3.Ordonator de credite (secundar/terţiar)- după caz

NU ESTE CAZUL
1.4.Beneficiarul investiţiei: denumirea solicitantului si datele de identificare ale acestuia, cod CAEN,
sediul, puncte de lucru etc
................. cu sediul profesional în .............................. – activitatea principală 0125 – „Cultivarea fructelor
arbustilor fructiferi,Capsunilor,nuciferilor si a altor pomi fructiferi” conform certificatului de inregistrare
eliberat de Oficiul National al Registrului Comerțului Constanța având ..........................
4
Activitatea principal conform Certificat de Inregistrare care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara
sediilor proprii:
0125-Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi
Societatea detine o suprafata de …………. ha teren arabil situata in extravilanul satului

………………………..Aceasta isi propune sa infiinteze,pe o suprafata de 6.90 ha,o plantatie de nuc,de tip
intensiv,destinata sistemului de cultura ecologic,diferenta de 1000 mp va fi lasata libera si va fi rezervata
executarii unui put forat,amplasarii a doua bazine din fibra de sticla si alte utilitati.
Structura de culturi pentru anul … conform APIA este urmatoarea:
-………………..
Societatea nu detine certificate in scopuri de TVA .
Societatea cu Raspundere Limitata ……………… nu a mai beneficiat de finantare nerambursabila si nici nu a
mai avut contract anterior de finantare cu AFIR.
1.5.Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire și date de identificare, cod CAEN
Firma de proiectare:
………………………. cu sediul social in ................................, reprezentata legal prin ing. ......................, in
calitate de Administrator,Cod CAEN activati pentru societate:
7112 – Activități de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea
Elaborator/proiectant proiect de plantare

……………………………………………………….
Cod CAEN de activitate:
7490 -“Consultanta in agronomie”
Firma de consultanță:
………………………………………………………………………
Activitate principală:
…………………………………..
Sursele de informații utilizate : datele și informațiile folosite în Studiul de Fezabilitate au fost selectate și
preluate de la …………... structura lucrării s-a bazat pe informațiile din Ghidul Solicitantului pentru
Submăsura 4.1.A – Investiții în exploatații pomicole privind accesarea fondurilor nerambursabile
Clauza de nepublicare : Studiul de Fezabilitate nu poate fi inclus parțial sau în intregime și nici ca
referință într-un document publicat, circular sau declarat, sub nicio formă, fără acordul scris al
consultantului asupra formei în care ar putea să apară. Studiul de fezabilitate este confidențial și poate fi
utilizat numai pentru scopul menționat în Studiul de fezabilitate. Nu acceptăm nico altă responsabilitate
față de o terță persoană care poate face uz de ele.
Coordonate Studiu de fezabilitate :

Data întocmirii : ………….
Curs de schimb valutar : 1 EURO = 4,55 lei (curs BCE din data de 25.05.2017)
5
2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii
 Se precizează tipul de acţiune eligibilă conform Fişei sub-Măsurii.

Conform Ghidului Solicitantului al SubMăsurii 4.1 a Investiții in exploatații pomicole proiectul vizat se
încadrează în categoria investițiilor eligibile submăsurii respectiv investiții în înființarea și
modernizarea plantațiilor pomicole și modernizarea parcului de mașini și utilaje agricole.
Actiunile in cadrul prezentului proiect vor fi in conformitate cu Sub-Masura 4.1a - Investiții în exploatații
pomicole din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 - respectand obiectivele impuse de
acesta. Se propun a fi realizate prin proiect urmatoarele obiective:
- imprejmuire teren plantatie cu gard confectionat din plasa de sarma galvanizata/zicata/plastifiata pe
spalieri din beton/metal ,pentru sporirea sigurantei se va monta deasupra plasei un fir de sarma
ghimpata.
- plantare puieti nuc -7.00ha/6.90 ha livada efectiva
-drumuri interioare pentru exploatarea plantatiei.Acestea vor ramane la nivel de pamant
-efectuarea unui put forat,cu zona de protectie ,pentru asigurarea apei de irigat dotate cu pompa
sumersibila si camin de vizitare si montarea a doua rezervoare din fibra de sticla pentru depozitarea apei
- sistem complet de irigare localizat prin picurare
- sistem audio/video de supraveghere
- constructie parter cu destinatie de remiza,acesta va adaposti utilajele necesare desfasurarii activitatii
agricole si uneltele specifice
- platforma betonta pentru accesul auto in incinta exploatatiei,aceasta se va utiliza si ca zona de
depozitare temporara a nucilor, fasonarea si ambalarea acestora( in saci sau box paleti)
-utilaje agricole pentru intretinerea plantatiei
- porti de acces pietonal/si sau auto
- cabina paza mobila
Accesul in incinta plantatiei se va realiza din .................
Astfel investitia se incadreaza in cel putin 1 din actiunile prevazute prin sub-masura.
 La această secţiune se va fundamenta necesitatea şi oportunitatea investiţiei.

Necesitatea și oportunitatea investiției suprafețele agricole cultivate cu cereale ocupă o suprafață mare din
teritoriul României, în urma aderării în Uniunea Europeană, aceasta impune tuturor agricultorilor o nouă
strategie de abordare a problemelor cu specific agricol pentru a face față cu success concurenței la nivelul pieței
europene. În acest sens se impune exploatarea la maxim a potențialului zonei unde se desfășoară activitatea
agricolă, cu scopul obținerii unor produse agricole de calitate, implicand costuri de producție cât mai scăzute.
Cultura pomilor fructiferi prezinta o importanta deosebita din punctde vedere: alimentar,
economic si social. Fructele pomilor si arbustilor fructiferi constituie unul din alimentele cele mai
sanatoase si ca atare indispensabile la alcatuirea unui ratii alimentare sanatoase. Ele coţin 2-25% hidrati
de carbon, sub forma de zaharuri usor asimilabile( zaharoza, glucoza, frucoza), 0.5-1.5% proteine, 0.5-2%
acizi organici liberi, 0.4-1.6% substate pectinice, 0.10% substante tanante, 0.5% substante minerale pe
baza de K, Ca, Fe, Mg, Mn, Al, Cl, Bo, Cu, 80-85% apa, uleiuri volatile, vitamine si aminoacizi.In prezent,
datorita inbunatatirii sortimentului de soiuri si a tehnologiei de cultura, a crescut cantitatea de fructe
consumate in stare proaspata iar formele de industrializare sau diversificat.
Fructele sunt folosite in hrana oamenilor nu numai ca desert dar si ca aliment de baza fiind folosite
in prepararea magiunului, gem, dulceata, compot, fructe uscate. O mare parte din productia de fructe se
6
consuma sub forma de tuica. In conditiile tehnicii moderne unele fructe se preteaza mai bine la pastrare
prin refrigerare decat celelalte fructe samburoase, mai ales cand sunt puse in sirop de zahar. In acest caz
isi mentin gustul, aroma, si culoarea.Productia totala de fructe la nivel national, in ultimele 2–3 decenii, a
oscilat in jurul valorii de 1.000.000 tone fructe, cu o medie la hectarul de plantatie in jur de 6,5–7,0 tone.
Aceasta reprezinta cca. 30–35% din productile realizate in principalele tari pomicole din U.E.
Plantatiile pomicole sunt culturi multianuale, intensive, care necesita investitii mari pentru
infiintare, inclusiv intretinerea pană la intrarea pe rod. Pe de altă parte, greselile facute la infiintarea unei
plantatii se repercuteaza pe o perioada lunga de timp, putand fi doar partial remediate. De aceea, la
infiintarea plantatiilor se fac studii privind alegerea celor mai eficiente solutii tehnico-economice. Pe baza
acestora se executa proiecte de infiintare a livezilor prin care se stabileste tipul de plantatie, sistemul de
cultura, alegerea, organizarea si amenajarea terenului, tehnologia plantarii si intretinerii livezilor, cat si
destinatia producţiei. Din punct de vedere tehnic, pomicultorii au simtit nevoia sa incadreze pomii si
lucrarile ce tin de ingrijirea lor într-un set de metode de cultura si tipuri de plantatie. Sistemele si tipurile
de plantatie, s-au perfectionat si au putut fi incadrate in criterii precise de evaluare. Ele sunt elaborate si
perfectionate in functie de o serie de criterii: specia, soiul, portaltoiul, vigoarea pomilor, intrarea pe rod,
suprafata de nutritie, gradul de mecanizare al lucrarilor, tipul de coroana, precum si esalonarea
recoltarilor in ciclul biologic.
Fundamentarea necesitatii investitiei

............................. nu detine in prezent utilaje agricole necesare infiintarii si intretinerii unei
exploatatii pomicole de nuci.Astfel,pentru a realiza in bune conditii toate etapele tehnologice ale
exploatatiei,precum si pentru a evita costurile suplimentare cu inchirierea utilajelor,.....................solicita
acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole.Pe baza analizei
tehnologiei de infiintare si intretinerea exploatatiei pomicole a rezultat necesitatea achizitionarii unui
numar minim de echipamente care sa asigure independenta tehnica a exploatarii livezii.
Factorii social-economici de care pomicultorul a tinut cont in alegerea investitiei sunt:apropierea
de piete de desfacere interne sau posibilitatea unei desfaceri externe,asigurarea fortei de munca in tot
timpul anului,ieftina,asigurarea cailor de acces,accesibile tot timpul anului,lucrarile de imbunatatiri
financiare sa fie putine,iar valoarea lor sa fie fie mica,posibilitatea de aductiune a apei pentru irigat si
tratamente fitosanitare,sa fie eficiente din punct de vedere financiar,distanta corespunzatoare de surse
de poluare care pot afecta calitatea fructelor,impuse de normele sanitare,asigurarea unui parc de
masini,dotat corespunzator,gata in orice moment pentru investitii.
Oportunitatea investitiei
Din puct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul
sectorial de piata,al fortei de munca,al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale.
La nivel sectorial:pe fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de
fructe si legume proaspete,realizat in media,se integistreaza o crestere a consumului de produse naturale
si implicit de nuci,existenta unui Program guvernamental in scoli care asigura un fruct zilnic pentru elevi.
La nivelul pietei de desfacere: cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul
produselor provenite din import; cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse
pomicole, precum si prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din Uniunea
Europeana.
La nivelul fortei de munca: forta de munca disponibila in zona.
7
La nivelul conditiei de sol si clima:conditiile pedo-climati din zona localitatii ............................sunt
favorabile activitatilor de exploatatie pomicola.Zona din Podisul Medgidiei asigura conditiile de sol
necesare infiintarii livezii.
Privind toate acestea se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru
........................,valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social,cu efecte favorabile
in dezvoltarea economiei locale( vor fi stimulati furnizorii locali de imput-ri,servicii etc.),precum si in
cresterea veniturilor la bugetul local.Implementarea proiectului in conditiile cofinatarii prin Programul
National pentru dezvoltare Rurala submasura 4.1a va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu
investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta decat in cazul in care proiectul ar fi realizat din
surse proprii ala solicitantului.
 Calculul dimensiunii economice a fermei.

Cultura Structura Suprafata Ha SO 2010 Euro/ha Total SO
culturilor
ANUL GRAU COMUN de 7 ha 529,67 3 707,69 SO
toamna
0 0
Livada de nuci - - -
2017
TOTAL AN 0 – 3 707,69 SO
ANUL
1 1 Livada de nuci 6.9 ha 1 559,94 10.742,886 SO
2018 TOTAL AN 1 (IMPLEMENTARE) – 10.742,886 SO
ANUL
2019 TOTAL AN 2 (IMPLEMENTARE) -10.742,886 SO
ANUL
2020
TOTAL AN 1 (MONITORIZARE) -10.742,886 SO
ANUL
4 2 Livada de nuci 6.9 ha 1 559,94 10.742,886SO
2021
ANUL
2022
8
ANUL
2023
ANUL
2024
ANUL
2025
ANUL
2026
TOTAL AN 7 (MONITORIZARE)- 10.742,886 SO
ANUL
2027
În cazul în care investiţia vizează adaptarea unităţii la standarde sanitar-veterinare, sanitare, ale Uniunii
Europene, se va preciza standardul la care se adaptează.
In cadrul fermei se respecta Codul de bune practici in ferma din 14 noiembrie 2006, solicitantul
constientizand ca interesele economice de obtinere a unor productii profitabile trebuie armonizate cu
exigentele de protectie si conservare a mediului inconjurator.
In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, exploatatia agricola vegetala a
solicitantului trebuie sa respecte standardele de mediu Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pe
toata suprafata fermei. Conditiile aplicabile in cazul solicitantului prevad urmatoarele:
Standarde pentru mentinerea structurii solului
GAEC 6. Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a solului.
Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole
GAEC 10. Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai
sunt exploatate pentru productie
Standarde pentru protejarea si gestionarea apei
GAEC 13. Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea pe teren si
infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura, cu exceptia cazului
in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor
detinuta de agricultor .
9
Mentinerea continutului de materie organica in sol se va putea realiza prin intermediul planului
de fertilizare.
Solul este principala sursa de nutrienti minerali si de apa pentru plante. Capacitatea acestuia de a asigura
nutrientii necesari plantelor variaza in functie de nivelul lui de fertilitate. Atat din ratiuni economice, cat si
din exigente de protectie a mediului, se impune o corecta gestionare si folosire a ingrasamintelor
(fertilizantilor) la nivelul fiecarei exploatatii agricole.
Folosirea ingrasamintelor pentru realizarea unor productii profitabile trebuie facuta pe baza unor
previziuni realiste, care sa tina cont de conditiile pedoclimatice locale, de potentialul productiv al
culturilor si nivelul tehnologic al unitatii agricole.
Planul de fertilizare este, in acest sens, un instrument util atat pentru stabilirea dozelor de
ingrasaminte organice si minerale, cat si pentru alegerea momentelor propice de procurare a necesarului
cantitativ si calitativ de ingrasaminte minerale sau organice.
La nivelul exploatatiei agricole, planul de fertilizare permite atingerea urmatoarelor obiective:
• calculul anual al necesarului de elemente nutritive, prin aplicarea unor modele de calcul care sa
tina cont de principiile unei fertilizari rationale, de sistemul de culturi existent in unitate si de nivelul
productiilor planificate;
• stabilirea cantitatilor de ingrasaminte posibil de aplicat, precum si a dozelor de ingrasaminte
chimice pentru completare pana la nivelul necesarului estimat prin calcul;
• verificarea periodica (anual sau la 4-5 ani) a situatiei agrochimice a solurilor pe baza balantei
intrarilor si iesirilor din sistem (cantitatile de nutrienti introduse in sol minus cantitatile de nutrient
exportate cu recolta), poate furniza informatii utile privind conservarea, ameliorarea sau diminuarea
asigurarii solurilor de sub culturi cu nutrienti, precum si pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu
nutrienti de origine agricola;
• furnizarea de informatii necesare pentru alcatuirea planului de fertilizare pentru anul agricol
urmator.
Respectarea bunelor conditii agricole si de mediu si a planului de fertilizare, conduce la
indeplinirea standardelor privind protectia mediului si contribuie la desfasurarea activitatii solicitantului in
bune conditii, reducand semnificativ riscul poluarii accidentale a solului sau surselor de apa.
Se va avea în vedere descrierea și justificarea îndeplinirii fiecărui criteriu de eligibilitate (după caz) şi de
selecţie (după caz), specifice, prevăzute în Ghidul solicitantului din dreptul fiecarui criteriu și modalitatea
de asigurare a cofinantarii investitiei.
VERIFICAREA CONDITIILOR DE ELIGIBILITATE INDEPLINIREA FIECARUI CRITERIU DE ELIGIBILITATE

CONFORM SUB-MASURII (DUPA CAZ)
*EG1 Solicitantul trebuie să se încadreze în *Solicitantul este înregistrat la Oficiul Registrului

categoria beneficiarilor eligibili; Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa cu
denumirea ………………..
Astfel că se încadrează la:
Societate cu raspundere limitata (înființată în baza
Legii nr. 31/1990,republicata,cu modificările și
completările ulterioare).
Cod CAEN 0125- “Cultivarea fructelor arbustilor
fructiferi,capsunilor,nuciferilor si a altor pomi fructiferi”
10
trebuie sa fie activat la Registrul Comerţului iar
beneficiarul il are activat conform certificate
constatator eliberat la data 02.03.2017.
*EG2 Investiţia trebuie să se încadreze în cel - Investiţii în înființarea şi modernizarea fermelor

puţin una din acțiunile/operațiunile eligibile pomicole, inclusiv în înfiinţarea şi reconversia
prevăzute prin sub-măsură plantaţiilor pomicole şi modernizarea parcului de
masini şi utilaje agricole.
- Investitii in infiintarea si/sau modernizarea cailor de
acces in cadrul fermei, inclusiv utilitati si racordari
*EG3 Solicitantul trebuie să demonstreze *Beneficiarul va asigura partea de confinanţare din

asigurarea cofinanțării investiției surse proprii conform angajamentului insusit de catre
solicitant in cadrul Declaratiei F.
*EG4 Viabilitatea economică a investiției trebuie *Îndeplinirea prezentului criteriu se regăseşte în

să fie demonstrată în baza documentatiei proiecţiile financiare anexate prezentului studiu de
tehnico-economice fezabilitate,fiind nou infiintata sociatatea nu detine
rezultate din anii precedenti.
*EG5 Investiția va respecta cerințele privind La Investitia propusa prin acest proiect nu are un
conformarea cu standarde impuse de legislația impact semnificativ asupra mediului, in sensul ca atat
națională și europeană (prezentata in sectiunea constructia cat si utilajele si livada nu produc poluanti
Trimiteri la alte acte legislative şi în capitolul 8.1 de nicio natura: fonici, chimici sau fizici.
din PNDR), inclusiv pe cele cu privire la efectele Depozitarea fructelor nu influenteaza in mod negativ
asupra mediului, în cazul în care aceasta poate mediul inconjurator ele fiind pastrate in depozit frig.
avea efecte negative asupra mediului, investiția La momentul contractării se va depune documentaţie
va fi precedată de o evaluare a impactului către ANPM/DSVSA/DSP pentru eliberarea
preconizat asupra mediului notificării/autorizaţiei etc conform insusirilor cerintelor
Declaratiei F a solicitantului prin semnatura.
*EG6 Investiția trebuie realizată doar în unitățile …………………… care are o nota de favorabilitate
teritorial administrative prezente în anexa din potentata >2
Cadrul National de Implementare aferentă STP
(Anexa 7 a Ghidului solicitantului pentru
submasura 4.1a) și trebuie să respecte zonarea
speciilor din anexa menționată anterior,
exceptând cultura de căpșuni în sere şi solarii şi
pepinierele
*EG7 În cazul înființării și/sau reconversiei Material fructifer de infiintare al plantatiei va fi din
solicitantul trebuie să utilizeze doar material categoria biologica certificata sau dintr-o categorie
fructifer din categoria biologică certificat sau superioara, conform specificatiilor din proiectul de
11
dintr-o categorie superioară, exceptie facand Plantare anexat Studiului de fezabilitate. La contractare
speciile nuc si alun unde poate fi utilizat si se va prezenta certificatul de atestare a calitatii
material CAC (conformitas agrarian puietilor conform declaratiei F insusita de beneficiar
communitatis) prin semnatura.
*EG8 În cazul pepinierelor, solicitantul se *Nu este cazul

angajează că materialul rezultat va fi material
fructifer sau de înmulţire din categoria biologică
certificat sau dintr-o categorie superioară
*EG9 Exploataţia trebuie să respecte Exploataţia pomicolă ……………….. va avea dimensiunea

dimensiunile economice viabile, astfel: economică dupa plantare
 în cazul investiţiilor care presupun

reconversie şi/sau înfiinţare plantaţii
pomicole sau producerea de material de 6,9 ha nuci x 1 754,94so/ha = 12 109,086 SO
înmulțire și/sau material de plantare
fructifer, dimensiunea economică a şi se încadrează la:
exploataţiei agricole trebuie să fie de
minimum 4.000 euro SO*; în cazul investiţiilor care presupun reconversie şi/sau
 în cazul investiţiilor simple (care nu înfiinţare plantaţii pomicole sau producerea de
presupun reconversie şi/sau înfiinţare material de înmulțire și/sau material de plantare
plantaţii pomicole sau producerea de fructifer, dimensiunea economică a exploataţiei
material de înmulțire și/sau material de agricole trebuie să fie de minimum 4.000 euro SO
plantare fructifer), dimensiunea minimă a
suprafeţelor pomicole, inclusiv pepiniere
pomicole, deţinute în proprietate sau
folosinţă de o exploataţie agricolă trebuie
să fie de minimum 4.000 euro SO;
*după caz, în funcție de tipul solicitantului ;
*EG10 Suprafața înființată/replantată prevăzută Suprafaţa ce urmează a se înfiinţa cu plantatia de nuci

prin proiect trebuie să fie echivalentă cu este de 7 ha/6.90 livada efectiva prevazuta prin proiect
minimum 3000 SO pentru toate speciile si si are o valoare de :
sistemele de cultura, inclusive pepiniere
6,9 ha nuci x 1 754,94so/ha = 12 109,086 SO
*EG11 Contribuția în natură este eligibilă doar *Nu este cazul

dacă sunt respectate condițiile prezente în
articolul 69 (1) al R 1303/2013
*EG12 În toate cazurile în care proiectul de Proiectul prevede investiţii în sisteme de irigaţii la
12
investiții prevede și investiții în nivelul fermei, şi totodată sunt respectate condiţiile
sisteme/echipamente de irigaţii la nivelul fermei, menţionate în secţiunea “Alte aspecte relevante pentru
acestea sunt eligibile doar dacă sunt respectate înţelegerea măsurii”.
condițiile menționate în secțiunea ”Alte aspecte
relevante pentru înțelegerea măsurii”.
*EG13 În cazul procesării la nivelul fermei atât *Nu este cazul

materia primă procesată cât și rezultatul
procesării trebuie să fie incluse în Anexa I la
TFUE. În cazul comercializării, vor fi sprijinite
doar produse incluse în Anexa I la TFUE;
*EG14 Investițiile în procesarea la nivelul fermei Componenta majoritară a proiectului este constituită
sunt eligibile doar împreună cu investițiile în din investiţii în producţia agricolă primară: material
modernizarea/dezvoltarea fermei (dezvoltarea săditor înfiinţare livadă, utilaje agricole pentru livadă,
producției agricole primare), ca și componentă sistem fertirigare pomicultură,depozitarea şi
secundară, în scopul adăugării de plus valoare la condiţionarea producţiei agricole. Aceste investiţii în
nivel de fermă; producţia agricolă primară > 50% din valoarea eligibila a
proiectului.
*EG15 Investițiile în înființarea şi/sau Proiectul prevede investitii în înfiinţarea de instalaţie

modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii şi în pentru irigaţii aceasta investiţie reprezentând
producerea energiei din surse regenerabile în componentă secundară în cadrul proiectului, adica <
cadrul fermei sunt eligibile cu condiția ca acestea 50% din valoarea eligibila a proiectului conform
să reprezinte o componentă secundară (<50% din informatiilor din Studiul de Fezabilitate.
valoarea eligibilă a proiectului) într-un proiect ce
are ca scop modernizarea/dezvoltarea fermei
(dezvoltarea producţiei agricole primare).
*EG16 Investițiile în instalații al căror scop *Nu este cazul

principal este producerea de energie electrică,
prin utilizarea biomasei, trebuie să respecte
prevederile art. 13 (d) din R.807/2014, prin
demonstrarea utilizării unui procent minim de
energie termică de 10%.
*EG17 Solicitantul va demonstra că profitul *Nu este cazul

mediu anual (ca medie a ultimilor trei ani fiscali)
nu depășește de 4 ori valoarea sprijinului
solicitat
13
*EG18 - Investițiile necesare adaptării la *Nu este cazul
standardele UE, aplicabile producției agricole
realizate de tinerii fermieri care se instalează
pentru prima dată într-o exploatație agricolă se
vor realiza în termen de maxim 24 de luni de la
data instalării (conform art 17, alin. 5 din R(UE)
nr.1305/2013), cu modificarile si completarile
ulterioare.
PRINCIPIUL DE SELECŢIE Îndeplinirea fiecărui criteriu de selecţie (dupa caz)
P1 Principiul speciei pomicole prioritare (piersic, Nu este cazul

nectarin, măr, arbuști, cais, cireș):
a) Piersic şi/sau nectarin şi/sau cais 10 p
b) Arbuşti 8p
c) Cireş 6p
d) Măr 4p
P2 Principiul dimensiunii (ferme mici) Nu este cazul.

Solicitantul deţine în proprietate şi/sau folosinţă o
exploataţie agricolă cu dimensiunea economică de
4.000 – 11.999 SO (producţie standard), la data
depunerii Cererii de Finanţare. 5p
P3 Principiul sistemului de cultură prioritar Sistemul de cultură în exploataţia solicitantului este

(intensiv, superintensiv, ecologic, culturi în spaţii intensiv ecologic
protejate), punctaj maxim/principiu – 15 puncte: 1. b) Intensiv 8p
1. 1.Investiţia este destinată sistemului de cultură: 2. Investitia este destinata sistemului de
a. a) Superintensiv şi/sau spaţii protejate 10 p cultura ecologic. 5p
b)Intensiv 8p
2. Investitia este destinata sistemului de cultura
ecologic. 5p
Punctajul aferent subcriteriului 3.2 poate fi
cumulat cu cel aferent subcriteriului 3.1
14
P4 Principiul lanţurilor alimentare integrate *Nu este cazul
(investiţiile care acoperă lanţul alimentar:
producţie – condiţionare – depozitare –
procesare – comercializare):
Proiecte care combină cel puţin două operaţiuni
care conduc la realizarea unui lanţ alimentar
integrat după cum urmează:
a)Producţie agricolă primară – condiţionare şi/sau
procesare şi comercializare 15 p
b)Integrare producţie agricolă primară –
condiţionare şi/sau procesare şi comercializare
prin membrii din cadrul OIPA 8p
c)Integrare productie agricola primara si
procesare si/sau conditionare si comercializare ca
membru prin intermediul GP, cooperativelor sau
organizatiilor de producatori 11 p
P5 Principiul asocierii (investiţiile realizate de *Nu este cazul

grupurile de producători, membrii lor şi
cooperativele din sectorul pomicol)
a)Grup de producători sau Cooperativă 15 p
a) b)Membru al unui grup de producători recunoscut
preliminar, al unui grup de producători recunoscut sau
al unei organizaţii de producători 10 p
P6 Principiul proprietăţii (exploataţiile agricole Solicitantul deţine în proprietate plantaţiile pomicole supuse
care deţin în proprietate plantaţiile pomicole reconversiei şi/sau terenul pe care se face înfiinţarea de
supuse reconversiei şi/ terenul pe care se face plantaţii pomicole prin contract de superficie nr 600 din
înfiinţarea de plantaţii pomicole) 10.03.2017 10 p
Solicitantul deţine în proprietate plantaţiile pomicole
supuse reconversiei şi/sau terenul pe care se face
înfiinţarea de plantaţii pomicole 10 p
P7 Principiul nivelului de calificare (studii *Nu este cazul

superioare în domeniul proiectului, studii medii
în domeniul proiectului):
1. Administratorul/Managerul exploataţiei deţine
calificare în raport cu activitatea prevăzută prin
proiect, astfel:
a. Studii superioare 10 p
b. Studii liceale sau postliceale 8p
2. Angajat cu studii superioare in domeniul
proiectului 5p
15
P8 Principiul vârstei (tinerii sub 40 ani, inclusiv) Administratorul exploataţiei, ……………………..are mai
Administratorul/Managerul exploataţiei are puţin de 40 ani la momentul depunerii Cererii de
maxim 40 ani la momentul depunerii Cererii de Finanţare. 5 p
Finanţare. 5p
P9 Principiul reconversiei (investiţii care *Nu este cazul

presupun reconversia)
Solicitantul accesează sprijinul pentru reconversia
plantaţiilor pomicole 10 p
P10 Principiul economisirii apei, pentru *Nu este cazul

proiectele care prevăd investiţii de modernizare
a sistemelor de irigaţii la nivel de fermă, prin
prioritizarea investiţiilor care ţintesc economii
mai mari de apă
Proiectele care prevăd investiţii de modernizare a
sistemelor de irigaţii la nivel de fermă asigură în
urma unei evaluări ex-ante posibile economii de
apa >20 %. 5p
Total punctaj 28 puncte
√ Încadrarea proiectului în sectoarele prioritare și domeniile de intervenție;
Proiectul vizeaza Submăsura 4.1a „Investiții în exploataţii pomicole” ce se încadrează, conform

Regulamentului (CE) 1305/ 2013, art..17, în măsura 4. Investiții în active fizice – și contribuie la domeniul
de intervenție:
DI 2A Îmbunătățirea performanței economice a tuturor fermelor și facilitarea restructurării și
modernizării fermelor, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, cât și a
diversificării agricole.
Sprijinului acordat prin această sub-măsură, va contribui la:

- Creşterea competitivităţii, diversificarea producţiei, creşterea calităţii produselor obţinute şi
îmbunătățirea performanţei generale a exploataţiilor pomicole;
-Eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse
regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie.
 În cazul în care beneficiarul este o formă asociativă, se va descrie modul în care investiţia
deserveşte membrii acesteia, obiectivele investiţiei/priorităţi
NU ESTE CAZUL
 Se va descrie ce se doreşte să se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacităţi de

producţie eficiente şi competitive, produse cu valoare adaugată cât mai mare, utilizarea optimă a
resurselor existente, productivitate sporită a muncii, implementarea standardelor comunitare, etc.
16
Prin prezentul proiect se doreste infiintarea unei plantatii de nuc pe o suprafata efectiva de 6.9 ha,
in ...................................... Plantatia va fi irigata prin picurare imprejmuita si supravegheata video.
Livada va fi formata dintr-un trup cu un numar total de 1 038 plante si o densitate de 150 plante la
hectar,fiecare nuc va beneficia de o suprafata nutritiva de 64 metri patrati.
Pe latura de nord-vest a terenului,paralel de DJ 381,se va lasa o zona de 1000 mp,pentru putul
forat,rezervoarele de apa si alte utilitati ale livezii.
La Est si la Vest se vor lasa la capetele randurilor alei perimetrale de 6.0 metri,necesare pentru
intoarcerea utilajelor si pentru buna desfasurare a traficului tehnologic.
La Nord,intre gard si primul rand de nuci se va lasa un spatiu de 5.73 m,urmand sa se plateze o perdea de
protectie impotriva vanturilor,pe unul ori pe doua randuri.
La Sud se va lasa o alee de 4,0 metri.
Sistemul de fertirigare prevazut va acoperi intreaga livada si va fi alimentat din 2 rezervoare de apa.
Aceste rezervoare s-au prevazut in cadrul exploatatiei pentru a stica necesarul de apa periodic astfel incat
debitul de apa sa ramana constant pentru irigat. Sistemul de irigare va avea in dotare o stati de fertirigare
care va asigura dispunerea uniforma si fara pierderi a substantelor necesare pentru fiecare pom in parte.
Pentru asigurarea apei pentru livada s-a prevazut forarea unui put cu gard de protectie si cabina conform
normelor in vigoare.
Se propune o constructie cu destinatie de remiza pentru adapostirea utilajelor necesare desfasurarii
activitatilor.
Exploatatia va fi dotata si cu o cabina de paza la intrarea pe plantatie.
Se vor achizitiona utilaje pentru desfasurarea activitatii pomicole:

TRACTOR
GREBLA CU PERII
FREZA CU PALPATOR
ATOMATIZOR TRACTAT
TOCATOARE REVERSIBILA
SCUTURATOR DE POMI
ELEVATOR
REMORCA
MASINA AUTOPROPULSANTA PENTRU RECOLTAT
In cadrul fermei se va respecta Codul de bune practici în fermă din 14 noiembrie 2006, solicitantul
conştientizand ca interesele economice de obtinere a unor productii profitabile trebuie armonizate cu
exigentele de protectie si conservare a mediului înconjurator.
In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, exploatatia agricola vegetala a

solicitantului va respecta standardele de mediu Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pe toata
suprafata fermei. Conditiile aplicabile in cazul solicitantului prevad urmatoarele:
 Standarde pentru mentinerea structurii solului

GAEC 6. Nu este permisa efectuarea lucrarii de arat in conditii de umiditate excesiva a solului.
 Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole

17
GAEC 10. Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu mai
sunt exploatate pentru productie
 Standarde pentru protejarea si gestionarea apei

GAEC 11: Se respectă normele legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură
GAEC 13. Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin descarcarea pe teren si
infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase utilizate in agricultura, cu exceptia cazului
in care o astfel de deversare/descarcare este reglementata prin autorizatia de gospodarire a apelor
detinuta de agricultor
 Se va descrie conformitatea obiectivelor investiţiei urmărite prin proiect cu obiectivele

măsurii şi se va preciza capacitatea existentă şi capacitatea propusă a se realiza la
finalizarea investiţiei.
Se vor descrie obiectivele tehnice, financiare si de mediu.

Obiective operationale:
Obiective de ordin tehnic
Utilajele si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit desfasurarea procesului de infiintare si
intretinerea livezii de nuci in conditii optime. Tehnologiile performante folosite conduc la obtinerea unor
produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In
acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii bune
de munca pentru personalul care lucreaza in ferma pomicola.
Obiective de ordin economico-financiar
Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati
economice ridicate sunt: existenta unei baze materiale proprii formata din echipamente si utilaje
necesare realizarii in bune conditii a tuturor etapelor fisei tehnologice. Alegerea unui soi rezistent la
conditiile climatice si boli; productivitate ridicata a muncii datorita mecanizarii unei parti importante a
activitatii si localizarii intr-o zona propice pomiculturii.
Obiective de mediu
Datorita tehnologiei de ultima generatie care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact minim
asupra factorilor de mediu. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat,
zona fiind cu nota de favorabilitate peste 2.
Justificarea achizitiilor propuse prin proiect.
Solicitantul nu detine utilaje necesare livezii, astfel isi propune sa achizitioneze un numar strict necesar
desfasurarii activitatilor in plantatia de pomi.
1.Tractor-specificatii tehnice:
-putere max: 60-100 CP
-rot/min: 2000-3000
-cilindree 3000-4000 mc3
Tractorul va fi folosit in ferma pomicola pentru realizarea in bune conditii a fazelor procesului
tehnologic precum arat, fertilizat, impreuna cu alte echipamente ce vor fi achizitionate prin proiect.
18
2.Grebla cu perii-specificatii tehnice
-dotat cu perii rotative pentru adunat crengi
-greutate: 60-90 kg
-pentru distante intre randuri: 300-700 cm
Grebla cu perii dotata cu perii rotative pentru adunat crengi. Cadru cu reglaj manual de ridicare si
inclinare motor.
Atomizorul tractat este un echipament pentru efectuarea tratamentelor in plantatii atasabil tractorului.
Stropirea pomilor este esențială pentru a avea o livadă plină cu pomi sănătoși și roditori. Tratamentele
fitosanitare previn apariția unor boli care pot produce daune pomilor și fructelor. Se evita astfel pagube
însemnate. Prevenția este întotdeauna mai bună decât tratarea propriu-zisă, pentru că bolile pomilor,
odată instalate, pot afecta întreaga recoltă, chiar dacă se iau ulterior măsuri.
3.Freza cu palpator- specificatii tehnice:

-latime de lucru:80-120 cm
-putere minima 30-50 CP
-latime intre randuri: 450-700 cm
Freza cu palpator este un echipament agricol destinat prelucrarii solului din potgoria de vita de vie
sau livezi. Are numeroase avantaje pentru ca permite scurtarea timpului pentru efectuarea lucrarilor
specifice, reduce cheltuielile de intretinere a plantatiei, creste calitatea lucrarilor. Acest utilaj curata
pamantul intre pombi, dezburuieneaza si totodata afaneaza pentru a permite apei sa ajunga la planta.
4.Atomizor tractat-specificatii tehnice

-pompa cu 3-6 membrane
-presiune: 40-60 bar
-debit: 90-120 l/min
Atomizoare sunt masini agricole destinate pentru aplicarea tratamentelor fitosanitare, prin
stropire, în vii şi livezi. Construcţia utilajului garanteaza acoperirea uniformă a plantelor cu substanţa
pulverizată . Atomizorul este un utilaj agricol purtat (suspendat) sau tractat.
5.Tocatoarea reversibila de iarba si crengi-specificatii tehnice:

-reversibila
-latime de lucru efectiva: 180-240 cm
-latime totala: 210-240 cm
Tocatoarea reversibila de iarba si crengi este necesara pentru maruntirea ramurilor rezultate din
taieri, in plantatiile pomicole. Organele active sunt ciocane pentru tocarea ramurilor de pana la 6m
grosime, sau cutite duble, pentru cosirea si tocarea ierbii si a ramurilor subtiri. Transmisia miscarii de la
cardan la organele active este facuta printr-un angrenaj si un set de curele. Reversibila –poate fi atasata
atat anterior cat si posterior.
6.Scuturator de pomi-specificatii tehnice

- productivitate 100-300 pomi/h
-putere 50-70 CP
19
-inaltime de pridere 2.5-4.00 m
Scuturatoarea ajuta la scuturarea nucilor si se atasaza la tractor
7.Elevator-specificatii tehnice
-inaltime maxima de ridicare: 2000-4000 mm
-sarcina normala: 1000-3000 kg
-grad de inclinare: 100-200
Elevatorul pentru tractor este foarte utile pentru efectuarea unor operatii de transport si
depozitare in zonele in care motostivuitoarele clasice nu pot avea acces. Se vor manipula boxpaleti
incarcati cu fructe spre comercializare.
8.Remorca- specificatii tehnice

-capacitate utila de transport: 4-6 to
-greutate: 700-1000 kg
Remorca va ajuta la transportul diferitelor marfuri in cadrul exploatatiei. Cu aceasta remorca se
poate cara gunoiul de grajd, sau fructele culese pentru depozitarea temporara in boxpaleti si la frig.
Remorca are sistem de rabatare hidraulica pe 3 parti fiind astfel practica si accesibila din orice pozitie.
9.Masina autopropulsata recoltare-specificatii tehnice

-latime recoltare 2000-3000 mm
-capacitate recoltare 500-700 kg/ora
Masina autopropulsanta ajuta la culesul nucilor si faciliteaza activitatea umana.
10.Electropompa submersibila si electrovana apa-specificatii tehnice

-pentru put forat
-Q= 1.00-3.00 mc/h
-H aprox= 80-150 mCA(A+R)
Electropompa submersibila si electrovana apa - Functionarea pompei submersibile din putul forat,
impreuna cu electrovanele de pe ramurile ce alimenteaza rezervoarele, precum si electriventilele
(robineti cu ventil plutitor) din rezervoare vor functiona automat. Se umple complet primul rezervor se
inchide electrovana pe ramura respective si se deschide ramura cealalta, apoi se umple al doilea rezervor
s.a.m.d.
11.Sistem supraveghere video-specificatii tehnice
-16x-18x canale video
-16x-18x camera video de exterior
-inflarosu pentru vedere pe timp de noapte
Sistemul de supraveghere video ajuta la securitatea fermelor, și altor facilități agricole, este
deosebit de importantă în contextul în care acestea sunt o formă de investiție marjoră și, de obicei, sunt
situate în locuri cu prea puțini ofițeri de poliție. Atunci când sistemul de supraveghere este conceput
profesional, camerele sunt situate în asa fel încât să descurajeze orice încercare maliţiosă de a intra pe
proprietate. Camerele de supraveghere video și sistemele de protecție perimetrală contribuie la
asigurarea nivelului corespunzător de protecție al acestor locaţii. Alte avantaje includ ajutarea la
îmbunătățirea fluxului de lucru, ce duce la o calitate de producție mai mare.
20
12.Bazin apa-specificatii tehnice x 2
-excavare mecanica in pamant
-150-200 mp
-din polietilena
Bazinul de apa este fabricate din rasini poliesterice de uz alimentar si nealimentar, armate cu fibra
de sticla si folosite pentru diferite aplicatii : stocarea de lichide: apa potabila sau incendiu, combustibili,
depozitare materiale corozive, etc. Acestea prezinta multiple avantaje : nu corodeaza precum cele
metalice, costuri minime pentru intretinere; greutate redusa fata de cele din beton / metalice; transport
facil; montaj usor de executat; fiabilitate data de natura materialelor din care sunt executate; durata de
utilizate de peste 50 de ani, posibilitatea compartimentarii interioare; aplicarea racordurilor conform
cerintelor clientului, posibilitatea executarii cu pereti dubli; nu necesita izolare termica. Grosimea si
structura peretilor, precum si pozitionarea si structura ribsurilor de ramforsare (inele de rezistenta) sunt
proiectate in conformitate cu standardele si prescritptiile in vigoare.
13.Cabina paza-specificatii tehnice

-dimensiuni: 1800/2400 x 1000/3000 x 1500/3500
-1-2 ferestre fixe
-1-2 ferestre duble tip ghiseu
-1-2 usi cu geam
Cabina paza- va fi amplasata la intrarea in livada si va deservi supravegherii traficului in
exploatatie cat si pentru eliminarea eventualelor riscuri de furt.
14. Sistem de irigatii- specificatii tehnice

-pentru suprafata de 4-7ha livada
Sistemul de fertirigare a fost prevazut in costurile standard si astfel se incadreaza ca si
caracteristici in anexa 9-Specificatii tehnice Costuri Standard 4.1a.
Irigarea prin picurare este un sistem de irigare avantajos și obligatoriu. Acest sistem prezintă următoarele
avantaje: diminuarea riscului de apariție a buruienilor, reducerea considerabilă a volumului de muncă,
posibilitatea aplicării îngrășămintelor. Irigarea prin picurare se poate automatiza, stabilindu-se durata de
picurare în funcție de debitul apei, de substratul de cultură (cultură în sol, hidroponică sau pe diverse
substraturi), dar nu în ultimul rând de perioada în care se efectuează irigarea. Această instalație este
folosită și pentru fertirigare cu soluții nutritive. „Rețetele” pentru soluția nutritivă folosită sunt stabilite pe
baza analizei chimice a apei folosite la irigat și analiza solului. Necesarul de soluție nutritivă este asigurat
automat în funcție de factorii climaterici și fazele de creștere și dezvoltare ale plantelor. Irigarea trebuie
făcută cât mai des și constant posibil, frecvența cea mai recomandată fiind în fiecare zi cu o cantitate de
apă concordată cu condițiile de mediu: mai puțină în zilele reci și mai multă în zilele călduroase.
Prin accesarea fondurilor FEADR solicitate prin prezentul proiect de infiintare a fermei pomicole,
se va putea asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si
sol.
 Pentru clădirile care se modernizează/finalizează se va prezenta ca parte componentă din
studiul de fezabilitate, Expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente,
întocmită, datată, semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat pentru proiectele care
prevăd modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiinţarea parţială/ lucrări de reparaţii,
21
precum şi finalizarea construcţiilor a căror execuţie a fost întreruptă înainte de finalizarea
completă a acestora şi Raportul privind stadiul fizic al lucrărilor.
NU ESTE CAZUL
 În situaţia în care realizarea investiţiei este condiţionată de obţinerea de avize şi acorduri,
se va realiza o corelare a datelor tehnice din acestea cu caracteristicile investiţiei.
Beneficiarul prezentului proiect isi asuma in totalitate indeplinirea cerintelor Ghidului solicitantului si
legislatiei in vigoare in ceea ce priveste cultivarea pomilor fructiferi.
Solicitantul detine :
-proiect de plantare avizat de Statiunea de Cercetare- Dezvoltare pentru Pomicultura Constanta
nr. ............... atasat prezentului studiu,
-autorizatie de plantare nr. .........
-aviz de la Gospodarirea apelor pentru putul prevazut in exploatatie
-certificat de urbanism nr..........
-contract de superficie nr......
-studiu pedologic din ............
Solicitantul va respecta si aplica normele de protectie a mediului acolo unde Ghidul si legislatia o impun.
 Se va descrie modul în care prin investiţie se realizează adaptarea la standarde sau respectarea noilor
cerinţe ale legislaţiei europene (dacă este cazul).
NU ESTE CAZUL
 În cazul proiectelor care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de

îndeplinire a condiţiilor optime de consum al apei şi, în cazul modernizării sistemului de irigații,
economia realizată prin achiziţia propusă prin proiect. De asemenea se va preciza dacă
investiția afectează corpuri de apă subterană sau de suprafață.
Proiectul vizeaza sistem de irigatii prin picurare. Irigarea prin picurare este un sistem de irigare avantajos
și obligatoriu pentru livezi.
Norma de udare la metoda de irigare prin aspersie este de 350-400 mc/ha,cu 3-5 udari,din mai pana in
august,iar la irigarea prin picurare,metoda mai eficienta,cu un consum redus de apa,norma este de 2-3
ore de picurare la o udare cu un numar de 8-12 udari pe sezon.
Se recomanda utilizarea metodei de irigare prin picurare deoarece prezinta foarte multe avantaje farta de
metoda clasica,care utilizeaza cantitati mari de apa si solicita multa energie pentru aductiunea si
dispersarea apei.Printre aceste avantaje ,pe langa consumul de apa,putem enumera ca apa este
distribuita uniform,la fiecare planta,se mentine umiditatea solului la capacitatea de camp strict in zona
radacinilor,gradul de infestare cu buruieni este redus deoarece intevalul dintre randuri este
uscat,costurile cu mana de lucru sunt reduse.
 În cazul înfiinţării şi/sau reconversiei plantaţiilor pomicole, inclusiv pepiniere, se vor descrie sumar
investiţiile realizate în concordanţă cu Devizul pe obiect specific conform Fişei privind costurile standard
și contribuția în natură prezentă în cererea de finanțare atașată acestui ghid și în fișa submăsurii în
secțiunea ,,Sume aplicabile și rate de sprijin”.
22
S-au avut in vedere costuri standard de infiintare a plantatiei, imprejmuire si irigare, conform anexei 5
pentru suprafata de 7.00 ha respective 6.9 ha de livada efectiva astfel:
-proiectare, analize sol, pregatire a terenului, echipament irigare si instalare echipament irigare pentru
6.9 ha
-sistem de imprejuire si instalarea sistemului de imprejmuire pentru 1097.45 ml
-fertilizare si dezifcetare sol+gunoi grajd pentru 6.9 ha
-material saditor conform necesarului din studiu de plantare + max. 5% puieti pentru inlocuire, respective
1 089 puieti
-costuri plantare pentru 1 089 puieti
- costuri de intretinere conform devize din proiectul de plantare pentru anul 1 si anul 2, manopera, lucrari
mecanice si materii si materiale ce au fost trecute ca si cheltuieli neeligibile.
 Se va descrie modul de utilizare al mijloacelor de transport în sensul că vor vor fi utilizate doar în
contextul lanțului scurt.
NU ESTE CAZUL
 Se va descrie sumar modul în care vor fi efectuate lucrările în regie proprie, dacă este cazul.
NU ESTE CAZUL
 Se va indica dacă se intenționează utilizarea de materie prima/produse din afara exploatației și/sau din
afara sectorului și modul de utilizare.
NU ESTE CAZUL
 Se va indica dacă vor fi realizate investiții ce vizează colectarea, depozitarea, condiționarea produselor
(materie primă) care nu provin din sectorul pomicol pentru utilizarea ca materie primă secundară.
NU ESTE CAZUL
 Se va prezenta proiectul de înființare a plantației/replantare elaborat de persoane autorizate și avizat de

institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultură sau de staţiunea de cercetare-dezvoltare pomicolă
din zona de amplasare a investitiei, atasat studiului de fezabilitate.
Proiectul de infiintare a plantatiei de nuc atasat prezentului Studiu de fezabilitate a fost avizat in data de
12.06.2017 de Statiunea de cercetare –dezvoltare pentru pomicultura Constanta.
Proiectul a fost elaborat de .............................. Societatea elaboratoare desfasoara activitati confrom
codului caen: 7490-„Consultanta in agronomie”.
Reprezentanta .....................
Proiectul propune infiintarea unei plantatii de nuc de tip intensiv,destinata sistemului de cultura ecologic
pe o suprafata de 6.90 ha livada efectiva si 0.1 ha spatiu destinat pentru diferitele utilitati necesare
desfasurarii activitatii de pomicultura. Livada este constituita dintr-un singur trup compact. Conform
Anexei II STP Zonare pomicultura, in zona Valea Dacilor, Jud. Constanta, nucul are favorabilitate naturala
de 1.84 si cea potentata 2.79.
Distantele de plantare vor fi de 8/8m pentru nuc (8 m intre randuri si 8 m intre plante pe rand, densitatea
va fi de 150 plante/ha si un total de 1038 plante. Nucii vor fi condusi cu coroana sub forma de vas
ameliorat. Soiurile care se vor planta se regasesc in Catalogul Oficial al Plantelor de Cultura din Romania
sau in cataloagele altor tari ale U.E. Materialul biologic care se va utiliza la infiintarea plantatiei va avea
categoria „Certificat” sau superioara acesteia.
23
Suprafata totala de 7.00 ha se va imprejmui cu gard, iar livada va fi dotata cu sistem de supraveghere
video si sistem de iluminat.
Se va efectua forarea unui put, cu zona de protectie pentru asigurarea apei de irigat dotat cu pompa
submersibila, camin de vizitare etc.
Sistemul de irigatie va fi unul prin picurare corespunzator suprafetei de plantare. Pentru depozitarea
temporara a apei de irigat si se vor amenaja doua bazine.
Terenul agricol din extravilanul localitatii Valea Dacilor se afla in parcela A1004/14 din Jud.
Constanta.Clima este de tip temperat continentala de stepa xerofita. Se caracterizeaza prin veri calde si
secetoare si ierni in general reci, cu vanturi continue. Media precipitatiilor este modesta, iar vanturile
dominante bat dispre NE-E-SV. Regimul precipitatiilor este deficitar, fiind de 350-425mm/an si acestea
sunt repartizate neuniform. Din cauza deficitului de apa se recomanda instalarea sistemului de irigatii.
Plantatia va fi construita intr-un singur trup, compact si are forma dreptunghiulara.Acesta are
urmatoarele vecinitati:
-Nord – A 1004/13 -
-Sud – A1004/15 –
-Est – drum de exploatare De 1004/12
-Vest – drum judetean DJ 381
Randurile de nuc vor fi amplasate paralel cu latura nordica a terenului,respectiv de la Vest spre
Est,perpendicular pe De 1004/12 si pe DJ 381,directia avand o mica inclinare de la Nord- Est catre Sud-
Vest. fost proiectata la mijlocul solei o alee centrala, perpendicular pe latura nordica cu o latime de 5.00
m si alei perimetrale pentru efectuarea fluxului tehnologic, astfel: pe latura nordica si estica aleile vor
avea 4.00 m latime, iar pe latura vestica si sudica aleile vor fi de 6.00 m latime pentru a se putea efectua
intoarcerea utilajelor agricole la capete de rand.
CENTRALIZATOR PRIVIND SOIURILE SI NUMARUL DE PLANTE DE NUC CARE SE VOR PLANTA,NUMARUL

DE RANDURI SI LUNGIMEA ACESTORA
LUNGIME RANDURI
-metri-
NR. SOIUL SUPRAFATA NUMAR DE PLANTE PE RAND LUNGIME TOTAL TOTAL
CRT. HA RANDURI DE -buc- MEDIE A LUNGIME A PLANTE
POMI RANDURILOR RANDURILOR -buc-
-buc- -m. liniari - -m. liniari-
1 Ovidiu 1,675 6 42 334 2 004 252
2 Velnita 1,675 6 42 334 2 004 252
3 Anica 1,935 6 42 334 2 004 291
1 39 304 304
4 Miroslava 1,615 3 42 334 1 002 243
3 39 304 912
TOTAL NUC 6,900 25 41-42 329,2 8 230 1 038
 Se va prezenta cantitatea de materie prima folosita, proveniența acesteia și cantitatile de produse finite
obtinute si consumul specific pe fiecare produs.
In cadrul plantatiei se vor folosii 4 specii diferite de nuc conform Proiectului de Plantare(pg 13):
Specii de nuc
24
 Ovidiu pe o suprafata de 1,675 ha-252 puieti
Epoca de maturare: a doua decada a lunii septembrie
Fruct: ovoidal,alungit,rotunjit la capete,cu orificiul peduncular mijlociu,bine inchis,calibru: 14 g
Productivitate: mare
 Velnita pe o suprafata de 1,675 ha-252 puieti
Epoca de maturare: a doua decada a lunii septembrie
Fruct: rotund-ovoid,cu orificiul peduncular bine inchis cu fascicole libero-lemnoase,calibru: o greutate medie de
13,5g
Productivitate:mare
 Anica pe o suprafata de 1,935 ha-291 puieti
Epoca de maturare: la mijlocul lunii septembrie
Fruct: ovaloid,simetric,usor ascutit la varf,baza rotunjita,calibru: peste 14 g
Productivitate: mare
 Miroslava pe o suprafata de 1,615 ha -243 puieti
Epoca de maturare: timpurie,in prima decada a lunii septembrie
Fruct: rotund ellipsoidal,usor alungit cu cavitatea pedunculara bine inchisa ,calibru: peste 14 g
Productivitate: foarte mare
 Caracteristici tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de

transport/ dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin proiect şi prezentarea tehnică a construcţiilor în
care urmează a fi amplasate utilajele/dotările (inclusiv utilităţi).
Prin proiect se va construi o remiza pentru depozitarea utilajelor achizitionate, un put forat imprejmuit cu
cabina, platforma betonata si drum de acces betonat.
Deoarece amplasamantul nu este prevazut cu retele edilitare, pentru asigurarea necesarului de apa
pentru zona de productie, cat si pentru irigat se vor realiza 1 put forat, amplasate conform planului de
situatie.
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se face din reteaua publica din zona.
Bilant teritorial
Suprafata teren = 70.000,00 mp
Suprafata construita propusa - 57.62mp, din care
A. Remiza utilaje agricole: - 50.87 mp
B. Depozit unelte: - 6.75 mp
Suprafata desfasurata propusa – 67,85 mp

P.O.T. existent = 0,00%, C.U.T. existent = 0,00
P.O.T. propus = 0,09%, C.U.T. propus = 0,0009
Remiza
Parter ( Sc – 65m 60 mp Su - 364,98 mp)
- Remiza utilaje – 50,87 mp;
- Spatiu depozitare unelte - 6,75 mp;
Remiza
Sistemul constructiv : structura cu regim de inaltime parter se va executa in sistem cadre din beton armat
turnate monolit. Sistemul de inchidere la partea superioara a constructiei este de tip sarpanta ce se va
25
realiza din structura metalica - grinzi metalice si pane metalice cu invelitoare din panouri metalice cu
spuma poliuretana tip sandwich de 5 cm.
Inchideri interioare si exterioare:
Inchideriile exterioare si interioare se vor executa din zidarie de B.C.A.. Grosimea zidariei pe exteriorul
constructiei este de 25 cm, iar peretii de compartimentare vor avea dimensiuni de 25 cm.Peretii din
zidarie de B.C.A. se vor tencui pe ambele fete.
Tamplariile exterioare (ferestra si usa de acces de pe fatad posterioara - se vor executa din PVC (fereastra)
si metal (usa).
Finisaje interioare:
Peretii se vor finisa cu zugraveli lavabile pe tencuiala driscuita fin. Pardoseala se va realiza din sapa de
rectificare sclivisita.
Finisaje exterioare:
Peretii se vor finisa cu zugraveli lavabile de exterior pe tencuiala driscuita fin.
Acoperisul si invelitoarea:
Sistemul de inchidere la partea superioara este de tip sarpanta metlica si invelitoare din panouri metalice
cu spuma poliuretana - tip sandwich.
AMENAJARI EXTERIOARE
Platforma, trotuare, drum acces si parcare auto
Pentru accesul in incinta exploatatiei si deservirea zonei administrative s-a prevazut realizarea unei
platforme betonate in suprafata de 932.15 mp, din care 100 mp sunt destinati pozitionarii sistemelor
fotovoltaice pentru sistemul de fertirigare/irigare, pompele de deservire a putului forat si statia de
pompare irigare/fertirigare.
Aceasta se va executa din beton rutier pe un pat de 25÷30 cm de piatra sparta concasata sort
25÷63 mm cu rol de strat drenant.
Pe platforma betonata se va amplasa cabina poarta. Acestea fiind constructie usoara si mobila nu
necesita sistem de fundare independent.
Rezistenta:
Fundarea remizei se va face direct pe stratul de loess galbe, conform prescriptiilor din studiul
geotehnic.
Fundatiile vor fii izolate sub stalpi si se vor lega intre ele prin intermediul grinzilor de echilibrare.
Acestea vor prelua si zidaria de inchidere si vor realiza si soclul constructiei.
Stalpii din beton armat se vor incastra in talpa de fundare, armata, conform planurilor de detaliu
din cadrul proiectului tehnic si detaliilor de executie.
Toate umpluturile intre grinzile de fundare se vor face cu loess bine compactat in straturi de cate
20÷30 cm.
Sub placa de la cota -0.10 m se va realiza stratul de rupere a capilaritatii din balast sau piatra
concasata sort 7÷16 mm bine compactata in grosime de minim 10 cm.
Placa de la cota -0.10 m se va realiza din beton slab armat - armarea se va face cu plase sudate
#Ø6/10/10 cm. Suprapunerea plaselor se va face pe minim 2 ochiuri ~ 30 cm.
Suprastructura remizei - cu regim de inaltime parter se va executa in sistem cadre din beton armat
turnate monolit.
Inchiderile exterioare si cele interioare se vor realiza din B.C.A..
26
Sistemul de inchidere la partea superioara a constructiei este de tip sarpanta ce se va realiza din
structura metalica - grinzi metalice si pane metalice. Toate elementele metalice ale sarpantei se vor
proteja impotriva coroziunii prin aplicarea de vopsitorii pe strat de grund.
Toate elementele din beton armat se vor cofra cu cofraje din placaj sau metalice. Materialele folosite
la executarea lucrarilor de construire vor fi: beton clasa C16/20, otel beton PC52 si OB37, plasa STNB, otel
laminat tip S355JR.
 Se vor preciza, de asemenea, denumirea, numărul şi valoarea utilajelor/ echipamentelor

tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi achiziţionate, cu fundamentarea
necesităţii achiziționării acestora din punct de vedere tehnic şi economic. Numărul de utilaje, maşini,
echipamente, etc. se va corela, după caz (tipul de proiect) cu suprafața, utilajele deținute, , tipul
activităţii, frecvenţa lucrărilor, productivitate, etc. (utilizaţi formatul tabelar prezentat mai jos).
Nr. Denumire/ Numar Numar bucăţi Valoare fara TVA Total cu TVA
crt Tip utilaj/echipament bucăţi propuse a fi TVA -euro- -euro-
deținute în achiziționate -euro-
patrimoniu prin proiect
1 TRACTOR 0 1 34.568 6.567,92 41.135,92
2 GREBLA CU PERII 0 1 2.465 468,35 2.933,35
3 FREZA INDEPENDENTA 0 1 5.900 1.121 7.021
4 ATOMATIZOR TRACTAT 0 1 6.030 1.145,70 7.175.7
5 TOCATOARE POMICOLA 0 1 4.861 923,59 5.784,59
6 SCUTURATOR DE POMI 0 1 30.469 5.789,11 36258,11
ELEVATOR ANTERIOR/
7 POSTERIOR 0 1 3.550 674,50 4.224,50
8 REMORCA 0 1 6.282 1.193,58 7.475,58
9 MASINA 0 1 34.000 6.460 40.460

AUTOPROPULSANTA
10 ELECTROPOMPA 0 1 2.312 439,28 2.751,28

SUMERSIBILA
11 SISTEM AUDIO/VIDEO 0 1 2.594 492,86 3.086,86
12 BAZIN ACUMULARE APA 0 1 3.000 570 3.570
13 IMPREJMUIRE 0 1 560 106.40 666,40
14 CABINA PAZA 0 1 1335 253.65 1588.65
15 SISTEM IRIGATII 0 1 125.580 23.860,20 149.440,20
TOTAL 0 13 263.506 50.066,14 313.572.14

27
Curs BCE- Euro / leu 4.55 din data de 25.05.2017
Atenţie! Nu se va menţiona marca, denumirea producătorului, firma etc.
 Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea şi tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de cultură pe
perioada de cinci ani, plan de producţie pe perioada de cinci ani etc)
Situaţia privind dinamica suprafeţelor în cadrul exploataţiei

Dimensiunea exploataţiei măsurată în coeficienţi de producţie standard (S.O.) ȋn anii 2017-2023:
Nr. Cultura Suprafara Potential SO total Planta premergatoare

crt agricol cultura
ha %
ANUL GRAU COMUN de Mazărea, borceagul de vară,
fasolea, rapiţa de toamnă, inul,
toamna cartoful, porumbul pentru siloz şi
0 0 mediu 3 707,69 masă verde.
2017 Livada de nuci - - -
TOTAL SO-3 707,69

ANUL
1 1 Livada de nuci ridicat-irigat 10 742,886 -
2018
TOTAL SO-10 742,886
ANUL
2019 TOTAL SO -10 742,886
ANUL
2020 TOTAL SO -10 742,886
ANUL
2021
TOTAL SO- 10 742,886
ANUL
2022 TOTAL SO -10 742,886
28
ANUL
2023
TOTAL SO -10 742,886
ANUL
2024 TOTAL SO- 10 742,886
ANUL
2025 TOTAL SO -10 742,886
Plan de productie aferent culturilor la nivelul exploatatiei agricole cu o productie marita pentru anii
in care se vor utiliza soiuri autohtone la nivelul intregii exploatatii
Cultura Potential Productie 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
-kg- -kg- -kg- -kg- -kg- -kg- -kg- -kg- -kg-
GRAU Mediu 3500 24.500 - - - - - - - -
LIVADA Intensiv 2200 - - - - - - - - 15.180
TOTAL 7200 24.500 - - - - - - - 15.180
TEHNOLOGIA DE PRODUCTIE A CULTURILOR APLICATA IN CADRUL PROIECTULUI
Tehnologia de producţie a culturilor

1.GRÂU
Caracteristici generale
Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi este planta care ocupă pe glob cele mai mari
suprafeţe.
- grâul boabe are conţinut ridicat în hidraţi de carbon şi substanţe proteice,
- făina, materia primă pentru pâine şi produse de panificatie, aliment de bază pentru 35-40% din
populaţia globului
- se utilizează şi în prelucrări industriale (alcool, amidon, dextrina, glucoza) şi furaj în hrana animalelor
- tărâţe nutreţ concentrat, bogat în proteine, hidraţti de carbon şi substanţe minerale
- paie pentru industria celulozei, hrană animale
Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de
devreme, astfel încât până la venirea frigului să răsară, să înfrăţească şi să călărească pentru a rezista
peste iarnă. Din aceste motive, grâul de toamnă preferă premergătoarele cu recoltare timpurie, care lasă
solul structurat, bogat în substanţe nutritive, permit lucrarea devreme a solului, astfel încât, până în
toamnă acesta să acumuleze apă, nitraţi, să se aşeze, să fie distruse buruienile, să fie mărunţite şi
încorporate resturile vegetale.
Rotaţia
29
Rotaţia reprezintă o verigă a tehnologiei de bazăa agriculturii moderne, contribuind la creşterea
potenţialului productiv al solului. Prin rotaţia culturilor se asigură armonizarea factorilor ce contribuie la
creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură.
Planta premergătoare trebuie să lăse terenul cu însuşiri fizice şi chimice ameliorate, bogate în substanţă
organicăşi substanţe nutritive şi cât mai curat posibil de buruieni;
Cele mai bune plante premergătoare care indeplinesc aceste condiţii sunt cele care se recoltează
devreme, leguminoasele (mazărea, fasolea, borceagul de toamnăşi primăvară, trifoiul roşu), rapiţa, inul
pentru ulei şi fibră, porumbul pentru masă verde şi siloz, cartoful timpuriu, sfecla sămânţă, cânepă pentru
fuior. Este cunoscut faptul că plantele premergătoare bine alese pot asigura sporuri de 50%
Fertilizarea
Grâul este pretenţios la îngrăşare din cauza anumitor particularităţi; în primul rând, sistemul radicular al
grâului este slab dezvoltat, explorează un volum redus de sol şi are o putere mică de solubilizare şi
absorbţie a elementelor nutritive din rezerva solului. În plus, consumul maxim de elemente nutritive al
plantelor de grâu are loc într-o perioadă scurtă de timp, de la alungirea paiului şi până la coacere, interval
în care este absorbit circa 80% din potasiu; în acest interval, grâul trebuie să aibă la dispoziţie cantităţile
necesare de elemente nutritive şi în forme uşor accesibile.
Împrăştierea îngrăşămintelor organice este o operaţiune destul de costisitoare; ca urmare, ea prezintă
interes în primul rând pentru exploataţiile agricole care dispun de gunoi de grajd şi care folosesc, deci, o
sursă proprie (şi convenabilă sub aspect economic) de substanţe fertilizante.
Lucrările solului
Pregătirea terenului pentru semănatul grâului pune adesea probleme deosebite din cauza timpului rămas
de la recoltarea premergătoarei şi până la semănat, a condiţiilor meteorologice dificile din perioada de
efectuare a lucrărilor (seceta de la sfârşitul verii şi începutul toamnei) şi a suprafeţelor mari care trebuie
pregătite şi semănate într-un interval scurt de timp.
Grâul cere un sol afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafaţa nu foarte mărunţită, dar fără bulgări în sol,
aşezat, nivelat, fără resturi vegetale, pentru a permite semănatul în bune condiţii.
În cazul premergătoarelor timpurii, după recoltare se recomandă o lucrare de dezmiriştit, efectuată
imediat după eliberarea terenului (cel mult 1-2 zile întârziere).
Grâul nu necesită arături prea adânci. Ca urmare, adâncimea arăturii trebuie stabilită în câmp, în funcţie
de starea terenului, astfel încât să fie încorporate resturile vegetale (miriştea şi buruienile) şi fără a scoate
bulgări. În condiţiile unor terenuri bine lucrate an de an, se poate ara doar la 18-20 cm adâncime.
După premergătoare târzii (floarea-soarelui, porumb, sfeclă de zahăr, cartof de toamnă). Este necesară
curăţirea cât mai bună a terenului de resturi vegetale, urmată de discuiri repetate (1-2 lucrări) pentru
mărunţirea resturilor de plante şi buruieni.
Arătura este lucrarea de bază de mobilizare a solului şi trebuie să se efectueze după recoltarea fiecărei
culturi premergătoare grâului de toamnă. La executarea arăturii se au în vedere o serie de reguli a căror
respectare asigură calitatea lucrării şi efectul agrotehnic favorabil acesteia.
Este foarte important ca arătura, ca de altfel şi celelalte lucrări ale solului, să se execute la un anumit
conţinut în umiditate, încât solul să se poată revărsa cu uşurinţă după plug, brazda mărunţindu-se în bune
condiţii. Când solul este prea umed rezultă curele, felii, iar în condiţiile unui deficit excesiv al umidităţii din
sol rezultă bulgări, a căror mărunţire ulterioară necesită lucrări suplimentare ce solicită cheltuieli de
combustibil.
Este foarte necesar ca arătura să fie executată imediat după recoltarea culturilor premergătoare grâului,
întârzierea efectuării acesteia având efecte negative.
30
Pregătirea terenului prin discuit este, uneori, preferabilă arăturii şi pentru a nu întârzia semănatul grâului.
Se obţine o viteză mare de lucrare a solului, acesta se aşează mai repede decât după arat, terenul rămâne
mai nivelat, iar economia este de 0,3 până la 0,5 pentru forţa de muncă şi de 11-14 l motorină/ha (după
Gh. Bîlteanu, 1989).
Pregătirea patului germinativ
Pentru grâu este necesară realizarea unei suprafeţe nivelate, curate de buruieni, realizarea unui strat de
sol mărunţit pe adâncimea de semănat, care să asigure condiţii optime de încolţire a seminţelor şi răsărire
rapidă, uniformă şi energică a plantelor.
Adâncimea ideală de lucru la pregătirea patului germinativ este de 6-8 cm, se lucrează cu combinatorul,
eventual cu ţesala de buruieni, pentru mărunţirea şi nivelarea terenului.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa de grâu destinată semănatului trebuie să aparţină unui soi zonat, să provină din culturi special
destinate producerii de sămânţă (loturi semincere), din categoriile biologice „sămânţă certificată a primei
şi celei de a doua înmulţiri”, să aibă puritatea fizică minimum 98%, facultatea germinativă minimum 85%
şi MMB cât mai mare. Datorită întârzierii semănatului, plantele suportă mai greu o serie de procese legate
de creştere şi dezvoltare şi din această cauză se modifică şi mersul normal al asimilării substanţelor
nutritive.
Având în vedere că noile soiuri de grâu sunt mai pretenţioase faţă de epoca de semănat, epoca optimă de
efectuare a acestei lucrări este mai scurtă,intervalul de timp optim de însămânţare situându-se între 20
septembrie şi 20 octombrie.
Semănatul înainte de perioada optimă favorizează atacul unor boli (făinarea) şi dăunători, precum şi
dezvoltarea unui foliaj abundent, astfel că plantele intră în iarnă într-un stadiu de vegetaţie avansat, iar
rezistenţa la ger poate scădea semnificativ.
Însămânţarea grâului după epoca optimă face ca plantele să intre în iarnă slab înfrăţite, neînfrăţite sau
chiar nerăsărite, situaţie cu urmări negative, cum ar fi rărirea culturii prin pierderea plantelor datorită
temperaturilor scăzute din timpul iernii, realizarea unui coeficient slab de înfrăţire şi o densitate mică de
plante pe mp. Pierderile de recoltă prin întârzierea semănatului pot fi de 30-50 kg/ha pentru fiecare zi în
cursul lunii octombrie şi 50-100 kg/ha în cursul lunii noiembrie.
Calitatea lucrărilor legate de semănat, cantitatea de sămânţă, epoca şi adâncimea de încorporare a
seminţelor sunt hotărâtoare pentru obţinerea unor producţii mari de grâu.
Adâncimea de semănat a grâului depinde de umiditatea solului, textură, soi, mărimea seminţei, data
semănatului (faţă de epoca recomandată). Distanţele la semănat la grâu, pe plan mondial, sunt cuprinse
între 10 şi 18 cm, fără a rezulta diferenţe importante de producţie. Ca atare, distanţa dintre rânduri
trebuie aleasă între aceste limite, în funcţie de maşinile de semănat aflate la dispoziţie. În condiţiile
noastre rezultatele cele mai bune au fost obţinute cu distanţa de 12,5 cm, între rânduri.
Lucrările de întreţinere a culturii de grâu
Grâul este o cultură cu o tehnologie total mecanizată, deosebit de rentabilă sub aspectul consumului de
forţă de muncă. Felul lucrărilor de îngrijire care se aplică grâului şi numărul acestora depinde de foarte
mulţi factori (calitatea patului germinativ; dezvoltarea plantelor în toamnă şi starea de vegetaţie la
desprimăvărare, mersul vremii şi al vegetaţiei în primăvară; rezerva de buruieni, infestarea cu boli şi
dăunători, dotarea tehnică, posibilităţile materiale şi calificarea cultivatorilor). Sunt situaţii în care sunt
necesare sau sunt efectuate numai 1-2 lucrări de îngrijire şi sunt situaţii în care sunt efectuate foarte
multe lucrări (7-8 treceri).
Tăvălugitul semănăturilor de grâu imediat după semănat apare ca necesar atunci când s-a semănat în sol
afânat şi mai uscat, şi se face cu scopul de a pune sămânţa în contact cu solul şi de a favoriza, astfel,
31
absorbţia apei. Tăvălugitul la desprimăvărare este necesar numai în situaţii extreme când, din cauza
alternanţei temperaturilor negative sau cele pozitive pe timpul iernii, rădăcinile plantelor de grâu au fost
desprinse de sol; ca urmare, la încălzirea vremii la desprimăvărare poate apare ofilirea şi uscarea plantelor
de grâu, parţial dezrădăcinate; fenomenul este mai frecvent pe solurile argiloiluviale (podzolice).
Combaterea buruienilor este principala lucrare de îngrijire din cultura grâului.
Pierderile de recoltă la grâu din cauza concurenţei buruienilor sunt, în mod obişnuit, 10-20%, dar pot
ajunge în situaţii extreme până la 60-70%. Nu se urmăreşte stârpirea în totalitate a buruienilor, ci
limitarea pagubelor cu înrădăcinare adâncă, se execută chiar şi plivitul manual.
Combaterea dăunătorilor din culturile de grâu se realizează prin măsuri preventive. Aceste măsuri au fost
tratate la rotaţia culturilor, respectiv la lucrările mecanice.
Recoltarea grâului
Momentul optim de recoltare a grâuluieste maturitatea deplină, atunci când boabele ajung la 14-15%
umiditate; în acest stadiu maşinile de recoltat lucrează fără pierderi şi boabele se pot păstra în bune
condiţii, fără a fi necesare operaţiuni speciale de uscare. De regulă recoltatul începe mai devreme, când
boabele au 18% umiditate, din cauza suprafeţelor mari cultivate cu grâu, care trebuie recoltate pentru a
preîntâmpina întârzierea şi pentru a limita pierderile de boabe prin scuturare (datorită supracoacerii sau a
vremii nefavorabile); în acest caz este absolut necesară uscarea boabelor, pentru a aduce la umiditatea de
păstrare şi a evita deprecierea calităţii lor.
2.LIVADA NUCI
Nucul este una dintre cele mai vechi specii pomicole si are o importanta economica si sociala
deosebita,datorita valorii alimentare a fructelor sale,calitatii superioare a lemnului,folosirii celorlalte
organe ale pomului(frunze,scoarta,endocarp,lastari) ca izvor de materii prime pentru industria
chimica,farmaceutica si ca specie decorativa si eco-ameliorativa de mare efect.
Nucile au o valoare alimentara ridicata foarte ridicata constituind un aliment complet si concentrat;ele
contin substante grase,substante proteice,hidrati de carbon,substante minerale,vitamine etc.Este fructul
cel mai bogat in Cu si Zn;in plus,contine,K,Mg,P,S Fe,Co,vitaminele A,B,C,P.
Perioada de plantare a nucilor
Momentul plantarii nucilor incepe dupa caderea primelor brume de toamna,care vor conduce
ingalbenirea si in final caderea frunzelor.Caderea totala a frunzelor ne indica intrarea nucului in repaos
vegetativ si inceperea sezonului de plantare la nuc.Perioada de plantare a nucilor este Toamna-Iarna-
Primavara,cu conditia ca solul sa nu fie inghetat si afara sa avem temperaturi pozitive(peste +5 grade
Celsius).
Distantele de plantare
In gradina nu recomandam plantarea nucilor,dar daca totusi exista,sau se doreste,trebuie sa luam in
considerare o distanta minima de 25 m de la proiectia coroanei la alte culturi.
In livada se pot utiliza diferite distante de plantare in functie de vigoarea soiului:
- distanta intre randuri,in functie de vigoarea soiului de nuc poate varia intre 10 m(vigoarea mare) si 7
m(vigoarea mica).
-distanta intre plante pe rand in functie de vigoarea soiului de nuc poate varia intre 9 m(vigoarea mare) si
6 m (vigoarea mica)
Pentru nucul plantat in apropierea limitelor de proprietate distanta minima intre trunchi si limita de
proprietate „gard” conform legii este de cel putin 2 metri.
Alegerea terenului pentru plantare
32
Alegerea terenului poate contribui esential la obtinerea unei productivitati mai inalte.Astfel,in cazul livezii
de nuc,exista cateva aspecte care ar trebui luate in consideratie atunci cand alegem terenul:
 Dacă e posibil, a planta pe un sol pe care au fost anterior cultivate cereale, plante
leguminoase(lucernă,mazăre) sau borceaguri.
 A evita terenurile asfixiante (sufocătoare, de exemplu terenuri mlăştinoase)
 Pot fi valorificate şi terenurile în pantă. O înclinatie de 3-6° permite o bună întreţinere a solului si
un transport uşor al fructelor. Plantaţia poate fi înfiinţată si în pante de 6-12°, sau chiar 18-20°, având
grijă ca rândurile să fie orientate pe direcţia curbelor de nivel.
 Prioritară rămâne şi vecinătatea sursei de apă pentru irigare, ocolind cu toate acestea, terenurile
situate în depresiuni, în zone unde se înregistrează brume târzii de primăvară/îngheţuri târzii tomnale.
Vor fi excluse solurile excesiv de umede si fara drenaj,cele cu nivel freatic sub 1,5 m,cat si solurie
lipicioase,preferabil este un sol bine aerat.
Pregatirea terenului
Dupa alegerea terenului in care vor fi plantati puietii de nuc,o serie de lucrari sunt necesare pentru a
asigura conditii optime de vegetatie a viitoarei livezi.
 Dezmiriştirea. Toată vegetaţia existentă pe terenul ales este înlăturată (dezierbare sau defrişare) şi
evacuată din câmp. Se boroneşte, se nivelează şi se dezinfectează.
 Fertilizarea. Înainte de desfundat, se administrează 10-60 t mraniţă (în limita posibilităţilor), 100
kg P2O5 şi 80 kg K2O la 1 ha.
 Desfundarea. În august—septembrie, la adâncimea de 30-35 cm. În octombrie-noiembrie se
parcelează, nivelează şi se pichetează.
Fasonatul puietilor de nuc
Fasonarea puietilor de nuc se executa foarfeca horticola.
Fasonatul este operatiunea ce presupune scurtarea radacinilor principale la circa 30 cm,iar a celor
secundare la circa 10 cm. Fasonatul presupune si indepartarea eventualelor radacini
traumatizate,mucegaite,rupte,strangulate sau uscate.
Mocirlirea puietilor de nuc este operatiunea ce presupune introducerea pomului in mocirla preparata.
Locul unde se face mocirlirea trebuie sa fie ferit de vant si soare puternic.
Mocirlirea pomilor contribuie la o mai usoara cicatrizare a ranilor rezultate in urma fasonatului si asigura
un contact bun al radacinlor cu solul.Mocirlirea are rol si in emiterea de noi radacini.Puietii de nuc se
planteaza imediat dup ce au fost mocirlit.
Plantarea puietilor de nuc
Plantarea puietilor se poate face se poate face atat toamna,cat si primavera.S-a constatat totusi ca
plantare puietilor de nuc este mai reusita primavera,evitandu-I pomului deja slabit de stresul rasadirii
impactul curentilor reci ai iernii.Gropile de plantare se vor face in ziua plantarii,pentu a converva un
maximum de umiditate.Dimensiunile gropilor vor fi de 60 cm x 60 cm pe diametru.Inainte de a fi
plantati,radacinile afectate sau mutilate ale puietilor pot fi retezate usor.Se va avea grija ca acestea sa fie
asezate orizontal pe masura ce vor fi ingropate,dispunandu-le in forma de stea in jurul pivotului.
Este foarte important ca punctul de altoire sa se afle cu 3-5 cm deasupra nivelului solului dupa
plantare.Pentru a fi reusit acest lucru,putem recurge la ajutorul unui support confectionat dintr-o
scandura careia I s-a facut o crestatura in prealabil.La momentul plantarii,capele scandurii vor fi sustinute
de marginile gropii,iar crestatura in care va fi mentinut puietul la nivelul punctului de altoire va indica
inaltimea optima de plantare.
33
Este important sa nu se toarne apa in groapa inainte de plantare.Dupa plantare pamantul va fi tasat
usurel,fara a forta prea mult ;se va face o cuveta in jurul gropii,apoi se vor turna 15-20 l de apa la fiecare
puiet.In final se va aduna un musuroi de pamant (h=10-15 cm)in jurul tulpinii,care nu va fi tasata.
Fertilizarea
Cel mai important sistem de fertilizare ecologic recomandat are la baza utilizarea unor sisteme miste
agropastorale(pomicole si zootehnice) prin asocierea cresterii de animale ( oi,vaci,pasari etc.)
Daca fertilizarea de baza s-a facut correct necesarul de P (fosfor)si K (potasiu) este asigurat pana la
intrarea pomilor pe rod.In caz contrar in toamna anilor 3-4 se completeaza doza optima printr-o fertilizare
organica suplimentara.
Irigarea
Norma optima de irigare constituie cca 20 l apa/pom saptamanal,dar acesta poate scadea/creste in
functie de timp,precipitatii/seceta.Exista diferite scheme si metode de irigare,se recomanda insa cea prin
picurare.
Culturi intercalate
Plantatorii opteaza uneori pentru culture intercalate intre randurile de nuci.Aceasta se admite daca livada
este irigata,respectand distanta dintre randurile de pomi.
Tipuri de livada
In functie de dimensionare si schema de amplasare a puietilor,exista livada:
1.Traditionala
2.Semi-intensiva
3.Intensiva
Recoltarea
Se considera ca nucile sunt coapte si deci bune de cules cand pericarpul(invelisul verde)
crapa,indepartandu-se de coaja tare,iar fructele incep sa cada singure.
Epoca de coacere este caracteristica de soi si variaza destul de mult,incepe la sfarsitul lunii august si
dureaza oana la sfarsitul lunii octombrie;si in cadrul aceluiasi pom,fructele se coc mai repede la periferia
coroanei,decat in interiorul ei.
2.1.Concluziile studiului de prefezabilitate (în cazul în care a fost elaborat în prealabil) privind situaţia actuală,
necesitatea şi oportunitatea promovării obiectivului de investiţii şi scenariile/opţiunile tehnico-economice
identificate şi propuse spre analiză
NU ESTE CAZUL
2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri instituţionale şi financiare
În cazul în care investiţia vizează adaptarea unităţii la standarde(legislatie) sanitar-veterinare, sanitare, sau de
mediu ale Uniunii Europene, se va preciza standardul la care se adaptează.
Solicitantul …………… doreste prin prezentul proiect accesarea de fonduri europene nerambursabile
aferente Sub-masurii 4,1a “Investiții în exploatații pomicole”, sub-masura derulata in cadrul Programului
National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, Program finantat de Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei
prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala. Aceasta sub-masura se incadreaza conform
Regulamentului (CE) 1305/2013, art 17 in masura 4 “Investitii in active fizice” si contribuie la DI 2A
“Imbunatatirea performantei economice a tuturor fermelor si facilitarea restructurarii si modernizarii
fermelor, in special in vederea cresterii participarii si orientarii catre piata, cat si a diversificarii agricole”.
Fondurile europene nerambrusabile ce se doresc a fi accesate sunt pentru achizitionarea de utilaje
agricole si infiintarea unei plantatii de nuc, in vederea modernizarii si diversificarii exploatatiei agricole
34
detinute de solicitant; conform Ghidului Solicitantului 2017 aferent SM 4.1a, daca proiectul prevede
lucrari de constructii montaj, acesta se adapteaza la standardele sanitar-veterinare sau sanitare in
vigoare, si la standardele de mediu, in acest caz, in vederea contractarii fondurilor europene
nerambursabile se va prezenta documentul emis de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului conform
protocolului de colaborare AFIR ANPM-GM precum si Nota de constatare privind conditiile de mediu
emisa de Garda Nationala de Mediu si documente DSV/DSP, in sensul ca investitia va fi precedata de o
evaluare a impactului preconizat asupra mediului in cazul in care aceasta poate avea efecte negative
asupra mediului in conformitate cu legislatia in vigoare.
2.3. Analiza situaţiei existente şi identificarea deficienţelor

2.3.1 Scurt istoric al solicitantului
NUC FRUMOS SRL s-a ȋnfiinţat ȋn anul 2017, si functioneaza in baza legislatiei comerciale romanesti. Ca
forma de organizare este SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA, infiintata in baza Legii
nr.31/1990,republicata,cu modificarile si completarile ulterioare.Sediul social se afla in Municipiul
Constanta, Strada Viceamiral Ioan Murgescu.Nr. 10, Judeţul Constanţa.
Obiectul de activitate al societatii: - COD CAEN 0125 – Cultivarea fructelor arbustilor
fructiferi,capsunilor,nuciferilor si a altor pomi fructiferi.
……………..
Societatea este constituita pe o perioada nedeterminata si nu are experienta in accesarea si gestionarea
fondurilor europene nerambursabile.
Calificare profesionala de LUCRATOR IN CULTURA PLANTELOR conform Adeverintei

………….., curs cu durata de 360 ore, organizat de ………. perioada 01.08-16.09.2017,avand competente
profesionale in: 1. Factorii climatici,2. Igiena si securitatea in munca, 3. Aprovizionarea cu materii
prime,materiale si folosirea lor (seminte,material saditor,ingrasaminte,pesticide), 4. Pregatirea solului si
infiintarea culturilor, 5. Ingrijirea si recoltarea culturilor de camp, 6. Depozitarea si valorificarea productiei
vegetale, 7. Infiintarea, ingrijirea si recoltarea culturilor legumicole, 8. Ingrijirea speciilor pomicole si
recoltarea fructelor, 9. Infiintarea,ingrijirea recoltarea culturilor de plante medicinale si
aromatice,valorificarea acestora.
Administratorul exploatatiei agricole , respectiv doamna ……………a absolvit Facultatea de Management
Financiar-Contabil,din cadrul Universitatii Spiru Haret,promovand examenulul de licenta in August 2002.
2.3.2 Capacitatea manageriala (organigrama, sistem informatic, certificate, inclusiv date despre nivelul de
calificare în domeniul agricol al managerului exploataţiei agricole).
Administratorul societatii respective doamna ……………. detine calificare profesionala de LUCRATOR IN

CULTURA PLANTELOR conform Adeverintei nr. 901 din 26.09.2017, curs cu durata de 360 ore, organizat
…………………. SRL in perioada 01.08-16.09.2017,avand competente profesionale in: 1. Factorii climatici,2.
Igiena si securitatea in munca, 3. Aprovizionarea cu materii prime,materiale si folosirea lor
(seminte,material saditor,ingrasaminte,pesticide), 4. Pregatirea solului si infiintarea culturilor, 5. Ingrijirea
si recoltarea culturilor de camp, 6. Depozitarea si valorificarea productiei vegetale, 7. Infiintarea, ingrijirea
si recoltarea culturilor legumicole, 8. Ingrijirea speciilor pomicole si recoltarea fructelor, 9.
Infiintarea,ingrijirea recoltarea culturilor de plante medicinale si aromatice,valorificarea acestora.
2.3.3 Obiectul de activitate ale solicitantului

35
Prin Certificatul Constatator nr. 13844 din 22.02.2017,societatea .....................,cu sediul social in Mun.
Constanta,......................................are ca activitate principala conform Certificatului de Inregistrare care se
desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii:
0125- Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi,capsunilor,nuciferilor si a altor pomi fructiferi.
2.3.4 Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea
regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente, animale,etc.
Denumire mijloc fix Data achiziţiei Valoare netă la data Bucăţi

întocmirii ultimului
bilanţ
-Lei-
1. CLĂDIRI TOTAL
1.1 detaliaţi……………..
1.n detaliaţi………………
2. UTILAJE TOTAL
3. ANIMALE
4. ALTELE - detaliaţi
TOTAL
NU ESTE CAZUL
TERENURI
Nr.crt Amplasare Suprafaţa Valoarea contabilă Regimul juridic
Judeţ/Localitate totală (mp) / - Lei-
Categoria de
folosinţă
1. Sat Valea -Contract de superficie
Dacilor,Mun 7.00 ha - conform incheierii de
Medgidia,Jud autentificare nr. 600
Constanta din 10.03.2017
În situația în care peste 50% din terenurile aferente exploatatiei pe care se va implementa proiectul de finanțare
sunt preluate de la o singură persoană fizică sau juridică cu mai puțin de un an agricol înainte de depunerea
Cererii de Finanțare, menționați acest lucru și prezentați legăturile economice cu terța persoană.
Terenul aferent exploatatiei pe care se va implementa proiectul de finantare cu suprafata de 7 ha, este
preluat conform Contractului de constituire a dreptului de superficie cu Incheierea de autentificare
36
nr.600 din data de 10.03.2017,de la …………… in calitate de soti si totodata in calitate de asociati ai
societatii ……… are un aport la capitalul social de 20%,respectand un nr. de 4 parti sociale,cu o valoare
nominala de 10 lei/parte sociala si in valoare de 40 de lei,participare la profit 20% si participare la
pierderi 20%. Administrarea societatii se face de catre ………..,care raspunde de realitatea varsamintelor
si de indeplinirea tuturor indatoririlor.Administratorul va raspunde pentru orice daune pricinuite
societatii prin nerespectarea atributiilor sale.Administratorul este numit pe perioada nelimitata,cu puteri
depline.
2.4. Analiza cererii de bunuri şi servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu şi lung privind evoluţia
cererii, în scopul justificării necesităţii obiectivului de investiţii
Prin implementarea prezentului proiect se urmareste cresterea productivitatii si rentabilitatii

economice a exploatatiei agricole care este in stransa legatura cu cererea pietei de profil agricol, acest
lucru reprezentand totodata si necesitatea proiectului.
Oportunitatea acestui proiect este reprezentanta de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana,
acest eveniment ducand la posibilitatea accesarii de fonduri europene nerambursabile in vederea
modernizarii exploatatiei agricole solicitante de fonduri europene.
Solicitantul urmareste oferirea pe piata a unor produse pomicole de calitate la preturi corecte din punct
de vedere pret-calitate iar in acest caz, fructele trebuie sa indeplineasca cerintele de calitate economice,
comerciale, social-umane si juridice la care se va adauga un management corect efectuat de managerul
exploatatiei.
Din punct de vedere economic, costul de productie va fi redus datorita utilajelor performante
propuse prin prezentul proiect care vor efectua lucrarile agricole intr-un timp cat mai scurt, in acest sens
reducandu-se cheltuielile atat cu forta de munca cat si cu ingrasamintele si combustibilul, iar acest cos de
productie redus va duce si la ajustarea pretului de comercializare al produselor oferite.
Din punct de vedere comercial, calitatea produselor inseamna produse conform standardelor,
anume grad inalt de satisfactie al clientilor si posibilitatea patrunderii produselor agricole si
agroalimentare pe noi piete.
 Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa si strategia de piaţă ce va fi aplicată pentru

valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului
Principalele materii prime utilizate in procesul de infiintare a livezii sunt: - material saditor (pomi); picheti;
ingrasaminte, apa.
Principalele materii prime utilizate in procesul de intretinere a livezii sunt: insecticide; fungicide;
ingrasaminte minerale; ambalaje pentru recoltare.
Materialul saditor si pichetii se vor achizitiona de la un furnizor certificat de puieti.
Piata de desfacere.
Produsele obtinute in cadrul livezii sunt nucile pentru consum. Fructele fac parte din categoria bunurilor
de larg consum, cu caracter alimentar,sunt folosite si in industria chimica,farmaceutica si ca specie
decorativa si eco-ameliorativa de mare efect supuse unei frecvente mari privind cumpararea,datorita
valorii alimentare a fructelor sale si calitatii superioare a lemnului si folosirea celorlalte organe ale
pomului( frunze,endocarp,lastari etc).In prezent consumatorii finali ai nucilor se impart in doua categorii
si anume:
-consumatori de fructe proaspete
37
-consumatori de produse rezultate din procesarea fructelor(ulei comestibil si tehnic ,produse
cosmetice,halva,endocarpul ajuta la prepararea carbunelui activ etc)
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii
POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de materii Produs furnizat Valoare

aproximativă % din total
prime/materiale Adresa şi cantitate
achiziţii
auxiliare/produse/servicii aproximativă -Lei-
STR.STRABUNA
. , Utilaje 428.282 97,31%
NR1,BUCUREST
I
STR.GH Sistem de
. II 11.802,50 2.69%
SINCAI,NR.42 supraveghere
POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI
Nr.cr Valoare
Client (Denumire şi adresă) % din vânzări
t -Lei -
1 . 75 900 50%
2 . 75 900 50%
TOTAL 151 800 100%
Analiza concurentei
In anul 1990, livezile si pepinierele pomicole din Romania se intindeau pe o suprafata de 310.945 hectare.
Douazeci si trei de ani mai tarziu, in Romania se cultiva fructe pe o suprafata mai mica de 200.000 de
hectare. O mare parte din cantitatea de mere destinata consumului intern se importa. Marile ferme
pomicole socialiste, in majoritate, prin retrocedare, au fost faramitate de la 200-300 ha/unitate, in
parcele de 0,3 - 2,0 ha / proprietar.
Proprietarii nu au dispus de tehnica necesara la asa mici suprafete si nici nu au avut interes pentru
ingrijirea livezilor, deoarece in cei 35 – 40 ani de colectivizare fiecare si-a identificat alte mijloace de
existenta. Majoritate plantatiilor au fost abandonate, defrisate si in foarte putine dintre ele s-au aplicat
cateva lucrari de ingrijire. Pomii in livezile romanesti sunt imbatraniti, ritmul de regenerare prin noi
plantari fiind foarte redus. Fata de un necesar anual de 7 – 8 milioane pomi (material saditor), pepinierele
romanesti produc in jur de 1 – 1,5 milioane pomi.
In aceste conditii, exista o concurenta relativ redusa pe piata autohtona, concurenta maxima fiind facuta
de produsele de import, in special cele de pe piata neagra care se vand sub pretul pietei, afectand
producatorii interni.
38
Analiza cererii
Romania, conform Institului National de Statistica, se afla pe ultimul loc la consumul de fructe, cu 24 kg
mere, 18 kg portocale si 5 kg prune pe locuitor pe an, potrivit datelor publicate de Institutul National de
Statistica (INS) in 2012, in vreme ce consumul mediu european de fructe este de 57 kg pe cap de locuitor.
Totodata, organizatia ONU pentru Agricultura si Alimentatie atentioneaza ca, in Bulgaria, Romania si
Slovacia, furnizarea de fructe si legume destinate consumului se situeaza sub 80 kg /persoana /an, adica
sub 220g / persoana/ zi, fiind la cel mai redus nivel din Europa. Organizatia Mondiala a Sanatatii
recomanda un consum mediu zilnic de 400g de fructe si legume de diferite culori deoarece contin
nutrienti si componente bioactive cu un rol esential in mentinerea sanatatii. Pentru a consuma aceste
alimente, cei mai multi dintre oraseni le cumpara, 94,9% dintre respondenti mentionand aceasta sursa.
Dintre cei care cumpara fructele proaspete, cei mai multi aleg sa mearga intr-un
hipermarket/supermarket (81,3%), la piata pentru a cumpara de la tarani, agricultori sau alti producatori
directi (64,8%) sau intr-un magazin specializat de legume/fructe (40,1%). Aproape un sfert din totalul
respondentilor (21,4%), in general persoane de 18 – 45 ani, primesc fructe proaspete de la tara (de la
familie, rude, prieteni etc.).
Competitivitatea solicitantului si strategia de piata

Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, societatea cu raspundere
limitata are in vedere un proiect de investitie care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in
cantitati care sa ii permita sa devina unul dintre cei mai mari furnizori locali.
Politica de pret
Politica de pret a companiei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele
practicate de catre concurenta pentru produse similare (in ceea ce priveste calitatea fructelor). In absenta
unei diferentieri accentuate intre produsele oferite, cei mai multi dintre cumparatori aleg marfa cu pretul
cel mai scazut. In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, intreprinderea individula va lua in calcul o
serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt:
- costul de productie si de comercializare;
- clasa de greutate in care se incadreaza;
- preturile practicate pe piata la produsele similare;
- starea concurentei;
- conjunctura economica existenta la momentul respectiv;
- legislatia in vigoare; etc.
2.5.Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice
Investitia consta in infintarea unei plantatii de nuci, modernizarea si diversificarea exploatatiei

…………………..In urma realizarii acestei investitii se vor indeplini urmatoarele obiective conforme ale sub-
masurii 4.1a “Investitii in exploatatii pomicole”:
- Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole prin cresterea competitivitatii activitatii
agricole, a diversificarii productiei agricole si a calitatii produselor obtinute;
39
- Restructurarea exploatatiei de dimensiuni medii si transformarea acesteia in exploatatie comerciala;
- Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investitii;
3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru

realizarea obiectivului de investiţii
3.1.Particularităţi ale amplasamentului:

a)descrierea amplasamentului
Terenul se afla in localitatea …………………..
Terenul este amplasat la limita intravilanului localitatii ……..
b) relaţii cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Terenul pe care se va dezvolta investitia este delimitat are urmatoarele vecinatati:
-Nord: A 1004/13- ……
-Sud: A 1004/15- mostenitorii ………..
-Est: drum de exploatare De 1004/12
-Vest: drum judetean DJ 381
Accesul pe teren se va realiza pe latura de est din drumul Dj 381 (fost Dj 1009) ……………….
c) orientări propuse faţă de punctele cardinale şi faţă de punctele de interes naturale sau construite;
Constructiile si dotarile ce se vor amplasa pe terenul proprietate privata vor respecta distentele minime
obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului Civil: distanta minima fata
de linia de hotar va fi de 60 cm fara vedere directa si 200 cm pentru elementele de constructie ce sunt
prevazute cu ferestre (cu vedere directa).
Retragerea fata de strada va fi de minim 3 m.
d) surse de poluare existente în zonă;
Nu este cazul
e)date climatice şi particularităţi de relief;

Clima este temperat-continentală cu vânturi dinspre nord la nord-est şi nord-vest.
Din punct de vedere climatic, nordul Dobrogei se include climatului temperat semiarid cu influențe
marine, caracterizat printr-o ușoară etajare în Munții Măcinului și Podișul Niculițel. Clima zonei este
definită ca fiind una dintre cele mai calde, senine, secetoase și vântoase din România.
Principalii factori climatogeni sunt reprezentați de cantitatea ridicată de radiație solară, circulația maselor
de aer, predominant vestică – 45% și polară – 30 %, variația altitudinală a reliefului de circa 450 m, Marea
Neagră și Dunărea.
Clima se caracterizează prin veri foarte călduroase şi secetoase, anotimpuri de tranziție lungi şi uscate şi
ierni geroase şi cu puţină zăpadă. Din punct de vedere termic, temperaturile medii anuale variază între
10-11°C, cu un minim în ianuarie de -1..-2°C și un maxim în iulie de 21-22°C.
Cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este de 400-450 mm, numărul anual de zile cu
precipitații fiind între 50-75.
Durata stratului de zăpadă este 30-40 zile pe an, grosimea medie a acestuia fiind sub 5 cm.
Dominante sunt vânturile din direcție nordică - 15%, vestică și sudică, cu câte 10%. Viteza medie a
vântului este de 5-7 m/s, intensificările de vânt fiind o caracteristică importantă mai ales în anotimpul
rece.
40
Comuna are un relief variat: de la terenuri joase în lunca Dunarii (brațul Măcin) la terenuri arabile de
câmpie și la Munții Măcinului, rămășitele vechilor munți Hercinici. Satul este străbătut de pârăul Recea.
Aşezarea se întinde la poalele celor mai înalte vârfuri din Munţii Dobrogei, dintre care cel mai înalt este
vârful Greci (Tutuiatu) 467m.
Pe amplasamentul studiat nu se semnaleaza fenomene de alunecare sau prabusire care sa pericliteze
stabilitatea constructiei.
f)existenţa unor:
- reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare, în măsura în care pot fi identificate;
- posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau
în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate sau
de protecţie;
- terenuri care aparţin unor instituţii care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională;
(pentru proiecte fără C+M –nu este cazul)
NU ESTE CAZUL
g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

(i)date privind zonarea seismică;
Din punct de vedere seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.
Din punct de vedere al zonarii teritoriului Romaniei in termenii de valori de varf ale acceleratiei terenului
pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani, localitatea Pestera
conform P100/1 – 2013, se incadreaza in zona seismica cu ag = 0,20g si o perioada de control Tc=0,7 sec a
spectrului de raspuns seismic.
(ii)date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea convenţională şi nivelul
maxim al apelor freatice;
Datele preliminarea asupra terenului de fundare, inclusiv presiunea conventionala si nivelul maxim
al apelor freatice se vor detalia dupa realizarea studiului geotehnic. Acesta se va realiza la faza D.T.A.C.
+P.Th.+D.D.E.
Din experienta lucrarilor proiectate pana in prezent se poate estima ca terenul de fundare este
loess categoria A - teren de fundare predominant in zona de sud a Dobrogei.
Pentru dimensionarea fundatiilor constructiilor prevazute in prezentul proiect s-a luat in calcul o
presiune conventionala de 130 kPa - conform literaturii de specialitate in domeniu pentru terenurile
loessoide.
(iii)date geologice generale;

Dobrogea de Sud a fost obiectul unor ample studii geologice si hidrogeologice legate in special de
rezolvarea alimentarii cu apa a litoralului si a celorlalte localitati din judet, executate de multe unitati
specializate din tara, dar a facut si obiectul unor studii si observatii executate prin actuala Regie judeteana
de apa, interesata direct in aceasta problema.
In principal, in Dobrogea de sud se disting doua etaje structurale: fundamentul cristalin, constituit din
roci cristaline metamorfice de varsta arhaica si proterozoice si cuvertuta sedimentara constituita din
formatiuni sedimentare paleozoice,mezozoice si neozoice.
41
Fundamentul cristalin a fost interceptat in special prin forajele executate la marginea estica a
acesteia fiind intalnite la adancimi de peste 500 m, in pozitia cea mai ridicata in zona Palazu Mare-Cocosu.
Spre vest si sud acestea se afunda, gasindu-se la adancimi de cca. 3000 - 4000 m. la Cernavoda si respectiv
3000 - 3500 m. la Mangalia.
Cuvertura sedimentara, formata din depozite paleozoice, mezozoice si neozoice, dispuse
discordant pe fundamentul de roci cristaline, are o dispozitie spatiala neuniforma si cu mari variatii de
facies.
Dobrogea de Sud reprezinta sediul unei sedimentari de tip platforma, acumulandu-se fie depozite
carbonatice si evaporitice in intervalul Jurasic superor – Neocomian, fie depozite terigene in intervalul
Aptian – Turonian, fie depozite terigene si carbonatice in Neozoic. In perioada Neozoicului, Dobrogea de
Sud a fost supusa unor repetate miscari de exondare sau basculare, care s-au concretizat prin prezenta a
numeroase lacune stratigrafice de amploare variabila in coloana stratigrafica a cuverturii sedimentare.
Termenii stratigrafici imediat anteriori etapei de exondare, supusi unor procese de eroziune
intensa, au in general suprafete de dezvoltare si grosimi mult mai reduse in raport cu ariile initiale de
dezvoltare sau au fost complet erodati.
Depozitele carbonatice jurasice superioaare si neocomiene, precum si depozitele terigene
carbonatice miocene, au suferit procese intense de carstificare, ale caror efecte s-au acumulat de la o
etapa la alta de exondare. Urmare proceselor complexe de exondare si eroziune, controlate la randul lor
de existenta unei tectonici rupturale sin-sedimentare, care au condus la aparitia unui mozaic de blocuri
faliate, relatiile spatiale intre diversi termeni stratigrafici ai cuverturii sedimentare mezozoice si neozoice,
sunt foarte complexe.
Din interpretarea datelor tectonice, se constata existenta a doua sisteme principale de falii cu
orientare NNE-SSV si VNV-ESE, dintre care cele paralele cu falia majora Capidava – Ovidiu, fiind mai noi, si
urmarite de la nord la sud sunt urmatoarele: falia Cernavoda – Constanta, falia Rasova – Costinesti, falia
Nord-Mangalia si falia Mangalia. Intre acestea se dezvolta faliile cu directia NNE-SSV, formand o serie de
blocuri cu dimensiuni variabile.
In zona dintre falia Rasova – Costinesti si falia Mangalia Nord, structura este evidentiata de o serie
de blocuri tectonice cu pozitie ridicata sau coborata. Blocul nr. 16 Deleni – Cobadin in care se afla
amplasamentul studiat, limitat la vest de falia Est Adamclisi si la est de falia Est-Cobadin, are cota limitei
cuvertura sedimentara-fundament cristalin la –350 m, grosimea complexului Jurasic superior–Valanginian
de 350 m, limita superioara a complexului Jurasic superior-Valanginian la cote intre +40 si +120 m. In zona
amplasamentului plantatiei de nuc proiectata, limita superioara a complexului Jurasic superior-
Valanginian este situata la cote de aprox. +100 m.
In general, prezenta faliilor in teritoriul Dobrogei de sud a condus si la creerea unor zone locale cu
permeabilitati mai ridicate ale rocilor carbonatate, cu implicatii hidrogeologice importante. In ansamblu
insa, permeabilitatea blocurilor tectonice (pozitia si dezvoltarea spatiala a fisurilor si golurilor carstice),
este expresia cumulata, la scara timpului geologic, a istoriei geologice si paleogegrafice a fiecarui bloc
tectonic, fiind putin influentata de dinamica actuala a acviferului.
Pe baza datelor din forajele hidrogeologice executate in zona ………….., se poate stabili
pentru aceasta zona succesiune geologica:
- La sud de falia Cernavoda – Constanta, prin forajele cele mai apropiate de amplasamentul
studiat, forajele din frontul de captare Medgidia-oras, pentru alimentarea cu apa orasului Medgidia:
42
0 – 25 m - depozite aluvionare argiloase ale vaii Carasu ;
10 – 120 m - calcare albicioase galbui su vinetii, uneori cu intercalatii de
marne barremiene ;
120 – 160 (200) m - calcare dolomitice, uneori cu intercalatii de gresii calcaroase,
barremian-jurasice
160 (200) – 350 m - dolomite jurasice ;
Forajele au inregistrat la executie pierdere de circulatie totala la adancimi variabile in intervalul de
adancime 180,0 – 320,0 m in majoritatea cazurilor in orizontul de dolomite jurasice. Echiparea definitiva a
forajelor s-a facut cu coloana definitiva cimentata in spate la adancimi cuprinse intre 180,0 si 200,0 m si in
continuare pana in gaura netubata.
Forajul 5052 Siminoc care face parte din acelasi bloc tectonic ca si zona ………. si care este cel mai
apropiat de amplasamentul studiat, are urmatoarea succesiune geologica :
Sarmatian : 0,0 – 7,0 m – calcare albe alterate ;
Barremian ; 7,0 – 320,0 m – Dolomite si dolomite calcaroase, zaharoide, albe,
cenusii galbui, compacte cu rare goluri de dizolvare si
fisuri partial umplute cu cu material atgilo-nisipos, verzui;
Jurasic : 320,0 – 697,0 m – Calcare dolomitice si dolomite cenusii albicioase,
galbui, fisurate ,uneori cavernoase ;
Sisturi verzi: 697,0–743,4 m – Gresii calcaroase dolomitice cenusii-verziu,cu spartura sistoasa, cu filme si
diaclaze umplute cu calcit.
Forajul a fost tubat cu coloana ϕ.12.3/4” cimentata in spate la adancimea de 70,0 m in rest fiind
sapat cu gaura netubata.
(iv) date geotehnice;
Deoarece investigatiile in teren se vor realiza pentru faza de proiectare D.T.A.C.+P.Th.+D.D.E. se

vor detalia cateva date geotehnice prevazute in literatura de specialitate pentru zona de sud a Dobrogei:
 clima: continentala;
 adancimea de inghet (conform NP 112-2013 si conform STAS 6054/85): 80 cm;
 seismicitate: ag = 0,20g si Tc=0,7 sec;
 Stratificatie - se va stabili dupa realizarea studiului geotehnic.
 presiunea conventionala: p. conv. = 130 kPa - conform literaturii de specialitate pentru terenurile
loessoide
(v) incadrarea in zone de risc (cutremur, alunecari de teren, inundatii)

Incadrarea in zonele de risc natural la nivelul de macrozonre a ariei pe care se gaseste A1, se face
in conformitate cu Legea nr. 575/noiembrie 2001, Legea privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national – Sectiunea a V-a: zone de risc natural.
Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren:
 Cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este de 8 in zona studiata cu o
revenire de cca. 50 ani;
 Inundatiile: aria studiata se incadreaza in zona cu cantitati de precipitatii modeste, cu arii care nu
sunt afectate de inundatii;
43
 Alunecarile de teren: aria studiata nu se incadreaza in zona cu potential de producere a
alunecarilor de teren.
(vi) caracteristici din punct de vedere hidrologic

Pentru acoperirea necesarului de apa al plantatiei de nuc Valea Dacilor care este de cca. 1 l/sec,
avand in vedere situatia prezentata mai sus si diferenta de cota intre amplasamentul forajelor din
localitatea Valea Dacilor (cota absoluta +82,40 m), al forajului F1 de la Centrul de Intretinere si
Coordonare a Autostrazii A2 (CIC) (cota absoluta ~ +120 m), forajele cele mai apropiate de plantatia de
nuc proiectata, primul situat la nord de amplasament iar al doilea, la sud de amplasament si cota
terenului in amplasamentul fermei agrozootehnice (cota absoluta +116 m), se fac urmatoarele propuneri :
Executarea unui foraj de explorare – exploatare de adancime pentru captarea orizontului acvifer
de adancime, cantonat in calcarele si dolomitele barremian – jurasice, intalnite in aceasta zona sub
adancimea de cca. 20,0 – 25,0 m.
Forajul va fi executat in incinta plantatiei de nuc la adancimea de 200 m.
Coloana de tubare informativa :
- 0,0 – 20,0 (25,0) m - coloana de protectie ϕ. 400 mm cimentata in spate, pentru inchiderea
depozitelor cuaternare;
- 0,0 - 200,0 m - coloana filtranta ϕ. 180 mm PVC R16, cu filtru in intervalele stabilite in functie
de litologia intalnita si de indicatiile carotajului electric, privind zonele cele mai favorabile
pentru captarea orizontului acvifer de adancime;
Coloana litologica prognozata :
0,0 – 20,0 (25,0 m), - loesuri argiloase prafoase cuaternare, cu argile in baza;
20,0 (25,0) m – 200,0 m, - calcare si calcare dolomitice barremiene, relativ compacte sau slab
fisurate, cu rare intercalatii marnoase;
Programul de executie si de echipare a forajului va fi definitivat in functie de situatia reala
intalnita.
Nivelul piezometric al apei in stratul de adancime ce urmeaza a fi captat, este situat la o cota
absoluta de cca. + 10 m rMN, respectiv cca. 105,0 m adancime in zona de amplasament a forajului,
debitul prognozat este de 1,5 – 3,0 l/s iar denivelarea de 5,0 – 10,0 m.
Executantul va preleva probe de sita din 2 in 2 m.
Se va executa carotaj electric la terminarea forajului, inainte de tubarea coloanei definitive ϕ.180
mm PVC-R16.
3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcţional-arhitectural şi tehnologic:

S-au identificat 2 scenarii tehnico-economice:
Varianta A - realizarea unei remize parter pentru adapostirea utilajelor agricole prevazuta cu un
spatiu pentru unelte manuale pentru lucrul terenului (sapa, cazma, lopata etc.), amplasarea unei cabina
poarta prefabricate, realizarea unui bazin deschis tip laguna si a unui put forat pentru asigurarea
necesarului de apa folosit la irigarea plantatiei, imprejmuire teren, platforma din beton, supraveghere
video si realizarea plantatiei de nuc pe o suprafata de 6.90 ha.
Varianta B - realizarea unei constructii integrate in sistem hala care sa cuprinda: remiza utilaje
agrigole, zona de productie (spalare, uscare, spargere si calibrare nuci, ambalare), zona destina pentru
birou, sala de mese si vestiar, camera depozitare. Pe teren se vor mai realiza si urmatoarele: amplasarea
44
unei cabina poarta prefabricate, realizarea unui bazin deschis tip laguna si a unui put forat pentru
asigurarea necesarului de apa folosit la irigarea plantatiei, imprejmuire teren, platforma din beton,
supraveghere video si realizarea plantatiei de nuc pe o suprafata de 6.90 ha.
Astfel, se propune construirea unui imobil cu regim de inaltime Parter (remiza) si amplasarea unei
constructii modulare/prefabricate (parter) (varianta A) cu suprafata construita si desfasurata de 68.90
mp (din care 3.30 mp cabina poarta) si Parter (varianta B) cu suprafata construita si desfasurata de
466.25 mp care cuprinde remiza utilaje agrigole, zona de productie, zona destina pentru birou, sala de
mese si vestiar, camera depozitare.
Descriere varianta A
Arhitectura:
Elemente de trasare:
Constructia propusa, conform planului de situatie anexat , va fi amplasata pe latura de Est a
terenului la 21.70 m fata de limita de proprietate la Est si la 15.60 m fata de limita ternului la Nord.
Cota +0.00 m se afla la 0.30 m fata de nivelul trotuarului/platormei betonate in zona accesului
principal.
Inchideriile exterioare si interioare se vor executa din zidarie de B.C.A.. Grosimea zidariei pe
exteriorul constructiei este de 25 cm, iar peretii de compartimentare vor avea dimensiuni de 25 cm Peretii
din zidarie de B.C.A. se vor tencui pe ambele fete.
Tamplariile exterioare (ferestra si usa de acces de pe fatad posterioara - Est) se vor executa din PVC
(fereastra) si metal (usa).
Peretii se vor finisa cu zugraveli lavabile pe tencuiala driscuita fin. Pardoseala se va realiza din sapa
de rectificare sclivisita.
Peretii se vor finisa cu zugraveli lavabile de exterior pe tencuiala driscuita fin.
Sistemul de inchidere la partea superioara este de tip sarpanta metlica si invelitoare din panouri
metalice cu spuma poliuretana - tip sandwich.
Platforma, trotuare, drum acces si parcare auto
Pentru accesul in incinta exploatatiei si deservirea zonei administrative s-a prevazut realizarea unei
platforme betonate in suprafata de 932.15 mp, din care 100 mp sunt destinati pozitionarii sistemelor
fotovoltaice pentru sistemul de fertirigare/irigare, pompele de deservire a putului forat si statia de
pompare irigare/fertirigare.
Aceasta se va executa din beton rutier pe un pat de 25÷30 cm de piatra sparta concasata sort
25÷63 mm cu rol de strat drenant.
Pe platforma betonata se va amplasa cabina poarta. Acestea fiind constructie usoara si mobila nu
necesita sistem de fundare independent.
Rezistenta:
Fundarea remizei se va face direct pe stratul de loess galbe, conform prescriptiilor din studiul
geotehnic.
45
20÷30 cm.
turnate monolit.
Toate elementele din beton armat se vor cofra cu cofraje din placaj sau metalice. Materialele folosite
la executarea lucrarilor de construire vor fi: beton clasa C16/20, otel beton PC52 si OB37, plasa STNB, otel
laminat tip S355JR.
Instalatii:
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza din reteaua publica de joasa tensiune
deoarece exista retele electrice in zona – terenul este amplasat la limita intravilanului localitatii.
Pentru alimentarea pompelor de apa aferente putului de apa PF1 si a sistemului de
irigare/fertirigare se propune realizarea unui bransament cu o putere instalata de 6 kW trifazic instalati
(Pa = 4 kW).
Alimentarea cu apa
Deoarece amplasamantul nu este prevazut cu retele edilitare, pentru asigurarea necesarului
pentru irigat se va realiza un put forat, amplasat conform planului de situatie.
Inmagazinarea apei pentru sistemul de fertirigare se va face prin intermediul unui bazin deschis de
stocare a apei – tip laguna cu o capacitate de 300 mc de apa.
Panta hidraulica a conductei de refulare va fi de 2‰.
Debitul de exploatare estimat 1÷1.5 l/s
Echipamentul de irigare cuprinde :
- electropompa monobloc, inclusiv tablou electric soft start;
- filtru cu sita cu autocuratare;
- fertilizare/automatizare:ferticontrol PRO-FV-16 echipat cu electropompa injectare fertilizanti si pompa
digitala pentru dozare acid.
- bazine fertilizanti inclusiv accesorii montaj.
Presiune minima de lucru 1,5bar;
Udarea se face pe sectoare stabilite din punct de vedere funcţional şi operativ.
Descriere varianta B
Arhitectura:
Elemente de trasare:
46
Constructia propusa, conform planului de situatie anexat , va fi amplasata pe latura de Sud-Est a
terenului la 10 m fata de limita de proprietate la Est si la 13 m fata de limita ternului la Nord.
Cota +0.00 m se afla la 0.30 m fata de nivelul trotuarului/platormei betonate in zona accesului
principal.
Inchideriile exterioare si interioare se vor executa din zidarie de B.C.A.. Grosimea zidariei pe
exteriorul constructiei este de 25 cm, iar peretii de compartimentare vor avea dimensiuni de 20 cm si 15
cm. Peretii interiori din zidarie de B.C.A. se vor tencui pe ambele fete, iar cei exteriori doar pe fata
interioara si pe cea exterioara se vor placa cu panouri cu spuma poliuretanica.
Tamplariile exterioare si cele interioara se vor executa din PVC si vor avea geam termopan.
Pentru zona de productie se vor realiza placaje cu gresie si faianta pentru asigurarea de suprafete
lavabile pentru o curatare facila.
Pentru zona de vestiar, grupuri sanitare si sala de mese se vor realiza placari cu faianta pe o
inaltime de 1.80 m si pe restul de inaltime/sau pe toata inaltimea peretelui se vor aplica zugraveli lavabile
pe strat de glet de ipsos fin, pardoseala se va finisa cu gresie antiderapanta.
Pentru biroul sefului de ferma se vor realiza zugraveli lavabile pe strat de ipsos fin si pardoseala se
va placa cu gresie antiderapanta
In zona de depozitare peretii se vor finisa cu zugraveli lavabile pe tencuiala driscuita fin. Pardoseala
se va realiza din sapa de rectificare sclivisita.
Exteriorul constructiei va fi placat cu panouri metalice cu spuma poliuretana cu grosimea de 5 cm,
colorate. Treptele intrarilor si terasa acoperita vor fi placate cu gresie antiderapanta. Trotuarele vor fi
realizate din beton slab armat pe pat de amestec optimal.
Sistemul de inchidere la partea superioara este de tip sarpanta metlica si invelitoare din panouri
metalice cu spuma poliuretana - tip sandwich.
Rezistenta:
Fundarea halei se va face direct pe stratul de loess galbe, conform prescriptiilor din studiul
geotehnic.
Adancimea de fundare fata de cota +0.00m a investitiei este de -1.60 m. Talpile fundatiilor vor
avea o inaltime de 60 cm si o latime variabila 80÷170 cm dimensionate sa poata prelua incarcarile
suprastructurii si transmiterea acestora la terenul de fundare cu o presiune mai mica de 150 kPa.
20÷30 cm.
turnate monolit.
47
Toate elementele din beton armat se vor cofra cu cofraje din placaj sau metalice. Materialele
folosite la executarea lucrarilor de construire vor fi: beton clasa C16/20, otel beton PC52 si OB37, plasa
STNB, otel laminat tip S355JR.
Instalatii:
Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza din reteaua publica de joasa tensiune
deoarece exista retele electrice in zona – terenul este amplasat la limita intravilanului localitatii.
Pentru alimentarea pompelor de apa aferente putului de apa PF1, a sistemului de
irigare/fertirigare si a halei se propune realizarea unui bransament cu o putere instalata de 24 kW trifazic
(Pa = 20 kW).
Alimentarea cu apa
Deoarece amplasamantul nu este prevazut cu retele edilitare, pentru asigurarea necesarului de
apa pentru zona de productie, cat si pentru irigat se va realiza un put forat, amplasat conform planului de
situatie.
Dimensionarea sistemului de irigare prin picurare, pe intreaga suprafata de 4,8 ha, a fost împărţită
în doua sectoare din punct de vedere funcţional şi operativ.
Inmagazinarea apei pentru sistemul de fertirigare se va face prin intermediul a doua rezervoare cu
capacitatea individuala de 35 mc.
Inaintea rezervoarelor s-a prevazut un camin de vane, unde se ramifica conducta de refulare.
Fiecare ramura va fi PEHD PE80 PN6 D 63x3,6mm si va avea cate 1 buc electrovana Ø2” si cata un clapet
de sens Ø2”.
Functionarea pompei submersibile din putul forat, impreuna cu electrovanele de pe ramurile ce
alimenteaza rezervoarele, precum si electriventilele (robineti cu ventil plutitor) din rezervoare vor
functiona automat. Se umple complet primul rezervor se inchide electrovana pe ramura respective si se
deschide ramura cealalta, apoi se umple al doilea rezervor s.a.m.d.
Panta hidraulica a conductei de refulare va fi de 2‰.
Debitul de exploatare estimat 1.5÷2 l/s
Conform indicatiilor furnizorului echipamentul de irigare cuprinde :
- electropompa monobloc, trifazica, inclusiv tablou electric soft start;
- filtru cu sita cu autocuratare;
- fertilizare/automatizare:ferticontrol PRO-FV-16 echipat cu electropompa injectare fertilizanti si pompa
digitala pentru dozare acid.
Presiune minima de lucru 1,5bar;
Udarea se face pe sectoare stabilite din punct de vedere funcţional şi operativ.
Rezervoarele de inmagazinare cilindrice vor fi supraterane, fiecare avand capacitatea de 35 mc .
Rezervoarele vor fi echipate cu plutitoare cu contact electric (electroventile), intreaga instalatie
fiind complet automatizata.
Alimentarea instalatiei sanitare interioare cu apa rece si cu apa calda se va face cu conducte la
alegerea beneficiarului, proiectantul recomandând conducte din polipropilena PPR 50 40, 32, 25 si 20
mm, conducte ce vor fi izolate termic.
48
Alimentarea cu apa rece a cladirii se face din caminul de vane CV2, prin hidroforul de 150 l, pana
la punctul de intrare in caldire, apoi are traseul la nivelul tavanului si se ramifica spre consumatori.
Spatiul de productie se va alimenta cu o conducta PPR 40, montat pe perete, pana la locul unde se
va pozitiona echipamentul „linie de spalat nucifere”.
Prepararea apei calde menajere se va face in boilere electrice cu acumulare astfel :
B1 - boiler electric de 10 l in grupul sanitar de langa biroul sefului de ferma;
B2 - boiler electric de 100 l in grupul sanitar pentru personal deservire.
In coloanele verticale, conductele de apa rece si apa calda, precum si conducta de aerisire
canalizare menajera vor avea trasee paralele.
In distributie, conductele de apa rece si calda se vor poza ingropat/apparent (mascat) in imediata
apropiere de pardoseala si suspendat pe pereti in apropierea tavanului (plansa “schema coloanelor”)
In distributie si in legaturi conducta de apa rece este paralela cu cea de apa calda, urmând acelasi
traseu, având diametre identice si folosind acelasi tip de material.
Racordurile cu obiectele sanitare atat a apei reci, cat si a apei calde se realizeaza prin fitinguri de
Ø⅜” si Ø ½ ˝.
Pentru o functionare optima a instalatiei de alimentare cu apa rece si apa calda, si pentru
actionarea in caz de avarie, s-au prevazut robineti de trecere pe conductele de distributie si robineti cu
ventil si mufa Ø ½ ˝ (pentru lavoare, dusuri si spalator), precum si robineti de sectorizare ( conf. Schema
coloane) pentru separare in caz de avarie. Pentru rezervoarele de la closete s-au prevazut robineti de
reglaj de colt cu Ø ⅜˝.
Conductele din coloane se vor fixa cu ajutorul bratarilor pentru fixare, iar conductele de distributie
se vor fixa pe pereti prin bride de sustinere.
Evacuarea apei uzate menajere se va face prin coloanele verticale M1 - M2, prin conducte din
polipropilena PP Dn 110 mm, direct in caminele de vizitare.
Coloana de evacuare M1 se va poza in canal de protectie, pana la descarcare in caminul de
vizitare.
Racordurile cu obiectele sanitare se va face din acelasi material (polipropilena PP)
Racordurile la obiectele sanitare vor avea urmatoarele diametre Dn 32 (lavoare) Dn 40 (dusuri)
Dn 50 (spalator) si D 110 mm (closete).
In grupurile sanitare s-au prevazut sifoane de pardoseala avand Dn 50 mm.
Coturile de 90o vor fi compuse din doua coturi de 45o, cu exceptia coturilor de la coloanele
verticale – compuse dintr-o singura piesa.
Ramificatiile vor fi la 45o pentru a asigura evacuarea apelor uzate menajere, reducând
posibilitatea de colmatare.
Coloanele M1 ÷ M2 se vor prelungi cu coloane de aerisire cu Dn 75 mm, cu L = 3,00 m, echipate cu
caciuli de ventilatie. Pe coloanele verticale s-au prevazut piese de curatire din polipropilena Dn 75 mm.
Piesele de curatire se vor monta la inaltimea de 0,40 – 0,80 m fata de pardoseala,
S-a optat pentru folosirea conductelor din polipropilena deoarece prezinta urmatoarele avantaje:
se monteaza usor si rapid;
- au o rugozitate buna, din care cauza printr-o conducta cu diametrul nominal inferior se
transporta acelasi debit;
- au o fiabilitate mare ( cel putin 50 ani);
- nu necesita izolatii.
La folosirea conductelor din polietilena de inalta densitate PEHD PE80, din PVC tip KGEM, din
polipropilena PPR si polipropilena pentru scurgere PP s-au avut in vedere prescriptiile tehnice in vigoare
49
pentru domeniul de referinta, precum si specificatiile tehnice elaborate de producator si furnizor privind
realizarea imbinarilor si racordurilor.
Hala se va alimenta direct din putul forat PF1, astfel :
- in caminul de vane CA2, apoi in rezervorul de inmagazina R1, capacitate 15,00mc, printr-o conducta
PEHD PE80 PN6 D 50x2,9mm pentru hala si grupurile sanitare aflate in cladire
Pentru realizarea presiunii necesare functionarii obiectelor sanitare, in caminele de vana se vor
amplasa hidrofoare :
- in caminul CV 2 – 1 buc hidrofor, capcaitatea 150 l, Qp – 3,80 mc/h, Hp = 5,0 mCA
Sapatura pentru pozarea conductelor, caminelor de vane si rezervoarelor se va executa manual si
cu sprijiniri. Pozarea conductelor de apa se va face in sant deschis având b = 0,70 m si hmed = 1,00 m.
Conducta de apa se va monta, pe un strat de nisip de 15 cm grosime si se va acoperi cu un alt strat de
nisip de 15 cm grosime.
Conducta de alimentare nu necesita izolatie anticoroziva sau termica (este pozata sub adancimea
de inghet de 0,80 m si este prevazuta cu accesoriile (fitinguri) necesare si piese de imbinare speciale.
Caminul de vana CA2 va fi situat in incinta proprietatii, constructie tip cuva, cu adâncimea de 2,50
m fata de cota amenajata a terenului, realizata din beton armat B 250 (C 16/20). Sub radierul caminului se
toarna beton de egalizare B 150 (C8/10) de 10 cm grosime.
Pentru accesul în camin s-a prevazut trepte din otel Ø20 mm, montate în perete. Caminele vor fi
acoperite cu o placa din beton armat unde se fixeaza rama si capacul din fonta conf. STAS – 2308 – 81 de
tip III carosabil.
Rezervorul de inmagazinare R1 apa va fi un rezervor cilindric orizontal subteran, capacitatea 15000
litri din polietilena lineara de medie densitate si/sau copolimeri de etilena, pentru instalare subterana,
prevazut cu un capac de vizitare Ø645 mm.
Dimensiunea rezervorului :
- Diametru 2250 mm
- Lungime 4220 mm
Sub radierul rezervorului, precum si in jurul lui se va face umplutura de nisip de aprox. 20 – 25 cm
grosime.
3.3.Costurile estimative ale investiţiei:
UM Varianta A Varianta B
Costuri estimative de realizare a

investitiei
Valoarea totala/constructii-montaj lei fara . .
TVA
Valoarea totala/constructii-montaj lei cu TVA
50
DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investiţii
INFIINTARE PLANTATIE NUC

LOCALITATEA VALEA DACILOR, ORAS MEDGIDIA, JUDETUL CONSTANTA
Nr. Valoare TVA Valoare
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli
crt. (fără TVA) 19% ( cu TVA)
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1 Obţinerea terenului 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00
Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea
1.3
iniţială 0.00 0.00 0.00
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităţilor 0.00 0.00 0.00
Total capitol 1 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului de investiţii
2.1 Alimentare cu apa - - put forat - foraj, cabina put forat, imprejmuire 276,131.01 52,464.89 328,595.90
2.2 Alimentare cu energie electrica 9,870.00 1,875.30 11,745.30
2.3
Total capitol 2 286,001.01 54,340.19 340,341.20
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1 Studii 6,500.00 1,235.00 7,735.00
3.1.1. Studii de teren 6,500.00 1,235.00 7,735.00
3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0.00 0.00 0.00
3.1.3. Alte studii specifice 0.00 0.00 0.00
Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize,
3.2
acorduri şi autorizaţii 0.00 0.00 0.00
3.3 Expertizare tehnică 0.00 0.00 0.00
3.4 Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor 0.00 0.00 0.00
3.5 Proiectare 54,600.00 10,374.00 64,974.00
3.5.1. Temă de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de

intervenţii şi deviz general 15,753.00 2,993.07 18,746.07
3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii

avizelor/acordurilor/autorizaţiilor 4,900.00 931.00 5,831.00
3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a

detaliilor de execuţie 3,460.00 657.40 4,117.40
3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuţie 30,487.00 5,792.53 36,279.53
3.6 Organizarea procedurilor de achiziţie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultanţă 54,600.00 10,374.00 64,974.00
51
3.7.1. Managementul de proiect pentru obiectivul de investiţii 54,600.00 10,374.00 64,974.00
3.7.2. Auditul financiar 0.00 0.00
3.8 Asistenţă tehnică 20,894.00 3,969.86 24,863.86
3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 5,500.00 1,045.00 6,545.00
3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 3,500.00 665.00 4,165.00
3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în
programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii 2,000.00 380.00 2,380.00
3.8.2. Dirigenţie de şantier 15,394.00 2,924.86 18,318.86
Total capitol 3 136,594.00 25,952.86 162,546.86
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 522,070.47 99,193.39 621,263.86
4.1.1. INFIINTARE PLANTATIE NUC 394,118.55 74,882.52 469,001.07
4.1.2. CABINA PAZA SI REMIZA UTILAJE 76,371.80 14,510.64 90,882.44
4.1.3. AMENAJARI EXTERIOARE 51,580.12 9,800.22 61,380.34
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 1,642.13 312.00 1,954.13
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj 32,842.50 6,240.08 39,082.58
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită

montaj şi echipamente de transport 582,968.75 110,764.06 693,732.81
4.5 Dotări 6,076.35 1,154.51 7,230.86
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
Total capitol 4 1,145,600.20 217,664.04 1,363,264.23
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de şantier 12,130.86 2,304.86 14,435.72
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de

şantier 8,087.24 1,536.58 9,623.82
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării şantierului 4,043.62 768.29 4,811.91
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 17,173.80 0.00 17,173.80
5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii

finanţatoare 0.00 0.00 0.00
5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de

construcţii 4,906.80 0.00 4,906.80
5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea

teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii 0.00 0.00 0.00
5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor - CSC 4,089.00 0.00 4,089.00
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de

construire/desfiinţare 8,178.00 0.00 8,178.00
5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0.00 0.00
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate 0.00 0.00
Total capitol 5 29,304.66 2,304.86 31,609.52
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste
6.1 Pregătirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice şi teste 0.00 0.00 0.00
Total capitol 6 0.00 0.00 0.00
52
TOTAL GENERAL 1,597,499.87 300,261.95 1,897,761.82
din care: C + M (1.2 + 1.3 +1.4 + 2 + 4.1 + 4.2 + 5.1.1) 817,800.85 155,382.16 973,183.01
Deviz general întocmit conform HG nr.907/2017
În preţuri la data de 25.05.2017 euro =4,55lei
Beneficiar, Întocmit,
DEVIZ FINANCIAR
CAPITOLUL 3
CHELTUIELI PENTRU CONSULTANTA
MANAGEMENTUL DE PROIECT PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTITII
53
1 Euro = 4,55 lei - la data de 25.05.2017 (curs BCE)
3.7.1 Plata serviciilor de consultanta in Distribuire Total Total general

domeniul managementului investitiei
sau administrarea contractului de
executie
Asistarea beneficiarului pe perioada de 3 pers x 190 ore x 95.79 54.600 lei 54.600Lei
implementare a proiectului
(intocmire cereri de plata, documentatii 12.000Euro
pentru acte aditionale, intocmire
documentatii pentru modificare
caracteristici tehnice, intocmire
documentatii pentru achizitii si alte
servicii care pot aparea in functie de
specificul proiectului)
Total 54.600Lei
12.000Euro
TVA 10.374 lei
2.280 euro
Total cu TVA 64.974lei
14.280euro
Întocmit, Verificat,
Se va ataşa un tabel comparativ al ofertelor care au stat la baza întocmirii bugetului indicativ, astfel
încât să poată fi verificată rezonabilitatea preţurilor.
Tabel comparativ
Ofertă
Nr Valoare Furnizor Furnizor (echipament
Denumire echipament Câştigătoare/
crt (Euro) (echipament < 15.000 Euro) > 15.000 Euro)
Atribuire Directa
1 Tractor 34568 Baza de date Baza de date
2 Grebla cu perii 2465 Baza de date Baza de date
3 Freza cu palpator 5900 Baza de date Baza de date
4 Atomatizor 6030 Baza de date Baza de date
54
5 Tocatoare 4861 Baza de date Baza de date
6 Scuturator de pomi 30469 Baza de date Baza de date
7 Elevator 3550 Baza de date Baza de date
8 Remorca 6282 Baza de date Baza de date

9 Masina autopropulsata 34000 Baza de date Baza de date
10 Electropompa-2 buc 4624
11 Sistem supraveghere 2594
12 Bazin acumulare apa 3000
13 Imprejmuire de 560
siguranta
14 Cabina paza 1350-

1335
15 Sistem irigatii 125.580
16 Proiectare inginerie si 12000

asistenta tehnica
17 Consultanta 12000
Pentru lucrări, proiectantul va declara sursa de preţuri folosită, printr-o declaraţie semnată şi ştampilată care va
fi ataşată la studiul de fezabilitate- S-a atasat studiului de fezabilitate.
- costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/de amortizare a investiţiei publice.
Nr. Denumire utilaj/dotare Incadrare utilaj Durata de Valoare fara Amortizare lunara
crt achizitionat/construit amortizare TVA -lei-
-ani- -lei-
1 Tractor 2.1.21.1 Masini si utilaje 8 (34568) 1638
pentru prelucrarea (96 luni) 157.284,4
solului: 2.1.214.1.1.
tractoare agricole
2 Grebla cu perii 1.2.21.1.2 masini pentru 12 (2465) 78
recoltart, curatat, (144 luni) 11.215,75
treierat
3 Freza cu palpator 1.2.21.1.2 masini pentru 12 (5900) 186
recoltart, curatat, (144 luni) 26.845
treierat
4 Tocatoare reversibila de iarba si 1.2.21.1.2 masini pentru 12 (4861) 154
crengi recoltart, curatat, (144 luni) 22.117,55
treierat
5 Atomatizor tractat 2.1.21.1.2 Masini si 8 (6030) 286
echipamente pentru (96) 27436,5
lucrarea si cultivarea
pamantului
55
6 Scuturator de pomi 2.1.21.1.2 Masini si 8 (30.469) 1444
echipamente pentru (96 luni) 138.633,96
pamantului
7 Elevator 2.3.6.5 12 (3550) 112
Elevatoare,alimentatoare (144 luni) 16.152,5
8 Remorca 2.3.2.2.26 remorci cu 6 (6282) 397
platforma fixa sau (72 luni) 28.583,1
basculanta
9 Masina autopropulsanta pentru 2.1.21.1.2 Masini si 8 (34000) 1611
recoltat echipamente pentru (96 luni) 154.700
pamantului
10 Electropompa 1.8.12 Statii de pompare 48 (10520) 83
si separare a a apei (576 luni) 47.866
11 Sistem video 3.1.5 aparatura video etc 6 (11802,5) 746

(72 luni) 53701,37
12 Bazin acumulare apa 2.1.17.4 Mijloace de 24 (3000) 47
depozitare (288 luni) 13.650
(rezervoare,tancuri etc.)
incadrate in flux
tehnologic
13 Imprejmuire plantatie 1.6.3 Imprejmuiri din- 30 (13.125) 166
zidarie, beton armat, (360 luni) 59.718,75
metal
14 Cabina paza 1.6.8 Alte constructii 30 ani (1335,46) 17
neregasite in cadrul (360 luni) 6076,35
grupe 1.6
15 Sistem irigatii 2.1.21.1.2 Utilaje si 12 (27600) 872
instalatii pentru irigatii (144 luni) 125.580
total 7.837
3.4.Studii de specialitate, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, după caz:

(pentru proiecte fără C+M – nu este cazul)
- studiu topografic – se va elabora la faza D.T.A.C.+P.Th.+D.D.E.;
- studiu geotehnic – se va elabora la faza D.T.A.C.+P.Th.+D.D.E.;
3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

Durata totala de realizare a investitiei pentru scenariul A este de 18 luni si pentru scenariul B este
de 24 luni, din care 4 luni C+M pentru varianta A si 10 luni pentru varianta B.
56
4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e)
4.1.Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi prezentarea
scenariului de referinţă(pentru investiții cu C+M)
Analiza s-a efectuat pe baza prevederilor Hotararii nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și
conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții
finanțate din fonduri publice, precum si a recomandarilor anterioare de elaborare analizei cost-beneficiu,
considerand investitia ca fiind generatoare de venituri.
Perioada de referinta recomandata in cazul acestei analize este de 32 ani, din care aproximativ 2
ani de implementare si 30 de exploatare.
S-au identificat 2 scenarii tehnico-economice a caror caracteristici tehnice constructive (din punct
de vedere structural) sunt identice:
Varianta A - realizarea unei remize parter pentru adapostirea utilajelor agricole prevazuta cu un
spatiu pentru unelte manuale pentru lucrul terenului (sapa, cazma, lopata etc.), amplasarea unei cabina
poarta prefabricate, realizarea unui bazin deschis tip laguna si a unui put forat pentru asigurarea
necesarului de apa folosit la irigarea plantatiei, imprejmuire teren, platforma din beton, supraveghere
video si realizarea plantatiei de nuc pe o suprafata de 6.90 ha.
Varianta B - realizarea unei constructii integrate in sistem hala care sa cuprinda: remiza utilaje
agrigole, zona de productie (spalare, uscare, spargere si calibrare nuci, ambalare), zona destina pentru
birou, sala de mese si vestiar, camera depozitare. Pe teren se vor mai realiza si urmatoarele: amplasarea
unei cabina poarta prefabricate, realizarea unui bazin deschis tip laguna si a unui put forat pentru
57
asigurarea necesarului de apa folosit la irigarea plantatiei, imprejmuire teren, platforma din beton,
supraveghere video si realizarea plantatiei de nuc pe o suprafata de 6.90 ha.
4.2.Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de schimbări

climatice, ce pot afecta investiţia
Investitia poate fi afectata de numerosi factori de risc, care pot aparea atat in stadiul de proiectare
cat si in stadiul de executie ducand la o serie de deficiente.
Deficiente ce se produc in timpul proiectarii:
 conceptul structural cu soluții constructive nerationale din punct de vedere tehnic si economic (ex:
sensibilitatea solutiei constructive la abateri de executie);
 interpretarea gresita a unor prescriptii tehnice, omisiuni in luarea in considerare a unor actiuni;
 neconcordanta intre schema statica adoptata la calculul solicitarilor in elementele structurii de
rezistenta si comportarea reala a structurii;
 greseli in alegerea materialelor din care se executa structura de rezistenta. Neluarea in
considerare a particularitatilor pe care le impun caracteristicile procesului tehnologic adapostit de
constructie (agresivitate chimica, caracterul solicitarilor etc.).
Deficiente ce se produc in timpul executiei:
 abateri neadmisibile ale formei, dimensiunilor, calitatii materialelor, prefabricatelor furnizate de
statii de betoane, fabrici de prefabricate, uzine;
 trasarea defectuoasa a constructiei;
 defecte la montarea elementelor structurii, la armare, la turnarea betoanelor, la executarea
asamblarilor de montaj, la executarea lucrarilor de izolatie hidrofuga;
 inlocuirea la locul de punere In opera a materialelor prevazute in proiect cu altele de calitate
inferioara;
 nerespectarea tehnologiei de executie (succesiunea fazelor tehnologice, lucrul in conditii speciale
etc.).
 pagube materiale cauzate de incendii, trasnet, furtuna, grindina, ploi torentiale, inundatii,
accidente ale mijloacelor de transport in timpul transportului materialelor, accidente in timpul operatiilor
de incarcare-descarcare, furtul unor echipamente, materiale etc; ceea ce poate duce la cresterea
costurilor, intarzieri;
 sistarea temporara a utilizarii terenului pentru activitatile prevazute in proiect, din cauza
descoperirii de vestigii arheologice si/sau patrimoniu national, resurse naturale, ape subterane ceea ce
poate duce la majorarea duratei de timp si a costurilor privind realizarea proiectului;
Deficiente ce se produc in timpul exploatarii:
 deficiente ascunse, cauzate de executia necorespunzatoare, si care ies in evidenta in timpul
folosirii constructiei si pot produce degradari ale constructiilor;
 deficiente puse in evidenta de solicitarile de exploatare, normale, dar cu valorile maxime;
 deficiente care apar in timpul sau din cauza exploatarii si care sunt provocate de lipsa de
intretinere normala a constructiei, de depasirea Incarcarilor admise, de schimbarea neautorizata a
destinatiei cladirii sau intervenții neautorizate asupra structurii de rezistenta, de exploatarea
necorespunzatoare a instalatiilor si utilajelor ce functioneaza in cladire (ce pot conduce la degajari
accidentale de gaze sau lichide corozive, cu actiune agresiva asupra elementelor constructiei)
Aceste deficiente, neidentificate sau neremediate la timp, pot duce la degradarea constructiei intr-un
timp mai rapid decat durata de viata a constructiei, rezultand aparatia unor costuri suplimentare in
58
perioada de exploatare pentru reabilitarea constructiei, sau, in cazuri grave, se poate ajunge chiar la
desfiintarea constructiei.
4.3.Situaţia utilităţilor şi analiza de consum:

(fără C+M dacă este cazul)
Pentru scenariile identificate, tinand seama de destinatia cladirii avem ;

Alimentarea cu energie electrica:
 Pentru alimentarea pompelor de apa aferente putului de apa PF1 si a sistemului de
irigare/fertirigare se propune realizarea unui bransament cu o putere instalata de 6 kW trifazic
instalati (Pa = 4 kW).
Alimentarea cu apa potabila
Se va face din putul forat PF1, estimandu-se urmatoarele consumuri:
 debitul de calcul pentru apa rece, calculat pe baza de echivalenti, este Qc = 1,0÷1,5 l/sec,
 necesarul de apa zilnic pentru irigare/fertirigare este de 19.200,00 litri. Se considera necesara
irigarea pe o perioada de 5 luni (mai÷septembrie) rezultand un consum total de 2.880,00 mc.
4.4.Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiţii:
a)impactul social şi cultural, egalitatea de şanse;

Pentru ambele scenarii identificate, ca un rezultat direct putem preciza, din punct de vedere al
sustenabilitatii, cresterea nivelului activitatilor pomicole din localitate si asigurarea premiselor dezvoltarii
durabile a localitatii si zonei:
Sub aspect socio-cultural, efectele sunt directe si privesc :

- Asigurarea egalitatii de sanse in formarea si dezvoltarea locuitorilor din mediul rural fata de
locuitorii centrelor urbane,
- Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii si intre mediul rural si urban;
b)estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza de realizare, în faza de
operare;
 numar de locuri create in faza de executie: 10 locuri (varianta A si varianta B)
 numar de locuri create in faze de operare: 2 locuri (varianta A si varianta B)
c)impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a siturilor protejate,
după caz
Impactul asupra apei
In timpul executiei posibilele surse de poluare a apelor sunt uleiurile si carburantii care se pot
scurge accidental de la autovehiculele si utilajele implicate in executia constructiei.
Se apreciaza ca emisiile de substante poluante spalate de pe suprafata de lucru, nu vor fi in cantitati
importante pentru a modifica semnificativ calitatea receptorilor naturali.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu apa, mentionam:
59
 gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament, colectare selectiva, transport si
eliminare in conformitate cu reglementarile in vigoare si prin operatori economici specializati si acreditati
In domeniu;
 manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa;
 manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in faza de constructie se va realiza astfel
incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;
 reviziile si reparatiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor si specificatiilor tehnice la
service-uri autorizate.
In timpul exploatarii impactul asupra apelor este nesemnificativ deoarece nu exista procese prin
care acest lucru sa se produca.
Impactul asupra aerului

In perioada de executie a lucrarilor activitatea din santier are un impact negativ nesemnificativ
asupra calitatii atmosferei. Emisiile de praf care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt
asociate lucrarilor de vehiculare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si a altor lucrari
specifice.
Sursele de poluare a aerului In timpul realizarii obiectivului sunt:
 utilajele folosite;
 incarcarea si descarcarea materialelor;
 gazele de esapament din functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport, prin intensificarea
traficului;
In perioada de operare a investitiei singura sursa posibila de poluare o constituie centrala termica,
insa nivelul noxelor si dispersia lor in atmosfera se incadreaza in prevederile normativelor in vigoare.
Printre masurile de protejare a factorilor de mediu aer, mentionam:
 materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici (materialele se vor aproviziona treptat, pe
masura utilizarii acestora);
 utilizarea vehiculelor si utilajelor performante;
 respectarea riguroasa a normelor de lucru pentru a nu creste concentratia pulberilor de aer;
 utilizarea unor carburanti cu continut scazut de sulf;
 se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului
obiectivului si in locuri neautorizate.
Impactul asupra solului:
Principalele surse de poluare ale solului in timpul executiei lucrarilor sunt:
 poluari accidentale prin deversarea unor produse poluatoare direct pe sol;
 depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a a deseurilor sau a diverselor materiale;
 scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie;
 spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele din precipitatii;
 pulberile rezultate la manevrarea utilajelor de constructii si depuse pe sol, care pot fi spalate de
apele pluviale, urmate de infiltrarea In subteran.
In timpul exploatarii poluarea solului poate fi consecinta nerespectarii normelor de igiena sau a
unor practici necorespunzatoare privind indepartarea si manipularea reziduurilor solide si lichide in cadrul
activitatilor de gestionare si depozitare ale acestora.
Printre masurile de proiectare a factorilor de mediu sol, mentionam:
60
 limitarea pe cat posibil a timpului de executie si managementul adecvat cu aprovizionarea cu
material/ utilaje;
 gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament: colectare selectiva, etc;
 manipularea materialelor se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor catre
apele de precipitatii;
In cazul unor deversari accidentale de substante poluante se vor lua imediat masuri de interventie
prin Imprastierea de nisip, decopertarea stratului superficial de sol afectat si evacuarea acestuia la
depozite de deseuri periculoase.
Impactul asupra biodiversitatii
In perioada de constructie posibilul impact asupra biodiversitati se manifesta prin:
 generarea deseurilor de tip menajer, care trebuie eliminate pe masura generarii;
 generarea pulberilor datorate activitatilor din fronturile de lucru;
 poluarea sonora prin functionarea utilajelor de constructii;
In perioada de constructie impactul este pe termen scurt. Vegetatia din aproprierea zonelor in
care se executa lucrarile poate fi afectata de pulberile ridicate de mijloacele mecanice din timpul lucrarii.
In aceasta faza masurile cu efect important pentru reducerea impactului In zona sunt:
 alimentarea cu apa se asigura in sistem imbuteliat;
 punctul de lucru va fi dotat cu toalete ecologice ale antreprenorului;
 utilizarea utilajelor - platforma mai silentioase si cu gabarit mai redus;
Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Prin specificul obiectivului propus nu se poate preciza un impact negativ asupra asezarilor umane
sau a unor obiective de interes major.
Sursele de zgomot nu au frecventa si intensitate majora, ele fiind generate de circulatia
autovehiculelor din zona.
Surse de zgomot si vibratii
In timpul executiei principalele surse de zgomot si vibratii sunt reprezentate de instalatiile si
utilajele cu functii adecvate, precum si de circulatia mijloacelor de transport. Utilajele folosite au puteri
acustice asociate ce se incadreaza in liniile maxime admisibile.
In timpul explotarii nu s-au identificat surse de zgomot.
Surse de radiatii – nu este cazul.
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
In etapa de executie se identifica urmatoarele categorii de deseuri generate in zona de lucru:
 pamant de excavatie;
 deseuri menajere generate de personalul muncitor;
Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate in spatii special amenajate, si vor fi ridicate de catre
o unitate prestatoare de servicii de salubrizare.
Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va asigura curatenia spatiilor de desfasurare a
activitatilor.
Pentru desfasurarea activitatilor in conditii normale de eficienta economica si siguranta privind
protectia muncii se va realiza organizarea de santier care va cuprinde:
 drumurile de acces vor fi marcate si semnalizate cu semen de circulatie;
 asigurarea tuturor uneltelor si sculelor precum si a dispozitivelor, utilajelor si mijloacelor necesare
derularii proiectului de investitie, cu respectarea normelor de protectia muncii, masurilor de prevenire si
stingere a incendiilor.
61
d)impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic în care acesta se
integrează, după caz.
Investitia nu afecteaza mediul inconjurator si antropic in care aceasta se integreaza.
Lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului, drenajului, microclimatului,
apelor de suprafata, vegetatiei, faunei sau din punct de vedere al zgomotului si peisajului. Nu sunt
afectate obiective de interes cultural sau istoric.
In ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant lucrarile ce fac obiectul
prezentului proiect nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala.
4.5.Analiza cererii de bunuri şi servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiţii
Dimensionarea obiectivului propus,este infiintarea unei livezi de nuci si achizitia de utilaje necesare
acesteia. Nucul fiind o cultura exclusiva, profitabila si utila din toate punctele de vedere. Astfel, sub aspect
ecologic nucul este un arbore foarte pur. Sub aspect economic, nucul este o cultura rentabila putand fi
utilizate toate partile lui „anatomice” precum : miezul de nuca care este un aliment concentrat cu o
compozitie chimica complexa (substante proteice, substante grase, glucide, celuloza, potasiu, Mg, Ca, Fe,
P, Zn, Cl) utilizat ca atare sau pentru produse de cofetarie in industria dulciurilor, a uleiurilor fine,
sapunurilor si a lacurilor; nucile verzi care sunt bogate in vitamina C si se utilizeaza pentru prepararea
lichiorurilor si dulceturilor; lemnul care este foarte bine valorificat in industria mobilei (denumit si
REGELE) si uleiul de nuc folosit in industria alimentara.
In Romania, la ora actuala pot fi intalnite importante culturi de nuci in judete precum: Gorj, Dolj, Mureş,
Iaşi, Satu Mare, Constanţa si Hunedoara, intr-o proportie mai mica si in alte zone cu sol benefic dezvoltarii
unei astfel de culturi.
Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi
poate dovedi rentabilitatea in medie pana la 35-40 de ani de la infiintare.
4.6.Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat,

valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară
I. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele C pentru
persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale) pentru demonstrarea
criteriului de eligibilitate privind viabilitatea economică a investiției.
Proiecţii financiare persoane juridice (Anexe B)
1.1. Prognoza veniturilor

1.2. Prognoza cheltuielilor
1.3. Proiecţia contului de profit şi pierdere
1.4. Bilanţ sintetic previzionat
1.5. Flux de numerar
1.6. Indicatori financiari
ATENŢIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2,
„CPP”- Anexa B3 , „Bilanţ” - Anexa B4, „FN An 1-5” - Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind
prognoze pe o perioadă de cinci ani de la darea în explotare a investiţiei din proiect, respectiv de la
62
finalizarea investiţiei . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se
referă la perioada de implementare a proiectului (de maxim trei ani).
PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA ÎNTOCMIRII PROIECŢIILOR FINANCIARE
1.1 Prognoza veniturilor B1

Veniturile la nivelul exploatatiei pomicole au fost calculate tinand cont de cele 7,00 ha din care
6,90ha livada efectiva de nuci de tip intensiv,productia inregistrata la hectar in fiecare an de la data
intrarii pe rod si pretul estimativ pentru produs.
Punctul de plecare in previziunile calculate il reprezinta productia de nuci anuala.
Conform proiectului de plantare si intretinere a plantatiei pomicole s-au intocmit devize pe
categorii de lucrari pentru pregatirea terenului pentru infiintarea plantatiei de pomi,respectiv pentru
intretinerea acestora.
Veniturile si cheltuielile au fost calculate tinand cont de o serie de variabilitate prezentate in fiecare
deviz.
La capitolul “ Alte venituri din exploatare “ a fost calculate subventia incasata dupa cum urmeaza:
4000 lei/ha de livada nuci x 6.90ha = 27600 lei/an => 6900 lei/trimestru
1.2 Prognoza cheltuielilor B2

Estimarile privind valoarea cheltuielilor s-au realizat tinand cont de necesarul de materii prime si
materii consumabile necesare pentru intretinerea plantatiei,cheltuieli cu personalul,dar si alte tipuri de
cheltuieli specifice activitatii.Calculele au fost efectuate pentru intretinerea culturii de nuci pornindu-se de
la variabilele prezentate in devizele tehnologice din proiectul de plantare.
S-a tinut cont de impactul utilizarii utilajelor ce vor fi achizitionate.Valoarea cheltuielilor a fost
centralizata anual afaugandu-se si cheltuielile generale aferente activitatii.
Pe randul 1. „Cheltuieli cu materiile prime si cu materialelel consumabile” au fost trecute
cheltuieli cu fungicide,insecticide,biostimulatori,uleiuri de parafina si ingrasaminte,acestea regasindu-se in
devizul 9 din proiectul de plantare.
42.310 lei/an : 4 trimestre pe an= 10577,50 lei /trimestru
Pe randul 2. „Alte cheltuieli materiale” au fost trecute cheltuielile cu manopera lucrarilor aferente
livezii din devizul 9 regasit in proiectul de plantare cum ar fi taierile de ramuri si fructificare nuc pe
rod,incarcare ramuri,preparare solutii pentru stropit,prasirea manuala,irigarea pomilor,recoltare manuala
in valoare de 16.169,90.
Pe randul 3. „Alte cheltuieli din afara” au fost prinse cheltuielile cu energia electrica din devizul
general atasat proiectuluiin valoare de 17010,10 lei.
Pe randul 4. „Cheltuieli privind marfurile” au fost trecute cheltuielile cu utilajele aferente livezii
din devizul 9 regasit in proiectul de plantare,cum ar fi transportul ramurilor cu remorca,tocatul
ramurilor,stropirea plantatiei,discuitul,ingrasamintele,scuturatul nucilor,in valoare de 4252.52lei.
Pe randul 6.”Cheltuieli cu personalul angajat”au fost cuprinse sumele calculate pentru un salariu
brut minimpe economie de 1.450 lei/luna/salariat.In acest capitol a fost prinsa suma de 1.065 lei/luna
reprezentand salariul pe care angajatul il primeste in urma achitarii taxelor de catre angajator:
1.065lei/lunax2 angajati=2.130 lei/luna
2.130lei/luna x12 luni=25.560lei/an
Pe randul 7.„Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala” a fost cuprinsa suma de 718
lei/luna/angajat:
63
718lei/lunax 2 angajati x12luni=17.232 lei/2 angajati
RON Valută
Salariul brut 1450 315.33

Bonuri de masă 0 0
Angajatul plăteşte la bugetele de stat 385 83.72
Salariul net
1065 231.6
(cunoscut si ca "salariu în mână")
Salariul complet
1783 387.74
(reprezintă costul total al angajatorului cu salariul)
Angajatorul (patronul) plăteşte la
333 72.42
bugetele de stat
Statul colectează la bugetele de stat în total 718 156.14
Pentru a ca salariatul sa fie platit cu 1065 RON net,
angajatorul cheltuieste 1783 RON.
Pe randul 9 “Cheltuieli cu amortizarea”au fost cuprinse amortizarile mijloacelor fixe ptr investitia propusa
spre realizare,conform tabelului anexat mai jos reiese cheltuielile cu amortizarile de 94044 lei /an
7837 lei/luna x 12 luni= 94044 lei/an.
Nr. Denumire utilaj/dotare Incadrare utilaj Durata de Valoare fara TVA Amortizare
crt achizitionat/construit amortizare -lei- lunara
-ani- -lei-
1 Tractor 2.1.21.1 Masini si utilaje pentru 8 (34568) 1638
prelucrarea solului: 2.1.214.1.1. (96 luni) 157.284,4
tractoare agricole
2 Grebla cu perii 1.2.21.1.2 masini pentru 12 (2465) 78
recoltart, curatat, treierat (144 luni) 11.215,75
3 Freza cu palpator 1.2.21.1.2 masini pentru 12 (5900) 186
recoltart, curatat, treierat (144 luni) 26.845
64
4 Tocatoare reversibila de iarba si 1.2.21.1.2 masini pentru 12 (4861) 154
crengi recoltart, curatat, treierat (144 luni) 22.117,55
5 Atomatizor tractat 2.1.21.1.2 Masini si echipamente 8 (6030) 286
pentru lucrarea si cultivarea (96) 27436,5
pamantului
6 Scuturator de pomi 2.1.21.1.2 Masini si echipamente 8 (30.469) 1444
pentru lucrarea si cultivarea (96 luni) 138.633,96
pamantului
7 Elevator 2.3.6.5 Elevatoare,alimentatoare 12 (3550) 112
(144 luni) 16.152,5
8 Remorca 2.3.2.2.26 remorci cu platforma 6 (6282) 397
fixa sau basculanta (72 luni) 28.583,1
9 Masina autopropulsanta pentru 2.1.21.1.2 Masini si echipamente 8 (34000) 1611
recoltat pentru lucrarea si cultivarea (96 luni) 154.700
pamantului
10 Electropompa 1.8.12 Statii de pompare si 48 (10520) 83
separare a a apei (576 luni) 47.866
11 Sistem video 3.1.5 aparatura video etc 6 (11802,5) 746

(72 luni) 53701,37
12 Bazin acumulare apa 2.1.17.4 Mijloace de depozitare 24 (3000) 47
(rezervoare,tancuri etc.) (288 luni) 13.650
incadrate in flux tehnologic
13 Imprejmuire plantatie 1.6.3 Imprejmuiri din-zidarie, 30 (13.125) 166
beton armat, metal (360 luni) 59.718,75
14 Cabina paza 1.6.8 Alte constructii neregasite 30 ani (1335,46) 17
in cadrul grupe 1.6 (360 luni) 6076,35
15 Sistem irigatii 2.1.21.1.2 Utilaje si instalatii 12 (27600) 872
pentru irigatii (144 luni) 125.580
total 7.837
Pe randul 10 ”Alte cheltuieli de exploatare “ a fost cuprinsa cheltuiala cu arenda aferenta suprafetei de
teren de 7 ha dupa cum urmeaza: 7 ha x 1000 lei/ha=7000 lei/an.
1.3 Proiecţia contului de profit şi pierdere B3

Fiind firma nou infiintata in aceasta anexa s-au trecut pe linia de „ Cheltuieli privind dobanzile”
sunt trecute dobanzile anuale aferente creditului pentru cofinantarea de 10%.Pe linia „Impozit pe
profit/cifra de afaceri” a fost calculat impozitul pe profit din Rezultatul net al exercitiului financiar”.
1.4 Bilanţ sintetic previzionat B4

Pe linia „Active imobilizate „ s-au trecut activele rezultate in urma realizarii investitiei si
implementarii proiectului.
Datele au fost preluate din CAPITOLUL 4 din devizul general,contructii utilaje,constructii care nu
necesita montaj.
Pe linia „Valoarea amortizarii cumulate”a fost trecuta amortizarea mijloacelor fixe ptr investitia
propusa.
Pe linia „Stocuri” au fost preluate randurile 1,2,3 si 4 din anexa B2.
Pe linia „Creante” nu avem datorii deoarece firma este nou infiintata.
65
Linia „Casa si conturi la banci” a fot preluata din B9 randul 11.
La capitolul ”Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an „este format din
„Imprumuturi si datorii la institutiile de credit” rata = dobanda/an ptr creditul pe care il va face.
TVA-ul va fi sustinut de catre beneficiar.

Tablou de rambursare credit bancar
35,020 EUR
Valoare credit
159,340 LEI
Dobanda anuala efectiva 2.00 %
Durata credit 240 luni
Perioada de gratie 24 luni
Sold la
Rata Dobanzi si Total plati
sfarsitul
Anul Luna rambursata comisioane catre banca
perioadei
LEI LEI LEI
LEI
Luna 1 0 0 0 159,340
Luna 2 0 0 0 159,340
Anul 1 de implementare
Luna 3 0 0 0 159,340
Luna 4 0 0 0 159,340
Luna 5 0 0 0 159,340
Luna 6 0 0 0 159,340
Luna 7 0 266 266 159,340
Luna 8 0 266 266 159,340
Luna 9 0 266 266 159,340
Luna 10 0 266 266 159,340
Luna 11 0 266 266 159,340
Luna 12 0 266 266 159,340
Luna 13 0 266 266 159,340
Luna 14 0 266 266 159,340
Anul 2 de implementare
Luna 15 0 266 266 159,340

Luna 16 0 266 266 159,340
Luna 17 0 266 266 159,340
Luna 18 0 266 266 159,340
Luna 19 0 266 266 159,340
Luna 20 0 266 266 159,340
Luna 21 0 266 266 159,340
Luna 22 0 266 266 159,340
Luna 23 0 266 266 159,340
Luna 24 0 266 266 159,340
Anul
1 de
Luna 25 738 266 1,003 158,602

Luna 26 738 264 1,002 157,865
66
Luna 27 738 263 1,001 157,127
Luna 28 738 262 1,000 156,389
Luna 29 738 261 998 155,652
Luna 30 738 259 997 154,914
Luna 31 738 258 996 154,176
prognoza
Luna 32 738 257 995 153,439

Luna 33 738 256 993 152,701
Luna 34 738 255 992 151,963
Luna 35 24,349 253 24,602 127,614
Luna 36 738 213 950 126,877
Luna 37 738 211 949 126,139
Luna 38 738 210 948 125,401
Luna 39 738 209 947 124,664
de prognozaAnul 2
Luna 40 738 208 945 123,926

Luna 41 738 207 944 123,188
Luna 42 738 205 943 122,450
Luna 43 738 204 942 121,713
Luna 44 738 203 941 120,975
Luna 45 738 202 939 120,237
Luna 46 738 200 938 119,500
Luna 47 738 199 937 118,762
Luna 48 738 198 936 118,024
Luna 49 738 197 934 117,287
Luna 50 738 195 933 116,549
Luna 51 738 194 932 115,811
Anul 3 de prognoza
Luna 52 738 193 931 115,074

Luna 53 738 192 929 114,336
Luna 54 738 191 928 113,598
Luna 55 738 189 927 112,861
Luna 56 738 188 926 112,123
Luna 57 738 187 925 111,385
Luna 58 738 186 923 110,648
Luna 59 738 184 922 109,910
Luna 60 738 183 921 109,172
Luna 61 738 182 920 108,434
Luna 62 738 181 918 107,697
Luna 63 738 179 917 106,959
Anul 4 de prognoza
Luna 64 738 178 916 106,221

Luna 65 738 177 915 105,484
Luna 66 738 176 913 104,746
Luna 67 738 175 912 104,008
Luna 68 738 173 911 103,271
Luna 69 738 172 910 102,533
Luna 70 738 171 909 101,795
Luna 71 738 170 907 101,058
Luna 72 738 168 906 100,320
Anul 5 de
prognoza
Luna 73 738 167 905 99,582

Luna 74 738 166 904 98,845
Luna 75 738 165 902 98,107
Luna 76 738 164 901 97,369
Luna 77 738 162 900 96,631
Luna 78 738 161 899 95,894
67
Luna 79 738 160 898 95,156
Luna 80 738 159 896 94,418
Luna 81 738 157 895 93,681
Luna 82 738 156 894 92,943
Luna 83 738 155 893 92,205
Luna 84 738 154 891 91,468
Luna 85 738 152 890 90,730
Luna 86 738 151 889 89,992
Luna 87 738 150 888 89,255
Anul 6 de prognoza
Luna 88 738 149 886 88,517

Luna 89 738 148 885 87,779
Luna 90 738 146 884 87,042
Luna 91 738 145 883 86,304
Luna 92 738 144 882 85,566
Luna 93 738 143 880 84,829
Luna 94 738 141 879 84,091
Luna 95 738 140 878 83,353
Luna 96 738 139 877 82,615
TOTAL 76,725 18,358 95,083 82,615

Centralizator Tablou de rambursare credit bancar
Plati
Anul 5
pentru Anul 1 de Anul 6
Anul 2 de Anul 1 de Anul 2 de Anul 3 de Anul 4 de de
achitarea implement de
implementare prognoza prognoza prognoza prognoza prognoz
datoriilor are prognoza
a
bancare
Rate 0 0 32,463 8,852 8,852 8,852 8,852 8,852
Dobanzi si
comisioan 1,593 3,187 3,066 2,456 2,279 2,102 1,925 1,748
e
Total Plati 1,593 3,187 35,530 11,309 11,132 10,955 10,777 10,600
Linia „Capital social” a fost trecuta suma de 200 de lei,acesta va raamne asa pe toata perioada de
implemtare si monitorizare a proiectului.
Pe randul „Rezervele exercitiului financiar” au fost preluate sumele din B3 randul 20.
Anul 1 al implementarii B5
In primul an al implementarii aua fost prevazute doua cereri de plata (transa 1 si transa 2) in lunile
iunie si septembrie.Cele doua au fost cumulate dupa cum urmeaza:
-TRANSA 1 din luna iunie au fost cuprinse urmatoarele: alimentarea cu apa si
energia,studiile,proiectarea,consultanta,asistenta tehnica,organizarea de santier,taxe.
 Alimentarea cu apa- 276.131,01 lei + 52.464,89 lei TVA
 Alimetarea cu energia 9.870 lei + 187.530 lei TVA
 Studii 6.500 lei + 1.235 lei TVA
 Proiectare 50% 27.300 lei +5.187 leiTVA
 Consultanta 13.650 lei + 2.593,50 lei TVA
 Asistenta tehnica 20.894 lei + 3.969,86 lei TVA
 Organizare santier 12.130,86 lei+ 2.304,86 lei TVA
 Taxe 17.173,80 lei + 3.263,02 leiTVA
68
Total = 383.649,67 lei fara TVA + TVA 72.893,43 lei; din care 90% cheltuieli eligibile= 345.284,70 lei
In TRANSA 2 din luna septembrie au fost cuprinse cheltuieli pentru constructii si instalatii si
consultanta.
 Constructii si instalatii – 522.070,47 lei + 99.193,38 leiTVA
 Consultanta 13.650 lei+ 2.593,5 lei TVA
Total= 535.720,47 lei fara TVA+ 101.786,88 lei TVA,din care 90% FEADR= 482.148,42 lei TVA
Pe linia A.3.1. Imprumut -cofinantare la proiect a fost trecuta cofinantarea in valoare de 159.340 lei.
Pe linia A.3.2. a fost trecut creditul cu ajutorul nerambursabil in valoare de 1.434.068 lei.
Pe linia A 4 a fost trecut 90% reprezentand ajutorul nerambursabil din Transa 1 si Transa 2.
Pe linia B1 a fost trecut TVA-ul din Transele 1 si 2 plus suma 100%.
Pe linia “C.2.1. La imprumut – cofinantare la proiect” a fost trecuta rata aferenta creditului contractat
aferent cofinantarii.
Pe linia E “Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA” au fost trecuta subventia aferenta
terenului in valoare de 27.600.
Pe linia “Materii prime si materiale” s-au trecut cheltuielile din Anexa B2 randurile 1 si 2 in valoare de
58.484 lei.
Pe linia „Energie si apa” au fost preluate sumele din B2 randul 3 in valoare de 9.872 lei.
Pe linia „ Alte plati aferente exploatatiei” au foat trecute cheltuielile cu arenda in valoare de 7000 lei/
an.
Pe linia „K1 plati TVA” a fost trecut TVA-ul aferent cheltuielilor in valoare de 14.318 lei
Linia „K3 impozit pe profit/cifra de afaceri” am scazut din venituri cheltuielile,am adaugat TVA-ul si
am inmultit cu 16%.
„Dividendele” pe aceasta linie au fost trecute dividendele in valoare de 5 %.
Anul 2 al implemantarii B6
In anul doi de implementare au fost prevazute doua cereri de plata (transa 3 si transa 4)in lunile iunie
si septembrie.Cele doua cereri au fost calculate dupa cum urmeaza:
In Transa 3 din luna iunie au fost prevazute urmatoarele:

 Montaj 1.642,13 lei +312 lei TVA
 Utilaje cu montaj 32.842,50 lei + 6.240,07 lei TVA
 Consultanta 13.650 lei + 2.593,50 lei TVA
 Dotari 6.076,35 lei + 1.154,50 lei TVA
Total Transa= 54210,98 lei fara TVA +118.544,54 TVA,90% FEADR 561.526,87 lei
In Transa 4 din luna septembrie au fost prevazute:

 Proiectare 50% 27.300 lei
 Consultanta 13.650 lei
 Utilaje fara montaj 582.968,75 lei
Total transa 4 : 623.918,75 lei fara TVA + 118.544.56 lei,90% FEADR 561526.87 lei
Pe linia A4 „ Ajutor nerambursabil FEADR (inclusiv avans)” au fost trecuti cei 90% reprezentand
ajutorul nerambursabil.
69
Pe linia B1 „Achizitii de active fixe corporale,inclusiv TVA” a fost TVA-ul din transele trei si patru
plus suma 100%.
Pe linia C 2.1 „La imprumut-cofinantare proiect” a fost trecuta rata aferenta creditului contractat
aferent cofinantarii.
Pe linia E „ Incasari din activitati de exploatare inclusiv TVA” a fost trecuta subventia aferenta
terenului in valoare de 27.600 lei/an.
Pe linia I1 „Materii prime si materiale” s-au trecut cheltuielile din anexa B2 randurile 1 si 2 in valoare
de 58.484 lei/an
Pe linia I3”Energia si apa” au fost preluate sumele din B2 randul 3 in valoare de 9.872 lei.
Pe linia I9” Alte plati aferente exploatatiei” au fost trecute cheltuielile cu arenda in valoare de 7000
lei / an.
Pe linia K1”Plati TVA” a fost trecut TVA-ul aferent cheltuielile in valoare de 14.318 lei/an.
Pe linia K3 Impozitul/profit am scazut din venituri cheltuielile,am adaugat TVA-ul si am inmultit cu
16%.
N – Pe linia”Dividentelor” au fost trecute in valoare de 5%.
1.5 Flux de numerar B8
Anexa B8 reprezintă proiecţia anilor de monitorizare, anii 1-5. În această perioadă se achită o parte
creditul contractate, ratele şi dobânzile, şi se încasează bani din activitatea de exploatare. De asemenea
se platesc materiile prime, materialele, alte materiale, apa necesara irigatiilor, salariile si asigurarile
aferente celor 2 angajati, impozitele, taxele si arenda si se incaseaza dividende.
1.6 Indicatori financiari
Conform Ghidului solicitantului SM 4.1a, indicatorii economico-financiari din cadrul sectiunii economice
trebuie sa se incadreze in limitele mentionate incepand cu al 2-lea an de la data finalizarii investitiei;
pentru proiectele care presupun infiintare, valoarea indicatorilor economici se va incadra in limitele
mentionate in cadrul sectiunii economice, incepand cu anul intrarii pe rod.
70
Modul de calcul şi baremurile limită care trebuie respectate sunt următoarele:
1. Valoarea totala a proiectului fara TVA

Valoarea investiţiei (VI) = 1.597.500 lei
2. Venituri realizate din activitatea curenta ,conform obievtului de activitate al
solicitantului.
Veniturile din exploatare (Ve) = Total an 1 = 458.850 lei
Total an 2 = 458.850 lei
3. Cheltuielile de exploatare sunt cheltuieli generate de derularea activitatii

curente,sunt cheltuieli aferente veniturilor din exploatare si se calculeaza in functie de domeniul de
activitatesi de costurile specifice.
Cheltuieli de exploatare (CE)= Total an 1 = 229,204 lei
Total an 2 = 229,204 lei
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata
rezultatului din exploatare trebuie să fie minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluaţi.
Rata rezultatului din exploatare (rRc) = Total an 1 = 50.05%
Total an 2 = 50.05%
71
Total an 3 = 50.05%
Total an 4 = 50.05%
Total an 5 = 51.57%
5. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiţiei (exprimat în ani).
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = 7.6277 ani
6. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii
evaluaţi;
Rata rentabilitatii capitalului investit(rRc) - Total an 1 = 15.00%
Total an 2 = 15.00%
Total an 3 = 15.00%
Total an 4 = 15.00%
Total an 5 = 15.00%
7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie să fie ≥1,2, pentru anii
evaluaţi ;
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - Total an 1 = 21.6490
Total an 2 = 21.6490
Total an 3 = 21.6490
Total an 4 = 21.6490
Total an 5 = 21.6490
8. Rata îndatorării pe termen mediu şi lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru
anii evaluaţi ;
Rata indatorarii pe termen mediu si lung(rl)- Total an 1 = 0.46%
Total an 2 = 0.42%
Total an 3 = 0.39%
Total an 4 = 0.36%
Total an 5 = 0.33%
9. Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar

viitoare.
Rata de actualizare – 8 %
10. Valoarea actualizată netă (VAN) – trebuie să fie pozitivă = 164.674 lei
11. Disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei (rândul S, din anexa B8 « Flux de

numerar » trebuie să fie pozitiv în anii de previzionare evaluaţi
Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - Total an 1 = 1 241 066
Total an 2 = 1 469 692
Total an 3 = 1 698 318
Total an 4 = 1 926 944
Total an 5 = 2 155 569
72
4.7.Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actualizată
netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu sau, după caz, analiza cost-eficacitate -s-a
prezentat la 4.6-Nu este cazul
4.8.Analiza de senzitivitate - Nu este cazul
4.9.Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
Principalele riscuri in agricultura practicata atat de catre solicitant sunt urmatoarele:

- Riscul de productie care poate sa apara datorita incertitudinii privind manifestarea factorilor naturali de
care depinde dezvoltarea culturilor este un risc cu grad de aparitie mediu in prezent pentru solicitant
datorita faptului ca in zona nu s-au mai inregistrat dezastre naturale (cutremure distructive, inundatii,
secete acute) din perioada 1955-1965. Zona in care se regasesc terenurile agricole exploatate de societate
este ferita de cutremure, in monografia satului nu se regasesc referiri la cutremure distructive care sa
afecteze agricultura. In ceea ce priveste climatul zonei, este un climat temperat, cu ierni blande si
precipitatii sub nivelul mediu al tarii, asadar singurul factor natural care reprezinta un risc pentru culturile
solicitantului este seceta cauzata de schimbarile climatice la nivel de glob, schimbari care la randul lor
sunt in stransa legatura cu poluarea masiva si defrisarile in masa. Pentru combaterea si prevenirea riscului
natural de seceta, s-a propus achizitionarea unei cisterne pentru transportul apei in vederea irigarii.
De asemenea, chiar daca schimbarile climatice nu pot fi preconizate, in cazul in care se vor repeta si se va
accentua fenomenul de seceta, managerul exploatatiei va asigura culturile cultivate in perioadele de
seceta succesive.
- Riscul de piata si pretul se refera la incertitudinea privind pretul cerealelor si a preturilor platite pentru
imputuri; acest risc are grad de apartiei scazut deoarece cererea pe piata a cerealelor este in continua
crestere atat la nivel national cat si la nivel global, cerealele fiind principala sursa de hrana pentru
populatie, iar in ceea ce priveste pretul, acesta este fluctuant anual in functie de cursul valutar, dar
niciodata nu va scade dramatic pentru ca sunt produse de care populatia este dependenta.
- Riscul institutional se refera la schimbarile legislative din Romania aparute datorita actiunilor guvernului
sau parlamentului tarii si este constituit din mariri sau scaderi de taxe, decizii prinvind protectia mediului,
decizii privind subventionarea productiei sau sustinerea asigurarilor pentru agricultura, etc si este un risc
cu grad de aparitie destul de ridicat datorita faptului ca legislatia se schimba/actualizeaza constant in
prezent; in acest sens, neputand fi evitate aceste schimbari se impune monitorizarea stricta a legislatiei in
domeniu de catre managerul exploatatiei agricole pentru a putea fi conectat la cerintele pietei si
schimbarile legislative in permanenta.
5.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

5.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilităţii şi riscurilor
Scenariul 1(varianta A) Scenariul 2 (varianta B)

1) Caracteristici tehnice
Realizarea unei remize parter pentru adapostirea Realizarea unei constructii integrate in sistem
utilajelor agricole prevazuta cu un spatiu pentru hala care sa cuprinda: remiza utilaje agrigole,
unelte manuale pentru lucrul terenului (sapa, zona de productie (spalare, uscare, spargere si
73
cazma, lopata etc.), amplasarea unei cabina calibrare nuci, ambalare), zona destina pentru
poarta prefabricate, realizarea unui bazin deschis birou, sala de mese si vestiar, camera depozitare.
tip laguna si a unui put forat pentru asigurarea Pe teren se vor mai realiza si urmatoarele:
necesarului de apa folosit la irigarea plantatiei, amplasarea unei cabina poarta prefabricate,
imprejmuire teren, platforma din beton, realizarea unui bazin deschis tip laguna si a unui
supraveghere video si realizarea plantatiei de nuc put forat pentru asigurarea necesarului de apa
pe o suprafata de 6.90 ha folosit la irigarea plantatiei, imprejmuire teren,
platforma din beton, supraveghere video si
realizarea plantatiei de nuc pe o suprafata de
6.90 ha.
2) Caracteristici economico-financiare
Perioada de referinta: 32 ani (2 ani implementare Perioada de referinta: 32 ani (2 ani implementare
si 30 ani de exploatare) si 30 ani de exploatare)
3) Sustenabilitate
a) Impactul social – cultural
Pentru ambele scenarii identificate, ca un rezultat direct putem preciza, din punct de vedere al
sustenabilitatii, cresterea nivelului activitatilor pomicole din localitate si asigurarea premizelor
dezvoltarii durabile a localitatii si zonei.
Sub aspect socio-cultural, efectele sunt directe si privesc :
- Asigurarea egalitatii de sanse in formarea si dezvoltarea locuitorilor din mediul rural fata de
locuitorii centrelor urbane,
- Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii si intre mediul rural si urban;
b) Estimari privind forta de munca ocupata:

 numar de locuri create in faza de executie: 10 locuri
 numar de locuri create in faze de operare: 2 locuri
c) impactul asupra factorilor de mediu
Impactul asupra apei
In timpul executiei se apreciaza ca emisiile de substante poluante spalate de pe suprafata de lucru, nu
vor fi in cantitati importante pentru a modifica semnificativ calitatea receptorilor naturali.
In timpul exploatarii impactul asupra apelor este nesemnificativ deoarece nu exista procese prin care
acest lucru sa se produca.
Impactul asupra aerului
In perioada de executie a lucrarilor activitatea din santier are un impact negativ nesemnificativ
asupra calitatii atmosferei.
In perioada de operare a investitiei singura sursa posibila de poluare o constituie centrala termica,
insa nivelul noxelor si dispersia lor in atmosfera se incadreaza in prevederile normativelor in vigoare.
74
Impactul asupra solului:
In timpul exploatarii poluarea solului poate fi consecinta nerespectarii normelor de igiena sau a unor
practici necorespunzatoare privind indepartarea si manipularea reziduurilor solide si lichide in cadrul
activitatilor de gestionare si depozitare ale acestora.
Impactul asupra biodiversitatii
In perioada de constructie posibilul impact asupra biodiversitati este nesemnificativ atat timp cat se
realizeaza o gestionare corespunzatoare.
In perioada de constructie impactul este pe termen scurt. Vegetatia din aproprierea zonelor in care se
executa lucrarile poate fi afectata de pulberile ridicate de mijloacele mecanice din timpul lucrarii.
Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public
Prin specificul obiectivului propus nu se poate preciza un impact negativ asupra asezarilor
umane sau a unor obiective de interes major.
Surse de zgomot si vibratii
In timpul executiei principalele surse de zgomot si vibratii sunt reprezentate instalatiile si
utilajele cu functii adecvate, precum si de circulatia mijloacelor de transport. Utilajele folosite au
puteri acustice asociate ce se incadreaza in liniile maxime admisibile.
In timpul explotarii nu s-au identificat surse de zgomot.
Surse de radiatii – nu este cazul.
d) impactul obiectivului de investitie raportat la contextul natural si antropic in care acesta se
integreaza
In ansamblu se poate aprecia ca din punct de vedere al mediului ambiant lucrarile ce fac obiectul
prezentului proiect nu introduc disfunctionalitati suplimentare fata de situatia actuala.
4) Riscuri
Riscuri specifice fazei de realizare a proiectului:
 Riscuri economice: creşterea preţului la energie; schimbarea ratelor de schimb valutar;
creşterea costului celorlalte utilităţi.
 Riscuri contractuale: întârzieri în îndeplinirea obligaţiilor contractuale; întârzieri la primirea
oferetelor din partea producătorilor de materiale, utilaje, echipamente; forţa majoră.
 Riscuri financiare: discontinuitate in alocarea surselor; creşterea costurilor pentru investiţia de
bază;
 Riscuri de mediu:- întârzieri ale proceselor de avizare; degradarea sau contaminarea terenului
în timpul derulării proiectului.
Riscuri specifice fazei de implementare a proiectului:
 Riscuri contractuale: întârzieri ale procesului de licitaţie; incoerenţa caietelor de sarcini; erori
în documentaţia de execuţie; subiectivitate în selectarea contractorului; întârzieri în îndeplinirea
obligaţiilor contractuale; întârzieri la furnizarea materialelor şi echipamentelor pe şantier; forţa
majoră.
 Riscuri tehnice (construcţie şi exploatare): lipsa de personal specializat şi calificat;
nerespectarea proiectului şi a documentaţiei de licitaţie; depăşirea costurilor alocate; evaluări
75
geotehnice neadecvate; control defectuos al calităţii; disponibilitatea materialelor şi echipamentelor;
nerespectarea condiţiilor de siguranţă şi sănătate ; contaminarea mediului înconjurător; disconfortul
populaţiei; întârzieri de finalizare.
 Riscuri determinate de factorul uman: erori de estimare; erori de operare; sabotaj; vandalism.
 Riscuri datorate evenimentelor naturale: alunecări de teren; incendii; inundaţii
 Riscuri operaţionale şi de sistem: probleme de comunicare; estimări greşite ale parametrilor
funcţionali; probleme în funcţionarea echipamentelor, utilajelor, legăturilor între sub-sisteme.
Riscuri specifice fazei de exploatare a proiectului:
Principalul risc ce poate sa apara este legat de capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona
(exploata) in mod corespunzator obiectivul de investitie realizat. Ne referim aici la posibilitatea
mentinerii nivelului a costurilor de exploatare in limitele planificate.
5.2.Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optim(e) recomand at(e)

Pentru ambele scenarii propuse am obtinut o rata de rentabilitate mai mica decat rata de actualizare
financiara si o valoare neta actualizata negativa astfel proiectul nu poate fi realizat fara ajutor financiar
nerambursabil.
Rezultatele obtinute arata faptul ca ambele sunt sustenabile privind urmatoarele considerente:
impactul social si cultural, egalitatea in sanse; forta de munca ocupata prin realizarea investitiei; impactul
asupra factorilor de mediu; impactul obiectivului raportat la contextul natural si antropic in care acesta se
integreaza.
Astfel, se recomanda alegerea scenariului optim, varianta A din considerente economice si
functionale (dimensiunea exploatatiei pomicole nu necesita investitii in constructii de tip industrial - hala
pentru productie si spatii pentru desfasurarea activitatii). De asemenea, pentru solutia aleasa s-a obtinut
un cost mai mic de realizare a investitiei, si anume: 1.597.499,87 lei fara tva, din care 817.800,85 lei fara
tva contructii-montaj, fata de 2.700.700,00 lei fara tva, din care 1.353.463,00 lei fara tva contructii-
montaj obtinut pentru varianta B.
5.3.Descrierea scenariului/opţiunii optim(e) recomandat(e) privind:

a)obţinerea si amenajarea terenului;
Terenul amplasamentului apartine beneficiarului in baza actului de superficie autentificat la Notar
Public Serban Mihaela-Lavinia cu nr. 600 din 10.03.2017.
b)asigurarea utilităţilor necesare funcţionării obiectivului;

Asigurarea utilitatilor privind alimentarea cu apa potabila se va realiza din surse proprii - put forat
pentru apa.
Pentru alimentarea pompelor de apa aferente putului de apa PF1 si a sistemului de
irigare/fertirigare se va realiza un bransament la reteaua electrica existenta in zona. Bransamentul se va
realiza cu o putere instalata de Pi = 6 kW trifazic.
76
c)soluţia tehnică, cuprinzând descrierea, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, funcţional-
arhitectural şi economic, a principalelor lucrări pentru investiţia de bază, corelată cu nivelul calitativ,
tehnic şi de performanţă ce rezultă din indicatorii tehnico-economici propuşi;
Pentru investitia de baza s-au identificat urmatoarele lucrari principale:
 lucrari de constructii:
 terasamente;
 rezistenta: infrastructura, suprastructura;
 arhitectura;
 lucrari de instalatii:
 instalatii sanitare;
Nivelul de performanta a lucrarilor:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii a legalizat constituirea in Romania a sistemului
calitatii in constructii. Prin acest sistem se urmareste ca realizarea si exploatarea constructiilor si
instalatiilor aferente sa fie de o calitate superioara, in scopul imbunatatirii conditiilor de confort si de
siguranta a utilizatorilor, a protejarii mediului inconjurator.
Astfel, au devenit obligatorii realizarea si mentinerea pe toata durata de existenta a constructiilor
si instalatiilor aferente, a urmatoarelor cerinte de calitate obligatorii:
 rezistenta mecanica si stabilitate;;
 securitate la incendiu;
 igiena, sanatate si mediu inconjurator;
 siguranta si accesibilitate in exploatare;
 protectie impotriva zgomotului;
 economie de energie si izolare termica;
 utilizare sustenabila a resurselor naturale.
Solutiile tehnice prezentate in memoriile de specialitate anexate documentatiei asigura cerintele de
performanta si calitate.
d) probe tehnologice şi teste.

Nu este cazul
5.4.Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii:

Valoare lei Valoare lei Valoare lei
fara TVA TVA19% cu TVA
1. VALOAREA TOTALA
din care : 1.597.499,87 300.261,95 1.897.761,82
- constructii montaj 817.800,85 155.382,16 973.183,01
- utilaje tehnologice cu montaj
32.842,50 6.240,08 39.082,58
- utilaje tehnologice fara
montaj 582.968,75 110.764,06 693.732,81
-dotari 6.076,35 1.154,51 7.230,86
2.ESALONAREA INVESTITIEI
INV / C +M 1.597.499,87 / 817.800,85 300.261,95/155.382,16 1.897.761,82/973.183,01
77
ANUL I
ANUL II
3. CAPACITATI
- Plantatie pomicola - nuc - 1038 plante
- Constructii parter - remiza
utilaje, cabina paza
prefabricata, platforma
betonata
- Sistem localizat de
irigare/fertirigare
- Imprejmuire teren
- Put forat si imprejmuire de
protectie
Suprafata teren =70.000,00 mp
Suprafata construita propusa –
68.90 mp
Din care:
Remiza utilaje - 65.60 mp
Cabina poarta - 3.30 mp
4. DURATA DE REALIZARE A
24 / 4 luni
INVESTITIEI / C+M
5.5.Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcţiunii

preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale aplicabile construcţiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice (pentru proiecte fără C+M – nu este cazul)
o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii
o Regulamentul privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat prin HG. nr. 272/ 1994;
o Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin H.G. nr.
273 /
1994;
o NTE 001/03/00 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor.
o Ordinul MAI nr. 163/28.02.2007 - Normele generale de aparare împotriva incendiilor.
o Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/14.07.2006, Hotararea nr. 1425/2006 privind aprobarea
Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 ;
o Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului;
o Hotarârea nr. 622/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru
constructii;
o Ghidul criteriilor de performanta a cerintelor de calitate conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în
constructii pentru instalatii sanitare din cladiri (revizuire GT-020/98 - volumul S) indicativ: GT 063-04;
o NP 003-96 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si
tehnologice
cu tevi din polipropilena
78
o I9 – 2015 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor sanitare aferente cladirilor.
(Revizuire si comasare normativele I9-1994 si I9/1-1996);
o I1/2000 Normativ pentru executarea instalatiilor cu conducte din P.V.C. (prin asimilare si la conducte
din alte
materiale plastice)
o P118-1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor ;
o Normativ P118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a - Instalatii
de stingere;
o NTPA - 002/2005 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor si direct in statiile de epurare;
o C.300-94 - Normativ pentru prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor de
constructii si instalatii
o Ordinul nr. 1010/2003 pentru aprobarea reglementarii tehnice Metodologie privind programul de
urmarire în timp a comportarii constructiilor din punct de vedere al cerintelor functionale, indicativ MP-
031-03 ;
o C56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
constructiilor;
o Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului;
o Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurator;
o Hotarârea nr.445 - 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra
mediului ;
o Ordinul nr. 77/N/28.10.1996 si HG 925/1995 privind verificarea proiectului tehnic.
o HG nr. 28 din 09.01.2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico- economice
aferente investițiilor publice, precum și a structurii și a metodologiei de elaborare a devizului general
pentru obiective de investiții și lucrari de intervenție.
o Normativ NP112 privind fundarea directă pe terenuri sensibile la umezire ;
o Normativele P100-1/2013 şi P100-3 : 2008 privind proiectarea construcţiilor în zone seismice ;
o Normativ CR 6 privind proiectarea structurilor portante din zidărie ;
o Normativ SR EN ISO 14688-1:2004/AC/2006- Cercetări şi încărcări geotehnice . Identificarea şi
clasificarea pământurilor – Partea I Identificare şi descriere ;
o C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente .
o P118/1999 – normativ de siguranţa la foc a construcţiilor .
o C58/1996 – Siguranţa la foc – norme tehnice pentru ignifugarea materialelor şi produselor combustibile
din lemn şi textile utilizate în construcţii aprobate cu nr. 24/N/1996 .
o Ordonanţa GR nr. 60 /1997 privind apărarea împotriva incendiilor .
o Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 .
o Legea nr. 10/ 24.01.1995 “Legea privind calitatea în construcţii
o STAS 10101/2A1 –75 “Acţiuni în construcţii “ – încărcări datorate procesului de exploatare pentru
construcţii civile şi industriale ;
o STAS 6054/77 privind adâncimea de îngheţ .
o Cod de proiectare , evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor , indicativ CR-1-1-3 ;
o Cod de proiectare . Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor . Acţiunea vântului , indicativ NP-
082 ;
o Cod de proiectare . Bazele proiectării structurilor în construcţii , indicativ CR 0 ;
o SR EN 1990 –august 2004 – Indice de clasificare G11 – Bazele proiectării construcţiilor ;
79
o Acţiuni asupra construcţiilor , Acţiuni generale – greutăţi specifice , greutăţi proprii , încărcări utile
pentru clădiri – SR EN 1991-1- 1 ; SR EN 1991-1-1/NA ;
5.6.Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei financiare şi

economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
Curs Euro / leu 4.55 din data de 25.05.2017
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
Euro Euro Euro
Ajutor public nerambursabil 315.180 315.180
Sursele de finanţare pentru completarea
necesarului de finanţare din care: 35.020 81.975 116.995
- autofinanţare
-împrumuturi 35.020
TOTAL PROIECT 350.200 81.975 432.175
6.Urbanism, acorduri şi avize conforme

Se vor prezenta conform prevederilor din Ghidul Solicitantului
6.1.Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire

Atasat – nr.152/29.06.2017 emis de primaria Municipiului Medgidia
6.2.Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege

Atasat- nr. cadastral 106259
6.3.Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de diminuare a

impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentaţia tehnico-economică
Se va depune la contractare.
6.4.Avize conforme privind asigurarea utilităţilor

Atasat- notificarea pentru inceperea executiei investitiei eliberata de Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea Litoral nr. 40 din 12.07.2017
6.5.Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Studiu topografic – se va elabora la faza D.T.A.C.+P.Th.+D.D.E.;
6.6.Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, în funcţie de specificul obiectivului de investiţii şi care
pot condiţiona soluţiile tehnice
Atasat-autorizatie de plantare nr. 111/20.09.2017
7.Implementarea investiţiei
7.1.Informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea investiţiei
80
Entitatea responsabila cu implementarea investitiei este NUC FRUMOS SRL , cu sediul profesional în Sat
Valea Dacilor,jud Constanta, fiind reprezentată legal de către Mihai Ioana Minerva in calitate de titular,
domiciliat în Strada Viceamiral Ioan Murgescu,nr 10, Judetul Constanta, posesor a C.I. Seria KZ, Nr.
311588, eliberată de SPCLEP Constanta la data de 05.10.2015, CNP 2781004131290.
7.2.Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de investiţii (în luni

calendaristice), durata de execuţie, graficul de implementare a investiţiei, eşalonarea investiţiei pe ani,
resurse necesare
Durata de implementare: 24 luni
Luna 1: studii de teren
Luna 1,2,3,4: avize, autorizatii
Luna 2,3 : elaborare sf
Luna 4: proiect tehnic
Luna 5: verificarea tehnica a proiectarii
Luna 3,4,5,6,7,8,9,10: documentatii necesare pentru obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor
obiectivului
Lunile 3,4, 13-27: organizarea procedurilor de achizitie publica
Lunile 8,9,10,11,12: desfasurarea obiectivului 1 conform deviz general
Lunile 16,17,18,19: desfasurarea obiectivului 2 cofnrom deviz general
Lunile 18,19 desfasurarea obiectivului 3 conform deviz general
Luna 8: organizarea de santier-contractare
Lunile: 9-19: receptia lucrarilor partiale+totale
Se ataseaza grafic de implementare prezentului studio de fezabilitate
81
7.3.Strategia de exploatare/operare şi întreţinere: etape, metode şi resurse necesare
Resursele pentru intretinerea livezii sunt utilajele achizionate ce ofera o mecanizare apropae complete a
lucrurlui in livada si de asemenea cei 2 angazati prevazuti prin cadrul proiectului sunt si ei o resursa
importanta. Etapele implementarii proiectului se regasesc atat in proiectul de plantare cat si in studiul de
fezabilitate.
7.4.Recomandări privind asigurarea capacităţii manageriale şi instituţionale

Pentru prevenirea riscurilor de gestionare a societatii si implicit a fondurilor europene nerambursabile se
recomanda monitorizarea stricta a legislatiei in domeniu pentru a fi conectat la cerintele pietei in
permanenta.
De asemenea se vor avea in vedere recomandarile din proiectul de plantare facute de ing. Dumitru Liana.
8.Concluzii şi recomandări
Recomandarile privind infiintarea si intretinerea plantatiei se ragsesc in proiectul de plantare. Se va
urmari indeaproape legislatia in domeniul accesarii fondurilor europene.
(B)PIESE DESENATE
82
A-001.0 - Plan incadrare in zona si plan de situatie;
A-002.0 - Plan parter si sectiune remiza utilaje;
A-003.0 - Fatade remiza utilaje
R-001.0 - Plan fundatii remiza utilaje;
Data: 25.05.2017
Proiectant
2
)Conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate poate fi adaptat, în funcţie de specificul şi complexitatea obiectivului
de investiţii propus.
Adaugirile la continutul cadru al Studiului de fezabilitate aprobat prin HG 907 din 29 noiembrie 2016 au
rolul de a ajuta la intocmirea acestuia in conformitate cu nota de subsol 2)
83

Model SF Nuc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model SF Nuc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Foaie de capăt

Echipa de proiect Nume Functie Semnătura

2.Situaţia existentă şi necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiţii

3. Identificarea, propunerea şi prezentarea a minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice pentru

4. Analiza fiecărui/fiecărei scenariu/opţiuni tehnico - economic(e) propus(e)

5.Scenariul/Opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)

(B)PIESE DESENATE(pentru proiecte fără C+M -după caz)

1.Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.2.Ordonator principal de credite/investitor

1.3.Ordonator de credite (secundar/terţiar)- după caz

Societatea detine o suprafata de …………. ha teren arabil situata in extravilanul satului

1.5.Elaboratorul studiului de fezabilitate: denumire și date de identificare, cod CAEN

Elaborator/proiectant proiect de plantare

Coordonate Studiu de fezabilitate :

 Se precizează tipul de acţiune eligibilă conform Fişei sub-Măsurii.

 La această secţiune se va fundamenta necesitatea şi oportunitatea investiţiei.

Fundamentarea necesitatii investitiei

 Calculul dimensiunii economice a fermei.

VERIFICAREA CONDITIILOR DE ELIGIBILITATE INDEPLINIREA FIECARUI CRITERIU DE ELIGIBILITATE

*EG1 Solicitantul trebuie să se încadreze în *Solicitantul este înregistrat la Oficiul Registrului

*EG2 Investiţia trebuie să se încadreze în cel - Investiţii în înființarea şi modernizarea fermelor

*EG3 Solicitantul trebuie să demonstreze *Beneficiarul va asigura partea de confinanţare din

*EG4 Viabilitatea economică a investiției trebuie *Îndeplinirea prezentului criteriu se regăseşte în

*EG8 În cazul pepinierelor, solicitantul se *Nu este cazul

*EG9 Exploataţia trebuie să respecte Exploataţia pomicolă ……………….. va avea dimensiunea

 în cazul investiţiilor care presupun

*după caz, în funcție de tipul solicitantului ;

*EG10 Suprafața înființată/replantată prevăzută Suprafaţa ce urmează a se înfiinţa cu plantatia de nuci

*EG11 Contribuția în natură este eligibilă doar *Nu este cazul

*EG13 În cazul procesării la nivelul fermei atât *Nu este cazul

*EG15 Investițiile în înființarea şi/sau Proiectul prevede investitii în înfiinţarea de instalaţie

*EG16 Investițiile în instalații al căror scop *Nu este cazul

*EG17 Solicitantul va demonstra că profitul *Nu este cazul

PRINCIPIUL DE SELECŢIE Îndeplinirea fiecărui criteriu de selecţie (dupa caz)

P1 Principiul speciei pomicole prioritare (piersic, Nu este cazul

P2 Principiul dimensiunii (ferme mici) Nu este cazul.

P3 Principiul sistemului de cultură prioritar Sistemul de cultură în exploataţia solicitantului este

P5 Principiul asocierii (investiţiile realizate de *Nu este cazul

P7 Principiul nivelului de calificare (studii *Nu este cazul

P9 Principiul reconversiei (investiţii care *Nu este cazul

P10 Principiul economisirii apei, pentru *Nu este cazul

Total punctaj 28 puncte

√ Încadrarea proiectului în sectoarele prioritare și domeniile de intervenție;

Proiectul vizeaza Submăsura 4.1a „Investiții în exploataţii pomicole” ce se încadrează, conform

Sprijinului acordat prin această sub-măsură, va contribui la:

 Se va descrie ce se doreşte să se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacităţi de

Se vor achizitiona utilaje pentru desfasurarea activitatii pomicole:

In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare, exploatatia agricola vegetala a

 Standarde pentru mentinerea structurii solului

 Standarde pentru mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole

 Standarde pentru protejarea si gestionarea apei

 Se va descrie conformitatea obiectivelor investiţiei urmărite prin proiect cu obiectivele

Se vor descrie obiectivele tehnice, financiare si de mediu.

3.Freza cu palpator- specificatii tehnice:

4.Atomizor tractat-specificatii tehnice

5.Tocatoarea reversibila de iarba si crengi-specificatii tehnice:

6.Scuturator de pomi-specificatii tehnice

8.Remorca- specificatii tehnice

9.Masina autopropulsata recoltare-specificatii tehnice

10.Electropompa submersibila si electrovana apa-specificatii tehnice

13.Cabina paza-specificatii tehnice

14. Sistem de irigatii- specificatii tehnice

 În cazul proiectelor care vizează investiţii în sisteme de irigaţii se va descrie modalitatea de

EG1 Solicitantul trebuie să se încadreze în Solicitantul este înregistrat la Oficiul Registrului

EG3 Solicitantul trebuie să demonstreze Beneficiarul va asigura partea de confinanţare din

EG4 Viabilitatea economică a investiției trebuie Îndeplinirea prezentului criteriu se regăseşte în

EG8 În cazul pepinierelor, solicitantul se Nu este cazul

EG11 Contribuția în natură este eligibilă doar Nu este cazul

EG13 În cazul procesării la nivelul fermei atât Nu este cazul

EG16 Investițiile în instalații al căror scop Nu este cazul

EG17 Solicitantul va demonstra că profitul Nu este cazul