Marin Sorescu Activitate literara Marin Sorescu s-a afirmat ca publicist, poet, eseist si dramaturg.

Ca poet publica columul de parodii "Singur printre poeti", apoi volumele de poeme "Moartea ceasului", "Tusiti", "Descantoteca", "La lilieci", "Poe ii cen urate". Ca dramaturg scrie trilogia "Setea muntelui de sare" care cuprinde teme mitologice pre ente in "!ona", "Paracliserul", "Marca"" comicul absurd in "Pluta medu a", "Lupoaica mea", "#$ista nervi"" drame istorice printre care "%aceala", "A treia teapa". Trilogia "Setea muntelui de sare" are ca tema cautarea spirituala a adevarului &setea de cunoastere', incercarea de a iesi din absurdul vietii. Drama "!ona" e$prima ()(()u(*+,$ strigatul tragic al individului insingurat care face eforturi disperate de a-si gasi identitatea &mitul biblic al lui !ona'. "Paracliserul" are ca tema eterna condamnare a omului la singuratate &mitului mesterului Manole'. "Marca" reia mitul potopului &eroina, !rina, isi apara copilul cu pretul vietii'. !ona "!ona" este una dintre cele mai semnificative drame e$istentiale, construita pe un monolog din care nu lipseste ambiguitatea, ironia, limba-ul alu iei. Tema dramei consta in metafora preluata de la .iet sc/e, "solitudinea m-a ing/itit ca o balena". Monologul lui !ona poate fi al scriitorului care simte insingurarea individului in societate, individ aflat mereu intre libertate si necesitate, intre sens si nonsens. 0ene a dramei Piesa lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul mit biblic al lui !ona din 1ec/iul Testament. !ona, fiul lui Amitai, este insarcinat in taina de Dumne eu sa plece in cetatea .inive, unde se petreceau faradelegi cumplite, spre a propovadui cuvantul divin. !ona refu a si, vrand sa se ascunda, fuge cu a-utorul unei corabii in localitatea Tarsis, dar Dumne eu il pedepseste pentru neascultare2 trimite vanturi puternice ce vor rascoli marea iar corabierii speriati il arunca pe !ona in valuri. Din porunca divina un monstru marin il ing/ite. Dupa trei ile si trei nopti petrecute in post si rugaciune in burta c/itului, Domnul porunceste acestuia sa il verse pe !ona pe uscat. Cel ales de Dumne eu se va duce la .inive pentru a-! propovadui cuvantul. Marin Sorescu pleaca de la acest motiv biblic dar nu respecta parabola din 1ec/iul Testament ci ii da alte conotatii e$istentiale2 !ona nu primeste nici o misiune de la Dumne eu si se afla de-a ca pescar in gura unui peste, fara a fi savarsit vreun pacat. 0ene a piesei este e$plicata de insusi autorul care nu ne ofera, insa, o de legare absoluta cu privire la gene a si la intentii2 "Creatia este o balbaiala in fata lui Dumne eu. Dupa ce a creat lumea in sapte ile #l S-a simtit atat de epui at incat n-a mai putut misca un deget. A mai aparut, oare, ceva nou de atunci3 !ata un e$emplu de epui are divina. %ecitesc dupa cativa ani 4!ona5 cu oc/i reci si straini si ma intreb2 46are unde ramasesem35. Am fost intrebat daca burta pestelui simboli ea a un cosmos sau singuratatea intrauterina. !n ce masura !ona e primul si ultimul om3 Si, mai ales, ce semnificatie are gestul final, si daca nu e prea multa amaraciune, si daca

nu-i e mila de umanitate3 .u pot sa va raspund nimic. Totul mi se incurca in memorie. Stiu numai ca am vrut sa scriu despre un om singur, nemaipomenit de singur". Structura "!ona este o tragedie in patru tablouri, publicata in +,78 &a luat premiul 9niunii Scriitorilor'. Cele patru tablouri sunt organi ate in alternanta afara-inauntru. Tablourile +, : repre inta "afara", tablourile (, ), inauntru. Persona-ul !ona apare intr-o tripla iposta a2 de pescar, de calator si de auditoriu, intr-o perfecta armonie polifonica. Subiectul dramei repre inta un monolog, dar in indicatiile de scena ale autorului apar trei persona-e2 pescarul +, pescarul (, !ona. Semnificatii Sinuciderea lui !ona, ca gest, iese din sfera vietii si a mortii care i-ar fi dat sensul obisnuit de a-si pune capat ilelor daca drumul prin labirint ar fi fost unul obisnuit, dar ratacirea eroului este o tentativa apreciabila de a depasi constiinta nefericirii, a starii traumti ante, a de ordinii si a ruperii de sine. A-ungerea la capatul drumului este un act pur de reamintire de sine ca subiect al propriei libertati si e$periente. Sinuciderea ec/ivalea a cu sansa eliberarii totale. ;inalul surprinde doar prin rapiditatea cu care !ona a a-uns la intelegerea superioara a e$istentei. Aparent, parcursul sfarseste in centru, daca admitem ca labirintul este sferic, dar centrul nu este absolut. 6 data a-uns acolo, !ona trebuie sa gaseasca o alta poarta pentru a iesi din ratacire. .u este sigur ca iesirea n-ar fi insemnat intrarea in alt labirint, eroul fiind obligat sa repete ratacirea. .u moartea biologica este tragica, ci greseala care a dus la constituirea vietii intr-un labirint al ratacirii din care nu te poti elibera decat prin sinucidere. %eali ata ca o metafora, piesa urmareste devenirea persona-ului, e$perienta sa ontologica. .evoia de comunicare, aspiratia, cautarea identitatii de sine, nostalgia libertatii, dorinta de stablitate, fac din !ona un individ superior care incearca sa iasa din labirint cre and in libertate. Cand reali ea a ca aceasta nu e$ista in afara, o cauta in sine, si de aceea se spinteca. 0estul sinuciderii ar putea fi interpretat ca posibilitatea iesirii din "ceva", ca o credinta in sensul ca moartea nu este decat un prag simbolic, un nou capat de drum si nu un sfarsit, drept cunoastere de sine, aceasta fiind forta purificatoare a spiritului. Drama, ca opera e$presionista, ne infatisea a un erou ar/etipal. #roul traieste in universul fi ic al marii, al nondiferentei" sentimentul e$istentei il apasa pentru ca pana atunci se -ucase si faptuise, in iposta a de /omo ludens si /omo faber. !ona devine, apoi, /omo cogitans, care neaga prin logos risipa timpului, comunicand cu universul si descoperindu-se pe sine. Drama ar putea fi considerata simbolica pentru ca pune problema nasterii spirituale sau a renasterii intr-o alta e$istenta. Amplul monolog al lui Marin Sorescu este interesant ca demonstratie a unei problematici filosofice de natura e$istentiala cu privire la raportul dintre individ si societate, dintre libertate si necesitate, dintre sens si nonsens