Mem Justificativ

MEMORIU JUSTIFICATIV
S.C. DISCARIA SERV S.R.L.
Memoriu Justificativ
1. Date generale
1.1. Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumirea: S.C. DISCARIA SERV S.R.L.
Sediu social: Loc. Fildu de Mijloc, Comuna Fildu de Jos, nr. 165,
judetul Salaj
Cod Unic de Inregistrare: 26928856/14.05.2010
N.O.R.C. : J31/157/2010 din 14.05.2010
1.2. Scurt istoric al solicitantului
S.C. Discaria Serv S.R.L. a fost infiintata in data de 14.05.2010, de

catre unicul asociat dl. Martin Sergiu , fiind constituită în baza Legii
31/1990, cu un capital social iniţial în valoare de 200 lei, inregistrata la
Registrul Comertului Salaj sub numarul J31/157/2010, cu Cod Unic de
Inregistrare 26928856, atribut fiscal RO, avand activitatea principala:
Activitati auxiliare pentru cultura vegetala - cod CAEN 0161.
S.C. DISCARIA SERV S.R.L. are in prezent sediul social in localitatea
Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, nr. 165, judetul Salaj.
Scopul investiţiei este dotarea cu utilaje performante in vederea
executarii activitatilor auxiliare pentru productia vegetala la un nivel
superior de calitate, cu sprijin financiar nerambursabil din partea
Uniunii Europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala-
Măsura 312 „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-
intreprinderi”.
1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului
Domeniul principal de activitate al societatii, potrivit Nomenclatorului

Caen, va fi -0161- Activitati auxiliare pentru productia vegetala.
1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul

solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului
proprietatii), constructii, utilaje si echipamente,
animale, etc.
Denumire mijloc fix Data Valoare neta la Bucati

achizitiei data intocmirii
ultimului bilant
Lei
1.CLADIRI TOTAL - - -
1.1 - - -
1.n - - -
2.UTILAJE TOTAL - - -
2.1 - - -
2.n - - -
3.ANIMALE - - -
3.1 - - -
3.n - - -
4.ALTELE - detaliati - - -
TOTAL - NU ESTE CAZUL -
TERENURI
Nr.crt Amplasare Suprafata Valoarea contabila Regim
Judet/Localitate totala (mp) / Lei juridic
Categoria de
folosinta
1. - - - -
2. - - - -
- - NU ESTE CAZUL -
S.C. DISCARIA SERV S.R.L a fost înfiinţată în anul 2010 si nu a

înregistrat activitate până în prezent.
Pentru sediul social si punctul de lucru S.C. DISCARIA SERV S.R.L. a
incheiat un contract de comodat care prevede folosinta imobilului
situat in localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, nr. 165,
judetul Salaj.
2. Descrierea Proiectului
2.1. Denumirea Proiectului
Denumirea proiectului de investiţii propus este : „ACHIZIŢIE UTILAJE

PENTRU ACTIVITATI AUXILIARE PRODUCTIE VEGETALA „ in
localitatea Fildu de Mijloc, comuna Fildu de Jos, judetul Salaj
2.2. Elaborator (coordonate de identificare)
S.C. NEWRM GRUP CONSULT S.R.L.

Sediu: Zalau, B-dul M. Viteazu, Bl. C1, ap. 40
Cod Unic de Inregistrare: 27119870
N.O.R.C. : J31/205/2010
Tel.: 0744-899708
Activitate principala: 7022-“Activitati de afaceri pentru consultanta
si management”
2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul,

localitatea)
S.C. DISCARIA SERV SRL îşi va desfăşoară activitatea de prestari

servicii in cadrul Regiunii de Nord-Vest (Transilvania de Nord).
Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creata in baza

legii 151/1998 (modificata prin legea 315/2004) prin asocierea
voluntara a administratiilor publice locale, dar nefiind momentan o
unitate administrativ-teritoriala si neavand personalitate juridica.
Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) include 6 judete:
Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare, Salaj. Suprafata
regiunii este de 34.159 kmp, reprezentand 14,32 % din suprafata
tarii, cu o populatie totala de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde
421 unitati administrativ-teritoriale: 6 judete, 42 de orase din care
15 municipii si 398 comune si 1.823 de sate. Regiunea dispune de o
pozitie geografica strategica, avand granite cu Ungaria si Ucraina
cat si cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest si Nord-Est din
Romania.
Regiunea este una dintre cele mai pitoresti din Romania, incepand
de la Muntii Apuseni care au un farmec aparte pana la patrimoniul
cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice in aceasta
parte a Europei.
Transilvania de Nord este o regiune cosmopolita, unde alaturi de
romani traiesc peste jumatate (52,8%) din numarul total al
locuitorilor de etnie maghiara din Romania, ceea ce a dus la crearea
unei identitati culturale unice.
Regiunea Nord-Vest avea in 2003 un PIB/locuitor de de
2.338 Euro, apropiata de media nationala dar inca departe de media
Uniunii Europene-27. Contributia sectoarelor economice la formarea
PIB-ului regional, indica o pondere de 16.3% pentru agricultura,
35% pentru sectorul secundar si 46.7% pentru cel tertiar, din punct
de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor si
reducerea activitatilor in agricultura.Cresteri semnificative s-au
inregistat in sectorul de constructii civile si industriale- locuinte,
centre comerciale . Se constata o serie de diferente intre judete:

unele mai industrializate, altele bazate pe activitatile primare, in
special agricultura si zootehnie.
Atestată pentru prima dată în anul 1249 sub denumirea de “Terra

Fyld” comuna Fildu de Jos se regăseşte mai târziu, pe la anul 1808
sub denumirea românească, dar cu serigrafie ungurească: “Fildu de
Dzosz”.
În anul 1871, după revoluţia de la 1848-1849 în comuna Fildu de
Jos funcţiona o şcoală cu 39 de băieţi şi 34 de fete în clasele I-IV şi
20 de baieţi şi 14 fete în clasele de repetiţie. Din actele care se
păstrează la şcolile din comună amintim un “Catalog” din
anul 1910.
Populatia comunei număra la ultimul recensământ 1583 de locuitori
din care 63,10% români, 21,22% maghiari, 15,47% rromi şi 0,21%
alte naţionalităţi. Populaţia din comuna are ca activităţi principale
creşterea animalelor şi cultivarea terenurilor. Populaţia din comuna
Fildu de Jos totalizează 319 locuitori din care 163 de bărbaţi şi 159
de femei.
Industria comunei se află în stadiu incipient neexistând în momentul
de faţă nici o unitate de producţie pe ramurile industriei actuale.
Agricultura- este bazată pe producţiile la nivel de familii şi

se desfăşoară atât în câmp deschis cât şi în grădin legumicole.
- Suprafaţă teren arabil: 1393 ha;
- Tipuri de culturi: cartofi, porumb, păioase, etc.;
OPORTUNITĂŢI:
♦ Fiind situată la 13 km de oraşul Huedin, comuna Fildu de Jos are
acces rapid la majoritatea facilităţilor economico-sociale oferite
de acest vad în continuă creştere.
♦ Multitudinea speciilor de arbori şi volumul însemnat al acestora
permite crearea unei industrii de profil în zonă.
♦ Flora conţine o varitate mare de plante cu caracter
medicinal care pot fi exploatate.
♦ Varietatea şi bogăţia peisajelor permite dezvoltarea unei reţele
turistice de succes.
Forţa de muncă existentă în comună, experienţa acumulată
în cultura plantelor şi zootehnie, gradul de şcolarizare ar
permite asigurarea unor braţe calificate pentru eventalele noi
societati.
Comuna Fildu de Jos
2.4. Descrierea activitatii propuse prin proiect (activitate non-

agricola/activitatea mestegugareasca/servicii pentru
populatia rurala/investitii in producerea de energie
regenerabila). Se va descrie ce se doreste sa se realizeze
prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de
productie/servicii, etc. Se va preciza capacitatea existenta
(daca e cazul) si capacitatea propusa a se realiza la
finalizarea investitiei.
In cazul investitiilor care au in componenta si investitii in
echipamente de producere a energiei din alte surse
regenerabile decat biocombustibilii utilizate in scopul
desfasurarii activitatii, se va descrie acest tip de investitie.
Scopul investiţiei este dotarea S.C. DISCARIA SERV S.R.L., cu utilaje

agricole performante in vederea prestarii serviciilor auxiliare pentru
productia vegetala, la un nivel superior de calitate. Serviciile se vor
asigura la solicitarea clientilor fie acestia agenti economici sau
persoane fizice care activeaza in regiune.
Utilajele agricole ce urmeaza a fi achizitionate sunt:
1. Grebla mecanica
2. Masina de scos cartofi
3. Troliu
4. Presa de balotat
5. Tractor
6. Grapa cu discuri
7. Motocositoare.
“SERVICIILE REPREZINTĂ ACTIVITĂŢI, BENEFICII SAU UTILITĂŢI CARE

SUNT OFERITE PE PIAŢĂ SAU PRESTATE ÎN ASOCIERE CU VÂNZAREA
UNUI BUN MATERIAL”.
Majoritatea oamenilor privesc serviciile ca un sistem de utilităţi, în

care beneficiarul cumpără sau foloseşte, nu un produs, ci o anumită
utilitate, care-i conferă anumite avantaje ori satisfacţii,
neconcretizate, în majoritatea cazurilor, într-un bun material şi
destinate satisfacerii unor nevoi personale sau sociale.
Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta,

serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate in sfera
neproductiva.
Aceasta stare de fapt s-a schimbat in ultimele doua- trei decenii, pe
baza urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in
numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului;
sectorul tertial nu este ingradit decat de reglementari, care sunt
repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a
schimburilor internationale; oferta de servicii diferentiate si
adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii
intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.
Preocuparile specialistilor de a depasi relativa ramanere in urma a
teoriei economice in raport cu dezvoltarea rapida a sectorului
serviciilor au intampinat greutati mai ales in privinta definirii
conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de
marea eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria
de servicii, iar pe de alta parte, de numeroasele acceptiuni a
termenului de serviciu in vorbirea curenta. Serviciul ca act
reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura activitatea
prestatorului, mijloacele materiale ale prestatiei si obiectul
serviciului, respective realitatea materiala sau sociala de
transformat sau modificat. Interactiunea elementelor mentionate si
faptul ca prestatiile de servicii au caracteristici spatiale si temporale
le confera trasaturi de materialitate. Astfel ca si in cazul bunurilor
materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mana de lucru, de
capital tehnic si este necesar un beneficiar adica un client.
Societatea comercială S.C. DISCARIA SERV S.R.L. va desfasura
activitatea de prestări servicii in agricultura, colaborând cu societati
care detin ferme si exploatatii agricole in regiune cat si cu persoane
fizice. Concret, activitatile ce vor fi desfasurate de societate vor fi
:aratul, discuitul, cositul, adunatul, balotatul, curatatul si transportul
materialelor.
Având în vedere deficitul mare de maşini agricole, uzura fizică şi

morală a celor existente în regiune, face ca investitia propusa sa se
dovedeasca a fi necesara pentru societatea „Discaria Serv”, în
vederea satisfacerii cererii în creştere în timp optim. Utilajele ce se
intenţionează a fi achiziţionate se remarcă printr-un nivel technic
ridicat şi caracteristici agrotehnice foarte bune.
2.5. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei
Scopul prezentului proiect este de a asigura dezvoltarea S.C.

DISCARIA SERV S.R.L., in vederea prestarii de servicii in agricultura.
Necesitatea investitiei.
Generalizarea utilizarii tractoarelor si a masinilor în agricultura a
modificat viata rurala. Această generalizare a stat la originea
tuturor schimbarilor inregistrate în ultimii 30 de ani în mediul rural.
Importanta tehnica, economica si sociala a acestui fenomen este
considerabila.
La originea dezvoltarii automatizarii au stat numeroase avantaje
sociale si economice.
1. Avantajele sociale.
Tractorul şi maşinile permit ca munca în câmp să fie mai puţin grea,
în acelaşi timp reducându-i-se durata. Mecanizarea unei exploataţii
contribuie la scăderea timpului de lucru şi poate permite o creştere
a suprafeţei cultivate.
2.Avantaje economice.
Maşinile agricole permit creşterea productivităţii pământului.
Pământul produce mai mult, randamentele la unitatea de suprafaţă
cresc. Maşinile agricole permit:
- efectuarea unor lucrări de calitate la momentul optim;
- reducerea numărului animalelor de tracţiune şi înlocuirea lor
eventual prin animale de rentă.
Maşinismul creşte productivitatea muncii. Timpul necesar pentru a
executa o lucrare scade când se trece de la tracţiunea animală la
tractor.
Consecinţele mecanizării sunt numeroase. Dacă introducerea
mecanizării nu este însoţită de modificarea structurilor agrare şi de
măsuri sociale, în mod sigur poate deveni periculoasă şi chiar poate
limita dezvoltarea maşinismului ca atare, din următoarele
considerente:
- creşterea productivităţii muncii este însoţită de o creştere a
valorilor, dar şi de eliberarea unei părţi importante a forţei de
muncă, care trebuie folosită în altă parte;
- scăderea numărului agricultorilor permite mărirea dimensiunii
exploataţiilor necesară pentru o utilizare raţională a tractoarelor şi
maşinilor agricole;
- gestiunea exploataţiei devine mai complexă, iar agricultorul

devine din ce în ce mai mult un adevărat manager de întreprindere;
- condiţiile de muncă şi de viaţă din mediul rural se schimbă:
munca este mai puţin grea din punct de vedere fizic; agricultorul
are mai mult timp liber.
Din punctul de vedere al şeptelului mort, agricultura României se
situează pe ultimele locuri în ierarhia ţărilor europene sub aspectul
dotării tehnice. Astfel la sfârşitul anilor ’89, agricultura dispunea de
129.230 tractoare agricole (vezi tabelul 4.1.). Cu un număr de 17
tractoare ce revine la 1000 hectare suprafaţă arabilă, dotarea era
mai mică de 2 ori decât în Cehoslovacia şi Spania, de 4 ori mai mică
decât în Polonia şi Grecia, iar faţă de ţările dezvoltate din punct de
vedere economic nici nu se mai poate vorbi (Austria 216 tractoare
la 1000 hectare arabil, Germania 198, Olanda 184, Elveţia 257,
Japonia 388 potrivit datelor furnizate de FAO în 1989).
Numărul de tractoare ce revine pe unitatea de suprafaţă trebuie
judecat în funcţie de puterea lor şi de nivelul de intensificare a
producţiei, de dimensiunea exploataţiilor agricole şi de gradul de
utilizare raţională a acestora.
În ceea ce priveşte actualul sistem de tractoare şi maşini agricole se
constată necesitatea elaborării unor sisteme de mecanizare
adecvate mărimii şi profilului noilor exploataţii agricole.
Parcul de tractoare şi maşini agricole din dotarea actuală a
agriculturii româneşti a crescut continuu în perioada 1989-1997.
Potrivit aceloraşi date din tabelul 4.1. în anul 1997, faţă de 1989,
creşterea reprezenta 27% la tractoare, 62% la pluguri şi grape cu
discuri, 40% la semănătorile pentru păioase, 56% la semănătorile
pentru prăşitoare, respectiv 53% la remorcile de tractoare. Această
tendinţă are o excepţie situaţia la combine pentru recoltat cereale
şi la presele pentru balotat, unde asistăm la diminuarea parcului cu
6%, respectiv 17%.
Marea majoritate a utilajelor se află în proprietate privată (tabele
4.2. şi 4.3.), sector care în anul 1998 deţinea o pondere de 82,9% la
tractoare, 85,1% la grape cu discuri, 85,5% la combineetc.
La deficienţele generate în primul rând de insuficienţa acestor
utilaje ca număr, trebuie să adăugăm uzura fizică şi morală
accentuată a acestora. Astfel, nu funcţionau în plină campanie
agricolă in 1998, 2774 tractoare neamortizate şi 15.872 tractoare
amortizate. Situaţia era la acea dată şi mai dezastruoasă în ceea ce
priveşte combinele: 2085 nu erau în funcţiune în plină campanie de
recoltat cereale păioase (16 %) din cele neamortizate şi 7338 nu
erau în funcţiune din cele amortizate (34,9 5).
Datele prezentate demonstrează că pe ansamblul agriculturii, 50%
din tractoarele existente au o vechime în exploatare de peste 8 ani,
iar în sectorul de stat parcul de tractoare de peste 8 ani atinge o
cifră record, 80%. Este şi firesc că cu o asemenea structură nu vom
putea niciodată să ne încadrăm în epocile optime de efectuare a
lucrărilor, rămânând mari suprafeţe agricole nelucrate (peste 350

mii ha în 1998).
Nevoia de investiţii în tractoare şi maşini agricole este determinată
de: gradul de încărcare pe tractor şi combină, gradul de uzură al
tractoarelor şi maşinilor agricole, existenţa unui mare dezechilibru
între oferta şi cererea de servicii de mecanizare, existenţa unor
mari decalaje între randamentele fizice obţinute în producţia
vegetală din ţara noastră faţă de ţările Uniunii Europene, nivelul
productivităţii muncii în agricultură etc.
a)Gradul de încărcare pe tractor şi combină

Creşterea uşoară a numărului de tractoare, pe perioada 1990 –
30.06.2004, a determinat reducerea gradului de încărcare pe
tractor, înregistrându-se în medie pe un tractor fizic 55,1 ha teren
arabil, la 30.06.2004. Valoarea acestui indicator (55,1 ha teren
arabil/tractor) se situează, însă, mult peste parametrii normali
pentru condiţiile actuale ale României (25-35 ha/tractor). De
asemenea, la acest indicator:
- există disparităţi mari pe regiuni ale ţării: încărcătura variază între
33,2 ha/tractor în regiunea Centru şi 90,9 ha/tractor în regiunea
Sud-Est; regiunile Vest, Nord-Vest şi Centru au încărcături specifice
sub 40 ha/tractor;
- există mari ecarturi în profil teritorial, pe judeţe ale ţării: în 18 din
judeţele ţării, gradul de încărcare pe tractor se situează peste
media pe ţară; cel mai bun nivel al acestui indicator înregistrându-
se în judeţul Covasna (20,7 ha/tractor) şi cel mai slab în judeţul
Buzău (128,6 ha/tractor);
Practic, gradul redus de dotare cu tractoare al agriculturii determină
şi o dotare proporţional redusă cu maşinile agricole acţionate de
acestea, căci nimeni nu cumpără maşini dacă nu are tractor şi
invers. De ex.: o exploataţie agricolă de 50 ha cu profil cerealier
(irigată), din sudul ţării, are nevoie de cel puţin un tractor cu plug şi
grapă cu discuri, o remorcă, o combină, presă de balotat,
semănătoare.
- se menţin, în continuare, mari decalaje faţă de ţările Uniunii
Europene: 55 ha teren arabil/tractor în România faţă de: 4,2 ha
teren arabil/tractor în Austria, 5,0 ha teren arabil/tractor în Italia, 7,9
ha teren arabil/tractor în Belgia, 14,6 ha teren arabil/tractor în
Franţa, 12,5 ha teren arabil/tractor în Germania, 10,9 ha teren
arabil/tractor în Grecia, 11,8 ha teren arabil/tractor în Portugalia etc.
Încărcătura specifică pe combina de recoltat cereale păioase,

prezintă mari disparităţi în profil regional, la 30.06.2004 :
încărcătura variază între 51,5 ha/combină în regiunea Centru şi
133,7 ha/combină în regiunea Sud-Est; regiunile Nord-Est, Nord –
Vest şi Centru, au încărcătura pe combină sub valoarea mediei
europene(79ha/combină).
Utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole nu poate fi pusă în orice
împrejurări într-o corespondenţă directă cu o schimbare calitativă în
desfăşurarea procesului de producţie. Ridicarea nivelului calitativ al
producţiei agricole are loc numai în condiţiile în care investiţiile în
tractoare şi maşini agricole creează posibilitatea organizării
activităţii de producţie pe baza folosirii unor maşini diferite care se
completează una pe alta.
b) Gradul de uzură al tractoarelor şi maşinilor agricole

Dintre tractoarele aflate în funcţiune, la 30.06.2004, 70% sunt
amortizate, în timp ce numai 30% sunt neamortizate. Şi celelalte
componenete ale parcului de tractoare şi maşini agricole se
caracterizează printr-un grad mare de uzură.
Analiza regională a vechimii parcului de tractoare şi combine la
30.06.2004, ne arată că, gradul de amortizare a tractoarelor este
peste media pe ţară (71,3%) în regiunile (Sud - Est, Sud - Vest, Nord
- Vest, Bucureşti - Ilfov) şi gradul de amortizare a combinelor este
peste media pe ţară (78,5%) în regiunile (Sud - Est, Sud - Vest, Vest,
Nord-Vest,Centru,Bucureşti-Ilfov).
c) Existenţa unui mare dezechilibru între ofertanţii şi solicitanţii de

servicii de mecanizare
Acest dezechilibru conduce la tarife înalte, mult peste cele normale,

la venituri mari pentru proprietarii de tractoare şi maşini agricole în
detrimentul majorităţii producătorilor agricoli, la urcarea costului
produselor agricole obţinute, astfel încât nu mai pot fi acoperite de
preţul oferit în final pentru aceste produse.
d) Existenţa unor mari decalaje între randamentele fizice obţinute în

producţia vegetală din ţara noastră, faţă de ţările Uniunii Europene
Astfel, pe perioada 1999-2002, în raport cu nivelul înregistrat în

România, media randamentului la ha este mai mare: pentru grâu de
3,3 ori în Belgia şi Olanda, de 3 ori în Germania, de 2,9 ori în
Danemarca şi Franţa, pentru porumb de 3,8 ori în Olanda, de 3,7 ori
în Belgia, de 3,5 ori în Danemarca, pentru floarea soarelui de 2,3 ori
în Germania, de 2,4 ori în Italia şi Austria, pentru cartofi de 3,2 ori în
Belgia şi Olanda, de 2,9 ori în Danemarca, Germania, Franţa,
Regatul Unit. Randamente apropiate de cele înregistrate în ţara
noastră sunt obţinute de Portugalia şi Grecia atât la cereale boabe
(grâu, porumb, ovăz) cât şi la plante tehnice (floarea soarelui,
rapiţă, soia), precum şi la cartofi.
Obţinerea unor producţii agricole ridicate, în condiţiile efectuării
unor investiţii în tractoare şi maşini agricole şi, prin urmare, în
condiţiile efectuării unor lucrări mecanizate de calitate, este posibilă
numai cu respectarea tehnologiilor de cultură specifice.

De aceea, alături de investiţiile în tractoare şi maşini agricole sunt
necesare: alocarea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte
chimice la ha, irigarea suprafeţelor cultivate, utilizarea unor soiuri
(hibrizi) cu potenţial de producţie ridicat, combaterea buruienilor, a
dăunătorilor şi bolilor plantelor - factori de producţie cu rol
important în realizarea unor tehnologii performante şi în obţinerea
unor producţii agricole competitive (producţii ridicate şi de calitate
la un preţ de cost scăzut).
e) Nivelul productivităţii muncii în agricultură.

La nivelul anului 2002, în cadrul Uniunii Europene, nivelul
productivităţii muncii oscilează între 5.100 EUR/persoană ocupată în
Portugalia şi 41651 EUR/persoană ocupată în Olanda, faţă de numai
1.818 EUR/persoană ocupată în România .
Într-o agricultură în curs de restructurare tehnică şi socială, aşa cum

se prezintă agricultura românească în prezent, creşterea gradului
de dotare cu echipamente tehnice depinde, în principal, de
orientarea politicii publice către activitatea investiţională (prin
volumul resurselor bugetare, garantarea şi cofinanţarea creditelor
etc.), dar şi de posibilitatea de acumulare şi de creditare a
producătorilor agricoli.
Oportunitatea investitiei
Oportunitatea investitiei este confirmata de posibilitatea accesarii
Fondurilor Europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala,
masura 312 “Sprijin pentru crearea si dezvoltarea micro-
intreprinderilor”. Aceasta masura prevede acordarea de fonduri
nerambursabile de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile
(mijloace de transport specializate si utilaje), fara a depasi 200.000
Euro in cazul societatilor comerciale .
2.6. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si

strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea
proiectului.
Piata de aprovizionare
Aprovizionarea cu materii prime si materiale (combustibili,

uleiuri, piese de schimb) se realizează pe baza comenzilor
pentru prestarea serviciilor, în cantităţile necesare.
Aprovizionarea se va face direct de la distribuitori pentru a

evita costurile suplimetare.
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Adresa Produs Valoare % din
materii prime/materiale furnizat si aproximati total
auxiliare/produse/servic cantitate va achiziti
ii aproximativ lei i
a
S.C. ROMPETROL S.A. Comuna Motorina 13.252 97.5%
Hida,
judetul
Salaj
S.C. NAZARETH IMPEX ZALAU, Piese de 334 2.5%
S.R.L. SALAJ schimb
Piata de desfacere:
Piata potentiala a societatii este apreciata, tinand seama de

nonconsumatorii relativi de servicii, care pot fi transformati in
cumparatori efectivi, si de consumatorii care pot fi atrasi din
zonele invecinate.
Producatorii concurenti influenteaza volumul vanzarilor in
special prin comportamentul lor in marerie de politica de
gama de produse oferite, de preturi practicate, de comunicatii
si de distributie.
Astfel, concurenta este o confruntare deschisa, loiala, prin care
agentii economici ofertanti incearca sa se mentina si sa-si
amelioreze situatia pe piata.
La nivelul localitatii Fildu de Jos, si in general, la nivelul judetului
Salaj solicitantul nu are nici un concurent direct , datorita
imposibilitatii perstarii de servicii la un nivel de calitate si
profesional superior fara utilajele necesare.
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client Valoare % din vanzari
(Denumire si Lei
adresa)
1 Persoane juridice 36.918 35%
2 Persoane fizice 68.562 65%
Total 105.480 100%
Strategia de piata
Prin definitie, strategia consta in specificarea abordarii
fundamentale pentru obtinerea avantajului competitiv urmarit
de firma, ce furnizeaza contextul actiunilor de intreprins in
fiecare domeniu functional.
In practica multor planuri strategice sunt liste ale fazelor de

actiune, fara o articulare clara cu avantajul competitiv ce se
urmareste a se realiza si a modalitatilor de utilizat.
In acceptiunea firmei noastre, prin strategie se intelege
ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung,
principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele
alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit
misiunii organizatiei.
Principalele caracteristici ale strategiei aplicata de firma
noastra sunt : - intotdeauna strategia are in vedere, in mod
implicit si explicit , realizarea unor scopuri bine determinate,
specificate sub forma de misiune sau obiectiv
- strategia vizeaza perioada viitoare din viata firmei, 3-5 ani,
de aici, si gradul ridicat de risc si incertitudine ce-i este
asociat, cu toata gama consecintelor in procesul
operationalizarii ;
- sfera de cuprindere a strategiei este organizatia in ansamblu.
Chiar si atunci cand se refera direct doar la anumite domenii
(tehnic sau comercial) ea are la baza luarea in considerare a
problemelor de ansamblu ale firmei
- continutul strategiei se rezuma la elementele esentiale,
concentrindu-se asupra evolutiilor majore ale firmei, indiferent
ca acestea reprezinta sau nu schimbari fata de perioada
anterioara
- strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizatiei si
mediului in care-si desfasoara activitatea.Prevederile strategiei
au in vedere realizarea unei interfete cat mai eficace intre
firma si mediu, reflectata in performantele organizatiei.
- prin strategie se are in vedere prefigurarea unui
comportament competitiv pentru organizatie pe termen lung,
tinind cont atat de cultura firmei cat si de evolutiile
contestuale ;
- obtinerea unei sinergii cat mai mari constituie intotdeauna
scopul demersului de elaborare a strategiei ; expreasia sa
economica o constituie generarea unei valori adaugate cat mai
substantiale, recunoscute prin cumparare de catre clientii
firmei
- prin modul cum este conceputa strategia este necesar sa
aiba in vedere si sa favorizeze defasurarea unui intens proces
de invatare organizationala; prin aceasta, se desemneaza nu
numai insusirea de noi abilitati care se reflecta in
comportamentele si actiunile lor ;
- la baza abordarii strategiei se afla principiul echifinalitatii,
conform caruia exista mai multe modalitati sau combinatii de
resurse si actiuni , prin care se poate asigura atingerea unui
anumit obiectiv
- strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite

a stakeholderilor, negociere bazata pe descoperirea de
multidimensiuni, care sa nu fie total opuse
- in firma noastra strategia are un caracter formalizat,
imbracand forma unui plan,
-obtinerea avantajului competitiv, referitor la costul sau
calitatea produsului constituie scopul principal al elaborarii
strategiei si criteriul cel mai important de evaluare a calitatii
sale.
Tipul de strategie aplicata de firma noastra este de forma
agresiva datorita oportunitatilor sale.
Implementarea strategiei adoptate de firma se realizeaza prin
urmatoarele :
 contractarea permanenta de noi clienti (din localitatile
invecinate)
 productivitatea crescuta a lucrarilor data de utilasjele noi si
performante ;
Factorii cheie sunt :
 se acorda discount in functie de suprafata lucrata ;
 se accepta plata la termen a clientilor fideli ;
 se ofera servicii de calitate.
3. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului.
3.1. Total personal existent : o persoane

-din care personal de executie : o persoane.
3.2. Estimari privind forta de munca ocupata pein realizarea

investitiei
Ca urmare a realizarii investitiei vor fi create un numar de 2 de
locuri de munca cu norma intreaga (2 mecanizatori). Cei doi
mecanizatori vor desfasura activitati pe utilajele achizitionate dupa
cum urmeaza:
-unul va desfasura activitati cu : tractorul, presa de balotat si grapa
cu discuri;
-unul va desfasura activitati cu :motocositoarea, grebla mecanica,
troliu si masina de scos cartofi.
Dat fiind faptul ca activitatile se vor desfasura in perioade diferite
de timp, pentru inceput se preconizeaza ca cei doi angajati pot
indeplini sarcinile propuse.
Din cei doi angajati, pentru inceput, unul va realiza si activitatile
administrative.
Prin intermediul unor planuri strategice de investitii, atent
proiectate si aplicate, compania va fi supusa schimbarilor si
necesitatilor identificate in mediul de activitate, pentru a raspunde
cu promptitudine provocarilor si efervescentei domeniului in care
activeaza.
de activitate si se preocupa in mod constant atat de monitorizarea

si imbunatatirea permanenta a ofertei de servicii, cat si de
dezvoltarea afacerii, pe baze parteneriale solide.
Misiunea companiei consta in implementarea celor mai eficiente
activitati de servicii pentru realizarea unor game complexe
activitati.
3.2. Reprezentant legal (nume, prenume, functie in cadrul

organizatiei, studii si experienta profesionala), relevante
pentru proiect.
Responsabil legal pentru proiectul propus este dl. Martin Sergiu.
Dl. Martin Sergiu este administratorul S.C. DISCARIA SERV S.R.L., fiind
totodata si unicul asociat al societatii.
Reprezentantul legal este nascut la data de 17.03.1986, incadrandu-se in
categoria de varsta impusa de masura –sub 40 ani-pentru a primi punctaj
la acest criteriu de selectie.
Dl. Martin Sergiu a absolvit in cadrul Universitatii Tehnice Cluj Napoca,
Facultatea de Constructii de Masini –Specializarea: Tehnologia
Constructiilor de Masini.
Pentru a acumula cunostinte in domeniul lucrarilor agricole,
reprezentantul legal va urma un curs de pregatire profesionala.
4. Descrierea achizitiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea,

numarul, valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale
utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/
dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si, daca e cazul,
prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate
utilajele/dotarile (inclusiv utilitati). Achizitile trebuie sa fie
fundamentate in functie de capacitatea de productie existenta si/sau
prognozata.
Nr.crt Denumire/Tip Num Valoare TVA Total cu
utilaj/echipament ar fara TVA Euro TVA
bucat Euro Euro
i
1. TRACTOR 1 33.800 6.422 40.222
2. MASINA DE SCOS 1 925 176 1.101
CARTOFI
3. TROLIU 1 7.120 1.353 8.473
4. PRESA DE BALOTAT 1 13.200 2.508 15.708
5. GRAPA CU DISCURI 1 5.336 1.014 6.350
6. MOTOCOSITOARE 1 6.013 1.142 7.155
7. GREBLA MECANICA 1 2.833 538 3.371
TOTAL 69.227 13.15 82.380
3
Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor:

1. Tractor:
 95-100 CP;
 Capacitate 4500 cmc;
 Transmisia 4x4, 12 trepte de viteza inainte x 12 inapoi,

 Emisii poluante Euro III;
 Cuplu maxim 390 Nm la 1300 rpm
2. Masina de scos cartofi:

 Latimea de lucru (mm) : 625 – 675
 Latimea intre randuri (mm) : 625 – 675
 Lungime masina (mm) : 2250
 Latime masina (mm) : 1050
 Inaltime masina (mm) : 1150
 Puterea necesara : 30 CP
 Greutate (kg) : 235
3. Troliu:
 Prindere in 3 puncte;
 Actionat prin cardan;
 Forta de tragere 8t;
4. Presa de balotat:
 Inaltime: 200cm;
 Latime: 225 cm;
 Lungime: 360cm;
 Greutate: 1850kg;
 Dimensiunea balotilor: 120cmx120cm;
5. Grapa cu discuri:
 Cadru din teava rectangulara 70x70x5
 Suport baterii 120x60x6
 Discuri Ø510mm;
 Latime de lucru: 3.30m

6. Motocositoare:
 disponibila cu angrenaje independente pentru lucrari in

plan sau cu diferential indicata pentru lucrari in zone
deluroase sau montane;
 posibilitatea de montare a masinii de taiat si legat grau cu

inaltimea maxima de 1.60 m. si minima de 0.35 m.
7. Grebla mecanica:
 Numar de brate (buc) : 11

 Latimea de lucru (mm) : 3500-4000
 Greutate (kg) : 650
 Puterea necesara : 35 CP
 Numar roti (buc.) : 2 lub 4
In definitivarea listei obiectivelor investiţiei s-au avut în vedere o serie

de aspecte care au vizat:
- nevoile curente ale societatii privind numărul de maşini
agricole;
- nevoile curente ale societatii privind utilajele agricole şi
echipamentele anexe;
- strategia de dezvoltare a societatii şi nevoile viitoare de forţă
mecanică;
- caracteristicile tehnice ale maşinilor şi utilajelor propuse prin
proiect;
- raportul cost de achiziţie / randament de lucru;
- infrastructura serviciilor de întreţinere şi asistenţă tehnică
oferită de furnizorii de maşini şi echipamente şi utilaje agricole;
- nivelul mediu al cheltuielilor de întreţinere pentru maşinile şi
utilajele propuse prin proiect;
- respectarea condiţiilor şi normelor de mediu de către maşinile şi
utilajele propuse prin proiect;
- renumele producătorilor;
- facilităţile oferite de furnizorii de imobilizări privind livrarea
maşinilor şi utilajelor;
- accesul la finanţare şi condiţii avantajoase de plată.
Serviciile ce vor fi prestate sunt :aratul, discuitul, cositul, adunatul,

balotatul, curatatul si transportul materialelor.
1. Aratul
Aratura de calitate este aceea care se executa omogen, la adancimea
prescrisa si la continutul optim de umiditate. Ea aduce solul în stare
structurala, adica afanat, dar fara bulgari, capabil să asigure conditii
optime pentru germinarea semintelor, pentru cresterea si dezvoltarea
plantelor.
Factori determinanti
Realizarea unei araturi de calitate depinde de o serie de factori, de
care trebuie sa se tina seama, cum sunt:
• starea solului;
• alegerea judicioasa a utilajelor;
• viteza de lucru si buna alegere a momentului cand se executa
lucrarea.
Solurile care si-au pierdut insusirile calitative printr-o cultivare de slaba
calitate se lucreaza greu, pe ele nu se poate realiza o aratura buna. Ele
trebuie lucrate cu multa grija si îmbunatatite treptat prin toate
mijloacele agrotehnice ce ne stau la îndemana. Solurile pe care se
aplica un asolament rational cu ogor negru, ogor ocupat si sola
inierbata, care primesc periodic ingrasaminte si pe care buruienile se
combat cu severitate, se ara usor si se obtin araturi de calitate.
Calitatea araturii depinde, de asemenea, de textura si structura solului.
La un continut de umiditate mai mare sau mai mic, solurile usoare se
pot ara bine, iar la cele grele se cere o atentie mai mare.
Este foarte important ca fermierul sa stie sa aleaga utilajele cele mai
potrivite pentru starea in care se gaseste solul:
• pluguri mai grele sau mai usoare, dupa adancimea la care se
lucreaza;
• polidiscuri, pluguri polibrazdare, combinatoare, cultivatoare pentru
lucrările superficiale;
• nivelatorul, grapa usoara, grapa stelata ori tavalugul pentru lucrarile
de maruntire.
Realizarea afanarii optime nu depinde numai de constructia uneltelor
cu care lucram, de buna lor funcţionare si de viteza de lucru, ci si de
momentul ales pentru a lucra. Numai aratura de toamna se poate face
la un continut mai mare sau mai mic de umiditate decât optimul,
pentru ca gerul compenseaza unele neajunsuri.
In multe cazuri, cand se discuta problema calitatii araturii se identifica
calitatea cu adancimea, considerand ca aceasta din urma este factorul
principal al calitatii. Acest punct de vedere nu este just. Se poate sa
avem o aratura adanca de proasta calitate si o aratura superficiala de
buna calitate. Depinde de caracterul lucrarii ce se cere a fi executata.
Stratul de sol, in profunzime, trebuie sa pastreze o proportie mai mare
a spatiului capilar pentru a retine mai bine si mai indelungat
umiditatea. La aprecierea calitatii araturii trebuie sa se aiba în vedere
adancimea, proportia de bulgari mari, afanarea si gresurile.
Aratura nu trebuie sa fie bulgaroasa. Bulgarii se admit numai in
araturile de toamna pentru ca inghetul îi va sfarama peste iarna. In
aratura de vara si in cea de insamantare nu trebuie sa fie bulgari cu
diametrul mai mare de 6 cm sau, daca exista, proportia lor trebuie sa
fie mica. Se considera gresuri nu numai portiunile care au ramas
complet nearate, dar si acelea in care aratura a fost facuta defectuos,
la o adancime mai mica decat cea prescrisa sau pe care brazda nu a
fost intoarsa.
Majoritatea suprafetelor agricole din tara noastra au un continut mai

ridicat in argila, sunt mai compactate si au un grad de imburuienare
foarte ridicat, incat lucrarile clasice ale solului sunt inca necesare
pentru a asigura un regim aerohidric si de nutritie favorabil pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor.
Culturile care se recolteaza in vara (grau, secara, orz, orzoaica, ovaz,
rapita, mustar, mazare, fasole s.a.) ocupa peste jumatate din suprafat
.a cultivată, astfel încât frontul de lucru pentru efectuarea lucrărilor
solului în perioada de vară este suficient de mare. Principalele lucrări
ce se pot executa cu maximă eficienţă în această perioadă sunt
dezmiriştitul şi arătura de vară.
Dezmiriştitul constă în lucrarea solului cu grapa cu discuri la 8-12 cm
adâncime, imediat după recoltarea culturilor de vară. Nu se trece
direct la executarea arăturii deoarece tractoarele sunt ocupate cu
recoltarea şi transportul produselor iar solul, de cele mai multe ori,
este foarte uscat. Prin lucrarea de dezmiristit se realizeaza la suprafata
solului un amestec de pamant cu miristea si celelalte resturi vegetale,
un fel de mulci care are capacitatea de a inmagazina apa provenita din
precipitatii si de a impiedica pierderea ei prin evaporare. In acest strat
germineaza si cresc buruienile care ulterior vor fi distruse prin aratura.
Cercetarile demonstreaza ca in terenul dezmiristit continutul in apa
este mai mare cu 11-12%, continutul in nitrati si fosfor mobil creste de
2-6 ori, aratura se executa mai usor, efortul la tractiune scade cu 10-
14%, randamentul la arat creste cu 15-20%, iar consumul de motorina
scade cu 8-12%. Aratura de vara se executa la 2-3 saptamani dupa
dezmiristire, cand tractoarele devin disponibile, iar umiditatea solului
este favorabila. Se lucreaza cu plugul in agregat cu grapa stelata la
adancimea la care nu se scot bolovani, dar nu mai adanc de 20-22 cm.
Majoritatea araturilor de vara sunt destinate insamantarilor de toamna,
la care nu este necesara o adancime a araturii mai mare de 18-20 cm.
Eficienta araturii de vara este asigurata de calitatea lucrarii si mai ales
de timpul cand se executa, cat mai timpuriu.
Astfel, fata de aratura efectuata in octombrie, inainte de semanat,
productia de grau a crescut cu 44% cand s-a efectuat in luna iunie, cu
29% cand s-a efectuat in iulie si cu 21% când aratura s-a efectuat in
luna august. Sporurile de productie se datoreaza, pe de o parte,
cantitatii mai mari de apa acumulata in sol (700-800 mc/ha), iar pe de
alta parte, procesului de nitrificare prin care se realizeaza peste 100
kg/ha azot nitric. In aratura de vara terenul se pregateste foarte bine
pentru insamantarile de toamna, se poate respecta epoca optima de
semanat si se obtin culturi uniforme, viguroase, cu capacitate ridicata
de rezistenta la iernare.
In concluzie, dezmiristitul si aratura de vara asigura combaterea
buruienilor, imbogatirea solului in apa si substante nutritive, semanatul
in epoca optima, in teren foarte bine pregatit constituie premisa unor
recolte profitabile.
2. Discuitul:
Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat, cu
grapa cu discuri. Se recomanda ca aceasta ultima lucrare sa fie
efectuata perpendicular pe directia de semanat. Trebuie sa se
urmareasca realizarea unei suprafete nivelate, curate de buruieni,
afanata pe adancimea de semanat, dar nu prea maruntita, si ceva mai
tasata sub adancimea de semanat, pentru a asigura ascensiunea apei
(spre semintele in curs de germinare).
Prezenta bulgarasilor este importanta deoarece: protejeaza suprafata
solului pe timpul iernii, prin retinerea zapezii si reducerea eroziunii
eoliene; diminueaza compactarea in timpul sezonului rece, indeosebi in
regiunile bogate in precipitatii.
Pregatirea terenului prin discuit este, uneori, preferabila araturii si

pentru a nu intarzia semanatul graului. Se obtine o viteza mare de
lucrare a solului, acesta se aseaza mai repede ca dupa arat, terenul
ramane mai nivelat, economia este de 0,3 pana la 0,5 pentru forta de
munca si de 11 - 14 l motorina/ha. Aceasta lucrare se efectueaza cu
bune rezultate dupa soia, sfecla, cartof, dar este mai dificil sau chiar
imposibil de efectuat dupa floarea-soarelui sau dupa porumb (raman
cantitati mari de resturi vegetale).
3. Cositul
Perioada optima de recoltare a plantelor pentru fan este aceea care

corespunde imbobocirii plantelor. Inaltimea de recoltare a acestora,
element ce influenteaza atat asupra cantitatii de fan optinut cat si a
calitatii acestora, este de 5-6 cm in cazul fanetelor naturale si 6-8 cm
in cazul plantelor semanate. Pastrarea fanului in sire este posibila in
cazul cand umiditatea acestuia nu depaseste 14-17% iar cand este
presat in baloturi, umiditatea acestuia trebuie sa fie de 12-15%.
Uscarea fanului se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala. In
ultimul caz plantele cosite si ofilite in brazde sant transportate spre
locul de depozitare si supuse uscarii artificiale, prin ventilare cu aer
rece sau cald. In ultimul timp capata raspandire o noua metoda de
recoltare a plantelor pentru fan, caracterizata prin aceea ca produsul
final obtinut este faina de fan. In acest caz plantele cosite si recoltate
sant supuse uscarii si macinarii in instalatii de uscat si macinat.
Cositul se face cu masini cu tractiune mecanica folosite pentru cosirea
plantelor. In prezent cea mai mare raspandire au capatat-o cositorile
purtate, montate lateral in spatele tractorului sau lateral antre rotile
din fata si din spate. Orgul de lucru al cositorii este prezentat prin
aparatul de taiere, montat prin intermediul unui sasiu sau a unei placi
de sustinere pe tractor sau pe un cadru sustinut pe roti si prevazut cu

un mecanism de ridicare si reglare. Aparate de taiere folosite la
cositori sant in mare majoritate cele de constructie clasica, cu cutite ce
primesc miscare rectilinie alternativa.
Latimea aparatelor de taiere a cositorilor este de 1,8-2,1 m .

Actionarea aparatelor de taiere se face frecvent cu mecanisme cu biele
manivela (n=540-900 rot/min) sau cu mecanisme cu saiba oscilanta.
4. Adunarea si Balotarea
Acest procedeu este foarte raspandit in campie si mai ales pentru fanul
de lucerna. Cand umiditatea fanului scade la 30-35% se executa
balotarea cu presa, iar balotii se mai lasa pe camp 2-3 zile pentru ca
umiditatea sa scada la 15-17%.
Daca balotii au fost prinsi de ploaie se desfac si se lasa ca fanul sa se

usuce si apoi se rebaloteaza intr-o fereastra de timp favorabil. Baloţii
se aduna, se transporta si se depoziteaza în sire, lasandu-se canale de
aerisire.
Avantajele balotarii fanului constau in: micsorarea volumului fanului

recoltat, ceea ce usureaza transpotrul si pastrarea; fanul presat
pastrandu-si mirosul si culoarea mai mult timp decat cel nebalotat.
5.Scos cartofi
Scosul cartofilor se va face mecanizat cu masina de scos cartofi.

Procedeul se desfasoara astfel: masina de scos cartofi executa lucrari
de disclocare din sol a tuberculilor de cartofi, separarea de pamant si
lasarea lor la suprafata solului pentru a fi adunati manual.
6. Curatarea si transportul
Aceste activitati constau in igienizarea pajistilor sau a terenurilor

lucrate si transportul produselor (cereale sau fan) la locul de
depozitare indicat de beneficiar.
6. Durata de realizare (luni) si etape principale:
Prezentul proiect este propus a se realiza in 7 luni de la semnarea

contractului de finantare.
ANUL I
MEMORIU
luna JUSTIFICATIV luna luna
luna 1 S.C.
2 DISCARIA
lunaSERV
3 S.R.L.
luna 4 5 6 luna 7
281.07 66.22
0 0
Achizitie echip.
Achizitie servicii de
consultanta. 10.535
Comisionul bancii
finantatoare 1.500
105.24
2 66.29
Cereri de plata Avans 0 38.953
6. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului

general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in
vigoare ((HG 28/09.01.2008).
DEVIZULUI GENERAL
Curs E.C.B. euro/Ron 4,2157 la data 09.06.2010
Denumirea capitolelor si
Nr subcapitolelor de cheltuieli Valoare Valoare
Crt. (fara TVA) TVA (cu TVA)
mii mii mii

mii lei euro lei mii lei euro
1 2 3 4 5 6 7
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1,1 Obţinerea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
1,2 Amenajarea terenului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Amenajări pentru protecţia mediului şi 0,000
1,3 aducerea la starea in. 0,000 0,000 0 0,000 0,000
0,00
TOTAL CAPITOL 1 0,000 0,000 0 0,000 0,000
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
2,1 Racord apa 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2,2 Racord canal 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2,3 Racord energie electrica 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL CAPITOL 2 0,000 0,000 0 0,000 0,000
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
0,00
3,1 Studii de teren 0,000 0,000 0 0,000 0,000
0,000 0,000 0,000
3,2 Taxe pentru obt. de avize ,acorduri si aut. 0,000 0,000
3,3 Proiectare si inginerie 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,000 0,000 0,000 0,000
3,4 Organizarea procedurilor de achizitie 0,00
3,5 Consultanta 8,853 2,100 2,125 10,978 2,604
3,6 Asistenta tehnica 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2,12
TOTAL CAPITOL 3 8,853 2,100 5 10,978 2,604
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investitia de baza
4,1 Constructii si instalatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

4,2 Montaj utilaje tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4,3 Utilaje, echip.tehn.şi funcţion. cu montaj 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4,4 Utilaje fără montaj şi echip. de transport 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.4.1. Tractor 142,49 33,800 34,19 176,68 41,91
1 8 9 2
4.4.2. Masina de scos cartofi 3,899 0,925 0,936 4,835 1,147
4.4.3. Troliu 30,016 7,120 7,204 37,220 8,829
13,35 16,36
4.4.4. Presa de balotat 55,647 13,200 5 69,002 8
4.4.5. Grapa cu discuri 22,495 5,336 5,399 27,894 6,617
4.4.6. Motocositoare 25,350 6,013 6,084 31,434 7,456
4.4.7. Grebla mecanica 11,943 2,833 2,866 14,809 3,513
4,5 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4,6 Active necorporale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
291,8 69,22 70,0 361,88 85,84
TOTAL CAPITOL 4 41 7 42 3 2
CAPITPLUL 5
Alte cheltuieli
5,1 Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.1.2.Cheltuieli conexe org. santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5,2 Comisioane, cote, taxe, 1,500 0,356 0,000 1,500 0,356

costul creditului
5,3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute
0,00
TOTAL CAPITOL 5 1,500 0,356 0 1,500 0,356
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar
6,1 Pregătirea personalului de exploatare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6,2 Probe tehnologice şi teste 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL CAPITOL 6 0,000 0,000 0 0,000 0,000
302,1 71,68 72,1 374,36 88,80
TOTAL GENERAL 94 3 67 1 2
Din CARE C+M 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
intocmit,
Ec. Mariana Has
DEVIZUL obiectului NR.1.

TRACTOR
In mii lei/ mii euro

Curs Euro BCE 4.2157 din
09.06.2010
Denumirea capitolelor si subcapitolelor de

Nr cheltuieli
cr valoare TVA valoare
t (fara TVA) (inclusiv TVA)
Mii Mii
Mii lei euro Mii lei Mii lei euro
1 2 3 4 5 6 7
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII
I
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Constructii:rezistenta(fundatii, structura de
rezistenta)
2 si arhitectura(unchideri, compartimentari,
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4 Instalatii electrice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5 Instalatii sanitare 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare,PSI,
6 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
radio-tv, intranet, paratraznet 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
8 Instalatii de comunicatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL I 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
II MONTAJ
1 Montaj utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
TOTAL II 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
III PROCURARE
1 Utilaje si echipamente tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
142,49 34,19
2 Utilaje si echipamente de transport 1 33,800 8 176,689 41,912
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
142,4 33,80 34,19 176,68 41,91
TOTAL III 91 0 8 9 2
142,4 33,80 34,19 176,68 41,91
TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) 91 0 8 9 2
Intocmit,
Mariana Has

MASINA DE SCOS CARTOFI

09.06.2010

Nr cheltuieli
Mii Mii
1 2 3 4 5 6 7
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI INSTALATII
I
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Constructii:rezistenta(fundatii, structura
de rezistenta)
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
Instalatii de incalzire, ventilare,
6 climatizare,PSI, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL I 0,000 0,000 0 0,000 0,000
II MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente
1 tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL II 0,000 0,000 0 0,000 0,000
III PROCURARE
2 Utilaje si echipamente de transport 3,899 0,925 0,936 4,835 1,147
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,93
TOTAL III 3,899 0,925 6 4,835 1,147
0,93
TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL III) 3,899 0,925 6 4,835 1,147
Intocmit,
Ec. Mariana Has

TROLIU

09.06.2010

Nr cheltuieli
Mii Mii
1 2 3 4 5 6 7
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI
INSTALATII
I
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
de rezistenta)
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 climatizare,PSI, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL I 0,000 0,000 0 0,000 0,000
II MONTAJ
1 tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL II 0,000 0,000 0 0,000 0,000
III PROCURARE
30,01
2 Utilaje si echipamente de transport 6 7,120 7,204 37,220 8,829
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
30,01 7,20 37,22
TOTAL III 6 7,120 4 0 8,829
TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL 30,01 7,20 37,22
III) 6 7,120 4 0 8,829
Intocmit,
Ec. Mariana Has

PRESA DE BALOTAT

09.06.2010

Nr cheltuieli
Mii Mii
1 2 3 4 5 6 7
INSTALATII
I
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
de rezistenta)
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 climatizare,PSI, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL I 0,000 0,000 0 0,000 0,000
II MONTAJ
1 tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL II 0,000 0,000 0 0,000 0,000
III PROCURARE
55,64 13,20 13,35 16,36
2 Utilaje si echipamente de transport 7 0 5 69,002 8
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
55,64 13,20 13,3 69,00 16,36
TOTAL III 7 0 55 2 8
TOTAL (TOTAL I +TOTAL II + TOTAL 55,64 13,20 13,3 69,00 16,36
III) 7 0 55 2 8
Intocmit,
Ec. Mariana Has

GRAPA CU DISCURI

09.06.2010

Nr cheltuieli
Mii Mii
1 2 3 4 5 6 7
I LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII SI
INSTALATII
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000

2 Constructii:rezistenta(fundatii, structura
de rezistenta)
si arhitectura(unchideri, compartimentari,
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 climatizare,PSI, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL I 0,000 0,000 0 0,000 0,000
II MONTAJ
1 Montaj utilaje si echipamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
tehnologice
0,00
TOTAL II 0,000 0,000 0 0,000 0,000 0
III PROCURARE
22,49
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
22,49 5,39 27,89
TOTAL III 5 5,336 9 4 6,617
III) 5 5,336 9 4 6,617
Intocmit,
Ec. Mariana Has

MOTOCOSITOARE

09.06.2010

Nr cheltuieli
Mii Mii
1 2 3 4 5 6 7
INSTALATII
I
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
de rezistenta)
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 climatizare,PSI, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL I 0,000 0,000 0 0,000 0,000
II MONTAJ
1 tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL II 0,000 0,000 0 0,000 0,000 0
III PROCURARE
25,35
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
25,35 6,08 31,43
TOTAL III 0 6,013 4 4 7,456
III) 0 6,013 4 4 7,456
Intocmit,
Ec. Mariana Has

GREBLA MECANICA

09.06.2010

Nr cheltuieli
Mii lei Mii Mii lei Mii lei Mii

euro euro
1 2 3 4 5 6 7
INSTALATII
I
1 Terasamente 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
de rezistenta)
finisaje) 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3 Izolatii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
6 climatizare,PSI, 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL I 0,000 0,000 0 0,000 0,000
II MONTAJ
1 tehnologice 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
0,00
TOTAL II 0,000 0,000 0 0,000 0,000 0
III PROCURARE
11,94
3 Dotari 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
11,94 2,86 14,80
TOTAL III 3 2,833 6 9 3,513
III) 3 2,833 6 9 3,513
Intocmit,
Ec. Mariana Has
7. Finanţarea investiţiei
Din valoarea totală a investiţiei de 88.802 Euro ajutorul public nerambursabil

este de 49.928 Euro
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele
prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/Leu
publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de
la data intocmirii memoriului justificativ.
Curs Euro / leu 4,2157 din data de 09.06.2010.

Procent finantare publica = 70 %
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
Eur
Euro - o Euro
Ajutor public nerambursabil 49.928 49.928
Sursele de finantare pentru
completarea necesarului de
finantare din care: 21.399 17.475 38.874
- autofinantare
3.567 3.567
- imprumuturi 21.399 13.908 35.307
TOTAL PROIECT 71.327 17.475 88.802
Pentru a justifica procentul de contributie publica de 70 % ce se va

acorda solicitantului S.C. DISCARIA SERV S.R.L., se face urmatoarea
precizare:
-prin Măsura 312 intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de
până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
 50.000 Euro/ proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice
autorizate;
 100.000 Euro/ proiect pentru micro-întreprinderile care îşi
desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier;
 200.000 Euro/ proiect pentru alte micro-întreprinderi .
8. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

8.1 Valoarea totală (Euro), Valoare eligibila (Euro)
Valoarea eligibila a proiectului este de 300.693 Ron (71.327 Euro), la

care se adauga TVA si cheltuieli neeligibile in valoarea de 73.669 Ron
(17.475 Euro) , rezultand o valoare totala de 374.363 Ron (88.802
Euro).
8.2 Durata de realizare (luni) insotita de graficul de esalonare a investitiei

exprimat valoric pe luni si activitati.
Prezentul proiect se preconizeaza a se implementa in 7 luni de la
semnarea contractului de finantare, conform graficului de mai jos:
An 1
luna luna luna
Total luna 1 2 3 luna 4 5 luna 6 luna 7
Contractarea unui 149.900 149.900
credit pentru
cofinantarea
proiectului
Achitarea comisionului
bancar afferent
creditului 1% 1.500 1.500
Selectarea Echipei
pentru managementul
proiectului, intocmirea
si depunerea spre
aprobare a dosarului
de achizitii servicii
pentru managementul
proiectului 10.535 10.535
Selectarea ofertantilor,
depunerea spre
aprobarea a dosarului
de achizitii utilaje x x
66.22
Achizitie utilaje 347.290 281.070 0
38.95
Cereri de plata 210.485 105.242 66.290 3
Nota : Valorile introduse contin TVA
8.3 Capacităţi de productie rezultate ca urmare a

investitie (în unităţi fizice)
1. Vanzari fizice previzionate

Nr. Serviciu An1 An2 An3 An4 An5
crt analiza analiza analiza analiza analiza
1 ARAT-ha 90 90 90 90 90
2 DISCUIT-ha 35 35 35 35 35
3 COSIT-ha 44 44 44 44 44
4 ADUNAT-ha 44 44 44 44 44
5 BALOTAT-ha 60 60 60 60 60
6 CURATAT-ha 60 60 60 60 60
7 TRANSPORT
MATERIALE- 384 384 384 384 384
ore
8 ADUNAT
10 10 10 10 10
CARTOFI-ha
2. Vanzari valorice previzionate

Nr. Serviciu Pret/ An1 An2 An3 An4 An5
crt um analiza analiza analiza analiza analiza
1 ARAT 350/ha 31,500 31,500 31,500 31,500 31,500
2 DISCUIT 200/ha 7,000 7,000 7,000 7,000 7,000
3 COSIT 300/ha 13,200 13,200 13,200 13,200 13,200
4 ADUNAT 150/ha 6,600 6,600 6,600 6,600 6,600
5 BALOTAT 200/ha 12,000 12,000 12,000 12,000 12,000
6 CURATAT 400/ha 24,000 24,000 24,000 24,000 24,000
7 TRANSPORT
20/ora 7,680 7,680 7,680 7,680 7,680
MATERIALE
8 ADUNAT
350/ha 3,500 3,500 3,500 3,500 3,500
CARTOFI
105.48 105.48 105.48 105.48
TOTAL 105.480
0 0 0 0
9. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru

persoanele juridice si Anexele C pentru persoanele fizice
autorizate, persoane fizice, intreprinderile individuale,
intreprinderile familiale) pentru demonstrarea criteriului de
eligibilitate vizand viabilitatea investitiei
9.1 Prognoza veniturilor

Prognoza veniturilor se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
-venituri din prestari servicii
ARAT 90 ha/an x 350 Ron/ha=31.500 Ron/an

DISCUIT 35 ha/an x 200 Ron/ha=7.000 Ron/an
COSIT 44 ha/an x 300 Ron/ha=13.200 Ron/an
ADUNAT 44 ha/an x 150 Ron/ha=6.600 Ron/an
BALOTAT 60 ha/an x 200 Ron/ha=12.000 Ron/an
CURATAT 60 ha/an x 400 Ron/ha=24.000 Ron/an
TRANSPORT MATERIALE 384 ore/an x 20
Ron/ora=7.680 Ron/an
ADUNAT CARTOFI 10 ha/an x 350 Ron/ha=3.500
Ron/an
-Venituri din subventii pentru investitii: cuprinde veniturile din

subventiile FEADR in urma implementarii proiectului. Determinarea
valorii din subventii care va fi inregistrata la venituri s-a realizat astfel:
 Valoarea investitiei eligibile eligibile derulate prin program care

este supusa amortizarii este de 291841 lei reprezentand
valoarea utilajelor achizitionate;
 Valoarea amortizarii anuale aferenta utilajelor eligibile

achizitionate prin proiect, calculata pe baza duratelor normate de
amortizare este de 21.172 lei/an 1 de implementare, 32.916/an1-
5 analiza. Amortizarea utilajelor achizitionate este prezentata
sub forma tabelara anexa lamemoriul justificativ
 Veniturile anuale din subventii reprezinta 14.820 lei/an 1 de

implementare, 23.041 lei/an1-5 de analiza, procentul de
cofinantare fiind de 70% din valoarea totala eligibila.
9.2 Prognoza cheltuielilor
Pentru explicitarea anexei B2 s-au anexat memoriului justificativ,

tabelele de calcul aferente veniturilor si cheltuielilor pentru fiecare
serviciu in parte, prestat de catre solicitant.
Cheltuielile, pentru fiecare categorie de serviciu sunt formate din :
a)cheltuieli cu materialele (motorina, piese de schimb);
b)cheltuieli cu salariile
c)alte cheltuieli (apa, energie, amortisment);
9.3 Proiectia contului de profit si pierdere
Contul de profit si pierdere s-a intocmit pe baza prognozei veniturilor si

cheltuielilor.
In cazul contului de profit si pierdere, ipotezele sunt completate de

veniturile si cheltuielile financiare, care se regasesc sub forma
dobanzilor platite. Societatea previzioneaza sa contracteze un credit
bancar pentru a acoperi procentul de co-finantare pentru proiect
precum si cheltuielile neeligibile. Graficul aferent creditului se regseste
sub forma de anexa la memoriul justificativ.
Estimarea cheltuielilor cu dobanzile s-a realizat in cadrul contului de

profit si pierdere, pentru a cuantifica totalitatea cheltuielilor si
veniturilor societatii, si pentru a prognoza profitul realizat de societate.
Ipotezele aferente profitului s-au bazat pe mentinerea suprafetelor

lucrate.
Ipotezele aferente impozitului sunt calculate considerand ca societatea

va plati un impozit de 16%/profit.
Cheltuielile cu materiile prime si cu personalul reprezinta aproximativ

1/3 din totalul incasarilor, deaorece productia se realizeaza exclusiv
din utilizarea materiilor prime (motorina, piese de schimb ) obtinute
din activitatea de prestari servicii.
Scopul contului de profit si pieredere este de a calcula care este

rezultatul exercitiului financiar al societatii. Veniturile si cheltuielile au
o evolutie si o intensitate diferita, dar inregistrarea unui rezultat pozitiv

la sfarsitul perioadei arata o profitatbilitate crescuta.
9.4 Bilant sintetic previzionat

Ipotezele care au stat la baza intocmirii bilantului sintetic sunt:
 Cresterea activului cu valoarea utilajelor ce vor fi achizitionate prin

proiect;
 Valoarea casei in lei si a conturilor la banci s-a inregistrat pe baza
calculatiilor efectuate in fluxul de numerar;
 Datoriile pe termen scurt si lung sunt calculate prin estimarea
datoriilor fata de furnizori, dar si a creditelor bancare contractate in
vederea acoperirii cheltuielilor de cofionantare si a cheltuielilor
neeligibile.
 In anul 1 s-a inregistrat ajutorul FEDR. Se estimeaza intocmirea a 3
cereri de plata: avans si alte doua cereri in primul an;
 Capitalul social nu se va modifica, iar rezervele raman relativ
constante pe parcursul celor 5 ani de analiza.
9.5 Flux de numerar
Fluxul de numerar este rezultatul tuturor operatiunilor ce vor avea loc,

care sunt reflectate in valoare monetara. In cadrul fluxului de numerar
sunt cuprinse platile catre furnizori, colaboratori, incasarile de la
clienti, subventiile primite de la FEADR, precum si alte plati, respectiv
incasari aferente activitatii desfasurate se societatea DISCARIA SERV
S.R.L..
Fluxul de numerar este pozitiv, fapt ce arata ca societatea va avea
capacitatea de a acoperi cheltuielile de exploatare, dar si cele aferente
proiectului care va fi implementat.
In estimarea fluxului de trezorerie s-au avut in vedere urmatoarele
ipoteze:
Contractarea unui credit bancar pe termen lung pentru a acoperi
cheltuielile cu co-finantarea proiectului si cheltuielile neeligibile;
Activitatea de exploatare s-a estimat coreland contul de profit si
pierdere , prognoza veniturilor dar si prognoza cheltuielilor.
In estimarea valorilor incasate s-a luat in considerare incasarile de la
clienti. In ceea ce priveste platile catre furnizori, estimarea s-a facut pe
baza achizitiilor propuse.
9.6 Indicatori financiari
Indicatorii financiari au raportat urmatoarele concluzii:
 Valoarea investitiei este de 302.194 Ron exclusiv TVA;

 Veniturile si cheltuielile din exploatare sunt indicatori ce arata

profitabilitatea societatii;
 Rata rezultatului din exploatare este mai mare de 10 % pe toti cei 5 ani
de analiza, fapt ce arata ca activitatea va fi una profitabila. Investitia
se va recupera in maxim 8.6 ani;
 Rata rentabilitatii capitalului investit arata ca intreg capitalul investit
va fi folosit in mod rentabil, aducand o sursa de venit societatii, ducand
la cresterea calitatii produselor oferite;
 Rata acoperirii prin fluxul de numerar este la limita datorita
cheltuielilor cu creditul bancar ce va fi contractat.
Concluzii:
Dotarea cu utilaje performante in vederea executarii activitatilor

auxiliare pentru productia vegetala la un nivel superior de calitate, cu
sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene, prin
Programul National de Dezvoltare Rurala- Măsura 312 „Sprijin pentru
crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi”, se dovedeste a fi o
investitie profitabila care va conduce la cresterea nivelului de trai in
mediul rural precum si la crearea de noi locuri de munca.
Intocmit,
Ec. Mariana Has

Mem Justificativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mem Justificativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU JUSTIFICATIV

S.C. DISCARIA SERV S.R.L.

1.2. Scurt istoric al solicitantului

S.C. Discaria Serv S.R.L. a fost infiintata in data de 14.05.2010, de

1.3. Obiecte de activitate ale solicitantului

Domeniul principal de activitate al societatii, potrivit Nomenclatorului

1.4. Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul

Denumire mijloc fix Data Valoare neta la Bucati

S.C. DISCARIA SERV S.R.L a fost înfiinţată în anul 2010 si nu a

2.1. Denumirea Proiectului

Denumirea proiectului de investiţii propus este : „ACHIZIŢIE UTILAJE

2.2. Elaborator (coordonate de identificare)

S.C. NEWRM GRUP CONSULT S.R.L.

2.3. Amplasamentul proiectului (regiunea, judetul,

S.C. DISCARIA SERV SRL îşi va desfăşoară activitatea de prestari

Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creata in baza

centre comerciale . Se constata o serie de diferente intre judete:

Atestată pentru prima dată în anul 1249 sub denumirea de “Terra

Agricultura- este bazată pe producţiile la nivel de familii şi

Comuna Fildu de Jos

2.4. Descrierea activitatii propuse prin proiect (activitate non-

Scopul investiţiei este dotarea S.C. DISCARIA SERV S.R.L., cu utilaje

Utilajele agricole ce urmeaza a fi achizitionate sunt:

2. Masina de scos cartofi

“SERVICIILE REPREZINTĂ ACTIVITĂŢI, BENEFICII SAU UTILITĂŢI CARE

Majoritatea oamenilor privesc serviciile ca un sistem de utilităţi, în

Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta,

Având în vedere deficitul mare de maşini agricole, uzura fizică şi

2.5. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

Scopul prezentului proiect este de a asigura dezvoltarea S.C.

- gestiunea exploataţiei devine mai complexă, iar agricultorul

lucrărilor, rămânând mari suprafeţe agricole nelucrate (peste 350

a)Gradul de încărcare pe tractor şi combină

Încărcătura specifică pe combina de recoltat cereale păioase,

b) Gradul de uzură al tractoarelor şi maşinilor agricole

c) Existenţa unui mare dezechilibru între ofertanţii şi solicitanţii de

Acest dezechilibru conduce la tarife înalte, mult peste cele normale,

d) Existenţa unor mari decalaje între randamentele fizice obţinute în

Astfel, pe perioada 1999-2002, în raport cu nivelul înregistrat în

numai cu respectarea tehnologiilor de cultură specifice.

e) Nivelul productivităţii muncii în agricultură.

Într-o agricultură în curs de restructurare tehnică şi socială, aşa cum

2.6. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si

Aprovizionarea cu materii prime si materiale (combustibili,

Aprovizionarea se va face direct de la distribuitori pentru a

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Piata potentiala a societatii este apreciata, tinand seama de

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

In practica multor planuri strategice sunt liste ale fazelor de

- strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite

3. Date privind forţa de muncă si managementul proiectului.

3.1. Total personal existent : o persoane

3.2. Estimari privind forta de munca ocupata pein realizarea

de activitate si se preocupa in mod constant atat de monitorizarea

3.2. Reprezentant legal (nume, prenume, functie in cadrul

4. Descrierea achizitiilor realizate prin proiect, repectiv denumirea,

Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor:

 Transmisia 4x4, 12 trepte de viteza inainte x 12 inapoi,

2. Masina de scos cartofi:

 Actionat prin cardan;

 Forta de tragere 8t;

 Latime: 225 cm;

 Dimensiunea balotilor: 120cmx120cm;