Indrumar Utilaje

14
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

5
Corneliu Popa
14.1. Etapele pregatirii investitiei 14.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii unui obiectivde investitii 14.3. Avize i acorduri 14.4. Alegerea ampiasamentului general
451 452 461 480
14.5. Stabilirea ampiasamentului Tn localitate

14.6. Proiectarea planului general alTntreprinderii 14.7. Proiectarea corpului principal de fabricate 14.8. Dimensionarea depozitelor i a spatiilor tehnologice asimilate acestora 14.9 Exemplu de calcul. Elemente de inginerie tehnologica
483
484 486 541 543
Bibliografie
546
14.1. Etapele pregatirii investitiei

Pregatirea unei investitii Tn vederea executiei necesita parcurgerea urmatoarelor etape: s Studiuf de prefezabilitate ^ Studiul de fezabilitate s Proiectul tehnic si caieteie de sarcini s Angajarea persoanei juridice achizitoare (investitorului) Tn etapa de contractare a executiei investitiei: - elaborarea documentelor de licitatie; - asigurarea surselor de finantare;
452
Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produse/or lactate fermentate
obtinerea autorizatiei de construire; lansarea licitatiei; desfasurarea licitatiei; adjudecarea executiei investitiei in favoarea contractantului castigator; mcheierea contractului de executie; deschiderea finantarii executiei.
14.2. Documentatia tehnico-economica aferenta proiectarii unui obiectiv de investitii In realizarea unei investitii exista doua activitati distincte:
o activitate premergatoare luarii deciziei care are caracter de unicitate, fiind facuta Tn special cu scopul stabilirii efectului economic; o activitate care se desfasoara dupa luarea deciziei si are drept scop detalierea conceptiei si executia obiectivului cu preocupari pentru Tmbunatatirea eficientei economice.
Proiectarea, care se desfasoara Tn ambele faze, comporta o analiza aprofundata si multilaterala a unor variante rational posibile, diferentiate ca tehnologie, nivel tehnic, solutii constructive, organizare i amplasare, pentru a putea alege varianta optima din punct de vedere tehnico-economic. Documentatia tehnico-economica aferenta unui obiectiv de investitii se elaboreaza in urmatoarele faze de proiectare: ^ Studiul de prefezabilitate s Studiul de fezabilitate ^ Proiectul tehnic si caietele de sarcini (detalii de executie). Studiile de prefezabilitate si de fezabilitate au rolui de a furniza elementele necesare pentru luarea deciziei de realizare a investitiei, iar proiectu! tehnic, caietui de sarcini si, eventual, detaliile de executie, au rolul de a furniza elementele necesare pentru realizarea fizica a obiectivului de investitii Tn lirnitele aprobate prin studiile de prefezabilitate si fezabilitate. Studiile de prefezabilitate i fezabilitate sunt docurnentatii unice Tn care trebuie sa se faca compararea variantelor posibile Tn vederea alegerii variantei optime din punct de vedere tehnico-economic.
In cadrul studiilor de prefezabilitate si fezabilitate trebuie sa se analizeze si sa se traga concluzii asupra urmatoarelor aspecte: necesitatea si oportunitatea investitiei;
Produse lactate fermentate
453
r i
- arnpiasamentul general; - arnpiasamentul in localitate; - probleme de productie, concretizate prin gama sortimentala de produse lactate fermentate si capacitatea de productie; - probleme legate de exploatarea unitatii, concretizate prin elemente privind asigurarea cu materie prima, distributia produselor finite, asigurarea cu energie electrica si termica, alimentare cu apa la calitatea impusa de procesul tehnologic, evacuare ape uzate, forta de munca necesara realizarii productiei, probleme de cooperare, protectia muncii; - planul general al TntreprinderiL cu definirea configuratiei incintei, stabilirea suprafetei de teren ocupate, stabilirea gradului de ocupare a terenului; - lista principalelor utilaje si instalatii din dotarea constructiilor; - probleme de lucrari de construct!! - montaj cu indicarea principalelor solutii constructive, principalele materiale de constructii folosite, solutii de arhitectura si estetica constructiilor, de distribute a retelelor, circulatia interna si legaturile cu caile de acces exterioare; - problemele principale legate de organizarea santierului sj asigurarea fortei de munca pentru realizarea obiectivului de investitie; - valoarea investitiei si graficul de esalonare a fondurilor pentru realizarea investitiei; - etapele de realizare a investitiei tinand cont de termenele de punere Tn functiune, durata probelor tehnologice si conditiile de realizare a acestora; ' - indicatorii tehnico-economici cu prezentarea variantei celei mai avantajoase si compararea acestor indicator! cu indicatorii realizati Tn alte unitati de profil. Proiectul tehnic trebuie sa asigure informatii complete astfel Tncat: persoana juridica achizitoare (investitorul) sa obtina date tehnice si economice complete privind viitoarea lucrare si sa raspunda cerintelor sale tehnice, economice si tehnologice; - contractantul lucrarii sa poata eiabora oferta, sa analizeze datele tehnice si tehnologice necesare stabilirii valorii ofertei, precum si informatii complete privind executia lucrarilor; - pe baza lui sa se poata elabora detaliile de executie. Pentru a asigura datele necesare analizelor si luarii deciziilor prezentate mai sus, s-a stabilit continutui - cadru al proiectelor pe fiecare faza de proiectare (Ordin MF si MLPAT nr. 1743 / 69 / N / 1996). -
454
14.2.1. Studiul de prefezabihtate Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se fundamenteaza necesitatea si oportunitatea realizarii obiectivului de investitie. Studiul de prefezabilitate se Tntocmeste de persoana juridica achizitoare (investitor) prin forte proprii sau cu sprijinul unor consultant!' de speciaiitate si se aproba de conducerea acesteia. Continutul cadru a! studiului de prefezabilitate este urmatorul: A - Parti scrise 1. Date generale 1.1. Denumirea obiectivului de investitii. 1.2. Elaboratorul studiului de prefezabilitate (persoana juridica achizitoare, consultantul).
1.3. Ordonatorul principal de credite.

1.4. Persoana juridica achizitoare (investitor). 1.5. Amplasamentul general. ^ 1.6. Tema, cu fundamentarea necesitatii si a oportunitatii investitiei. 2. Evaluari pentru proiectarea studiului de prefezabilitate si a studiului de fezabilitate
2.1. Valoarea totala estimativa a obiectivului de investitie. 2.2. Cheltuieli pentru proiectarea'Studiului de prefezabilitate. 2.3. Cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate.
2.4. Cheltuieli pentru obtinerea avizelor legale necesare elaborarii studiilor de prefezabilitate si fezabilitate. 2.5. Cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind organizarea licitatiei, prezentarea ofertelorsi adjudecarea proiectarii investitiei. 3. Date tehnice ale investitiei 3.1. Suprafata si situatia juridica a terenului ce urrneaza a fi ocupat de obiectivul de investitie. 3.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasarnent (zona seismica de calcul si perioada de colt; natura terenului de fundare si presiunea conventionala; nivelul maxim al apelorfreatice). 3.3. Caracteristicile principale ale constructiilor: - Pentru cladiri: aria construita, aria desfasurata i nurnarul de nivele; - Pentru retele: lungimi si diametre. 3.4. Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur si apa calda, hidrofoare, ascensoare etc.) 3.5. Utilitati (mod de asigurare a acestora si solutia avuta in vedere).
455
4. Finantarea Valoarea totala estimata a investitiei, mentionandu-se valorile din surse proprii, din credite bancare, din fondurile bugetului de stat sau al bugetului local, din fondurile special constituite prin lege, Tn afara acestor bugete, din credite externe garantate sau contractate direct de stat. B - Parti desenate 1. 2. Planul de amplasare Tn zona Planul general.
14.2.2. Studiul de fezabiSltate Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia care cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici ai investitiei prin care trebuie sa se asigure utilizarea rationala si eficienta a cheltuielilor de capital si a cheltuielilor materiale pentru satisfacerea cerintelor economice si sociale. Studiul de fezabilitate se elaboreaza de catre contractantui desemnat prin licitatie, iar aprobarea lui are Tn vedere asigurarea surselor de finantare. Continutul - cadru al studiului de fezabilitate este urmatorul: A - Parti scrise 1. Date generale 1.1. Denumirea obiectivului de investitie. 1.2. Elaborator (proiectant, persoana juridica achizitoare). 1.3. Ordonatorul principal de credite. 1.4. Persoana juridica achizitoare (investitor). 1.5. Amplasamentul general. 1.6. Tema, cu fundamentarea necesitatii si a oportunitatii avute Tn vedere la aprobarea studiului de prefezabilitate. 1.7. Descrierea functional^ si tehnologica inclusiv memorii tehnice pe specialitati. 2. Date tehnice ale investitiei 2.1. Suprafata si situatia juridica a terenului ce urmeaza a fi ocupat de obiectivul de investitie 2.2. Caracteristicile geofizice ale terenului din ampiasament (zona seismica de calcui si perioada de colt; natura terenului de fundare si presiunea conventionala; nivelul maxim al apelorfreatice). 2.3. Caracteristicile principale ale constructiilor:
456
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate ferrnentate
Pentru cladiri: deschideri, travee, aria construita, aria desfasurata, numarui de nivele si maltirnea acestora, volumul construit. - Pentru retele: lungimi, lalirni, diametre, rnateriale, conditii de pozare etc. 2.4. Structura constructive Pentru cladiri i retele se va face o descriere a solutiiior tehnice avute tn vedere, cu recomandari privind tehnologia de reaiizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect in parte. 2.5. Principalele utilaje de dotare a constructiilor (cazane de abur sau apa calda, hidrofoare, ascensoare etc.) 2.6. Instalatii aferente constructiilor. Se vor descrie solutiile adoptate pentru instalatiile de iluminat, forta, curenti slabi, apa, canalizare etc. 2.7. Utilitati. Se va descrie modul de asigurare a acestora si soiutiile tehnice adoptate. 3. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei 3.1. Total personal, din care personal de executie 3.2. Locuri de munca nou create 4. Devizul general al investitiei. Valoarea totala a obiectivului de investitie, cu 'detalierea pe structura devizului general. 5. Principal hdicatori tehnico-economici ai investitiei: 5.1. Valoarea totala a investitiei, din care constructii - montaj 5.2. Esalonarea investitiei (INW C + M) - Anul I - Anul II
V
5.3. Durata de reaiizare a investitiei (luni) 5.4. Capacitati (Tn unitati fizice). Principalii indicator! se vor completa, dupa caz, cu date privind: Conditiile financiare de reaiizare a obiectivului (analiza cash-flow, inclusiv cu rata de actualizare, rata interna de rentabilitate, analiza raportului cost - profit, rata impozitului, perioada de scutire de impozit, influenta variatiei m timp a preturilor, rata dobanzii la creditele bancare, rata de schimb valutar etc.); Masini si utilaje necesare procesului tehnologic (lista principalelor utilaje, echipamente si dotari cu indicarea capacitatii tehnice a acestora); Productia si desfacerea (lista produselor, capacitatea teoretica anuala de produse, durata proiectata pentru functionarea capacitatii pentru fiecare produs, pretul unitar pe fiecare produs, pretul de vanzare a produselor similare fabricate m tara sau procurate din import);
457
Materiile prime, materialele, combustibilii si energia consumata pentru fiecare produs in parte i preturile de procurare ale acestora; Manopera (cu detalierea pe structura de personal); Cheltuieli generale ale unitatii (taxe, comisioane, impozite, instruire personal, chirii si / sau amortismente, cheituieli de administrate si marketing etc.).
6. Finantarea investitiei. Din valoarea totala a investitiilor se mentioneaza valorile acoperite din: surse proprii, credite bancare, fonduriie bugetului de stat sau ale bugetului local, fondurile speciale, In afara acestor bugete, credite externe garantate sau contractate direct de stat. 7. Avize si acorduri. Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei Tn vigoare, privind: Avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei; Certificatui de urbanism, cu Tncadrarea amplasamentului In planul urbanistic, precum si regimul juridic al terenului; Avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canal, telecomunicatii etc.);
Avizele pentru consumul de combustibili; Avizele pentru protectia mediului si apelor; Alte avize de specialitate.
1. Planui de amplasare In zona
2. Planul general
3. Planuri si sectiuni de arhitectura pentru principalele obiecte de constructii
14.2.3. Proiectut tefanic i caietele de sarcsni Proiectul tehnic si caietele de sarcini (care fac parte integranta din proiectul tehnic) reprezinta documentatia scrisa si desenata pentru care se eiibereaza autorizatia de construire si care face parte din documentele de licitatii, pe baza carora se Intocmeste oferta si se executa lucrarea.
Proiectul tehnic i caietele de sarcini se elaboreaza pentru fntregul obiectiv de investitie si nu pe obiecte si lucrari sau parti din obiectele si lucrarile ce intra In componenta obiectivului de investitie pentru care s-a aprobat studiul de fezabilitate.
458
Continutul cadru al proiectului tehnic este urmatorul:
1. Descrierea generala a lucrarilor 1.1. Elemente generale. Proiectul tehnic se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate aprobat, etapa Tn care au fost stabilite elementele si solutiile principale ale lucrarii si au fost obtinute toate avizele, acordurile si aprobarile executarii lucrarii. 1.2. Descrierea lucrarilor. Se fac referiri asupra urmatoarelor elemente: Amplasamentul; Topografia; Clima si fenomenele naturale specifice zonei; Geologia, seismicitatea; Prezentarea proiectului pe volume, brosuri, capitole; Organizarea de santier, descriere sumara, demolari, devieri de retele etc.; Caile de acces provizorii; Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon etc., pentru organizarea de santier si definitive; Caile de acces, caile de comunicatii etc.; Program de executie a lucrarilor, grafice de lucru, program de receptie;
Trasarea lucrarilor;
Protejarea lucrarilor executate si a rnaterialelor din santier; Masurarea lucrarilor; Laboratoarele necesare si testele care cad Tn sarcina contractantului lucrarii; Servicii sanitare Tn santier; Relatii Tntre contractant, consultant si persoana juridica achizitoare (investitor);
Memorii tehnice de specialitate.
2. Caietele de sarcini
Caietele de sarcini sunt documente tehnice care:

> > Dezvolta Tn scris elementele tehnice mentionate Tn planse; Prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planselor.
Caietefe de sarcini se elaboreaza de proiectant pe baza planselor si se organizeaza Tn brosuri distincte pe specialitati. 2.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini Fac parte integranta din proiectul tehnic si din documentele de licitatit;
459
Reprezinta descrierea lucrarilor care fac obiectul licitatiei; plansele fac prezentarea lor grafica iar breviarele de calcul prezinta dimensionarea elementelor constituente; Plansele, breviarele de calcui si caietele de sarcini sunt complementare; Contin nivelul de performanta a lucrarilor, descrierea solutiilor tehnice si tehnologice folosite; Cuprind caractehsticile si calitatile materialelor folosite, testele si probele acestora; Descriu lucrarile care se execute, calitatea, modul de realizare, testele, verificarile si probeie acestor lucrari, ordinea de executie si montaj i aspectul final; Tmpreuna cu plansele trebuie sa perrnita determinarea cantitatilor de lucrari, costurile lucrarilor sj ale utilajelor, forta de munca si dotarea necesara executiei lucrarilor; Sa stabileasca responsabilitatile pentru calitatile materialelor si ale lucrarilor sj responsabilitatile pentru teste, verificari, probe; Sa prevada rnoduf de urmarire a cornportarii Tn timp a investitiei; Sa prevada masurile si actiunile de demontare, demolare, inclusiv reintegrarea Tn mediul natural a deeurifor dupa expirarea perioadei de ^ viata (postutilizarea).
1
2.2. Tipuri si forme de caiete de sarcini
In functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi: Pentru executia lucrarilor;

Pentru receptii, teste, probe, verificari si punere Tn functiune, urmarirea cornportarii Tn timp a constructiilor; Pentru furnizorii de materiale, utilaje, echipamente si confectii diverse. In functie de domeniui la care se refera, caietele de sarcini pot fi: Generale - se refera la lucrarile curente de constructii si se pot elabora pe categorii si capitole de lucrari; Specifice - se elaboreaza independent pentru fiecare lucrare.
Continutul caietelorde sarcini

Caietele de sarcini elaborate pentru fiecare categorie de lucrare trebuie sa cuprinda: Breviarele de calcul pentru dimensionarea elementelor de constructii si
instalatii;
Nominalizarea planselor; Proprietatile materialelor componente (fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste;
460
Proiectarea obiectivelor de mvestitii din industria produselor lactate fermentate
Dimensiunea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarii; Ordinea de executie, probe, teste, verificari ale lucrarii; Standarde, normative, prescript!! care trebuie respectate la materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari; Conditii de receptie, aspect, culori, tolerante. 3. Listele cu cantitatile * de lucrari Acest capital cuprinde toate elementele necesare pentru cuantificarea valorica si a duratei de executie a investitiei si anume: Centralizatorul obiectelor pe obiectiv; Centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte; Listele cu cantitatile de lucrari pe capitole de lucrari; Structura articolelor pe capitole de lucrari; Listele cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotarile, , pentru executia lucrarilor care fac obiectul licitatiei publice;
Specificatiile tehnice.
4.1 Graficul general de realizare a investitiei
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza carora se elaboreaza partile scrise ale proiectului. Piesele desenate se compun din: 1. Planurile generale Planurile de amplasare a reperelor de nivelment si planimetrie;
Planurile topografice principale; Planurile de amplasare a forajelor si a profilelor geotehnice; Planurile principale de amplasare a obiectelor, drumuhlor, aleilor pietonale, platformelor etc.
Planurile principale privind sistematizarea verticala a terenului; Planurile principale privind constructive subterane.
2. Plansele principale ale obiectelor 3. Arhitectura Cuprinde plansele principale privind arhitectura fiecarui obiect, dupa cum urmeaza: Planul individual de amplasare; Planurile de arhitectura ale nivelelor; Sectiuni, fatade, detalii importante; Tablouri de prefabricate, confectii, tamplarii si finisaje interioare si exterioare.
461
4. Structura. Cuprinde plansele principale privind structura de rezistenta pentru fiecare obiect. 5. Instalatitle. Capitolul cuprinde planele principale privind executia instalatiilor fiecarui obiect si anume:
Planurile principale de amplasare a utiiajelor;

Scheme principale ale instalatiilor; Sectiuni, vederi, detalii principale; plansele contin cote, dimensiuni, calitatile materialelor, verificarile i probele necesare, izolatii termice, protectii anticorosive i parametrii principali ai instalatiilor.
6. Dotari si instaiatii tehnologice Capitolui cuprinde planurile principale de tehnologie si montaj, sectiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante, detalii de montaj etc. si anume: Desene de ansambiu; Schemele tehnologice ale fluxului tehnologie; Schemele instalatiilor electrice, de automatizare, comunicatii, retele de combustibil, apa, iiuminatetc., ale instalatiilor tehnologice; Planurile de montaj, dimensiuni de amplasare, sarcini etc., inclusiv schemele tehnologice de montaj; Diagramele, nomogramele, calculele tehnologice si de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii Tn functiune si exploatarii; Listele cu utilajele si echlpamentele din componenta planurilor tehnologice, inclusiv parametri, performance si caracteristici. Caracteristicile tehnice si parametrii functionaii se prezinta fn cadrul unor limite rezultate din breviarefe de calcul. 7. Dotari de mobilier, inventar gospodaresc, paza contra incendiilor, protectia muncii etc. Planurile principale de amplasare i montaj; Listele cu dotari, inclusiv parametri, performante si caracteristici.
14.3. Avize i acorduri

14.3.1. Certificatul de urbanism i autorizatia de construire/desfiintare Realizarea constructor industriale, inclusiv a instalatiilor aferente acestora se efectueaza Tn baza autorizatiei de construire emisa in conformitate cu prevederile docurnentatiei de urbanism si a certificatului de urbanism.
462
Proiectarea obiectiveior de investitii din industria produsetor lactate fermentate
fn cazul Tn care, pentru realizarea unui obiectiv de investitie este necesara desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau total a) a unor constructii sau instalatii aferente, este necesara autorizatia de desfiintare. Certificate de urbanism Certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului elementele privind: regimul juridic, economic si tehnic al constructiei; caracteristicile zonei de amplasament; cerintele urbanistice ce trebuie mdeplinite; iista avizelor si acordurilor necesare Tn vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii.
.
Solicitantul certificatului de urbanism poate fi o persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la o constructie sau un amplasament. Certificatul de urbanism se emite pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente acestora, precum si Tn vederea desfiintarii (demolarii, dezafectarii si dezmembrarii partiale sau totale) a unor constructii sau instalatii aferente. Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizatie de construire /desfiintare s/ nu confera dreptul de a executa lucrarile de constructie. Certificatul de urbanism este emis de preedintele consiliului judetean sau de prirnar, Tn functie de categoritle de constructii si de documentatia de urbanism si de amenajare a teritoriului. Documentatia i tehnica necesara emiterii certificatului de urbanism consta Tn planul de situatie, elaborat pe suport topografic - vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie - la scarile 1 : 5 000 pana la 1:500. Certificatul de urbanism emis face specificatii cu privire la: > regimul juridic: - situarea constructiei; - natura proprietatii; - servitutile care greveaza asupra constructiei; > regimul economic: folosinta actuala; destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului; regiementari privind obligatiile fiscale ale investitorului;
453
alte prevederi ce se refera la zona de amplasament;
> regimul tehnic: - informatii extrase din documentatiile de urbanism si din planurile de amenajare ateritoriului; - regimul de aliniere a teritoriului si a constructiilor fata de drumurile publice adiacente; - retrageh si distante obligatorii la amplasarea constructiilor; - Tnaltimea maxima a constructiilor si caracteristicile volumetrice (numar de niveluri, dimensiuni reale); - procentul maxim de ocupare a terenului (POT si coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT); - utilitati (apa, gaze, energie electrica, energie termica, telecomunicatii, canalizare etc.) - circulate pietoni si autovehicule; - elemente privind volumetria si aspectul general al cladirilor Tn raport cu constructiile Tnvecinate; - necesitatea elaborarii unei documentatii de urbanism de tip P.LJ.Z sau P.U.D. > Tncadrarea / nemcadrarea lucrarilor m prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului; > Tntocmirea unor documentatii de urbanism suplimentare, de tip plan urbanistic zonal (P.U.2.) sau de detaliu (P.U.D.) care sa justifice sofutia urbanistica propusa sau sa modifice reglementarile urbanistice existente pentru zona de amplasament; > limitele constructiei, retragerile obligatorii i alte elemente extrase din documentatiile de urbanism; > rnentionarea avizelor i acordurilor care trebuie sa Tnsoteasca proiectul de autorizare;
4 avize si / sau acorduri obtinute pe plan local, prin grija emitentului autorizatiei, pe baza fiselor tehnice (completate de proiectant) si care se includ Tn acordul unic pentru:
-utilitati urbane, Tn vederea avizarii racordarii investitiei la utilitatile urbane necesare functionarii acesteia, inclusiv pentru organizarea executiei lucrarilor (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, alimentari cu energie termica, alimentare cu gaze naturale, telefonizare, salubritate, transport urban ori alte utilitati urbane, Tn functie de existenta acestora si de relatia posibila cu investitia);
464
Proiectarea obiectivelor de investltii din industha produselor lactate fermentate
-prevenirea si stingerea incendiilor (Ordin Ml 791/1998), aparare civila (Ordin MAN M46/1997), acordul de mediu (Legea 137/1995), avizul sanitar (Ordin MS 331/1999) eliberate pe baza documentatiei elaborata de proiectant. + avize si / sau acorduri obtinute prin grija soiicitantului: avize specifice: - avize necesare pentru situatii deosebite, ca urmare a conditiilor speciale de amplasament; - avizul expertului tehnic pentru cerinta de calitate Af (rezistenta si stabilitatea terenurilor de fundare a constructiilor);
- avizul care cuprinde monumente si zone de protectie a acestora.

acordul inspectoratului de Statin Constructii pentru: - interventiile asupra constructiilor, determinate de necesitatea eliminarii efectelor actiunilor accidentale (naturale); - interventiile determinate de actiuni ale omului asupra constructiilor in vederea schimbarii de destinatie si performante; avizul proiectantului initial sau expertiza tehnica;
acordul veciniior solicitat In situatiile:

- constructiile noi amplasate adjacent constructiilor existente, In cazul Tn care constructiile noi impun luarea unor masuri de interventie pentru protejarea imobilelor existente i daca prin proiect se mentine aceasta obligativitate;
- constructiile noi cu alte functiuni decat cele ale cladirilor Tnvecinate.
Autorizatia de construire / desfiintare Autorizatia de construire / desfiintare este actui de autoritate al administratiei publice locale, Tn baza caruia se pot executa lucrari de constructii (legea 50/1991; 453/2001) si pe baza caruia se realizeaza amplasarea, proiectarea, executarea i functionarea obiectivelor de investitie, respectiv pentru dezafectarea constructiilor i amenajarilor. Solicitantul autorizatiei de construire / desfiintare poate fi o persoana fizica sau juridica Tndeplinind urmatoarele conditii: detine un titlu asupra constructiei; atesta dreptul de proprietate sau un Contract de concesiune, de cesiune, de comodat.
465
Autorizatia de construire / desfiintare se elaboreaza cu respectarea prevederilor: Documentatiilorde urbanism; Pianuriior de amenajare a teritoriului; Cerintelor impuse prin certificatul de urbanism si de avizeie / acordurile exprimate.
Autorizatia de construire / desfiintare este emisa de aceeasi autoritate a administrate! publice care a emis certificatul de urbanism. Documentatia tehnica i desfiintare constain: necesara erniterii autorizatiei de construire /
Certificatul de urbanism; Proiectui pentru autorizarea lucrarilor de construire (P.A.C.) si Proiectui pentru autorizarea lucrarilor de desfiintare (P.A.D.), elaborate de colective tehnice de specialitate pe baza datelor extrase din proiectui tehnic (care nu se prezinta la autorizare). Elementele tehnice principale fa care se refera P.A.C. sunt: Memoriu Schema tehnologica de legaturi Planurile de construct!! Sectiuni longitudinale si transversale Fundatii Plan acoperis
Fisele tehnice pentru obtinerea avizelor (completate de proiectantul lucrarilor) cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic; Documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt ?n competenta de obtinere a emitentului (avizeie de utilitati urbane, avizeie si acordurile privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii publice); Avizeie si acordurile obtjnjjte de solicitant, stabilite prin certificatul de urbanism; Daca o data cu autorizatia de construire / desfiintare se solicita i autorizarea organizarii executiei lucrarilor este necesara si prezentarea proiectului de organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) - piese scrise i desenate - precum si avizeie specifice (aviz circulate, pentru ocuparea temporara a domeniului public, aviz sanitar, aviz contract cu societatea de salubritate etc.); Insumarea avizelor si acordurilor favorabile - exprimate prin fise tehnice permite Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sa emita acordul unic. Pe baza acordului unic se emite autorizatia de construire / desfiintare.
466
14.3.2. Acordul de mediu

x
Aplicabilitate si competence de emitere a acordului de mediu pentru proiecte de investitii din industria produselor lactate fermentate Proiectele publice sau private care pot avea efecte sernnificative asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului aplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu (H.G. 918/2002). Acordul de mediu este actui tehnico-juridic care da dreptui titularului proiectului sa realizeze proiectul si prin care se stabilesc conditiile de realizare a acestuia din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea impactului asupra mediului, care este parte integranta din procedura de obtinere a acordului de mediu, identified, descrie si evalueaza efectele directe si indirecte ale proiectului asupra unor factori de mediu si determina decizia de realizare sau de nerealizare a proiectului pe amplasamentul ales. Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza Tn faza de pregatire a documentatiet care fundamenteaza fezabilitatea proiectului. Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza Tn etape, dupa cum urmeaza: a) etapa de Tncadrare a proiectului Tn procedura de evaluare a impactului asupra mediului; b) etapa de definire a domeniului evaluarii i de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului; c) etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Procedura de emitere a acordului de mediu este coordonata de autoritatea competenta pentru protectia mediului (ACPM) prin colectivui de analiza tehnica (CAT). Din punct de vedere al procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, proiectele de investitii avand ca obiect fabricarea produselor lactate se Tncadreaza Tn categoria proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului (H.G. 918/2002).
x""--
Aceste proiecte se supun etapei de Tncadrare Tn procedura de evaluare a impactului asupra mediului cu consultarea CAT, far ACPM decide daca este necesara sau nu efectuarea evaluarii impactului asupra mediului.
467
Impactul asupra mediului este determinat si de capacitatea de productie a investitiiior din industria produselor iactate. Din acest punct de vedere se precizeaza urmatoarele (Ordin 860/2002 MAPM): a) Proiectele pentru investitii care au ca obiect prelucrarea laptelui cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoare medie anuala) intrata Tn proces: se Tncadreaza Tn categoria activitatiior / instalatiiior cu impact semnificativ asupra mediului; se supun obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului; pentru proiecteie de investitii noi din acest domeniu sau pentru modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiecteie de dezafectare aferente acestor activitati, se emit acorduri integrate de mediu; pentru aceste proiecte autoritatea competenta pentru protectia mediului este regionala. b) Proiectele pentru investitii care au ca obiect prelucrarea iaptelui cu mai putin de 200 t/zi cantitate de lapte (valoare medie anuala) intrata Tn proces: Se Tncadreaza Tn categoria activitatiior / instalatiilor cu potential
semnificativ asupra mediului; Aceste proiecte se supun etapei de Tncadrare Tn procedura de evaluare a impactului asupra mediului; \^ Pentru proiecteie de investitii noi sau pentru modificarea substantial^ a celor existente, inclusiv pentru proiecteie de dezafectare aferente acestor activitati se emit acorduri de mediu sau, dupa caz, acorduri integrate de mediu;
Pentru aceste proiecte autoritatea competenta pentru protectia mediului este locals.
Documentatia tehnica necesara evaluarii impactului asupra mediului Documentatia tehnica Tn elaborarea careia este implicat titularul proiectului si care face parte din procedura^de evaluare a impactului asupra mediului aplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu este constituita din: fisa tehnica privind conditiile de protectie a mediului; memoriul de prezentare a proiectului; raportul privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului. 1. Fia tehnica privind conditiile de protectie a mediului (document anexa la certificatul de urbanism) completata cu datele de identificare a amplasamentului i a activitatiior aferente, sta la baza Tncadrarii obiectivului Tn
468
functie de impactul asupra mediului si a stabilirii tipului de procedure de evaluare a impactului asupra mediului. 2. Memoriul de prezentare a proiectului contine descrierea proiectului si informatii din care sa rezulte date privind impactul asupra mediului (Ordin 860/2002, MAPM).
Continutui cadru al memoriului de prezentare necesar emiterii acordului / acordului integral de mediu este urmatorul: /. Date generate: Denumirea obiectivului si amplasamentul; Proiectantul i beneficiarul lucrarii; Valoarea estimativa a lucrarilor, din care: pentru protectia mediului; Perioada de executie
//. Date specifice proiectului: Oportunitatea investitiei - scopul si importanta obiectivului de investitii; - utilitatea publica si / sau modul de mcadrare Tn planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. Descrierea proiectului descrierea caracteristicilor fizice ale fntregului project, modul de asigurare Ccilitativa i cantitativa a utilitatilor in faza de constructie i functionare; - descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie din tehnologia produselor lactate fermentate (natura si cantitatea materiilor prime si a materialelor folosite, capacitatea de productie pe sortimente si total, cantitati de produse i subproduse obtinute si destinatia acestora; - descrierea efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului. ///. Surse de poluanti i protectia factorilor de mediu Protectia calitatii apelor: Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze tehnologice; - Instalatia de epurare sau de preepurare a apelor uzate, elementele de dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor; - Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati Tn mediu, locul de e vacua re; - Protectia Tmpotriva zgomotului -
Produse lactate fermentate surse de zgomot; amenajari si dotari pentru protectia Tmpotriva zgomotului;
459
nivelul de zgomot la limita incintei, obiectivului si la eel mai apropiat receptor protejat;
Protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes public: distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public si lucrari, dotari i masuri pentru protectia acestora;
Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament: Tipuri si cantitati de deseuri de orice natura rezultate; Modul de gospodarire a deseuritor si asigurarea conditiilor de protectie a mediului;
'
IV. Lucrari de refacere / restaurare a amplasamentului:
Lucrari propuse pentru refacerea / restaurarea amplasamentului la Tncetarea activitatii. ' V. Prevederi pentru monitorizarea mediului:
Dotari si masurile prevazute pentru supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului. VI. Piese desenate I ~ Planul de Tncadrare Tn zona a obiectivului si planul de situatie cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor; - Schemele de flux pentru: Procesul tehnologic cu bilantul cantitativ si calitativ, modul de colectare i dirijare la instalatia de depoluare; Procesele de epurare a apelor reziduale;
Alte piese desenate stabilite de ACPM.
3. Raportui la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

r
Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza prin agenti economici

specializati, persoane fizice sau juridice independente de titularul proiectului,
atestate pentru astfel de activitati. Rezultatele studiului de evaluare a impactului asupra mediului sunt prezentate in raportui la studiul de evaluare a impactului
r asupra mediului care este documentul tehnic pe baza caruia ACPM, cu
470
consultarea CAT, stabileste emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu / acordului integrat de mediu. In cadrul acestui raport, titularul proiectului furnizeaza urmatoarele informatii (HG 918/2002): a) descrierea proiectului (amplasament, solutii tehnice adoptate); b) descrierea masurilor avute Tn vedere pentru a evita, a reduce sau a remedia efectele negative asupra mediului; c) date necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care proiectuf le poate avea asupra mediului; d) prezentarea generala a principalelor alternative studiate de titularul proiectului, cu indicarea motivelor alegerii sale, avand Tn vedere efectele asupra mediului; e) rezumatul informatiilor prezentate mai sus, Pentru a asigura furnizarea informatiilor prezentate mai sus se recomanda ca raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului sa aiba urmatoarea structura: /. Informal!! generate'.
informatii despre titularul proiectului si des'pre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si a raportului la acest studiu; denumirea proiectului;
descrierea proiectului cu prezentarea etapelor acestuia (constructie, functionare); productia realizata si resursele energetice necesare asigurarii productiei (gaze naturale, combustibili lichizi sau solizi, energie eiectrica); informatii despre poluantii fizici si biologici care pot afecta mediul; descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele; amplasamentele pentru alternativele din project si, pentru fiecare alternativa, informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori si arii naturale protejate, zone de protectie sanitara etc. informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala Tn zona amplasamentului proiectului; informatii despre modaiitatile de conectare la infrastructura existenta.
//. Procese tehnologice: Procese tehnologice de productie: descrierea proceselor tehnologice si a echipamentelor; alternative avute Tn vedere;
Produse tactate fermentate
471
valorile limita atinse prin tehnologia propusa si prin cele mai bune tehnici disponibile raportate la kg de produs finit sau materre prima - apa, m3; energie, GJ; emisii de poluanti Tn apa, g (sau concentratii mg/l), deseuri, kg;
Actiuni de dezafectare a unor echipamente, instalatii, cladiri.
///, Deeuri - generare, eliminare si reciciare. IV. Impactu! potential asupra componenteior mediului i masuri de reducere a acestuia: impactul datorat perioadei de constructie, perioadei de functionare si de mchidere a activitatii; impactul semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, ternporar, pozitiv sau negativ) asupra mediului (exprimare cantitativa si metode de prognozare si de evaluare); masuri de prevenire / evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ.
- Apa
starea apeior subterane (dinamica, compozitie, tipuri, concentratii de poluanti); - caracteristici ale apeior, distanta fata de prizele de apa; - descrierea surselor de alimentare cu apa; - descrierea sistemelor de drenaj si ameiiorare. ' ^ Aiimentarea cu apa caracteristici cantitative ale sursei de apa Tn sectiunea de prelevare (debit modul, mediu lunar/zilnic); instalatii hidrotehnice (tip, presiune, stare tehnica); motivarea metodei propuse de alimentare cu apa si masuri de Tmbunatatire a alimentarii cu apa; calitatea apei folosite (indicator! fizici, chimici, microbiologici); motivarea folosirii apei potabile subterane Tn scopuri de productie; alti consumatori de apa Tn zona de activitate;
|~ p
/ Managements apeior uzate: descrierea surselor de generare a apeior uzate; cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apeior evacuate (industriale, pluviale); refolosirea apeior uzate; masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti; sistemu! de colectare a apeior uzate;
472
Proiectarea obiectivelor de investitit din industria produselor lactate fermentate
locul de descarcare a apelor uzate neepurate / epurate (Tn canalizarea oraseneasca, Tn statia de epurare sau direct Tn receptori natural!); conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate Tn canalizarea a tor objective economice;
- indicator! ai apelor uzate; - instalatii de preepurare / epurare existente (capacitate si metoda de epurare);
receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau al celor neepurate descarcate direct.
/ Prognozarea impactului s Masuri de diminuare a impactului

S Harti si desene privind planul de situatie cu indicarea:
- surselor de alimentare cu apa; - statii de tratare a apelor uzate; - locul de evacuare a apelor uzate;
zone de protectie sanitara"
4 Aerul ^ Date generate - conditii de clima si meteorologice pe amplasament (temperatura, precipitatii, vant dominant etc.); - surse de poluare stationare si mobile existente Tn zona si niveiul de poluare Tn zona amplasamentului.
^ Surse de poluanti; s Masuri de diminuare a impactului;
s Harti si desene privind planul de situatie care va include: obiectivul propus, cu delimitarea perimetrului amplasamentului; localizarea surselor de poluare, a zonei de protectie sanitara, roza vanturilor, surse de poluare existente tn zona.
4 Geologiasubsolului -
caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; structura tectonica, activitatea seismologica;

procese geologice (alunecari aiunecarilor de teren etc.). de teren, eroziuni, zone predispuse
* Peisajul
Tncadrarea Tn regiune, diversitatea peisajului;
473
S Impactul prognozat - tipuri de peisaj, rnodificari Tn utilizarea terenului si impactul acestor modificari asupra stabilitatii si a valorii estetice a peisajului; relatia dintre project si zone protejate, impactul prognozat asupra acestor zone; relatia dintre project si zonele naturale folosite Tn scop recreativ; vizibilitatea arnplasamentului proiectului din diferite locuri de observare;
*f Masuri de diminuare a impactului

fezabilitatea, dimensiunile si masurile de renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasarnentului; masuri de evitare a impactului (alegerea arnplasamentului obiectivului, a materialelor si a tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic). / Harti cu indicarea: folosintei terenului, a schimbarilorsi a masurilor de protectie;
impactului produs de project asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate; impactului estimat asupra resurselor estetice; zonelor verzi plantate in teritoriu.
4 Mediul social i economic: -
caracteristicile populatiei Tn zona de impact; impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de munca, dinamica somerilor; investitii locale si dinamica acestora; pretul terenului Tn zona si dinamica acestuia;
impactul potential asupra activitatilor economice;
impactul potential asupra conditiilor de viata din zona.
s Masuri de diminirare a impactului 4 Conditii culturale, patrimoniu cultural impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice;
V. Anaiiza alternativelor Pentru identificarea alternative! optime, raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului cuprinde:
474
descrierea alternativelor (amplasament, moment de demarare a proiectului, soiutii tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra mediului) cu indicarea motivelor care au condus la alegerea variantei propuse; analiza marimii impactului si eficienta rnasurilor de ameliorare pentru fiecare alternative! a proiectului si pe fiecare componenta de mediu.
VI. Monitorizarea: Se elaboreaza un plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor de mediu care urmeaza a fi monitorizate, a periodicitatii si a parametrilor acestora; VII. Situatii de rise (cutremure, alunecari de teren etc.), planuri pentru situatii de rise; VIIL Descrierea dificultatilor (tehnice i practice) Tntampinate In efectuarea evaiuarii impactului asupra mediului. IX. Rezumat fara caracter tehnic Se realizeaza un rezumat, fara date tehnice, al tuturor informatiilor furnizate Tn raport, care sa cuprinda eel putin: a) descrierea activitatii; b) metodoiogii utilizate Tn evaluarea impactului asupra mediului; c) impactul prognozat asupra mediului; d) identificarea si descrierea zonei Tn care se resimte impactul; e) masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu; f) concluziile majore rezultate din evaluarea impactului asupra mediului; g) prognoza asupra calitatii / standardului de viata si asupra conditiilor sociale In zona de impact, h) enumerarea altor avize si acorduri obtinute. X. Documente anexate privind evaluarea propunerilor motivate ale publicului si minutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului Tn dezbatere publica.
Procedura - cadru de evaluare a impactului asupra mediului Proiectele de investitii noi publice sau private si modificarea substantial^ a celor existente, inclusiv proiectele de dezafectare aferente acestor activitati se Tncadreaza Tn categoria activitatilor i / sau instalatiilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care solicitarea acordului de mediu este obligatorie si pentru care se emit acorduri de mediu sau acorduri integrate de mediu.
475
&LARUL Depunerea. Solicitarii Fiei tehnice
Proiecte cu impact nesernnificativ
ACPM , Analiza in vederea Tncadrarii:
Proiecte cu impact semnificativ
Nu face obiectul procedurii de mediu Proiecte cu impact red us
:V;TJTULAR . - Memoriu'de. . . prezentare ACPM PV verificare amplasament i Tabel (Lists) de control
TITULAR Depunere documente
ACPM Solicita informatii / documente suplimentare
ACPM/CAT Etapa de Tneadrare
Cu EIA / Anunt public Face obiectul procedurii de mediu fara a cord
Etapa de definire a domeniului EIA
^ Reaiizare EIA . ' " Prezentare raport Dezbatere publica
TITULAR- ' 'Refacere /' Prezentare raport
Respingere motivate
ACPM / CAT Etapa de verificare Acceptare raport Anunt public
ACPM - Autoritatea (publica) competenta pentru protectia mediului CAT - Colectivul de analiza tehnica EIA - Evaluarea impactului
Acord /Acord integrat de mediu
Fig. 14.1. Schema logica a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i emiterea acordului de mediu pentru proiecte de investitii din industria produselor lactate fermentate.
476
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produsetor lactate fermentate
Etapele (tehnice) principale ale procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele de investitii din industria produselor iactate fermentate aplicata Tn scopul emiterii acordului de mediu (HG 918/2002 si Ordinui 860/2002 MAPM) sunt prezentate Tn fig. 14.1. Depunerea solicitarii i evaluarea initiala a acesteia 1. Solicitarile de acorduri de mediu, Tnsotite de fi$a tehnica privind conditiile de protectie a mediului (anexa !a certificatul de urbanism) necesara pentru obtinerea acordului unic, completata cu datele de identificare a amplasamentului si a activitatilor aferente, se depun la autoritatea (publica) competenta pentru protectia mediului (ACPM) pe raza careia se afla amplasamentul Tn conformitate cu competentele prezentate Tn cap. 14.3.2.1 2. ACPM stabileste: Tncadrarea obiectivului Tn functie de impactul asupra mediului; tipul de procedura; " documentele necesare autorizarii. 3. Titularul proiectului depune la ACPM urmatoarele documente tehnice: memoriul de prezentare a proiectului; documente privind informatiile prezentate Tn cererea de solicitare a acordului si Tn fisa tehnica.
Etapa de Tncadrare a proiectului Tn procedura de evaluare a impactului asupra mediului 4. Tn functie de Tncadrarea obiectivului din punct de vedere al impactului asupra mediului, ACPM realizeaza urmatoarele etape de procedura: a) stabileste urmatoarea etapa de parcurs a procedurii (a se vedea cap. 14.3.2) astfel: pentru proiectele de investitii cu capacitate mai mare de 200 t/zi lapte prelucrat se trece la etapa de definire a domeniului evaluarii', pentru proiectele de investitii cu capacitate mai mica de 200 t/zi lapte prelucrat se trece la etapa de mcadrare a proiectului pentru a se stabili daca este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului. b) evalueaza solicitarea, verifica amplasamentui si Tntocmeste procesul verbal de verificare a amplasamentului la care anexeaza lista de control; c) Tntocmeste anuntul public pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului Tn vederea publicarii Tn mass-media de catre titular;
477
Pentru proiectele cu capacitati mai mici de 200 t/zi lapte prelucrat, Colectivul de Analiza (CAT) decide asupra etapei de Tncadrare. Proiectele pentru care Tn etapa de Tncadrare a fost stabilita necesitatea efectuam evaluarii impactului asupra mediului se supun Tn continuare etapei de definire a domeniului evaluarii. t Titularul proiectului informeaza publicui asupra deciziei privind etapa de incadrare a proiectului, iar acesta poate prezenta ACPM propuneri justificate cu privire la decizia de Tncadrare a proiectului.
Procedura simplificata de avizare 7. Proiectele aferente activitatilor cu impact redus asupra mediului sau proiecteie ^ pentru care s-a stabilit Tn etapa de incadrare ca nu este necesara efectuarea evaluarii impactului asupra mediului se supun procedurii simplificate fara acord de mediu. Etapa de definire a domeniului evaluarii i de realizare a raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului 8. Titularul proiectului furnizeaza ACPM informatiile suplimentare solicitate si dovada publicarii Tn mass-media a deciziei de Tncadrare a proiectului. 9. ACPM i CAT Tntocmesc Tndrumarul / lista de control cu problemele specifice pentru efectuarea studiului de evaluare a impactului asupra mediului. 10. Pe baza Tndrumarului titularul proiectului realizeaza, printr-o persoana juridica sau fizica, independents de titular si atestata Tn acest scop, studiul de evaluare a impactului asupra mediului finalizat printr-un raport care se Tnainteaza ACPM.
Etapa de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactufui asupra mediului 11. Sub Tndrumarea ACPM, titularul proiectului organizeaza dezbaterea publica Tn care prezinta raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Titularul Tntocmeste o evaluare a observatiilor motivate ale publicului. 12. ACPM si CAT analizeaza raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si evaluarea observatiilor publicului. 13. CAT poate cere titularului de project, Tn mod justificat, corectarea sau modificarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului dupa care se face o noua analiza Tn CAT.
478
Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produselor lactate fermentate
14. ACPM cu consultarea CAT stabileste emiterea sau respingerea motivata a acordului de mediu / acordului integral de mediu privind realizarea proiectului pe amplasamentul ales. 15. Dupa definitivarea deciziei CAT, ACPM transmite titularului decizia de emitere sau respingere a acordului de mediu / acordului integrat de mediu si continutul anuntului public pe care titularul il publica in mass-media. 16. Daca observatiile din partea publicului justifica solicitarea de noi informatii sau investigate suplimentare, ACPM decide reluarea procedurii de la etapa solicitarii acestor informatii. 17. Pentru proiectele de investitii finantate din fonduri comunitare, parametrii instalatiilor si conditiile de functionare stabilite prin acordul de mediu vor avea Tn vedere conditiile de emisie / evacuare de poluanti stabilite prin legislatia Uniunii Europene. 18. Acordul integrat de mediu include masurile necesare pentru protectia mediului si valorile limita de emisie. Informarea i participarea publicului la procedura de evaluate a impactului asupra mediului 19. a) b) c) d) 20. 21. 22. Titularul proiectului informeaza publicul asupra urmatoareloretape: depunerea solicitarii de obtinere a acordului de mediu pentru un project; decizia etapei de Tncadrare a proiectului; dezbaterea publica a raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului; decizia etapei de analiza a calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Publicul poate prezenta ACPM propunerea de reconsiderare a deciziei referitoare la etapa de Tncadrare. ACPM i CAT pregatesc decizia finala a etapei de Tncadrare, luand Tn considerare propunerile publicului. Dupa efectuarea evaluarii impactului asupra mediului si realizarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, titularul proiectului face posibila informarea publicului asupra continutului acestora.
23. Titularul proiectului pregatete o evaluare a propunerilor motivate ale publicului. 24. Dupa examinarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului si a evaluarii motivate a propunerilor publicului si a concluziilor partilor implicate Tn evaluare, ACPM ia decizia privind emiterea acordului de mediu / acordului integrat de mediu sau respingerea motivata a proiectului pe amplasarnentul propus.
479
25. ACPM anunta in pagina proprie de Internet sau prin afisaj informative referitoare, Tn principal, la continutul deciziei privind emiterea acordului de mediu / acordului integral de mediu si motivele care au stat la baza luarii deciziei; iartitularul proiectului anunta decizia primita folosind metodele massmedia de informare. 26. ACPM poate revizui acordul de rnediu daca apar elemente noi necunoscute la data emiterii sau ?l poate suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestuia. 27. Inaintea punerii Tn functiune a investitiei aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului pentru care s-a obtinut acordul de mediu / acordul integrat de mediu, titularii solicita obtinerea autorizatiei de mediu / autorizatiei integrate de mediu.
14.3.3. Avizul de gospodarire a apelor Avizuf de gospodarire a apelor reprezinta actul ce conditioneaza, din punct de vedere tehnic si juridic: finantarea si / sau executia obiectivelor noi de investitii care au legatura cu apele de suprafata sau subterane; dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea procesului tehnologic sau a instalatiilor existente ale utilizatorilor de apa.
Avizul de gospodarire a apelor se solicita de titularul investitiei In faza de proiectare - studiul de fezabilitate - pe baza unei documentatii tehnice (Ordin nr. 1141/2002 MAPM). Proiectele de investitii pentru industria produselor lactate fermentate includ: - lucrari de folosire a apelor, construct!! si instalatii aferente: alimentari cu apa potabila sau industrial^; - lucrari, construct!! si instalatii pentru protectia calitatii apeior sau care influenteaza calitatea apelor: lucrari de canalizare si evacuare de ape uzate, statii i instalatii de prelucrare a apelor pentru Tmbunatatirea calitatii. Acest gen de lucrari i categorii de activitati care au legatura cu apele impun necesitatea solicitarii si obtinerii avizului de gospodarire a apelor. Lucrarile si categoriile de activitati derulate Tn faza de executie a investitiilor din industria PLF pentru care nu sunt necesare solicitarea si obtinerea avizului de s gospodarire a apelor sunt:
480
instalatiile cu caracter provizoriu pe durata de executie a investitiilor, daca debitui prelevat nu depaseste 10 l/s, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea emisarului; lucrarile noi de captare a apei, daca debitui prelevat nu depaeste 10 l/s, iar apele evacuate rezultate dupa folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa. Tn cazul proiectelor de investitii din industria produselor lactate fermentate, competentele posibile de emitere a avizului de gospodarire a apelor sunt: 1. Folosirea apelor 1.1. Alimentari cu apa potabila si industrials cu debitui: a) mai mic de 1 500 l/s - Directia Apelor; b) mai mic sau egal cu 15 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor 1.2. Alimentari cu apa din subteran prin forare, al caror debit este: a) mai mare de 15 l/s - Directia Apelor b) mai mic sau egal cu 15 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor 2. Protectia calitatii apelor. Canalizari, statii si instalatii de epurare, evacuari de ape uzate, al caror debit maxim este: a) mai mic a 1200 l/s - Directia apelor b) mai mic sau egal cu 12 l/s - Sisteme de Gospodarire a Apelor Documentatia tehnica Tntocrnita Tn scopul fundamental solicitarii avizului de gospodarire a apelor se elaboreaza de catre unitati publice sau private, abilitate Tn acest sens. La baza acestei documentatii tehnice stau studiile meteorologice si hidrologice si studiile de gospodarire a apelor si de impact produs de lucrarile propuse asupra resurselor de apa si zonelor riverane. Solutiile propuse prin documentatiile tehnice necesare solicitarii si obtinerii avizului de gospodarire a apelor trebuie sa fie Tn concordanta cu principiile tehnice impuse de protectia mediului i cu amplasamentul propus (a se vedea cap. 14.3.2)
14.4. Alegerea amplasamentului general

Amplasarea unei fabric! de produse lactate fermentate comporta analiza unui complex de probleme tehnice, economice si sociale dintre care, cele mai importante raman aspectele care asigura obtinerea unei eficiente ridicate. Aspectele tehnice care trebuie luate Tn considerare sunt:
481
daca productia poate fi realizata prin dezvoltarea unei Tntreprinderi existente sau este necesara construirea unei Tntreprinderi noi; daca se pot asigura utilitatile necesare.
Aspectele econornice sunt determinate de:

- cheltuiefile materiale pentru realizarea obiectivului de investitii; - cheltuielile de productie; - cheltuielile pentru asigurarea materiel prime; - cheltuielile pentru distributia productiei la consumator. Aspectele sociale vizeaza: - ocuparea fortei de munca; - situatia zonei sau a localitatii din punct de vedere al dezvoltarii economice; Alegerea amplasamentului general al unui obiectiv de investitii din industria produselor lactate fermentate, Tn functie de capacitatea de productie si de implicatiile economice si sociale se face Tn concordanta cu: - planul de amenajare a teritoriului zonal; - planul de amenajare a teritoriului judetean; - planul de amenajare a teritoriului interorasenesc. La stabilirea amplasamentului general trebuie sa se ia Tn considerare urmatoarele elemente: > Numarul de variante de amplasament posibile este Z + V (Z pentru unitate noua, V pentru unitate care se dezvolta); > fj [lei/t], investitia specifica pentru fiecare varianta /de amplasament, /variind de la 1 la Z + V; > D [ani], durata de recuperare a cheltuielilor realizate Tn investitie; > X [t], productia realizata pe Tntreaga durata de recuperare a cheltuielilor de
X investitie, sau x [t/an]
(14.1)
> Rata anuala a cheltuielilor de investitii este
/i . -X
D
[lei/an] sau I. -x [lei/an]
(14.2)
> Consumul specific este p [litri lapte /1 prod us]; > Laptele se colecteaza de la y baze care se afla la distanta c/y/, [km] de amplasamentul / (/ variaza de la 1 la y numarul total de baze), fiecare baza dispunand de o cantitate de lapte M/[l/an]; > Cheltuielile unitare pentru transportui laptelui sunt tp [lei / (litru-km)];
482
> Cheltuielile anuale efectuate cu transportul laptelui de la cele / baze ia amplasarnentui /sunt:
y
VM.-d..-t [lei/an] -1 j n D l J
Nota: Trebuie respectata conditia: (14.3)
sau
7=1
(14.4)
Productia se trimite la W centre de distributie, fiecare centru preluand cantitatea N, [t/an] de produse finite. Centrele de distributie se afla la distanta d//, [km] de amplasarnentui /', iar cheltuielile de transport pe unitatea de produs finit sunt fp, [lei/(t-km)]. Indicele I varlaza de la 1 la W, numarul total al centrelor de distributie. > Cheltuielile anuale efectuate cu transportul produselor finite de la amplasarnentui /la centrul de distributie /sunt:
W
[lei/an]
(14.5)
1=1
Nota: Trebuie respectata conditia: W
/=! X_
W sau ^x
(14.6)
1=1
>
Cheltuielile de productie pe unitatea de produs, exclusiv cheltuielile de transport si amortisment, la amplasarnentui /sunt g/[lei/t];
>
Cheltuielile de productie anuale, exclusiv amortisment sunt: [lei/an]
cheltuielile
de
transport si
D
>
(14.7)
Amplasarnentui /, favorabil din punct de vedere economic, este obtinut prin optimizarea functiei:
483
F. =
/ x
D
- +
o x
D
+ YM .-d..-t
J~l
ji
w + y N, -dj. - t , lei/an] (14.8)

t=L
ft
i* Pi
Tn -
care termenii reprezinta, Tn ordinea includerii Tn ecuatie: costul investitiei ce trebuie returnata anuai; cheltuielile de prelucrare a productiei; cheltuieiile de transport al materiel prime; cheltuielile de transport al productiei finite.
In cazul amplasarii unei unitati noi cu un anumit nivel de dotare, Tn cele zvariante, investitiile proprii si cheltuielile de productie sunt identice pentru toate variantele de amplasament. Rezulta-ca functia F, devine Fz, iar Tn aceasta din urma se poate renunta la primii doi termeni, optimizarea facandu-se numai Tn legatura cu cheltuielile de transport. La optimizarea functiei F/ trebuie sa se aiba Tn vedere toate unitatile cu acelasi profil de productie din zona (si cele din afara celor /amplasamente luate Tn atentie) si toate bazele de materie prima i centrele de distributie (Tn afara celor y baze de materie prima si, respectiv, W centre de distributie), aceasta deoarece este posibila o redistribuire a materiilor prime Tntre unitati cu acelasi profil si o distributie a produselor finite la toate centrele de consum. Ampiasamentul ce! mai economic este eel la care functia F/ are valoarea cea mai mica.
14.5. Stabilirea amplasamentului Tn localitate Amplasarea unui obiectiv de investitii din industria PLF, Tn functie de capacitatea de productie si de implicatiile economice si sociale, trebuie facuta Tn concordanta
cu:
planul de amenajare a teritoriului zonal; planul de amenajare a teritoriului judetean; planul de amenajare a teritoriului interoraenesc; planul de amenajare a teritoriului municipal sau orasenesc; planul urbanistic general.
Tn functie de capacitatea de productie, Tntreprinderile din industria PLF pot fi amplasate: - Tn zone industriale, daca necesita transporturi rutiere intense, Tncadrandu-se Tn distanta de protectie;
484
Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produselor lactate fermentate
Tn vecinatatea zonelor de locuit sub forma de zona industriala fara nocivitati sau incomodari, Tn care se pot amplasa mtreprinderi care necesita suprafete de teren reduse, cu transporturi rutiere reduse si care au multi salariati; m interiorul zonelor de locuit cu respectarea distantelor sanitare minime (pentru fabric! de PLF circa 50 m) daca au transporturi rutiere reduse i daca sunt legate direct de retele de utilitati sau de distribute a produselor finite.
Variantele de amplasament Tn localitate analizate Tn cadrul studiilor de prefezabilitate si fezabilitate trebuie analizate pentru optimizare tinand seama de urmatoarele criterii: > Costul racordarilor la retelele de utilitati si cai de comunicatii existente sau costul realizarii unor investitii pentru furnizarea utilitatilor, Cr; > Costul demolarilor si al modificarilor la fucrarile existente necesare pentru crearea platformei de amplasare a investitiei propuse, C2\ Costul crearii platformei de a pamant, C3; > Costul lucrarilor subterane: fundatii, izolatii la fundatii, lucrari speciale pentru retelele exterioare datorita nivelarii terenului, C4 (costul lucrarilor subterane este determinat de rezistenta admisibila a terenului, adancimea stratului de apa freatica, natura terenului - macroporica sau nu); > Costul terenului, C5. Cel mai economic amplasament este eel a carui functie determinata de costurile respective este minima. Functia pentru minimizare se scrie sub forma: (14.9)
mm
D2
Tn care D?; D2\3 sunt duratele normate de recuperare. Duratele normate sunt diferite deoarece se are Tn vedere ca demolarile, modificarile, cheltuielile pentru crearea platformei si terenul se platesc o singura data si, deci, D3 este legat de rata capitalului investit, Tn timp ce, Iucrarile pentru asigurarea utilitatilor si Tntretinerea retelelor, Tn cursul exploatarii au si alte cheltuieli. Tn mod normal: D/ > D2 >D3.
14.6. Proiectarea planului general allntreprinderii

Planul general contine reprezentarea grafica a tuturor obiectelor si retelelor din incinta unei Tntreprinderi cu delimitarea precisa a pozitiei Tn plan orizontal si vertical prin coordonate si dimensiuni. Planul general se Tntocmeste:
485
ca o prima tatonare a specialistufui tehnolog, sub forma unei schite de plan general care are rolul de a da o orientare asupra formei si pozitiei relative a construction din incinta;
- ca o piesa componenta a partii grafice a proiectului tehnic In care este definitivata marimea si pozitia tuturor obiectelor din incinta obiectivului proiectat. La proiectarea planului general se urmareste: > Folosirea rationala a terenului Tn scopul maririi eficientei economice a investitiifor si a reducerii cheltuieliior de exploatare determinand un grad de ocupare cu construct!! de circa 25 - 35 % si un grad de ocupare total (constructii, drumuri, spatii pentru retele de utilitati) de circa 60 - 85 %.
In acest scop se are Tn vedere:

Comasarea sectiilor Tn hale monobloc care sa asigure o concentrare si grupare maxima a sectiilor productive, auxiliare si de deservire; Amplasarea Tn aer liber a utilajelor a caror functionare nu este conditionata de agenti atmosferici, cum sunt tancurile verticale de receptie si depozitare a laptelui; Zonificarea functional^ a incintei; Dezvoltarea pe verticala, daca procesul tehnologic o permite si cand adoptarea acestei solutii este justificata din punct de vedere tehnicoeconomic, seismic, geotehnic si urbanistic; Asigurarea unor fluxuri corecte de circulatie, Tn concordanta cu fluxul tehnologic i a unor trasee econornice pentru caile de circulatie si retele de utilitati. Sectiile consumatoare de utilitati se amplaseaza grupat, Tn apropierea surselor sau a racordurilor respective. Limitarea la strictul necesar a distantelor Tntre obiectele ce nu pot fi comasate. Distantele dintre obiectele din incinta sunt determinate de: - considerente tehnologice; - valori minime admise de normativul sanitar; se recomanda ca aceasta distanta sa fie mai mare decat jumatatea sumei Tnaltimii cladirilor ce se afla fataTn fata. - valori minime admise de normativele de paza contra incendiilor si de gradul de rezistenta la foe al materialelorde constructie folosite; Limitarea la strictul necesar a distantelor dintre cladiri si arterele principale de circulatie folosite. Aceste distante se aleg tinand seama de: - distanta de protectie sanitara impusa de procesul tehnologic; - intensitatea traficului; - normele de paza contra incendiilor care impun o distanta minima pentru a asigura circulatia vehiculelor Tn vederea actionarii Tn caz de incendiu.
486
Pro/ectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate
> Amplasarea cladirilor fata de curbele de nivel se face urmarind ca volurnul de terasament sa fie cat mai redus, far acolo unde este posibil se urmareste valorificarea reliefului natural In vederea evitarii volumelor mari de excavatii si fundatii. Cladirile trebuie sa aiba latura lunga paralela cu curbeie de nivel constant. > Amplasarea si orientarea cladirilor si a instalatiilor fata de punctele cardinale s.i directia vanturilor dominante trebuie sa asigure conditiile cele mai favorabile pentru eliminarea si ventilarea naturala. In acest scop, cladirile sunt astfel orientate meat latura lunga sa fie paralela cu directia vanturilor dominante din anotimpul friguros sau sa faca un unghi cuprins Tntre 0 si 45 fata de aceasta directie. > Amenajarea terenului de amplasament trebuie sa asigure o Tnclinare suficienta pentru a favoriza scurgerea apelor de ploaie. > Circulatia Tn incinta Tntreprinderii se organizeaza astfei meat circulatia pietonilor sa fie separata de circulatia cisternelor auto pentru aprovizionare cu fapte sau a altor vehicule, evitandu-se Tncrucisarile pentru a exclude posibifitatea de producere a accidentelor. > Retelele exterioare de utilitati trebuie sa fie amplasate alcatuind culoare usor accesibile sau canale accesibile Tn spatiile nefolosite dintre cladiri si dintre cladiri si caile de circulatie, pentru a asigura o utilizare judicioasa a terenului, a permite racordari economice si cheltuieli de exploatare reduse. > lluminarea teritoriului Tntreprinderii trebuie asigurata prin retele de iluminat dispuse pe arterele de circulatie, Tn jurul cladirilor si la limita teritoriului. > Se prevede un spatiu preuzinal Tn fata portilor principale ale intreprinderii, proportional cu marimea schimbului maxim de personal, socotind eel putin 0,25 m2 pentru fiecare persoana.
Proiectarea corpului principal de fabricate ^ incepe la studiul de fezabilitate unde: se defineste ce contine; se stabilesc marimea, forma si pozitia Tn planul general; se prezinta solutiile constructive adoptate;
^ se definitiveaza Tn proiectul tehnic (detalii de executie) unde: se Tntocmeste toata documentatia grafica cu detaliile de executie;
487
se elaboreaza toata documentatia economica pentru a executa fizic iucrarea
Corpul principal de fabricate trebuie sa cuprinda cat mai multe functii, daca este posibil toate functiile necesare realizarii productiei pentru Tntreaga gama de sortimente de produse lactate fermentate sau alte produse lactate a caror producere a fost fundamentata Tn studiile de prefezabilitate si fezabilitate. Aceste functii sunt: - de productie; - de depozitare; - asigurare cu utilitati; - functii sociale; - administrate etc.
Schema de laze
Un proces tehnologic este format din faze de fabricate distincte care dau un produs intermediarsau finit bine precizat. Prin faza unui proces tehnologic se Tntelege grupa de transformari prin parcurgerea carora, pornind de la materia prima sau produse intermediare, se obtine un alt produs intermediar sau produs finit. Fazele unui proces tehnologic se clasifica Tn: faze principale, care cuprind succesiunea transformarilor materiei prime pana la produs finit (exemplu: receptie, pasteurizare, standardizare etc.); faze auxiliare, care cuprind succesiunea transformarilor prin care se pregatesc materialele si subprodusele.
Fazele procesului tehnologic se reprezinta grafic sub forma unei scheme de faze (fig.14..2 ).Aceasta se Intocmeste Tn etapa de elaborare a documentatiei pentru studiile de prefezabilitate si fezabilitate. La Tntocmirea schemei de faze se recomanda: denumirea fazelor se Tnscrie ?n dreptunghiuri care se as.eaza succesiv Tn coloana, Tn ordinea fazelor procesului tehnologic; Tn partea stanga se specifica materialele intrate (materiile prime si auxiliare); Tn partea centrala, sus, se specifica materia prima de baza si Tn continuare Tntre dreptunghiurile reprezentand fazele procesului tehnologic sunt specificate produsele intermediare si cele finite;
488
Instalatia de unde vine sau depoziti 1 1
Instalatia de unde vine sau depozitu!
i Material
auxiliar Material auxiliar
^
Materia prima de baza
i \
o
L 1r
Denumirea fazei
Produs secundar
I
T
Material tauxifiar
40
i'
*
tL Sv
Instalatia de unde vine sau depozitu

A
Produs intermediar
Instalatia unde pleaca sau depozitul

,3 - 0,4
i
V
Material auxiliar
o
CM
Denumirea fazei II
V
Produs secundar sau deseu Instalatia unde pleaca sau depozitul
1 -1,5
~T
Produs intermediar
30
O
Material auxiliar
Denumirea fazei
u
1
l
Produs intermediar
20
Produs finit
Instalatia unde pleaca, depozitul, rampa de expeditie etc. . 14.2. Schema de faze
489
Tn partea dreapta se specifica produsele secundare sau deseurile de fabricatie; materiiie prime si auxiliare, produseie intermediare secundare, produsele finite si deseurile se specifica ?n dreptunghiuri trasate cu linie subtire cu dimensiunile din fig.14.2.; fluxul principal se indica cu linie continua groasa de legatura intre dreptunghiuri, iar circuitele secundare,cu linie continua subtire; sensul de circulate se specifica prin sageti; la Tncrucisari, liniile verticale se Tntrerup; intrarile si iesjrile din instalatiejn afara de cele care vin din retelele de utilitati se marcheaza cu o sageata groasa, cu indicarea locului de unde vine sau unde pleaca; schema de faze se deseneaza pe formatul A4; Tn cazul unei scheme cu mai multe faze care nu incap pe un format A4,se va folosi un format nÂ4 ( A4 multiplicat de n ori pe latura mica), iar linia produsului intermediar de la partea inferioara a unui format A4 se prelungeste pana ia mijlocul formatului urmator si se continua schema pe verticala cu aceeasi structura.
Schema de operatii ( schema bloc)
Fiecare faza de fabricatie este formata din operatii unitare. Acestea se clasifica Tn: fizice, care influenteaza proprietatile fizice ale materialelor; chimice, care influenteaza sau modifica compozitia chimica;' mecanice, care influenteaza forma si dimensiunile materialului. Operatiile unitare ale unei faze sau ale unui proces tehnologic se reprezinta grafic sub forma unei scheme de operatii sau scheme bloc (fig. 14.3). Aceasta se Tntocmeste Tn etapa de elaborare a studiilor de prefezabilitate si fezabilitate. La Tntocmirea acestei scheme se recomanda urmatoarele: tn schema de operatii se tree toate operatiile care aduc o modificare fizica, chimica, biochimica, microbiologica, mecanica, chiar daca se efectueaza Tn acelasi utilaj tehnologic; se pastreaza aceeasi structura ca sj la schema de faze; Tn partea stanga se scriu materiiie intrate, Tn partea centrala materia prima de baza, operatiile produsele intermediare si produsul finit, iar Tn partea dreapta produsele secundare si deseurile de fabricatie. Operatiile si materialele se specifica Tn dreptunghiuri cu dimensiunile din fig.14.3. Intre operatii se indica produsele intermediare numai acolo unde Tsi schimba compozitia chimica. In dreptunghiul pentru operatia unitara se trece: numarul operatiei, denumirea operatiei unitare, parametrii tehnologici (temperatura, presiune, pH, aciditate, continut
(faza) de unde peratia si poz. utilajului
l)
Instalatia {depozitul) de unde vine, poz. tehn. a utilajului
i
* * *
40 20
Instaiatia (depozitu!) de unde vine, poz. tehn. a utilajului
abur
condens
Produs intermediar
Produs intermediar abur direct Produs secundar sau deseu.
Produs intermediar abur
Inst. (dep.) unde pleaca, poz. tehn. Depozitul, rampa de expeditie etc.
condens
)
Prc Jus interr ediar
20
30
Produs IntRrmRdiar
Materia prima sau produsul intermediar de la o alta sectie Denumirea operatiei, parametri tehnologici (t, p, pH etc.) poz. tehn. Materialul auxiliar sau produsul intermediar de la alta sectie
Fig. 14.3. Schema de operatii (schema bloc)
49 L
de grasime, substanta negrasa uscata etc.) si In mod obligatoriu pozitia tehnologica a utilaju ui din schema terhnologica de legaturi (vezi 14.7.1. D ) utilitatile se figureaza cu sageti scurte trasate cu linie intrerupta; nu se tree In schema transporturile de materiale solide, lichide sau gaze; fluxul principal se traseaza cu finie groasa iar celelalte circuite cu linie subtire; ia intersectia a doua circuite, linia verticala se Intrerupe; schemele de operatii se deseneaza pe formatul A4; In cazul unei scheme cu multe operatii care nu Incap pe format A4, se va folosi un format n-A4 (A4 muitiplicat de n oh pe latura mica), iar linia produsului intermediar de la partea inferioara a unui format A4 se prelungeste pana la mijlocul formatului urmator si se continua schema pe verticala cu aceeasi structure.
C, Schema te Se Intocmeste In faza initials, de documentare a proiectarii pentru elaborarea studiului de fezabilitate si are ca scop reprezentarea fluxului tehnologic principal al proceselor tehnologice. Schema tehnologica de principiu explica procesul tehnologic In linii mari fara a reprezenta utilajele operatiilor auxiliare i circuitele secundare. .La executarea unei scheme tehnologice de principiu se recomanda: utilajele se reprezinta simplificat, iar utilajele de serie prin reprezentari conventional; utilajele se traseaza cu linie continua subtire; nu se respecta nivelele pe care vorfi amplasate utilajele; mijloacele de transport se pot reprezenta numai partial; fluxul principal se traseaza cu linie groasa, iar celelalte circuite cu linie subtire; la intersectia a doua circuite, linia verticala se Intrerupe; utilajele tehnologice si mijloacele de transport prezentate se repereaza cu un numar sau cu un simbol format din litere (simbolul sectiei sau fazei) si numere; se Intocmeste "LEGENDA UTILAJELOR".
Schema tehnologica de legaturi cuprinde In flux liniar toate utilajele, conductele, armaturile, aparatele de masura, control i automatizare si celelalte elemente tehnologice ale instalatiei (exemplu fig. 14.4). La identificarea sau elaborarea schemelor tehnologice de legaturi se au In vedere urmatoarele:
Apa glaciala de la instalatia de racire
Apa glaciala la instalatia de racire
LEGENDAUTILAJELOR 1 Pompa autoabsorbanta 2 Dezaerator 300 litri 3 Pompa centrifugala 4 Filtru DN50 5 Schimbator de caldura cu placi, 15 000 l/h 6A, B Tanc de stocare 15 000 litri
Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: a - instalatia de receptie
Abur, 4 bar Apa glaciala de la instalatia de racire Apa glaciala la instalatia de racire La poz. tehn.
19A, B, C
->- La poz. tehn. 17 De la poz. tehn. 17 De la poz. tehn. 16 La poz. tehn. 15

Q. C en
CD
CD
ST o 5T ~*.
CD
LEGENDA UTILAJELOR 7 Pompa centrifugala 8 Vas de alimentare 9 Pompa centrifugala 10 Pasteurizator 10000 l/h 11 Serpentina de mentinere 12 Pompa centrifugala 13 Pompa centrifugala 14 Schimbator de caldura cu placi 18 Ventii de comutare traseu
. "74.4. (continuare) Schema tehnologica de legatuh: b - instalatia de pasteurizare 10 000 l/h

LO
De la poz. tehn. 10 De la poz. tehn. 10 La poz. tehn. 10 La poz. tehn. 10 De la poz. tehn. 10
La poz. tehn. 19A, B, C to- La poz. tehn. 21A, B
0.
a W o
to '
DM25
rSi
H
17
r
D
QJ
CD
Da
+0.90
LEGENDA UTILAJELOR
-S o CD
0.
15 Curatitor centrifugal 16 Separator centrifugal 17 Omogenizator Fig. 14.4. (continuare) Schema tehnologica de legaturi: c - instalatia de curatire, standardizare, omogenizare
Apa glaciala de la inst. de racire De la poz. tehn. 10 De la poz. tehn. 16
DN32
Apa glaciala la instalatia de racire La poz. tehn. 40A, B, C La poz. tehn. 28 La poz. tehn. 28
DN32
0.90
l~ 20A
\B
\2
/ 25
\7
LEGENDAUTILAJELOR 19A Tanc izoterm 10 000 litri 19B Tanc izoterm 5 000 litri 19C Tanc izoterm 10000litri 20A, B Pompa centrifugala 10 000 l/h 21A, B Tanc 1 600 I pentru smantana 22 Pompa de smantana 23 Racitor de smantana 5 000 l/h 24 Vana depozitare smantana, 2 500 litri 25 Pompa transfer smantana 26A, B Linie de preparare produse lactate fermentate 27 Pompa transfer produse lactate fermentate
Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: d - instalatia de preparare produse lactate fermentate
Abur, 4 bar Apa glaciala de la inst. de racire De ia poz. tehn. 20B De la poz. tehn. 25 De la poz. tehn. 26A.B
Apa glaciala la instalatia de racire La poz. tehn. 40A, B, C De la poz. tehn. 37A-E
LEGENDA UTILAJELOR 28 Vas de aiimentare 29 Pompa centrifugala 30 Pasteurizator 2 000 l/h 31 Serpentina de mentinere 32 Pompa centrifugala 33 Pompa centrifugala 34 Schimbator de caldura cu 35 Omogenizator 36 Ventil de comutare traseu
Fig. 14.4. (continuare) Schema tehnologica de legaturi: e - instalatia de pasteurizare omogenizare de 2 000 l/h
De la poz. tehn. 20B De la poz. tehn. 30
DN32
39A
39B
40A
40B
40C
0.90
V V
LEGENDA UTILAJELOR
37A - E Vane de prefermentare, 1 000 litri 38 Pompa centrifugala 39A, B Maini de ambalat produse lactate fermentate i smantana 40A, B, C Maini de ambalat lapte de consum pasteurizat
Fig. 14.4. Schema tehnologica de legaturi: f- preparare i ambalare produse lactate fermentate
498
Proiectarea obiectiveior de investitii din Industrie produselor lactate fermentate
> Linia cotei 0,00 este trasata obligatoriu cu linie groasa ( 1 , 2 - 2 mm). Celelalte niveiuri se marcheaza fie cu aceeasi grosime de iinie ca a cota 0,00 fie cu o linie foarte subtire pe toata lungimea schemei tehnologice. Se dau cotele acestor niveiuri precum si cotele de Tnaltirne pentru conductele cu trasee obligatorii. > Utilajele se reprezinta Tri flux la nivelele de ampiasare, desenandu-se Tn totalitatea lor. fn cazul Tn care sunt mai multe utilaje identice (Tn general peste trei) se pot reprezenta numai derivatiile de conducte, cu indicarea pozitiei utilajului cu care se racordeaza. Utilajele sunt reprezentate schematic, Tn sectiunea cea mai reprezentativa, pastrandu-se proportiiie Tntre ele, reprezentarea facandu-se cu linie subtire. > Fiecare utilaj are un numar de pozitie tehnologica format fie din cifre, fie din litere (simbolizand sectia, instalatia etc.) si cifre: Utilajele identice, pe langa numarul de pozitie tehnologica, au specificat un numar distinctiv sau o litera majuscula separata de numarul de pozitie tehnologica prin punct sau printr-o 'linie Tnclinata (de exemplu, Tn cazul a doua tancuri de depozitare identice referitoare la pozitia tehnologica 6, pozitiile tehnologice individuale vor fi: 6/1; 6/2; sau 6.A; 6.B). Pozitia tehnologica se scrie cu cifre (si litere) de circa 10 mm Tn interiorui conturului utilajului sau Tn afara acestuia, la capatul unei linii de indicatii. > Conductele se deseneaza numai orizontal sau vertical cu: - linie groasa (circa 0,8 - 1 mm) cu diferite caractere, culori sau semne conventional (tabelul 14.1) Tn functie de produsele Tn circulate; - linie groasa (0,8 ~ 1 mm) pentru circuitele principale si cu linie subtire (circa 0,25 mm) pentru celelalte circuite. Sernneie si culorile conventional nu sunt limitative. Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventional pot fi completate cu simboluri stabilite prin catalog de produse sau simboluri stabilite de proiectant, semnificatia lorfiind indicata Tn legenda conductelor. In cazul Tncrucisarilor de conducte, conducta verticala se Tntrerupe. Conductele parale e se traseaza la o distanta de minimum 7 mm. > > Armaturiie sunt reprezentate conventional (tabelul 14.2); Aparatura de masura, control si automatizare se reprezinta conform cap. 14.7.2 (STAS 6755-81). > Pe linia reprezentand conducta se indica urmatoarele: - sensul de curgere, cu o sageata desenata pe conducta;
499
Tabelul 14.1. Semne i culori conventionaie pentru conducte Conducte / canale Conducta de apa rece potabila Conducta de apa calda Conducta de apa pentru combaterea incendiilor Conducta de abur Conducta de condensat Conducta de gaze combustibile Conducta de combustibil lichid Panta conducte Canal drept pentru aer proaspat
L ~^
Sernn conventional
sau sau AR AC
Culoare conventional^ albastru rosu-Tnchis rosu aprins portocaliu verde galben deschis
A/V
negru
Canal drept pentru aer dupa diferite tratari
0-E >^__
verde
._^_jlâ"
M
__
_-
rosu
Canal drept pentru aer de evacuare
0-
albastru
Canal drept pentru aer de circuiatie
V
violet
-.
NOTA: Tn cazul folosirii semnelor conventionaie pentru canalele de aer, In partea grafica reprezentand planul conductelor (proiectui tehnic) se are Tn vedere: a) b) reprezentarea normala, bifilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare; reprezentare simplificata, unifilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica.
500
Proiectarea obiectivelor de investit/i din industria produselor lactate fermentate
Tabelul 14.2. Reprezentarea arrnaturilor Semn conventional Denumire Robinet cu cep - drept - de colt - cu trei cai Robinet de reglare cu clapeta
1
Denumire Robinet cu actionare manuala Robinet cu actionare cu contragreutate Robinet cu actionare cu arc Robinet cu actionare cu plutitor Robinet cu actionare cu membrana Robinet cu actionare hidraulica Robinet cu actionare pneumatica Robinet cu actionare cu electromotor Robinet cu actionare cu electromagnet Robinet cu ventil - drept - de colt - cu trei cai
Semn conventional
Robinet cu ventil, de siguranta - cu contragreutate
v<}
- cu arc
Reductorde presiune Robinet de retinere (de sens unic) - cu ventil - cu clapeta Separator de condens Clapeta de reglaj
ubar Robinet cu sertar
denumirea fluiduiui care circula (in cazul cand pentru conducte nu se reprezmta linii cu caractere diferite, conventionale); diametral nominal al tevii urmat, Tn paranteza, de diametrul exterior * grosimea peretelui; izoiatia sau Tnsotirea cu agent termic.
Suplimentar se pot da si alte informatii ca: debitui de fluid, temperatura, presiunea etc.
501
La capatu! conductelor care intra sau ies din cadrul schemei tehnologice de legaturi se specifica locu! unde se racordeaza conducta si sensul de curgere. Schema tehnoiogica de legaturi este completata cu: legenda utilajelor care specifica pozitia tehnoiogica i denumirea utilajului; legenda conductelor Tn care se mentioneaza caracterul liniei i denumirea fluidului Tn circulate; legenda simbolurilor folosite Tn schema tehnoiogica de legaturi.
14.7.2, Principii qenerale de reprezentare si identificare a aparateior de masura, control i automatizare

0 *_/ ' -*
Aparatele de masura, control si automatizare se reprezinta sau se identified pe schema tehnoiogica de legaturi. Fiecare aparat este reprezentat sau identificat printr-un sistem de litere (reprezentand clasificarea lui functionala) si un numar (ce reprezinta identificarea buclei), Tn general comun tuturor aparatelor dintr-o bucla. Pentru a cornpleta identificarea buclei se poate adauga un sufix (STAS 6755-81). Exemplu pentru o reglare sj Tnregistrare de debit:
F RC
101
Numar bucla Identificare bucla Identificare aparat
A
Sufix
Prima litera
Litere urmatoare
Identificare functionala
Identificarea functionala Identificarea functionala a unui aparat se face prin literele indicate Tn tabelul 14.3. Prima litera indica parametrul masurat sau de initiere; urmatoarele litere indica functiile aparatului individual (a se vedea fig. 14.4). Identificarea functionala se face Tn acord cu functia i nu cu constructia aparatului. (Exemplu: un indicator de debit prin masurarea presiunii diferentiale este identificat prin Fl). Prima litera se alege tinand cont de variabila masurata sau de initiere s.i nu de variabila asupra careia se actioneaza (Exemplu: un robinet de reglare a debitului Tn acord cu comanda de la un regulator de nivel este notat LV, nu FV).
502
Proiectarea obiectiveior de investitii din industha pmduselor lactate fermentate
Tabelul 14.3. Simboluri literals pentru parametri i functii Prima iitera Parametru Litera modificatoare Ana!iza (4) Flacara Conductivitate (electrica) Densitate (masa) sau greutate specifica Tensiune Debit (flux) Dirnensiune Actionare manuala Intensitate de curent Timp, program Nivel Umiditate Sernnificatie la alegere (1) Sernnificatie la alegere (1) Presiune (vacuum) Cantitate Radioactivitate Viteza, frecventa Temperatura Variabila multipla Viscozitate Greutate, forta Neclasificat (2) Sernnificatie la alegere (1) Integrare sau sumare (3) Inregistrare Siguranta (6) Comutare Transmisie Functii multiple Robinet Teaca de protectie Neclasificat Releu sau element de calcul Sernnificatie !a alegere Orificiu (restrictie) Punct de Tncercare Literele urmatoare Functie de Functie de Litera afiare sau iesjre modificatoare pasiva Semnalizare de alarma Sernnificatie la alegere (1) Reglare
Simbol A B C D E
F
Diferential (3)
Element primar Raport (3) Sticla (7) Maxim (5) Indicare Statie de comanda Lampa pilot (8) Minim (5) Mediu sau intermediar (5)
G H I K L M N 0 P
Q
R S
T
U V X Y
Literele urmatoare ale identificarii functionale definesc una sau mai multe functii de afiare, functii pasive sau functii de ieire. Litera urmatoare de modificare (minim, maxim, mediu sau intermediar) se adauga la una sau mai multe din celelalte litere.Literele urmatoare de modificare pot modifica fie prima Iitera, fie literele urmatoare, dupa rnodul de utilizare; litereie urmatoare de modificare se plaseaza imediat dupa literele pe care le modifica.Utilizarea literei de modificare este recornandata, dar optionala.
503
Literele functionale de afisare sau pasive urmeaza prima Iitera in orice succesiune, iar literele functionale de iesire urmeaza acestora, de asemenea, In orice succesiune, cu exceptia literei de iesire C (reglare) care precede Iitera de iesire V (robinet). (Exernplu: HCV). Reprezentarea sau identificarea unui aparat de masura, control sau
automatizare pe o schema tehnologica de iegaturi se face Tnscriind simboluriie literale conform tabelului 14.3 Tn semnele conventionaie conform tabelului 14.4. Tabe!ul 14.4. Setnne conventionaie generate pentru elemente de automatizare
Pet.
Semn conventional Montat local
Denumirea
Destinatia
Montat pe tablou de ordinul 1 (sau tablou de ordinul 2). In alternativa, se poate desena o linie orizontala dubla, Tn loc de o singura linie, omitandu-se numarul inscris adiacent la simbol. Montat pe spatele tablouiui (diferentierea tablourilor se face ca ia pet. b)
Aparate pentru un singur parametru sj orice numar de functii
Montat local
Montat pe tablou (diferentierea tablourilor se face ca la pet. b)
Montat pe spatele tablouiui auxiliar (diferentierea tablourilor se face ca la pet. b) Observatii: -
Aparate pentru doi parametri. Optional, aparate cu un parametru si mai multe functii.
Tn locu! marcat cu (X) se inscriu simbolurile literale corespunzatoare parametrilor si functiilor; Tn locul marcat cu (y) se mscrie numarul de ordine necesar identificarii aparatului; dimensiunile semnului conventional se recomanda a fi 012 mm.
Tn cazul Tn care simbolul este format din mai multe litere sau cifre, linia de contur poate fi Tntrerupta sau se poate mari diametrul cercului.
504
Proiectarea obiectivelor de investitil din industria produselor lactate fermentate
Indicarea unui aparat pe o schema tehnologica poate fi facuta cu atat de multe cercuri cate variabile masurate sau iesiri are. Numarul de litere functional grupate pentru un aparat trebuie redus la minimum necesar. Numarul total dintr-o grupa trebuie sa fie de maximum patru (exernplu: daca un aparat indica si Tnregistreaza, Tn acelasj timp, variabila masurata, iitera I (indicare) poate fi omisa, specificandu-se numai litera R (Tnregistrare).
Identificare bucla Identificarea buclei din care face parte un aparat se face, Tn general, printr-un numar. Fiecare bucla va avea un numar unic. Sirul numerelor de ordine a buclelor poate Tncepe cu 1 sau oricare alt numar convenabil (de exemplu: 301, 1201 etc.) ales astfel Tncat sa fie exclusa confuzia cu pozitia tehnologica a utilajelor. Daca o bucla are mai multe aparate cu aceeasi functie, se recomanda sa se adauge un sufix la numarul buclei (de exemplu: TE-25-1, TE-25-2). Literele sufix sunt majuscule. Un aparat care realizeaza doua sau mai multe functii poate fi indicat prin toate functiile sale (de exemplu: un Tnregistrator de debit FR-2 cu o penita pentru presiune PR-4 se recomanda sa fie indicat FR-2 / PR-4; dupa caz poate fi indicat UR-7. Un Tnregistrator cu doua penite pentru presiuni poate fi indicat PR-7/8; o caseta comuna pentru alarma de maxim si minim a unei temperaturi se poate indica TAH/L-9. Observatii privind notatiile din tabelul 14.3 Literele cu semnificatie la alegere sunt rezervate pentru diferite semnificatii nespecificate Tn tabelul 14.3. 1) O litera cu semnificatie la alegere poate avea o semnificatie ca prima litera si alta semnificatie ca litera urmatoare. Semnificatia trebuie definita o singura data pentru tot proiectul. 2) Litera neclasificata X este rezervata pentru semnificatiile nespecificate Tn tabelul 14.3 ce urmeaza a fi utilizate o singura data sau Tn mod limitat. Ea poate avea orice numar de semnificatii ca prima litera si orice numar de semnificatii ca fitere urmatoare. Este necesar ca semnificatiile literei neclasificate sa fie definite Tn exteriorul semnului conventional pe schema tehnologica de legaturi. 3) Orice prima litera, prin utilizare Tn combinatie cu literele modificatoare D (diferential), F (raport), Q (integrare sau sumare) - va avea o semnificatie
505
Tabelul 14.5. Semne conventlonale pentru regulatoare directe, robinete si alte dispozitive Semn conventional Denumirea Rotametru indicator cu robinet de obturare manual integrat
Regulator automat de debit cu indicator integrat. Daca nu are indicator, simbolul este FCV-105.
Robinet de cornanda manual
Regulator direct de nivel cu transmisie mecanica
Regulator redactor de presiune
Regulator - reductor de presiune cu priza externa
Regulator direct de temperatura
Semnul general pentru conectare la i / sau de la calculator este:
506
In iocul marcat cu (x) se Tnscriu simbolurile literale corespunzatoare tipului de semnal: A - semnal analogic; D -semnal digital; N - semnal analogic si digital. In Iocul marcat cu (y) se Tnscriu simboluri literale necesare identificarii modului de interactiune cu calculate: 1 - intrare In calculator; A - intrare In calculator cu Tntrerupere de proces si dispozitive; O - iesire din calculator; N - intrare si iesjre din calculator.
Dimensiunea recomandata pentru semn este hexagon cu latura de 6 mm.
4)
5) 6)
7) 8)
noua, iar combinatia de litere formata va fi considerata ca prima litera a identificarii functionale (de exemplu: PDI masoara presiunea diferentiala iar Pi masoara presiunea). Prima litera A (analiza) acopera toate analizele care nu sunt specificate In tabelul 14.3 si care nu sunt acoperite prin litere cu semnificatie la alegere. Se recomanda ca tipul de analiza, pentru fiecare caz In parte, sa fie definit In exteriorul semnului conventional pe schema tehnologica de legaturi. Utilizarea termenilor de modificare din coloanele 3 si 6: maxim, minim, mediu (intermediar), este recomandata dar optionala. Termenul siguranta (S) este aplicat pentru elementele primare si cele finale de comanda cu roi de protectie (de exemplu: un robinet autocomandat care Tmpiedica creterea presiunii peste o anumita valoare se simbolizeaza PCV. Daca este folosit pentru prevenirea conditiilor de pericol, el se simbolizeaza PSV, indiferent de constructia robinetului si modul de operare.) Functia pasiva notata cu G se aplica aparatelor care asigura o examinare directa, necalibrata a procesului. O lampa pilot poate fi simbolizata printr-o prima litera si litera urmatoare L sau numai prin litera L. Semnele conventionale pentru regulatoarele directe, robinete si alte dispozitive ce pot fi Tntalnite in schemeie tehnologice din industria PLF sunt prezentate in tabelul 14.5.
14.7=3. Stabilirea numaruSui de utiiaje Utilaje cu functionare discontinua La stabilirea numarului de utiiaje cu functionare discontinua se au in vedere: - marimea i durata arjei;
507
suprafata de schimb termic care se poate realiza (la utilajele cu transfer termic); cantitatea de rnaterii si materiaie prelucrate Tntr-un interval determinat (o zi, o luna), stabilit Tn functie de durata unei sarje.
Numarul de sarje ce se executa Tn intervalu! de timp determinat, de exemplu 24 de ore este:
n=
in care:
V_ V,,
(14.10)
Vesie volumul de materii si materiaie ce se prelucreaza Tn 24 ore, Tn m3; Vu, Vt~ volumul util si volumul total al utilajului cu functionare discontinua, in m3; </ = ^- coeficientul de umplere, care are valorile:
0,7 - 0,85 pentru procesele care nu produc spuma sau degajari puternice de vapori; 0,4 - 0,6 pentru procesele Tnsotite de spumare.
Numarul de sarje care se executa cu un singur utilaj Tn 24 ore este:
m=
24
(14-11)
Tn care: T este durata unei sarje, Tn ore. Numarul necesarde utilaje care lucreaza este:
n-T
V -T
24
(14.12)
Necesarul total de utilaje care se monteaza pentru operatia tehnologica respectiva este:
14.
flH
100 J
}-
24-Vr-0
V'T
ML -T
100 J
(14.13)
in care deste rezerva de capacitate de productie, care se admite 10 - 15 %.
508
UtiSaje cu functionare continua La stabilirea numarului de utilaje cu functionare continua se au Tn vedere: - debitul de materii si materiale ce trebuie prelucrate; capacitatea de productie a unui singur utilaj; timpul de trecere prin utilaj (timpul necesar realizarii operatiei tehnologice, definitivarii reactiei chimice, biochimice, microbiologice etc.); volumui util al unui utilaj; modul de montare a utilajelor Tn procesul tehnologic (Tn paralel sau in serie).
Montare in paralel Nurnarul de utilaje este:
N= G
Tn care:
G-
v.
(14.14)
O este debitul de materii, materiale ce trebuie prelucrate, Tn m3/h; q- capacitatea de productie a unui utilaj, Tn m3/h; T - durata operatiei tehnologice, Tn ore; Vu - volumui util al unui utilaj, Tn m3; Montare in serie Numarul de utilaje este:
JV =
VTu
V,
V,
(14.15)
in care: T' este timpul de trecere al materiiior si materialelor printr-un singur utilaj din cele N montate Tn serie, Tn ore; VTu - volumui util al tuturor utilajelor montate Tn serie, Tn m3.
14=7.4= Cronogramele de functionare a utilajelor Cronogramele de functionare a utiiajelor sunt reprezentari grafice care redau corelatia functionare utilaje-timp sau cantitate de produse prelucrate-timp. Deoarece ciclul de lucru al unui utilaj este constituit din una sau mai multe operatii
509
unitare, cronograrnele dau informatii exacte cu privire la intervalele de timp m care se deruleaza acestea. Cronogramele se traseaza pentru: utilaje cu functionare discontinua; utiiajele liniilor tehnologice care contin atat utilaje cu functionare discontinua cat si utilaje cu functionare continua.
Cronogramele de functionare a utilajelor folosesc la: stabilirea numarului de utilaje functie de: succesiunea operatiilor tehnologice si a operatiilor unitare; durata fiecarei operatii unitare; durata Intregii perioade de lucru; capacitatea de productie; productivitatea fiecarui utilaj; volumul util al utilajelor. Stabilirea productivitatii necesare pentru utilajele tehnologice sau de transport; Completarea schemelor tehnologice de flux cu spatii tampon pentru lichide (rezervoare tampon, tancuri de stocaj etc.) si solide (buncare, spatii de depozitare etc.); Stabilirea capacitatii spatiilor tampon pentru lichide si solide; * Stabilirea momentelor optime de intrare Tn functiune a utilajelor tehnologice; * Stabilirea intervalelor de lucru a utilajelor astfel meat sa se asigure o uniformizare a consumului de utilitati pe parcursul unei perioade de lucru (ora, zi, luna etc.) functie de durata totala necesara pentru realizarea unui produs.
Cronogramele se Intocmesc Tn una din urmatoarele variante: Varianta I Aceasta varianta se Tntocmeste numai pentru utilajele cu functionare discontinua. Cronograma se face pentru o ora, un schimb, o zi, o luna etc., functie de durata totala a ciclului de realizare a unei sarje. Etapele elaborarii cronogramei de functionare a utilajelor, Tn aceasta varianta sunt prezentate mai jos: Pentru fiecare utilaj se stabilete numarul de aparate necesar pentru realizarea productiei (conf.cap.14.7.3.).
In fig.14.5. este reprezentata cronograma pentru utilajele instalatiei din fig.14.6. In acest exemplu, utilajui poz.tehn.1 deserveste trei aparate, poz.tehn.2A, 2B si 2C.
MODEL
i /\
Nr. Denumirea
Pozitia
iI
crt. utilajului 1
2
tehn. 1
^ B B B B ,
12
14
>
20
22
"X"
I H H H H
^ H ^
^H
H^
)
^ ^ H l
i (5)
1 (2
-H
"Y"
2A
(1)
(2; e )
i n__j
(4)
(5)
(1)
(4)
(2)
(3
)
( 2;
(4)
(5)
('
(2;
(5)
o
(2;
(5)
(4)
(1)
fi
o
(2)
(4)
(5)
"Y"
2B
(4). (5),
I
(i)
4)
(2;
(5)
P )
(5)
(1)
I)
{4 )
(D
(4)
P i)
(4)
(5)
(D
(4)
(2 )
-Y
2C
(3 )
(1)
(2)
1)
(4)
(5
(1)
(2; i
G0
d)
(2
c *)
h
1
(5) (1) (2)
"Z"
I- \
h i
h -H
h -H
h tn*m ^
H^
H \
hI
h I
LEGENDA OPERATIILOR (1} (2) (3) (4) (5) - (denumirea - (denumirea - (denumirea - (denumirea - (denumirea operatiei 1) operatiei 2) operatiei 3) operatiei 4) operatiei 5)
Fig. 14.5. Cronograma de functionare a utilajelor (vahanta I)
511
Pentru fiecare utilaj se delimiteaza intervalul de timp necesar unui ciclu de functionare (pentru realizarea unei sarje). Acesta se reprezinta succesiv astfel Tncat sa acopere Tntreaga durata de lucru (o ora, un schimb, o zi, o luna etc.) (exemplu: utilajul poz.tehn.2A are durata unui ciciu de functionare de 5 h 45'; In intervaiul unei zile au fost delimitate patru cicluri de functionare, realizandu-se deci patru sarje). Timpul unui ciclu de functionare este defalcat in intervalele de timp necesare operatiilor unitare care se specifica fie cu culori diferite, fie cu un simboi literal sau numeric (exemplu: pentru utilajul poz. tehn. 2A, B si C operatia 1, operatia 2 etc.). Legenda acestor simboluri este anexata cronogramei. In cazul m care pentru un utilaj sunt necesare mai multe aparate, se decaleaza mceputurile ciclurilor de lucru. Decalajele dintre acestea pot fi egale sau se stabilesc tinand contde intervalele impuse pentru anumite operatii unitare cornponente ale ciclurilor de functionare (exemplu: utilajele 2A, 28 si 2C au un decalaj de doua ore Tntre momentele de Tnceput ale ciclurilor de functionare). La stabilirea cronogramelor de functionare a utilajelor ce compun o instalatie, se au Tn vedere interconectarile dintre ele. (exemplu: pompa poz.tehn.1 realizeaza operatia 1 -de Tncarcare a utiiajelor poz.tehn.2, deci timpul de functionare a pompei poz.tehn.1 este acelasi cu timpul operatiei 1 ~ de Tncarcare a utilajeior poz.tehn.2A, B si C; idem pentru timpul de functionare a pompei de golire poz.tehn.3 a carei functionare coincide cu timpii operatiei 5 a utilajelor poz.tehn.2A, B si C).
2B
'\
14.6. instalatia a carei cronograma este prezentata m fig. 14.5.
5J2
Varianta II
Aceasta varianta se intocmeste pentru instalatiile (sectiiie) care au Tn componenta:
utiiaje cu functionare discontinua; utilaje cu functionare continua; atat utilaje cu functionare discontinua cat si utilaje cu functionare continua. Pentru realizarea acestei variante de cronograma, se traseaza la o scara convenabila urmatoarele axe: pe orizontala - timpul Tn minute, ore, zile etc.; pe verticala - cantitatea de produse prelucrate sau realizate (kg, tone, m3 etc.) pe toata durata de lucru. Se disting urmatoarele cazuri: Cazul A - utilaj cu functionare continua cu capac tatea P kg(l, m3, t etc.)/ora (fig.14.7). Etapele de trasare a cronogramei sunt: 1) Se alege momentul Tnceperii functionarii utilajului (punctul a ); 2) Se stabileste cantitatea de produse prelucrate Tntr-o perioada prestabilita (zi,
/ i \a etc.)
GT
kg\l,m ,t etc.);
3) Se stabileste durata de functionare:
'f 3 ,t etc.) ^ Gv kg\Lm Ar = Z-4A^ <rP kg(l,m' ,t etc.jlh

r- a-f-Ar
[h]
(14.16.)
(14.17.)
4) Se stabileste momentul final al functionarii utilajului:
5) Se stabileste punctul final de functionare a utilajului (punctul F) la intersectia verticalei din r si orizontala din GT . 6) Dreapta aF este dreapta de functionare a utilajului. NOTA: Cazul A se poate aborda si dupa cum urmeaza: o se alege momentul Tnceperii functionarii utilajului (punctul a)\ luna etc.)- GT kg\Rm3,t etc.); o se stabileste momentul a' care corespunde unei ore de functionare cand utilajul prelucreaza P kg(l,m3 ,t etc.): a'~a + lora (14.18.)
se stabileste cantita
513
CQ
OJ
03
O c;
8 O
O)
o se ridica o verticala din a' si se traseaza orizontaia din P , rezultand punctul de intersectie D . o Dreapta care trece prin punctele a si D reprezinta dreapta de functionare a utilajului;
514
o Se stabileste punctui final F defunctionare al utilajului intersectand dreapta oD cu orizontala din GT ; Cazul B - utilaje cu functionare continua, dar la care procesul tehnoiogic impune functionarea discontinua (fig,14.7). Etapele de trasare a cronogramei sunt: 1) se stabileste momentul Tnceperii functionarii utilajului (Tn prima etapa de lucru A ) -punctui dA ; 2) se stabileste cantitatea de produse prelucrate de utilaj Tn etapa de lucru A -
GA kgu,m ,t etc.);
3) se admite cunoscuta productivitatea utilajului P kg\l,m ,t etc.jlh daca ar lucra continuu; 4) se stabileste durata de functionare a utilajului Tn etapa A :
[h]
(14.19.)
~n
4- AT
5) se stabileste momentul final al etapei A (punctui rA)\

'U
UA rLAiA
6) Se traseaza o orizontala din GA si o verticala din TA . Punctui de intersectie D1 este punctui final al etapei A de functionare a utilajului. 7) Dreapta ce uneste punctele dA si Z)' reprezinta dreapta de functionare a utilajului Tn etapa de lucru A .
NOTA: Etapele de elaborare a cronogramelor de la 3) la 7) pot fi abordate si dupa , cum urmeaza: / 3 3') Se admite cunoscuta productivitatea utilajuiui P kg\l9tn ,f etc.jl h\) Se stab de la punctui de pornire a utilajului (punctui d ); 5') Din acest punct se ridica o verticala pana Tntalneste orizontala corespunzatoare capacitatii P ,Tn punctui D . 6') Dreapta care uneste punctui de Tncepere a functionarii utilajului (punctui aA } cu punctui D , este directia functionarii utilajului (dreapta CLA
Produso lactate fermentate
515
7') Ducand o linie orizontala corespunzatoare lui GA pana la intersectia cu dreapta aAD rezulta momentui final al etapei de iucru A a utilajului (punctuf D }. 8) Din punctul D1 se duce un palier orizontal corespunzator duratei de repaos
Ar^ ; momentui
aB = rA + AT^
(14.20.)
este momentui inceperii etapei de Iucru B a utilajului (punctu! E)\) Se noteaza cu AT^ =
(incluzand si palierul de repaos); 10) identic ca la etapa de Iucru A se repeta operatiile de elaborare a cronogramei pentru etapele de Iucru B si apoi C, pana se prelucreaza Tntreaga cantitate de produse GA + GB -f Gc GT (punctul F ); 11) Verticala coborata din F da rnornentul final real rr al functionarii utilajului;
12) Timpul de functionare real al utilajului este dreapta &AFr care corespunde la :
13) Capacitates reals a utilajului este:

P R
_GA+GB Ar.
Gc
GT AT,
etc lh\)
14) Intersectia dreptei aAD (sau aAD ) cu orizontala din GT da punctui F1 care este punctul final teoretic al prelucrarii cantitatii GT de produse daca utilajul ar functiona continuu. ' 15) Verticala din F' da momentui final teoretic rt al functionarii utilajuiui daca ar functiona continuu. 16) Timpul de functionare teoretic al utilajului este dreapta dA^t care corespunde
lui AT,.
17) Capacitates teoretica a utilajului este:
P! =
Gc
Ar
f.m" ,? etc}/ h
(1422 ) \
5 16
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor iactate fermentate
Cazui C - doua utilaje cu functionare continua montate in serie, dupa cum urmeaza: Situatia 1 Utilajul 1 cu capacitatea Ph urmat de utilajul 2 cu capacitatea P2 < P/.
Se seosebesc:
Situatia 1a - utilajul 1 are functionare continua Situatia 1b - utilajul 1 este cu functionare continua, dar procesui tehnologic impune functionarea discontinua a acestuia. In ambele cazuri elaborarea cronogramei urmeaza etapele prezentate mai jos: 1) Se traseaza cronograma utilajuiui 1 respectand operatiile de la cazul A (punctele
P, D,a,d ,F si r din cazu! A, devin P],Dl,a},al,Fl si r,).

2) Se alege momentul Tnceperii functionarii utilajuiui 2 (punctui a2). NOTA: Momentul a2 poate fi acelasi cu d{ sau mai tarziu decat acesta. 3) Se traseaza dreapta de functionare a utilajuiui 2 respectand operatiile de la
cazul
-I T ) jL*' " *
A
L-L ^ }
(punctele
Ct H-J 1, J --J O f ^ } m
P,D,a,a\F si r
din
cazul
A,
vor
deveni:
Se constata ca:
Pana Tncepe functionarea utilajuiui 2 (punctui <22 ) utilajul 1 prelucreaza cantitatea T, de produse.
1
NOTA: Aceasta impune ca Tntre utilajele 1 si 2 sa se monteze un rezervor tampon cu capacitatea utila Tj. Cand utilajul 1 a terminat functionarea prelucrand cantitatea GT de produse (momentu! r,), utilajul 2 a functionat pana Tn punctui D2 prelucrand numai cantitatea T2 de produse. NOTA: Aceasta impune ca Intre utilajele 1 si 2 sa se monteze un rezervor tampon cu capacitatea utila GT ~ T2 . deoarece
GT-T2>T{
T
(14.23.
se alege pentru capacitatea rezervorului tampon valoarea capacitatii utile ~T2 j capacitatea totala
G T
(14.24.
unde cp este coeficientul de umplere.
kg (!, m3, t etc.)
kg (I, m3, t etc.)
CD
CD
ore
Cazul C - situatia 1a
Cazul C - situatia 1b
F/g. 74.7. (continuare) Cronograma de functionare a utilajelor In varianta II.
5J8
Situatia 2. Utilajui 1 cu capacitatea P1t urmat de utilaju! 2 cu capacitatea P2> PIBe deosebesc: Situatia 2a - utilajul 1 are functionare continua; Situatia 2b - utilajui 1 este cu functionare continua dar procesul tehnologic impune functionarea discontinua a acestuia. In ambele cazuri elaborarea cronogramei urrneaza etapele prezentate mai jos; 1) Se traseaza cronograma utilajului 1 respectand operative de la cazul A (punctele P,D,a,a\ si r din cazul A, devin PlJDl,al,al,F, si r } ) ) .
2) Se alege momentul Tnceperii functionarii utilajului 2 (punctul a2). 3) Se traseaza dreapta de functionare a utilajului 2 respectand operatiile de la cazul A (punctele P9D,a,a\Fsir din cazul A, vor deveni:
L n ) ixq LsLry ., Ci'-) 5 L -j ij L ' o / '
NOTA: Momentul Tnceperii functionarii utilajului 2 (punctul a2) se alege astfel meat r2>r]t adica punctul F2 sa coincida sau sa fie la dreapta lui Fr Se constata ca: pana Incepe functionarea utilajului 2 (punctul cantitatea 7j de produse NOTA: Aceasta impune ca Tntre utilajele 1 si 2 sa se monteze un rezervor tampon cu capacitatea utila T{. Cand utilajul 1 a terminat functionarea prelucrand cantitatea GT de produse (momentul ^), utilajul 2 a functionat pana la punctul D2 prelucrand numai cantitatea T2 de produse. Nota: - Aceasta impune ca Tntre utiiajele 1 si 2 sa se monteze un rezervor tampon cu capacitatea utila GT -T2 . - Deoarece Tj > GT T2 (14.25.) a2) utilajul 1 prelucreaza
se alege pentru capacitatea utila a rezervorului tampon valoarea T\ si capacitatea totala
IT = T
unde (p este coeficientul de umplere.
kg (I, m 3 ,tetc.) A
Q. " ^
0
>
XT
10 c"
-a c o ^
Q>
o e
13 O
o E1 n w o o o =
03 CP
Q. C
C/3
CD
o
Q) "0 QJ
S" O
5^ >-+
Ct)
u>
O O 3
0)
"*
o "
ore
ore
" g o 3
^ 0) JU ^*
Cazul C - situatia 2a
Cazul C - situatia 2b
CD" QCD
Fig. 14.7. (continuare) Cronograma de functionare a utilajelorin varianta II.
ro
520
Proiectarea obiectivelor de investitii din industrla produselor lactate fermentate
kg (I, rn3, tetc.)
GT = V 9 +- VUE, V V. = V8 + VUD
97
9e
94
92
ore
Fig. 14,7. (continuare) Cronograma de functionare a utilajelor in varianta II.
521
1) Se traseaza cronograma de functionare a utilajului 1 (avand ca moment initial al functionarii punctul a{ ) respectand operatiile de la cazul A. 2) Utilajui 2 este deservit de utilajui 1 si functioneaza astfel: utilajul 1 alimenteaza utilajui 2A cu cantitatea VnA corespunzatoare unei sarje. Utilajul 2A Tncepe functionarea Tn punctul a2A , prelucreaza cantitatea V:/A de produse si Tsi Tncheie ciclul de functionare Tn momentul rÂ ; Tn continuare utilajul 1 alimenteaza utilajul 2B cu cantitatea de produse V B corespunzatoare unei sarje. Utiiajui 2B Tncepe functionarea Tn momentul a B , prelucreaza cantitatea Vl(B si se Tncheie ciclul de functionare Tn momentul
operatia se repeta pentru utilajele 2C, 2D etc. pana cand momentul de Tncepere al functionarii utilajului 2 urmator este ulterior momentului de Tncheiere al ciclului utilajului anterior (vezi utilajul 2E). NOTA: Astfel se poate stabili numarul de utilaje 2 necesar liniei tehnologice.
14,7.5.
ice
,
Pentru functionarea operatiilor unitare componente ale procesuiui tehnologic de obtinerea PLF sunt necesare utilitati tehnologice si servicii auxiliare. Utilitatile tehnologice necesare sunt:
-apa; - aburul; -frigul; - energia electrica. Apa

In functie de utilizarea care se da apei Tn industria PLF, se deosebesc categoriile: apa de racire; daca dupa utilizare se Tndeparteaza la canal, temperatura la iesire din utilaj este 50...60C, iar daca este recirculata prin turnul de racire, diferenta de temperatura Tntre intrarea si iesirea apei din utilaj este de cca.10C; apa de alimentare a cazanelor de abur; apa de incendiu (folosita la hidranti);
522
Proiectarea obiectivelor de investitii din mdustria produselor lactate fermentate
apa de Tncalzire (folosita ca agent de Tncalzire): - apa calda cu temperatura pana la 90C; - apa fierbinte cu temperatura pana la 130...150C; apa proaspata (care vine din afara instalatiei, de la o sursa oarecare) este de doua calitati: - apa potabila (folosita Tn procesul tehnologic si instalatiile sanitare) corespunde normelor sanitare); - apa industrials). Abur fn realizarea operatiei unitare de Tncalzire ca o componenta a procesului tehnologic de obtinere a PLF, se foloseste ca agent terrnic aburul saturant, Categoriile de abur saturant folosite Tn industria alimentara sunt de presiune joasa, pana la 1,2 bar (0,12 MPa); de presiune medie, pana la 40 bar (< 4 MPa); de presiune Tnalta, peste 40 bar (> 4 MPa). In procesul tehnologic de obtinere a PLF se foloseste abur saturant de presiune medie cu urmatoarele trepte de presiune (indicatie la manometru): 3 bar, 6 bar, 10 bar respectiv 0,3 MPa; 0,6 MPa; 1 MPa. Consumul de abur ca agent de Tncalzire se stabileste pe baza bilantului termic sau a documentatiei tehnice a utifajelor Tn care are loc schimbul de caldura.
14.7.6. Cronogramele consumuSui de utilitati Pentru stabilirea ponderii cheltuielilor cu utilitatile Tn pretui de cost al produselor finite si pentru dimensionarea corecta a instalatiilor este necesara elaborarea cronogramelorde utilitati. A. Cronograma consumuSui de apa Pe baza cronogramei consumului de apa se poate stabili: capacitatea sursei de apa; capacitatea rezervei tampon de apa;
523
dimensiunile conductelor de apa; consumul specific de apa. Cronograma consumului de apa (vezi fig.14.8) se stabileste Tn corelatie cu cronograma de functionare a utilajelor (fig.14.5). La elaborarea acestei cronograme se au Tn vedere urmatoarele: In coloana 2 se specifica numai utilajele consumatoare a uneia din categoriile de apa prezentate la Tnceputul acestui capitol, iar Tn cofoana 3 se mentioneaza pozitiile tehnologice ale acestora. , In coloana A se tree debitele de apa, in m /h, pentru utilajele enumerate in coloana 2; aceste debite sunt stabilite astfel: din documentatia firmelorfurnizoare; din compararea cu instalatii asemanatoare Tn functiune; din bilantul de materiale si bilantul termic (Tn cazul consumului de apa ca agent de racire). In zona coloanei 5 sunt reprezentate durata consumului si intervalele de timp cand este folosita apa. In coloana 6 sunt trecute consumurile zilnice de apa pentru fiecare utilaj, obtinute ca produsul dintre debitul Tn m3/h din coloana 4 si suma duratelor de consum de apa din zona coloanei 5. La baza coloanei 5, Tn rubricile ,,A" se Tnsumeaza debitele consumatorilor, la fiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel debitul de apa la varf. Debitul de apa la varf, majorat cu o rezerva de 1 0 - 2 0 % este valoarea debitului cu care se calculeaza conducta de aprovizionare cu apa a instalatiei (sectiei, intreprinderii). Tnsumand, pe verticaia, consumurile de apa zilnice ale fiecarui utilaj, specificate Tn coloana 6, rezulta consumu! total zilnic. Acest consum raportat la productia zilnica, da consurnul specific de apa, valoare necesara pentru aprecierea ponderii cu care costurile pentru aceasta utilitate tehnologica participa la pretul de cost al produselor finite. Consumul total zilnic de apa, raportat la 24 ore/zi, da consumul mediu orar de apa care majorat cu cca. 10-20 % da debitul minim al sursei de apa.
MODEL
Debit de apa, Poz. Nr. Denumire m 3 /h tehn. crt. utilaj (abur, t/h)
1 2
O R A fI t
f3
10
12
14
16
18
20
22
Consum de apa m3/zi (abur, t/zi)

6
5 (*i ore
(t, ore)
Utilaj 1
a,
ft
ore)
(t4 ore)
(t 5 ore)
Utilaj 2
a2
ft
ore)
(t7 ore;
1
ft
ore)
Utilaj 3
a,
ft
ore)
(tie ore;
ft,
ore ,
(t ore;
Debit total
Consum total
Nota: In rubricile "A" se tnsumeaza debitele orare ale consumatorilor la fiecare ona sau din doua Tn doua ore, rezultand astfei debitul de apa (abur) la varf.
Fig. 14.8. Cronograma consumului de apa (abur)
525
Cronograrna consumului de apa prezentata Tn fig.14.8 permite decalarea consumului de apa astfel meat, in rubricile ,,A" sa se obtina o uniformizare a consumuriior, micsorand cat mai mult posibi! diferenta dintre debitul total minim si maxim. Aceasta decalare este posibila daca procesul tehnologic o permite si se face in concordanta cu cronograma de functionare a utiiajelor (fig.14.5). Corelatia tirnp-debit total (stabilit Tn rubricile ,,A") este o reprezentare grafica (fig.14.13.) ce da o imagine clara asupra fluctuatiilor, Tn timp a necesarului de apa. Consumul zilnic si consumul mediu de apa pot fi stabilite, de asemenea, folosind structura tabelului din fig.14.9.
Fig. 14.9. Consumu! de apa tehnologica
._
Nr. crt.
MODEL
Denumirea utilajului
Poz. tehn.
Categoria apei
"- Consum orar pe utilaj, m3/h

5
.. -
.. .
Numarul de utilaje instalate, buc.

6
Numarul de utilaje simulta nem functiune, buc.

7
Durata operatiei, h/zi
Consum total, mVzi

9
Total Consumul mediu, nrVh
B. Cronograma consumului de abur Pe baza cronogramei consumului de abur se poate stabili: capacitatea cazanului de abur; dimensiunile conductelor de abur; consumul specific de abur. Cronograma consumului de abur se stabiieste Tn corelatie cu cronograma de functionare a utiiajelor (fig. 14.5.) si are aceeasi structura cu cronograma consumului de apa (fig.14.8.). Pentru cronograma consumului de abur se fac urmatoarele specificatii;
:>26
Fig. 14.10. Consumu! de abur tehnologic ODEL

Consum orar pe utilaj, t/h
5
Nr. crt.
Poz. tehn.
Categoria aburuEui
4
Numarul de utilaje instalate, buc.

6
Numarul de utilaje simulta nefn functiune, buc.

7
Durata operatiei, h/zi

8
Consum total, t/zl

9
Total
Consumul mediu, t/h

La toate rezultatele se adauga 10-15 % pentru acoperirea pierderilor.
In coloana 2 se specifica numai utilajele consumatoare de abur iarTn coloana 3 se mentioneaza pozitiile tehnologice ale acestora. In cofoana 4 se tree debiteie de abur, In t/h (kg/h) pentru utilajele enumerate in coloana 2; aceste debite sunt stabilite astfel: - din documentatia firmelorfurnizoare; - din compararea cu instalatii asernanatoare Tn functiune; - din bilantul termic.
In zona coloanei 5 sunt reprezentate durata consumului si intervalele de timp cand este folosit aburul. In coloana 6 sunt trecute consumurile zilnice de abur pentru fiecare utilaj, obtinute ca produsui dintre debitul Tn t/h (kg/h) din coloana 4 5! suma duratelor de consum abur din zona coloanei 5.
f
La baza coloanei 5 Tn rubricile ,,A" se insumeaza debitele consumatorilor, la fiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel debitul de abur minim si la varf. Debitui de abur la vTrf, majorat cu o rezerva de 10-20 % este valoarea debitului minim al cazanului de abur. Insumand, pe verticala, consumuriie de abur zilnice ale fiecarui utilaj, specificate Tn coloana 6, rezulta consumul total zilnic. Acest consum raportat la productia zilnica, da consumul specific de abur, valoare necesara pentru aprecierea ponderii cu care costurile pentru aceasta utilitate tehnologica participa la pretul de cost al produselor finite.
Produse iactate fermentate
527
Raportand consumul total zilnic de abur la 24 ore/zi, rezulta consumul mediu de abur. NOTA: Pentru ca investitia facuta pentru achizitia cazanului de abur sa fie rationale, este necesar ca diferentele dintre debitul mediu i minim dintre debitul maxim si mediu sa fie cat mai reduse, asigurand astfel o uniformizare a consumurilor de abur, deci o capacitate impusa cazanului de abur cat mai redusa si o exploatare cat mai economica a sursei de abur. Uniformizarea consumului de abur pe parcursul unei perioade de lucru (de exemplu un schimb, o zi etc.) se poate realiza cu ajutorul acestei cronograme a consumului de abur prin decalarea intervalelor de timp de functionare a diferitilor consumatori de abur. Aceasta decalare este posibila daca procesul tehnologic o permite i se face Tn concordanta cu cronograma de functionare a utilajeior (fig.14.5.). Corelatia timp-debit total (preluat din rubricile ,,A" este o reprezentare grafica (fig.14.13.) ce da o imagine clara asupra fluctuatiilor, Tn timp a necesarului de apa. Consumul zilnic si consumul mediu de abur pot fi de asemenea stabilite folosind structura tabelului din fig.14.10. C. Cronograma consumului de energie electrica Puterile instalate stabilite la dimensionarea utilajeior sunt centralizate conform fig.14.12. Pentru calculul consumurilor electroenergetice se foloseste una din urmatoarele metode: metoda consumurilor specifice se aplica Tn calculele aproximative pentru Tntreaga intreprindere cand se cunoaste consumul pe unitatea fizica. Relatiile de calcul sunt:
kWh/zi
p -
wa
T
kW
(14.26,;
metoda coeficientilor de cerere pe ramuri industriale se aplica, de asemeni, Tn calculele aproximative, dar cand se cunoaste puterea totala instalata a sectiei (fabricii etc.) Relatiile de calcul sunt:
528
rc
P = k P K-c ri
kW
w^ =p -r
kWh/zi
(14.27.;
metoda coeficientilor de cerere pe categorii de receptoare se aplica In calculele mai exacte pe consumatori sau instalatii de conexiuni, transformare si distributie, cand se cunosc organizarea si dotarea acestora. Relatiile de calcul sunt:
< 14 - 28 )
unde: Wa - consumul zilnic de energie electrica activa, kWh/zi; W - consumul specific de energie electrica activa care, pentru industria
lapteluieste6-7kWh/t; A - productia zilnica, in unitati fizice sau conventional, t/zi (l/zi); Pc - puterea activa ceruta maxima, kW. kc - coeficient de cerere de putere absorbita maxima:
Kc = kf kc mecj
unde: kf este coeficientul de forma al curbei de sarcina (egal cu 1 -1,15 pe intreprindere si cu 1,1 - 1,2 pe sectii), iar k crne d este coeficientul mediu de cerere pe ramuri industriale care pentru industria laptelui este 0,38;
Tabelul 14.6. Date de consum pe categorii de receptoare Categorii de receptoare Motoare electrice de actionare cu regim: continuu (ventilatoare, aeroterme, pompe, compresoare, transportoare cu banda etc.); normal, actionate individual portabile); intermitent, cu: - durata mica de actionare (DA = 25 %)
(DA = 40 %)
>-WJ
0,70
(dispozitive i aparate
0,50 0,13
0,05 0,08
0,18 0,10 0,15
Insta atii de Huminat electric: - hale industriale si exterior
1,00 0,75 - cladiri tehnic "" ^ administrative "^ sirauve u,ou u,oU 0,80 0,60 PI, PJJ - puterea instalata totala, respectiv pe categorii de receptoare, relatii de calcul:
Produse iactate fermentate
529
k cj - coeficientu! de cerere de putere maxima absorbita pe categorii de receptoare (tabelui 14.6.); ' lamp! electrice, motoare cu regim permanent, cuptoare cu rezistente racordate direct ia retea: P s = Pn receptoare cu regim intermitent (electromotoarele utilajelor tehnoogice
etc.): PJ - P n - DA/100 Tu - timpu! de utilizare, h/zi sau h/an (tabelui 14.7.). Tabelui 14.7. Date de consum pe categorii de instalatii Instalatii forta Numar schimburi
pe zi
1
2 3
Instalatii iluminat
Con-
Tinuu 8.500
2 2.400
continuu 3.500
Timp de utilizare, TU , ore/an
2.325
4.630
6.640
725
4.650
k wj - coeficient de consum pe categorii de receptoare (tabelui 14.6.); PT - pierderi de putere active Tn transformatoare cu doua Tnfaurari, in kW:
P T = P - 0 , 0 2 - ST
P - coeficient de simultaneitate generala pentru corectia puterii si energiei active totale: la Pc, MW 5 5-10 10 p 0,90 0,85 0,8; ST - puterea nominala totala a transformatoarelor, Tn KVA; Pn - puterea nominala totala a receptoarelor, Tn kW; DA - durata de functionare, Tn % Pe baza cronogramei consumului de energie electrica se poate stabifi: puterea punctului de transformare;" dimensiunea conductorilor de alimentare i componenta tablourilor electrice; consumu! specific de energie electrica.
Cronograma consumului de energie electrica (fig.14.11.) se stabileste Tn corelatie cu cronograma de functionare a utilajelor (fig. 14.5.). La elaborarea acestei cronograme se au Tn vedere urmatoarele: In coloanele 2 i 3 sunt mentionate denumirea si pozitia tehnologica a utiiajelor consumatoare de energie electrica.
MODEL Coefi- Putere cient instalata

Kw 1 2 3
4 P
0 R A
^? /t
Nr. Denumire Poz.

crt.
utilaj
tehn.
J3
10
12
14
16
18
20
22
Timp de utilizare h/zi
Consum de energie kWh'/zi

9
ob iectivelor de investitii din industria produselor lactate fermet

5 6
e
8
Utilaj 1
tl
Dre)
(t2
ore]
(t, ore )
<*4
ore }
I- Ik
ore )
Utilaj 2
,/
fti ore
(ty
ore
Utilaj 3
^
ft,
ore
,
B
(t9 ore
(t
t >re)
Putere instaiata totala
Consum total de energie
S <b ^
CL
Nota: - Calculul consumului de energie se face conform relatiilor de la cap. ...; - In rubricile "B" se Tnsumeaza puterile instalate ale utilajelor la fiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel varful de putere instalata.
o en
Fig. 14.11. Cronograma consumului de energie
531
In coloanele 4 si 5 se specifics valoarea coeficientilor & v r . sau /3 conform metodei de calcul adoptate; iar puterea instaiata a utilajelor se mentioneaza Tn coloana 6. In coloana 7 sunt reprezentate intervaiele de timp si duratele de consum de energie electrica Tn conformitate cu cronograma de functionare a utilajelor (fig.14.5,)- Suma duratelor de lucru Tn decursul unei ziie pentru fiecare utilai este trecuta Tn coloana 8. Consumul de energie din coloana 9 se caicuieaza cu relatiile mentionate la metoda coeficientilor de cerere pe categorii de receptoare prezentate mai sus. Consumul total de energie se obtine prin Tnsumarea pe verticala a valorilor din coloana 9. Raportul dintre consumul total de energie Tn kWh/zi si productia zilnica in t/zi da consumul specific de energie electrica Tn kWh/t, valoare care permite stabilirea ponderii acestei utilitati tehnologice Tn valoarea pretului de cost al produselor. La baza coloanei 7, Tn rubriciie ,,B" se Tnsumeaza puterile instaiate ale utilajelor Tn functiune la fiecare ora sau din doua Tn doua ore, rezultand astfel puterea instaiata totala Tn diferite momente ale perioadei de lucru, evidentiindu-se varful de putere instaiata. Varful de putere la care se adauga o rezerva functie de
Fig. 14.12. Consumul de energie electrica MODEL Numa rul de utilaje simultane in functi une, buc.
7
Nr. crt.
Poz. tehn.
Tensiune, V
Putere instaiata,
PlM kW
5
Coeficient
^wj
Coeficient P
Numa rul de utilaje instaiate, buc.

6
Durata opera tiei,

Tu,
Con sum zilnic,
wa
h/zi
8
KW
h//zi
9
Total Putere nstalata 1 otala, . . .

kW
_____
532
Apa
20 10 0
J L
12
14
16
ore
1500 -
16
ore
Fig. 14.13. Consumu! de utilitati tehnologice (apa, abur, energle electrica, frig
Pmduse lactate fermentate
533 foloseste la
strategia de dezvoltare a sectiei (unitatii, intreprinderii) dimensionarea sursei de alimentare cu energie electrica.
Corelatia timp - putere instaiata tola la (stabilit Tn rubricile ,,B") este o reprezentare grafica (fig.14.13.) ce da o imagine clara asupra fluctuatiilor puterii instalate a utilajelorTn functiuneTn decursul unei perioade de lucru. Consumul zilnic de energie electrica poate fi, de asemenea, stabilit folosind structura tabelului din fig.14.12. 14.7.7. Consideratii generale la proiectarea corpuiui principal de fabricatie s.i amplasarea utilajeSpr Varianta constructiva preferata a corpului principal de fabricatie, pentru o fabrica de PLF, este hala industrial^ unica, de forma dreptunghiulara, pe un singur nive!, compartimentata prin pereti usori care se pot schimba ca pozitie, daca este cazul. J Forma cladirii i marimile deschiderilor si traveelor se stabilesc Tn functie de: s dimensiunile utilajelor predominante ca pozitii tehnologice; s varianta adoptata pentru dispunerea utilajelor corespunzator fluxului tehnologic. In functie de lungimea fluxului tehnologic principal si de existenta unor fluxuri tehnologice secundare, variantele posibile de dispunere a utilajelor sunt: > Tn linie dreapta pentru fluxurile tehnologice scurte, fara rarnificatii pentru prelucrari secundare ; > Tn forma de L pentru fluxurile tehnologice de lungime medie ; > Tn forma de U pentru fluxurile tehnologice cu un numar rnic de utilaje adapostite de cladiri avand cele doua laturi apropiate ca dimensiuni. > In forma de E pentru fluxurile tehnologice lungi si care, Tn afara fluxului tehnologic principal includ fluxuri tehnologice secundare pentru prelucrarea unorsubproduse. Pentru valorile deschiderilor elementelorde rezistenta (grinzi, ferme) si traveelor se adopta multiply! de 3,00 m, de preferinta 6,00 rn sau 9,00 m. Avand Tn vedere dimensiunile mari ale utilajelor din procesul tehnologic, pentru capacitati mari de productie, deschiderile pot fi de pana la 18,00 m, iartraveele de pana la 12,00 m si 15,00 m (fig. 14.14).
534
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produseior lactate fermentate
Sectiunea A - A
a c c/>
CD
CD
aT o 5T ~*
CD 3 5?
F/'g. 14.14. (continuare) Amplasarea sectiei de obtinere a laptelui de consum pasteurizat i a produselor lactate fermentate
LA
536
In cazuri justificate din punct de vedere tehnic si economic, valorile deschiderilor si traveelor pot fi multipli de 1,50 m pana la dirnensiunea maxima de 10,50 m. Inaltimea halei trebuie sa aiba o valoare minima generala de 4,20 m. Tn anumite zone ale halei, Inaltimea poate depasi valoarea generala daca linia tehnologica include: - utilaje cu Tnaltimi mai man; - utilaje suprapuse montate pe constructii metalice independente de structura de rezistenta si de constructia halei. In cazul amplasarii unor instalatii fixe sau mobile deasupra locului de munca, Tnaltimea de la podea la partea cea mai proerninenta a instalatiei trebuie sa fie de minim 3,50 m. In Tncaperile de productie se prevede pentru fiecare loc de munca o suprafata de eel putin 4,50 m2 si un volum de eel putin 15,00 m3. Amplasarea utilajelor se face Tn functie de varianta de flux tehnologic considerata cea mai rationala tinand cont de urmatoarele: Distanta minima de circulate Tntre utilaje sau Tntre utilaje i partile fixe ale cladirii este 0,80 m. La stabilirea dimensiunilor de gabarit ale utilajelor se tine cont de eventualele subansamble care Tn operatiile de Tntretinere si reparare determina o marine a suprafetei ocupate fata de suprafata de montaj. Suprafata ocupata de materialele folosite Tn functionarea utilajelor nu trebuie sa afecteze suprafata libera de lucru pentru utilajul respectiv. Conductele de legatura dintre utilaje sau instalatii si din interiorul instalatiilor se monteaza de preferinta Tn pozitie orizontala sau verticala. Se excepteaza de la aceasta Conductele de scurgere sau de cadere care trebuie sa fie montate Tnclinat la un unghi corespunzator conditiilor de curgere. Conductele se monteaza Tn canale vizitabile sau pe poduri de conducte.
14.7,8. Criterii specifice de proiectare a corpului principal de fabricate impuse de normativul sanitar-veterinar Conditiile specifice avute Tn vedere la proiectarea, realizarea i aprobarea obiectivelor de investitii pentru fabricarea produselor lactate fermentate sunt stabilite prin norma sanitar-veterinara (Ordin 389/29 august 2002 MAAP). * Proiectul constructiei trebuie astfel conceput si meat sa excluda contaminarea materiilor prime si a produselor reaiizate.
Produse factate fermentate
537
In zonele in care sunt manipulate si procesate materiHe prime sau sunt obtinute produsefe finite trebuie sa existe: pardoseala rezistenta, impermeabila, necorodabila, uor de igienizat s.i dezinfectat, construita astfel meat sa faciliteze scurgerea apei sj prevazuta cu echipamente pentru eliminarea apei; Pardoseala spatiilor unde se desfasoara procese tehnologice trebuie sa faca fata unor conditii de lucru foarte dure, ele fiind supuse actiunii scurgerilor de lapte, a acizilor, a substantelor alcaline, a socunlor termice determinate de evacuarea lichidelor calde, a socurilor mecanice datorate diverselor mijloace de transport intern. Materialul de finisat necesar acoperirii podeleior trebuie sa faca fata tuturor acestor solicitari. Se admite, in general, placarea podelelor cu gresie cu grosirnea de cca. 25 mm, fntre acestea lasandu-se un rost de 8 mm. Placile se monteaza cu un adeziv antiacid pe baza de rasini sintetice (fig.14.15.) pe o sapa de etaneitate aflata la randul ei pe o sapa care asigura o panta de minimum 1:80 catre evacuari confectionate din aceleai rnateriale care se afla la un nivel mai jos decat restui suprafetelor. Racordarea Tntre podele i pereti se efectueaza prin utilizarea placilor de colt cu muchia rotunjita, care acopera peretele pe o Tnaltime de cca. 30cm. . Pentru utilajeie care necesita montaju! pe un soclu, intreaga suprafata a acestuia se acopera Tn acelasi mod ca si pardoseaua. Pe suprafata pardoselii sunt necesare rosturi de dilatare cu latimea de 20 rnm si adancimea pana la stratul de etanseitate. Rostul de dilatatie se prevede Tn apropierea peretilor si Tmparte suprafata pardoselei Tn panouri de 6 x 6 m. Rostul de dilatare se umple cu lianti ce prezinta o oarecare elasticitate (de exemplu asfalt turnat la cald). pereti rezistenti, cu suprafete netede, usor de curatat, impermeabili, acoperiti cu rnateriale de culoare deschisa. Placarea cu faianta este varianta cea mai buna, aceasta acoperind peretii lateral! interiori eel putin pana la Tnaltimea de 1,5 m. Se poate utiliza, de aserneni, panouri de poliesteri armate cu fibra de sticla. Acestea sunt perfect rezistente !a acizi si la baze si nu necesita vopsire.
!38
j <D
74.75. Solutii adoptate pentru finisarea pardoselei i peretilor 1 -radier de beton; 2-apa Tn panta; 3-acoperire asfaitica impermeabila; 4-placare montata cu adeziv antiacid; 5-rost de diiatare; 6-membrana impermeabila verticala; 7-pIacari ceramice pentru pereti; 8 tencuiala pana aproape de nivelul placarilor ceramice pentru pereti; 9-placi de colt cu muchia rotunjita Panourile sunt asamblate cu ajutorul unei paste pe baza de raini poliester, dupa care sunt acoperite cu un strat fin de raina. Peretii ce sunt expusi la oc mecanic pot fi acoperiti Tn zoneie astfel soficitate, cu panouri constituite dintr-un complex laminat din lemn sj raîni, acoperit cu o foiie de aluminiu. Aceste panouri pot fi folosite in magazii sj Tn spatii uscate.
539
- Tavan sau acoperi captus.it cu rnateriale uor de igienizat si dezinfectat. in cazul In care temperatura exterioara scade sub punctul de roua corespunzator conditiilor din interiorul cladirii, pe tavanul cladirii se formeaza condens sub forma de picaturi care cad pe rnateriale si personal. In acest caz acoperisul trebuie izolat termic. Suprafata tavanului se va acoperi cu un material rezistent la coroziune si ia urniditate. - Ui din rnateriale necorodabile, uor de igienizat. Otelul inoxidabil este un material ideal pentru confectionarea usilor. Se mai poate utiliza si aluminiu! dar acesta prezinta dezavantajul ca se detehoreaza In contact cu solutiile alcaline. Tamplaria pentru ferestre se poate realiza din lemn dur, otel galvanizat sau aluminiu. Nu este necesara o vopsire a acestor materiale. Totusi lemnul dur poate fi acopent cu o pelicula de lac pe baza de poiiuretan. Ferestrele pot fi protejate de lurnina directa a soarelui cu scopul de a evita o crestere a temperaturii printr-un design corespunzator al fatadelor cladirii. Astfel, ferestrele se pot monta retras fata de suprafata fatadei sau potfi protejate prin parasolar. - Ventilatie sj posibilitatea evacuarii vaporilor degajati Tn procesul tehnologia In spatiile Tn care se desfaoara procese tehnologice este necesara o ventilatie eficienta. Anurnite utilaje degaja o cantitate importanta de caldura care poate face conditiile de munca improprii. De asemeni, Tn unele sectii de productie In afara de caldura se degaja si o cantitate mare de vapori care Tn afara conditiilor de lucru improprii, pot produce formarea de condens pe suprafetele reci, favorizandu-se astfel coroziunea si dezvoltarea de mucegai si bacterii. Este necesara stabilirea cat mai exacta a volumului de aer necesar a fi adus prin ventilatie pentru a evita neajunsurile prezentate. Cifrele prezentate mai jos dau o indicatie Tn acest sens: m3/m2 de suprafata x ora Sectia de pasteurizare, standardizare, omogenizare Sectia de preparare unt Vestiare Laborator birouri 30 50 25 10
540
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor Iactate fermentate
Pentru asigurarea ventilatiei se poate ape a la una din metodele: Aerul necesar poate fi introdus in spatiul ventilat fie direct de catre un ventilator, fie printr-o instalatie generala de ventilatie. Aerul trebuie sa provina din exterior si sa fie filtrat pentru a elimina praful. Aceeasi cantitate de aer se evacueaza prin usi si prin alte deschideri. Ventilatia prin aceasta rnetoda determina o crestere a presiunil In Tncapere. Se aspira din Tncapere aerul la debitul dorit, Tn care caz o cantitate corespunzatoare de aer nefiltrat intra Tn Tncapere prin deschiderea usilor. Aceasta metoda se foloseste Tn sectiile unde este posibiia producerea de mirosuri neplacute. Refularea Tn exterior se face Tn asa fel Tncat sa fie evitat amestecul cu aerul proaspat aspirat Tn Tncapere. Se adopta un sistem compensat de ventilatie prin care aerul filtrat este introdus Tn Tncapere si aerul evacuat este aspirat din Tncapere, fiecare din cele doua operatii realizandu-se cu cate un ventilator. Debitu! celor doua ventilatoare poate fi astfel reglat meat sa creeze Tn Tncapere fie o usoara presiune, fie o usoara depresiune.
-- Iluminare artificiala sau naturala corespunzatoare. Desi cladirea este astfel proiectata Tncat sa beneficieze la maximum de lumina naturala, este necesara Tn acelasi timp si ilurninarea artificiala. Intensitatea luminoasa necesara este Tn concordanta cu operatia care se efectueaza. Cateva valori orientative sunt prezentate mai jos: Birouri, iaborator si majoritatea salilor de fabricate Cadrane indicatoare ale aparatelor de rnasura Rampa, camere frigorifice 200 - 250 Im 300 Im 100 Im
Este necesara, de asemeni, o iluminare suficienta a caminelor de acces si a terenului care Tnconjoara cladirea pentru a facilita circulatia si pentru a asigura securitatea. - Un numar adecvat de facilitati pentru igienizarea i dezinfectarea mainilor cu apa calda i rece curenta sau cu apa premixata la o temperature adecvata.
541
In spatiile de lucru si toaete, robineteie nu trebuie sa fie actionate manua . Spalatoarele pentru maini trebuie sa fie prevazute cu substante pentru igienizare si dezinfectare si cu mijioace igienice de uscare a mainilor. - Facilitati pentru igienizarea uneltelor, a echipamentelor i a instalatiilor. - Sisteme de evacuare a apei reziduaie. - Vestiar - filtru care sa cuprinda un numar corespunzator de spatii, cu pereti netezi, impermeabili, lavabifi, cu pardoseii usor de igienizat si dezinfectat si construite astfel Tncat sa permita drenarea apei, cu apalatoare si toalete igienice, care nu trebuie sa se deschida direct In spatiile de lucru. Chiuvetele trebuie sa fie dotate cu substante pentru igienizare si dezinfectie si cu mijioace igienice pentru uscarea mainilor. Robinetele nu trebuie sa fie actionate manual.
14.8. Dimensionarea depozitelor sail a spatiilor tehnologice similate acestora Suprafata totaia a depozitelor sau a spatiilor tehnologice asimilate acestora se determina cu reatiile: pentru materialele depozitate Tn stive:
V O
Q
p-h-a
, rn1
(14.29:)
pentru materialele ambalate (navete, saci, butoaie, lazi etc.):

r1 _
n a-bB m-a
, m'
(14.30.)
in care: St este suprafata totaia a depozitului sau a spatiului tehnologic asimilat, Tn m2; O- cantitatea de material depozitat, in kg;
Q
p - masa volumica (densitatea) materialului asezat Tn stiva, in kg/m ; h - maltimea de stivuire (dupa felul materialului, admitand o sarcina normala'pe fiecare etaj de 1 - 1,5 t/m2), in m. a - coeficient de utilizare, adimensional:
a=
(14.31.)
542
Proiectarea obiectivelor de investitii din industha produselor lactate fermentate
Su - suprafata utila, Tn m .
pentru depozitare Tn stiva, pe podea, a = 0,6 - 0,7; pentru depozitare Tn rafturi, a - 0,3 - 0,4.
Tabelul 14.8. Latimea cailor de circulatie din depozite Latimea max. a Destinatia caii de circulatie circulatie personal Tn ambele sensuri si mijlocului de transport, m carucioare Tntr-un singur sens circulatie de carucioare Tn ambele sensuri circulatie Tntr-un singur sens cu electrocare, electrostivuitoare etc. idem, Tn ambele sensuri circulatie intr-un sens cu autocamioane idem, Tn ambele sensuri circulate Tntr-un singur sens a vehiculelor cu latimea L mai mare de 2,4 m idem, Tn ambele sensuri
L 2-L+ 1,2 1,4 2,4 2,4
Latimea min. a caii de circulatie, m

1,2 2,0
2,0
0,7
0,7 1,4
3,5 3,5 6,0 L + 1,2
n - numarul de ambalaje (palete) de depozitat; a b - produsul dintre dimensiunile Tn plan orizontal ale ambalajului (paletei), m-m. B - coeficientul de corectie pentru spatiul gol ramas Tntre ambalaje (palete), S=1,1 -1,2. m- numarul de randuri pemaltime. Spatiile de circulatie din interiorul depozituiui dintre stive si rafturi, precum si spatiul necesarm exterior pentru mijloacele auto si CF sunt indicate Tn tabelul 14.8. Se recomanda pentru depozit deschideri si travee de 9 * 6 m sau 12 x 6 m. Rampele au o latime care sa asigure Tncrucisarea a doua utilaje de transport, inclusiv spatiul de siguranta pentru personal. Inaltimea rampelor este de 1,10 m. Lungimea rampeior este determinate de lungimea garniturilor de mijloace de transport. Pentru camion aceasta este minimum 4 m. Inaltimea minima a depozituiui este 2,6 m pana la partea inferioara a grinzii sau 3,6 - 4,0 m cand sunt prevazute dispozitive de transport suspendate de tavan (monosine, linii aeriene de transport etc.).
543
14.9,1. Date initiafe
capacitatea de prelucrare a unitatii de productie 37.500 I/zi lapte integral, avand continutul de grasime de 3,5 %; capacitatea instalatiei de receptie, 15.000 l/h; capacitatea de depozitare pentru laptele receptionat este asigurata de doua tancuri izotermecu capacitatea de 15.000 I fiecare; capacitatea instalatiei de curatire - standardizare - pasteurizare - omogenizare, 10.000 l/h; produse obtinute: > produse lactate fermentate 5.500 I/zi iaurt cu 2,8 % grasime 4.500 I/zi lapte batut cu 2 % grasime > lapte de consum cu > smantana cu 1,8 % grasime 28 % grasime
14.9,2. Bilantul de materiale
Schema tehnologica pentru realizarea prezentata in fig.14.4.
produselor
lactate propuse este
Cantitatile de rnaterie prima, produse intermediare si produse finite mentionate Tn bilantul de materiale sunt stabilite pentru productia zilnica de 37.500 litri/zi lapte integral cu 3,5 % grasime. Pentru calculul bilantului de materiale este necesara exprimarea cantitatilor de produse prelucrate Tn kg si nu Tn iitri. Diferentele dintre cantitatile exprimate Tn kg si Tn Iitri sunt nesemnificative. De exernplu, 1.000 kg lapte avand densitatea de 1,030 kg/I, reprezinta un volum de 971 Iitri.
A. Receptie, curatire, standardizare, pasteurizare, omogenizare Deoarece standardizarea se efectueaza cu scopul obtinerii unui continut de grasime din laptele standardizat Tn concordanta cu produsul lactat fermentat,
544
Proiectarea obiectiveior de investitii din industha produselor lactate fermentate
biiantul de materiale pentru aceasta faza tehnologica se stabileste nurnai pe baza modificarii continutului de grasime, neluand Tn considerare modificarile de substanta uscata negrasa. Pierderile tehnologice pentru: receptiede 0,05 %; curatire, standardizare, pasteurizare, omogenizare de 0,2 % sunt incluse In consumul specific (tabelul 14.9.) Rezuitatele biiantului de materiale sunt prezentate in tabelu! 14.9.
Tabelul 14.9. Structura de productie care se realizeaza zilnic Cantitatea Smantana 28 % rezultata Cantitatea De lapte standardizat, Ls (l/zi) Cantitatea de produs finit, (l/zi) 5.500 4.500
Nr. crt.
de lapte Produsul integral
Consum specific,
din
standardizare, Sm28 (l/zi)
160
(3,5 %)
Li (l/zi) laurt (gLs=2,8%) Lapte batut
(I/I)
1 ?
3
5.770
5.610
4.590
1,020
(gu=a%)
Lapte consum de
4.871
281
1,020
26.859 37.500
1.743 2.184
25.116 35.316
1,015
24.745
-
(gLs=i,8%)
TOTAL
-
NOTA: Cantitatea de lapte integral si de smantana 28 % rezultata din standardizare pentru produsele mentionate Tn tabel au fost calculate cu relatiile
L; ~
28-3,5 B. Producerea iaurtului
l/zi
28-3,5
Concentratia de grasime din lapte trebuie corelata cu gustui si/sau cererile pietii si cu valoarea optima a substantei uscate negrase (SUN). ~n laptele de vaca receptionat nivelul SUN este de 8,5-9 %, din care aproximativ 4,5 % este lactoza, 3,3 % proteine (2,6 % cazeina si 0,7 % proteine din zer) si 0,7 % saruri minerale. Fiecare dintre aceste componente sunt vitale pentru obtinerea unui iaurt corespunzator. Lactoza reprezinta sursa de energie pentru bacteriile lactice,
545
proteinele si substantele minerale (calciu, fosfor) asigura structura de baza a gelului. Insa, concentratia de SUN din laptele lichid nu este suficienta pentru ca produsui finit sa prezinte o structura/consistenta corespunzatoare. Datorita acestui fapt, o etapa importanta In procesul de fabricate consta Tn cresterea vaiorii SUN Tntre 12-17 %. Concentratia de SUN depinde de tipui iaurtului fabricat. Astfel iaptele destinat fabricarii unui iaurt de calitate superioara, de exemplu iaurt natural coagulat, trebuie sa contina 17 % SUN, pe cand nivelul standard pentru un iaurt fluid cu fructe este de 14 % SUN. Cu scopul de a obtine o structura convenabila a gelului si o consistenta tipica, continutul natural de SUN din lapte este marit cu 1-3 %.Vaioarea SUN din lapte poate fi usor controlata prin determinarea densitatii care trebuie sa prezinte o valoare Tntre 1,035 si 1,60 g/ml. laurtul din laptele degresat sau cu un continut redus de grasime are un coagul mai moale decat eel obtinut din lapte integral, astfel meat continutul de SU trebuie sa creasca mai mult. Continutul redus de SU din lapte este reglat tn fazele finale ale procesuiui de pregatire Tn vederea msamantarii cu cuitura bacterianaT prin Tndepartarea partiala a apei (concentrarea sau separarea prin membrana) sau prin adausul substantei uscate din lapte (lapte praf, lapte concentrat, cazeinati, coprecipitate proteice, CPL, CPZ). Prin cresterea substantei uscate negrase (SUN), Tn special a concentratiei de cazeina si proteinele zerului, se obtine o vascozitate si o stabiiitate mai mare a iaurtului. Aceasta crestere poate fi realizata prin unui din procedeele urmatoare: concentrare; adaugare de lapte praf sau lapte concentrat; adaugare de cazeinat / coprecipitat proteic / concentrat proteic UF; osmoza inversa.
In exemplul de calcul prezentat, cresterea substantei uscate negrase SUN se realizeaza prin adaugarea de lapte praf. Laptele praf este adaugat Tn laptele standardizat cu temperatura de 40C. Calculul cantitatii de lapte praf ce trebuie adaugat se face pe baza raportului dintre SUN si densitate. Continutul de apa al laptelui praf este neglijabil. pentru laptele standardizat cu continutul de grasime de G = 2,8 % destinat prepararii iaurtului, densitatea este 1.028 kg/m3; gradul lactodensimetric este Ld1 = 1.028 - 1.000 = 28 laptele pentru iaurt are densitatea 1.040 kg/m3; gradul lactodensimetric al acestuia este Ld2 = 1.040 - 1.000 = 40 concentratia Tn substanta uscata negrasa a laptelui standardizat este:
546
SUN
+ 0,55-8,11%
concentratia In substanta uscata negrasa a lapteiui Tnsamantat pentru iaurt este:

SUN
+ ^ + 0,55== + + 0,55 = 1141
- diferenta dintre SUN! i SUN2 este:
11,11 -8,11 =3%
Tn cantitatea de lapte standardizat de 5.610 kg trebuie adaugata o cantitate de substanta uscata de:
3 ' 5 - 610
100
i*c*ikg = 168,3
deci cantitatea de lapte praf ce trebuie adaugata este de cca. 168 kg pentru productia de o zi. Conform cronogramei (fig.14.17.) linia de preparare a PLF (poz.tehn.26A,B) prepara iaurtul Tn trei arje, deci fiecare arja este constituita din: - lapte standardizat - lapte praf
5.610
3 168
3
= 56 kg
1.926kg
Total
14.9,3. Elaborarea cronogrameior de functionare a utilajeior Schema tehnologica de legaturi a instalatiilor din dotarea statiei de producere a PLF este prezentata Tn fig.14.4. Succesiunea operatiilor pentru elaborarea cronogramei de functionare a utilajelor este prezentata mai jos. A. Receptie Cronograma de functionare a instalatiei de receptie a lapteiui se elaboreaza Tn conformitate cu cap.14.7.4. cazul B si este prezentata Tn fig.14.7.
547
MomentuI de intrare Tn functiune a instaiatiei de receptie (exemplu ora 9 h 30' vara i 10 h 30' iarna) se considera originea reprezentarii grafice (ora zero). Se admite ca transportu! iaptelui se face cu autocisterne cu capacitatea de 3.000 litri. Durata de ocupare a punctului de receptie de catre o autocisterna este: - durata de goiire
3.000 litri /autocisterna
15,000 litri/h
- 0,2 hi autocisterna
- durata de manevrare a unei autocisterne (intrare la si iesire de la rampa 0,07 h I autocisterna de.receptie)
Tola
0,27 h / autocisterna
Durata teoretica de receptie (pentru functionarea continua a instaiatiei de receptie fara a lua In considerare palierele corespunzatoare duratei de manevrare a autocisternelor):
1
37.500 II zi = 2,5 hi zi 15.000 I I h

Deci momentul teoretic de finalizare a receptiei (ora zero fiind inceputul receptiei) rt = 2 h 30' Numarul de autocisterne rulate la rampa de receptie: 37.500//zf
3.000 / / autocisterna
= 12,5 autocisterne / zi
548
litri / zi
38 000 36000
34 000 H
sepVare - pasteurizar omogenizare
= \0 000 litri > Gy - G

/ 31000 litri
Durata, ore
Fig.14.16. Cronograma de functionare a instalatiilor de receptie i curatire-separarepasteuriuzare-omogenizare lapte
549
- Durata reala de receptie (tinand cont de timpul pentru manevrare a autocisternelor) - durata de golire: 12,5 autocisterne I zi x 0,2 hi'autocisterna - 2,5 h 12 intervale pentru manevrare/ zi x 0,07 h/{interval = 0,84 h Total 3,34 h Deci momentul real de finalizare a receptiei Capacitatea reala a instalatiei de receptie:
r.. = 3 h 20'
37.500 = 11.228J//i 3,34 h / z i
B. Instalatia de curatire - standardizare - pasteurizare - omoqenizare Cronograma de functionare a acestei instalatii se traseaza conform cap.14.7.4. cazul A. Corelarea cronograrnei de functionare a instalatiei de curatire - standardizare pasteurizare - omogenizare cu cronograma instalatiei de receptie se face conform cap. 14.7.4. cazul C situatia 1b deoarece: - instalatia de receptie (utilajuH) este un utilaj cu functionare continua, dar procesul tehnologic impune functionarea discontinue!, capacitatea
P^ = 11.228litri/h
- instalatia de curatire - standardizare - pasteurizare -omogenizare are functionare continua, capacitatea P2 = 10.000 litri/h care este mai mic decat P t = 11.228 litri/h Rezulta urmatoarele posibilitati de functionare a instalatiei de curatire standardizare - pasteurizare - omogenizare (fig. 14.16.)Dreapta I Momentul eel rnai devreme teoretic de intrare in functiune a instalatiei este 0 h (punctul as), astfel Tncat acesta coincide cu Tnceputul functional instalatiei de receptie. Dreapta IV Momentul eel mai tarziu teoretic de intrare Tn functiune a instalatiei este punctul dj, cand In tancurile de depozitare a laptelui receptionat a mai ramas de prelucrat 30.000 litri lapte, cat este capacitatea maxima de depozitare a acestora. Acest punct se stabileste astfel:
550
Proiectarea obiectivelor de investltll din industria produselor lactate fermentate
se stabilete cantitatea
GT - G A - 37.500 - G A = 30.000 litri
far G A -7.500 litri se intersecteaza verticala din rr cu orizontaia din GA, rezuitand punctui A; dreapta care trece prin A si are aceeasi panta cu dreapta I intersecteaza axa timpului Tn punctui dj. Durata de prelucrare de catre instalatie a cantitatii de Iapte GA = 7.500 litri este:
1.500 litri = 0,75 h 10.000 litri
Ora care corespunde punctefor dj este: rr - 0,75 h = 3,34 h - 0,75 h = 2,59 h ceea ce corespunde orei 2 h 35'. NOTA: Pentru a asigura o rezerva confortabila de timp si de capacitate de stocare a laptelui receptionat, se admite o decalare cu 30 minute a momentelor de intrare si iesjre din functiune a instalatiei de curatire standardizare - pasteurizare - omogenizare fata de momentele teoretice, dupa cum urmeaza:
Dreapta II Momentul eel mai devreme, real de intrare Tn functiune este ora 0 h 30' (punctui b,) cand in tancurile de stocare s-au acumulat 6.000 litri Iapte (punctui B). Dreapta II are aceeasi panta cu dreapta I.
Dreapta III Momentul eel mai tarziu, real cand intra Tn functiune este: sau dj - 0,5 h = 2,59 h- 0,5 h = 2,09 h dj - 30' = 2 h 35' - 30' = 2 h 05' (punctui d)
cand Tn tancurile de stocare au mai ramas de prelucrat Gc litri Iapte. Punctui Gc se stabileste astfel: din punctui q se traseaza dreapta III cu aceeasi panta cu dreapta I; la intersectia dreptei III cu verticala ridicata din punctui r r se afla punctui C; punctului C Ti corespunde cantitatea Gc; durata de prelucrare a cantitatii de Iapte Gc litri este: r r - c j - 3 ! 3 4 h - 2 , 0 9 h = 1,25h
551
sau
r r - C j = 3 h 2 0 ' - 2 h 0 5 ' = 1 h 15'
- cantitatea de lapte Gc prelucrat Tn acest timp de catre instalatia de curatire standardizare - pasteurizare - omogenizare este: 1,25 h x 10.000 litri/h = 12.500 litri Durata de functionare a instaiatiei de curatire - standardizare - pasteurizare omoqenizare este: *'
37.500 litri
10.000 litri/h
= 3,75 ore
sau
3 h 45'
-
Momentul Tncetarii functional instaiatiei de curatire - standardizare pasteurizare - omogenizare se stabileste dupa cum urmeaza: eel rnai devreme (punctui bf):
bf = bj + 3 h 451 = 0 h 30' + 3 h 45' = 4 h 15'
- eel mai tarziu (punctui cf):

c{ - GJ + 3 h 45' = 2 h 05' + 3 h 45' = 5 h 50'
Cronograma de functionare a tuturor utilajelor sectiei se Tntocmeste Tn conformitate cu cap.14.7.4. varianta I si fig.14.5. 1. Bazinele de receptie 6A,B se Tncarca concomitent cu functionarea instaiatiei de receptie (operatia 1), iar descarcarea lor (operatia 2.2.) se efectueaza concomitent cu functionarea instaiatiei de pasteurizare de 10.000 litri/h (poz.tehn.8-18); 2. Durata de functionare a instaiatiei de pasteurizare 10.000 litri/h este: 37.500 litri / 10.000 litri/h dupa cum urmeaza: - 5.770 litri lapte integral standardizat la 2,8 % pentru iaurt 0,58 h/zi - 4.871 litri lapte integral standardizat la 2 % pentru lapte batut 0,49 h/zi - 26.859 litri lapte integral standardizat la 1,8 % pentru lapte de consum 2,68 h/zi Tota 3,75 h/zi
- 3,75 h I zi
552
Cele trei categorii de lapte se acumuleaza dupa standardizare si pasteurizare Tn tancurile izoterme 19A,B,C (operatiile 6.1.; 5.1. si respectiv
3.1. ).
3. Laptele de consum 1,8 % grasime Tn cantitate de 25.1 16 litri/zi (tabelul 14.9.) este transferat cu pompa centrifugala 5.000 litri/h (poz.tehn.20B) la masinile de ambalat lapte de consum 39A,B,C (operatia 3.2.). Deoarece masinile de ambalat au capacitatea de 1.200 litri/h, durata functional lor si a pompei centrifugale 20B este:
25.116 litri! zi = 7h/zi 3 -1.200 litri/h

4. Cantitatea de 2.184 litri/zi smantana rezultata din standardizarea laptelui integral se acumuleaza Tn tancurile 1.600 litri pentru smantana 21 A,B (operatia 4.1.) de unde cu pompa de smantana 5.000 litri/h (poz.tehn.22) este trimisa prin racitorul de smantana la vana de depozitare smantana poz.tehn.24 (operatia 4.2.). Operatia de golire a celor doua tancuri 1.600 litri de smantana care contin cate 2AM litri I
= 1.092 litri/zi smantana, cu
pompa de smantana 5.000 litri/h (poz.tehn.22) este de: \.092 litri/zi 5.000 litri/h
- 0,22 h I zi
Tn continuare este transferata (operatia 4.3.) cu pompa de transfer smantana (poz.tehn.25) la instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h (poz.tehn.27-35). Durata operatiei de transfer este:
2.184 litri / zi = Uh/zi 2.000 litri/h

5. Linia de preparare PLF 26 A,B are Tn compunere doua vane cu capacitatea totala de 2x1.000 litri/sarja. Pentru coeficientui de umpiere de 0,95 capacitatea de prelucrare este: 2.000 litri/sarja x 0,95 = 1.900 litri/sarja Numarul de sarje necesar pentru prelucrarea cantitatilor de lapte standardizat de 2,8 %, 2 % si de smantana (tabelul 14.8.) este: o o Lapte 2,8 % Lapte 2 % 5.610 litri / zi = 2,95 sarje I zi = 3 sarje I zi 1.900 litri / sarja 4.590 litri I zi 2,42 sarje I zi = 2,5 sarje I zi 1.900 litri I sarja
553
NOTA: se lucreaza doua sarje cu ambele vane ale instalatiei si o sarja cu o singura vana. Durata transferului lapteiui standardizat 2,8 % (operatia 6.2.) si 2 % (operatia 5.2.) la linia de preparare PLF 26A,B cu pompa centrifugala 10.000 litri/h, poz.tehn.20A este: o o Lapte2,8% Lapte 2 % 5.610 litri/zi sarje/zi-10.000 litri = 0,19 ore/zi
4.590 litrilzi = 0,14 ore I ii 3 sarje/zi-10.000 litri/h
Ciclul de functionare a liniei de preparare PLF (iaurt si Iapte batut) cuprinde incalzire si eventual adaugare ingrdiente (operatia 6.3., respectiv 5.3.) care dureaza 0,33 h. Transferal produselor din instalatia de prelucrare PLF la pasteurizarea de 2.000 litri/h pzo.tehn.27-35, dureaza: pentru iaurt (operatia 6.4.) . . pentru Iapte batut (operatia 5.4.) 6. 5.500 litri iaurt / zi 3 sarje/ zi-2.000 litri/h 0,92 ore I sarja
4.500 litri Iapte batut I zi =*OJ5 ore/sarja 3 sarje I zi 2.000 litri I h
Durata functional instalatiei de pasteurizare 2.000 litri/h este: 5.500 litri I ri pentru iaurt 2,8 % (operatia 6.5.) - 2,75 h/zi 2.000 litri I'h 4.500 litri I zi pentru Iapte batut 2 % (operatia 5.4.) = 2,25 h/zi 2.000 litri/h pentru smantana (operatia 4.3.)
litri I zi
2.000litri I k Total
= 1,10 h/zi 6,10 h/zi
7.
Produsele iesite de la instalatia de pasteuriozare 2.000 litri/h sunt dirijate la vanele de prefermentare PLF 1.000 litri, poz.tehn.36 A-E.
8. Vanele de prefermentare PLF au capacitatea totals de 1.000 litri. La coeficientul de umplere de circa 0,92 capacitatea reala este: 1.000 litri x 0,92 = 920 litri
554
Proiectarea oblectivelor de Investltll din industria produselor lactate fermentate
InstalatieCIPb InstalatieClPa Masina de ambalat lapte pasteurizat 1 200 l/h Masina de ambalat lapte pasteurizat 1 200 l/h Masina de arnbalat lapte pasteurizat 1.200 l/h MasinSde ambalat 650 l/h Masina de ambalat 1 350 l/h Pompa" transfer prod use acidofile Vana prefermentare / tampon produse acidofile, 1 000 litri Vana preferrnentare / tampon produse acidofile. 1 000 litri Van prefermentare / tampon produse acidofile. 1 000 litri Vana prefermentare / tampon produse acidofile, 1 000 litri Vana prefermentare / tampon produse acidofile, 1 000 litri mstalalie de pasteurizare 2 000 l/h Linie preparare produse acidofile. Vana 2 Linie preparare produse acidofile. Vana 1 Pompa: transfer smantana" VanS depozitare smantana. 2 500 litri Racilor de smantang, 5 000 l/h Pompa de smantana 5 000 l/h Tanc 1 600 litri pentru smantana' Tanc 1 600 litri pentru smantana PornpS centrifugals 5 000 l/h Pompa centrifugals: 10 000 l/h Tanc izoterm 10 000 litri Tanc izoterm 5 000 litri Tanc izoterm 10.000 litri Instalaliede pasteurjzare 10. 000 l/h PornpS centrifugals transfer lapte catre pasleurizator, 10 000 l/h Bazin de receptie 15.000 litri
Bazin de receptie 15.000 litri
1b
2b
3b " 3a
I I I
4b 4a
5b
6b
7b
7a
Bb
9b
T
5a 6a 8a 9a
1a
2a
32
10a
10aCtP
'"T
f
39C 39B 39A 38B 38A 37 36E 36D 36C 36B 36A
27-35
6.4 .6.5. 1
67|
3.2
10aCIP
|_IOa CIP
3.2 6.7
5.6
4.5
9aCIP 9aCIP
67
5.6
4.5
6.7 6.5 6 6 67
5.6
45
9aCIP 6bClP SbCIP |_8bCIP 8aCIP BaCIP 7bCIP 6aCIP 6aCIP
, 5 4 , 5, 5.6|
i.S.B.ej 6 7,
5.4 ,5.5, i 6, * ^ ^ ~ T "
4.3 4.4 3 .4.4, 4.5

t ' t
l -
L 55,5.6,
5.4 5 5
^^r^"^n"
,6,5.6.q i l ^~^~^^ l
6.5 6.6 6.7.
Li
J
.4.3 ,4 1. 4.5.
2 ,6.6, 6.7,
5.4
4 ,5.5, 5^
^~t~T^~
65
6 2 6 3 6.5
4.3
26B 26A 25 24 23 22 6 26.3
5.2 5.3 5.4 5.25.3 f 4 -I (
6.
6.2 5.3 6.5
5.25.3 5 4
4.3
7aCIP
4.2
4.2
4.3
7aCfP
4.2
4.2
SbCIP
4.2
4.2
I
4bClP
4.1
21B 21A 20B 20A 19C 198 19A 8-18 7 6B 6A

1-5
2.1 5.1
6.2
4.1
2bCEP
3.2
9bCIP SaCIP
.2
62
6.2
6.2
6.2
62
3.1
4aCIP
5.2
'
6'1i
1bCIP
2.2 2.2 2.2 '"
}
t^
3sCIP
tii.
i
"' i
3bCIP
Linie de receptie Utilaj, operatie tehnologica, linie tehnologica
' ' r 1
^ H laCIP
2aC!P
Poz. tehn. 10
11
12
13
14
Fig. 14.17. Cronograma functionarii utila/elor (pentru exemplul de calcul 14.9).
Produse lactate fermentate Fig.14.17. (continuare) Legends operatiilor tehnologice
555
1. Receptie, Tncarcare tanc 6 A,B; 2.1- Pregatirea pasteurizatorului de 10.000 litri/h; 2.2-Transfer iapte integral din tancuriie 6 A,B la pasteurizare. Pasteurizarea, standardizarea si imogenizarea laptelui integral. 3.1-Colectare Iapte standardizat 1,8 % In tancul izoterm 19 A; 3.2-Transfer Iapte 1,8 % cu pompa centrifugala 20 B la masinile de ambalat iapte de consum 39 A,B,C. Ambalare. 4.1-Colectare smantana 28 % In tancuriie de smantana 21 A,B si eventual corectarea concentratiei smantanii, conform solicitarii pietii, prin amestecare cu Iapte din tancuriie 19 A,B. 4.2-Transfer smantana cu pompa centrifugala 22 prin racitorul 23 Tn tancul de smantana 24. 4.3-Transfer smantana cu pompa centrifugala 25 la instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h. Pasteurizare si transfer Tn vanele de prelucrare36 B,C,D. 4,4-Tnsamantare, amestecare 4.5. - Transfer cu pompa 37 la masinile de ambalat. Ambalare. 5.1. - Colectare Iapte 2 % in tancul izoterm 19 B. 8.1. Transfer Iapte 2 % cu pompa centrifugala 20 B la linia de producere PLF 26 A.B8.2. fncalzire si eventual adaugare ingrediente, amestecare, racire. 8.3. - Transfer la instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h. Pasteurizare, transfer ?n vanele 36 B,C,D,E. 8.4. -Insamantare, amestecare. 8.5. - Transfer la masinile de ambalat 38 A,B cu pompa centrifugala 37. 6.1. - Colectare lapte 2,8 % Tn tancul izoterm 19 A. 6.2. - Transfer lapte 2,8 % cu pompa centrifugala 20 A la linia de producere PLF 26 A,B. 6.3. - Incalzire, adaugare ingrediente, amestecare, racire. 6.4. - Pregatire pasteurizator. 6.5. - Transfer la pasteurizatorul 2.000 litri/h. Pasteturizare, transfer la vanele 36 A,B,C,D,E. 6.6. fnsamantare, amestecare. 6.7. Transfer la masinile de ambalat 38 A,B cu pompa centrifugafa 37. Ambalare.
556
Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate ferrnentate
Numarul de sarje este: pentru iaurt 2,8 % pentru lapte batut 2 % 5.5QQ litri/zi 920 litri I sarja 4.500 litri/zi 920 litri I sarja 6 sarje I z.i 5 sarje I zi
pentru smantana se va lucra 3 s.arje pe zi cu un coeficient de 2A&4 litri/zi umplere de -0,73 3 sarje / zi 1.000 litri Durata de Tncarcare a vanelor de prefermentare 36 A-E prin transfer direct de la instalatia de pasteurizare 2.000 litri/h este: pentru iaurt 2,8 % (operatia 6.5.) 5.500 litriIzi 6 sarje I zi -2.000 litri I h , . . = 0,46 h I sarja
pentru lapte batut 2 % (operatia 5.4.) 4.500 litri I zi - 0,45 h I sarja 5 sarje I zi- 2.000 litri/h
pentru smantana (operatia 4.3.)
2.184 tori/z/
^sarje/zi-2.000 litri/h
= 0,36 h!sarja
Tnsamantarea si amestecarea (operatiile 6.6., 5.5. sj respectiv 4.4.) dureaza cca. 0,33 h/s_arja. Golirea produselor din vanele de prefermentare 36 A-E i transferal la mas. inile de ambalat 38 A-B se face cu pompa transfer produse 37. 9. Cele doua masjni de ambalat au capacitatea de 1.350 litri/h sj 650 litri/h, total 2.000 litri/h. Duratele de transfer ale produselor la cele doua maini sunt identice cu duratele stabilite la pct.6, adica pentru iaurt 2,8 % pentru lapte batut 2 % pentru smantana 2,75 h/zi 2,25 h/zi 1,1 h/zi
10. Instalatia CIP poate igieniza concomitent doua utilaje sau instalatii, durata de igienizare a fiecareia dintre acestea fiind o ora. Succesiunea racordarii instalatiilor CIP a si b la diferite echipamente sau instalatii tehnologice (pentru exemplul de calcul prezentat) este redata Tn figura 14.17.
557
Hail, H.S. (1977) Latteries pilotes normal/sees. Collection FAO: Production et sante ani males. * * * H.G. nr. 9 1 8 / 2 2 august 2002- M.O. nr. 686 / 1 7 septembrie 2002. * * * Legeanr. 453/2001 pentru modificarea ?i completarea legii nr. 50/1991. * * * Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor. * * * Ordinul 1943/19 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodoiogice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de construct^ republicata, cu modificari si completarile ulterioare, publicat tn M.O. nr. 231 din 8 aprilie 2002. * * * Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, nr. 389 / 29 august 2002M.O. nr. 860 / 28 noiembrie 2002. * * * Ordinul Ministerului Apararii Nationale nr. M46/1997. * * * Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediufui, nr. 1141 / 6 decembrie 2002- M.O. nr. 2 1 / 1 6 ianuarie 2003. * * * Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, nr. 860 / 26 septembrie 2002 - M.O. nr. 52/30 ianuarie 2003. * * * Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea i stingerea incendiilor, publicat Tn M.O. nr. 384 / 9 octombrie 1998. * * * Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor obiectivelor si de autorizare sanitaia a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice. * * * STAS 6755-81 - Automatica. Semne conventional si simboluri literale.

Indrumar Utilaje

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar Utilaje

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

451 452 461 480

14.5. Stabilirea ampiasamentului Tn localitate

14.1. Etapele pregatirii investitiei

Proiectarea obiectivelor de investitii din Industrie produse/or lactate fermentate

Produse lactate fermentate

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

1.3. Ordonatorul principal de credite.

Produse lactate fermentate

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate ferrnentate

Produse lactate fermentate

1. Planui de amplasare In zona

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

Continutul cadru al proiectului tehnic este urmatorul:

Memorii tehnice de specialitate.

Caietele de sarcini sunt documente tehnice care:

Produse lactate fermentate

2.2. Tipuri si forme de caiete de sarcini

In functie de destinatie, caietele de sarcini pot fi: Pentru executia lucrarilor;

Continutul caietelorde sarcini

Proiectarea obiectivelor de mvestitii din industria produselor lactate fermentate

4.1 Graficul general de realizare a investitiei

Produse lactate fermentate

Planurile principale de amplasare a utiiajelor;

14.3. Avize i acorduri

Proiectarea obiectiveior de investitii din industria produsetor lactate fermentate

Produse lactate fermentate

alte prevederi ce se refera la zona de amplasament;

Proiectarea obiectivelor de investltii din industha produselor lactate fermentate

- avizul care cuprinde monumente si zone de protectie a acestora.

acordul veciniior solicitat In situatiile:

- constructiile noi cu alte functiuni decat cele ale cladirilor Tnvecinate.

Produse lactate fermentate

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

14.3.2. Acordul de mediu

Produse lactate fermentate

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

IV. Lucrari de refacere / restaurare a amplasamentului:

Alte piese desenate stabilite de ACPM.

3. Raportui la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului se realizeaza prin agenti economici

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

Produse tactate fermentate

Actiuni de dezafectare a unor echipamente, instalatii, cladiri.

Proiectarea obiectivelor de investitit din industria produselor lactate fermentate

/ Prognozarea impactului s Masuri de diminuare a impactului

caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; structura tectonica, activitatea seismologica;

Tncadrarea Tn regiune, diversitatea peisajului;

Produse lactate fermentate

*f Masuri de diminuare a impactului

4 Mediul social i economic: -

impactul potential asupra conditiilor de viata din zona.

Proiectarea obiectivelor de investitii din industria produselor lactate fermentate

Produse lactate fermentate

&LARUL Depunerea. Solicitarii Fiei tehnice

Proiecte cu impact nesernnificativ

ACPM , Analiza in vederea Tncadrarii:

Proiecte cu impact semnificativ

Nu face obiectul procedurii de mediu Proiecte cu impact red us

:V;TJTULAR . - Memoriu'de. . . prezentare ACPM PV verificare amplasament i Tabel (Lists) de control

TITULAR Depunere documente

ACPM Solicita informatii / documente suplimentare