Sunteți pe pagina 1din 14

MEMORIU TEHNIC

Conform Ordinul 135/84/76/1.284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea


Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice si private

I. DENUMIREA PROIECTULUI:
„Amenajare iaz piscicol in orasul Babeni, judetul Valcea”

II. TITULAR
S.C. PROMO-SORT S.R.L., proprietate privata, capital privat, profil
de activitate „Transporturi rutiere de marfuri – Cod CAEN 4941”, cod fiscal
RO 26124592, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu nr.
J38/492/2009, sediul in mun. Ramnicu Valcea, Str. Matei Basarab, nr. 25,
Bl. 133, Sc. B, Et. 4, Ap. 19, Jud. Valcea, telefon 0767485705, reprezentata
prin director Gigirtu Sorin.

III. DESCRIEREA PROIECTULUI:


3.1. Rezumatul proiectului
Iazul piscicol este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in
taluz, stabilizat prin inierbare. Taluzarea se va realiza in doua trepte, avand
panta fiecare de ½. Pentru realizarea iazului se va folosi un perimetru de
exploatare de 10000 m2.
Lucrarile ce urmeaza a se executa in vederea amenajarii iazului
piscicol sunt:
- pregatirea terenului;
- amenajarea cailor de acces la obiectiv;
1
- excavarea în vederea formarii iazului;
- incarcarea si transportul balastului rezultat din sapare;
- depunerea decopertei in diguri;
- nivelarea si compactarea pamintului depus pe suprafete de teren ce nu
sufera sapare;
- amenajare, însamântare iarba;
- plantare puieti pomi.

3.2. Justificarea necesitatii proiectului


Beneficiarul de investitie, S.C. PROMO-SORT S.R.L., si-a propus
infiintarea unui iaz piscicol, cu scopul de a valorifica resursele locale
agricole pentru cresterea pestelui.
Iazul piscicol va fi executat prin decopertarea stratului fertil,
excavarea stratului de agregate minerale si deschiderea acviferului freatic cu
realizarea unui luciu de apa ce va fi utilizat prin sistematizarea adecvata ca
bazin piscicol. Excedentul de strat fertil rezultat in urma lucrarilor de
terasamente aferente se va colecta si transporta dupa caz pe terenul
beneficiarului (pentru lucrarile de sistematizare dorite) sau pe teritoriul
orasului Babeni pe terenurile degradate propuse de Consiliul Local spre
reabilitare. Extragerea agregatelor minerale se face in scopul valorificarii lor
ca material de constructii civile si industriale.

3.3. Profilul si capacitatile de productie


Profilul investitiei este acvacultura in apele dulci, capacitatea
investitiei este 11925 m2 luciu de apa, adancime medie 9 m, un volum de
apa de 107325 m3.
2
3.4. Descrierea proiectului
Iazul piscicol este o constructie poligonala, tip ingropat, cu peretii in
taluz, stabilizat prin inierbare. Taluzarea se va realiza in doua trepte, avand
panta fiecare de ½. Pentru realizarea iazului se va folosi un perimetru de
exploatare de 11925 m2.
Pentru realizarea investitiei propuse, extractia agregatelor minerale se
va face de la latura nordica a iazului piscicol in fasii de 5 m, pe toata
lungimea laturii. Exploatarea agregatelor minerale se va face de la suprafata
decopertata pana la 3 m sub panza freatica, respectandu-se tehnologia de
exploatare, panta taluzelor si zonele de protectie fata de terenul limitrof.
Agregatele minerale extrase vor fi transportate cu autocamioane la Statia de
sortare-spalare proprie situata in comuna Bunesti, judetul Valcea.
Lucrarile ce urmeaza a se executa in vederea amenajarii iazului
piscicol sunt:
- pregatirea terenului;
- amenajarea cailor de acces la obiectiv;
- excavarea în vederea formarii iazului;
- incarcarea si transportul balastului rezultat din sapare;
- depunerea decopertei in diguri;
- nivelarea si compactarea pamintului depus pe suprafete de teren ce nu
sufera sapare;
- amenajare, însamântare iarba;
- plantare puieti pomi.

3
3.5. Date tehnice ale investitiei:
- iaz piscicol S = 11925 m2;
- adancimea panzei freatice – 6 m;
- adancime maxima de exploatare – 9 m;
- adancimea decopertei – 0,8 m;
- adancime balast – 8,2 m;
- panta taluzelor ½;
- pilieri de siguranta: 5 m drum de exploatare, 2 m terenuri adiacente;
- volum decoperta – 9540 m3;
- volum balast – 97785 m3;
- volum apa umplere iaz – 107325 m3;
- volum apa primenire anual – 107325 m3;

3.6. Aspecte legate de acvacultura


In iazul piscicol care se va amenaja in orasul Babeni, tehnologia care
va fi aplicata se refera la piscicultura in bazine de pamant si procese de
crestere a pestelui, productia realizandu-se prin valorificarea bazei trofice
naturale si distribuirea de hrana suplimentara, cu obtinerea de peste de
consum.
Dirijarea va consta in asigurarea prin amenajarea si ingrasarea iazului
pentru producerea hranei naturale si prin populari cu diferite specii de pesti
de cultura pentru consumarea hranei naturale.
In iazul piscicol se va creste policultura: crap Frasinet – specie de crap
cu dezvoltare foarte rapida – ca specie principala, reprezentand 70% din
totalul popularii; ciprinide asiatice – sanger si cosas (20%), si ca specie de

4
rapitor, somnul european – 10%. Speciile propuse nu sunt concurente la
hrana.
Astfel, se propune popularea primavara cu 500 kg puiet de peste vara
intai si obtinerea a cca. 5 tone de peste crap vara a doua, sanger si cosas pana
la sfarsitul anului, respectiv exemplare de cca. 2 kg/exemplar.
In iazul piscicol, sub influenta factorilor de mediu biotici si abiotici se
va realiza permanent o biomasa ce constituie productivitatea biologica a
bazinului. O parte din aceasta biomasa va fi folosita ca hrana de catre pesti.
Crapul de rasa Frasinet propus a se creste in ferma, are o rata de
crestere foarte buna fiind cerut de consumatori si considerat un peste de rasa
superioara. Poate atinge greutati de peste 2 kg. la vara a doua. Se prevede ca
acest tip de crap sa reprezinte 70% din totalul de populare. Perioada de
hranire activa, de crestere efectiva este in perioada martie-octombrie.
Sangerul si cosasul – ambele ciprinide asiatice – se prevad in
proportie de 20%, acestia fiind introduse in formula de populare pentru a
valorifica nisa trofica pe care crapul nu o consuma si anume, sangerul va
consuma fitoplanctonul, iar cosasul vegetatia emersa si sbmersa, care daca s-
ar dezvolta peste masura ar impiedica dezvoltarea crapului.
Somnul european va fi prezent in proportie de 10%. El va avea regim
fitofag in prima faza de dezvoltare, dupa care va trexe la regim ihtiofag
hranindu-se cu specii straine si peste nedezvoltat, precum si cu broaste,
viermi si crsutacei.
Pentru furajare se vor utiliza concentrate granulare de inalta calitate,
cu minimum 20% continut de proteine, factor indispensabil cresterii rapide a
acestora. Administrarea furajului se va face la locuri si ore fixe pentru a crea
un reflex conditionat pestilor, care astfel vor gasi hrana mai usor. Locurile
5
de administrare vor fi repartizate pe suprafata iazului si vor fi amplasate in
zone cu adancimi de cca. 1,2 – 1,5 m, lipsite de vegetatie.
Furajele se vor depozita in container special cu pereti izolati, si hrana
se va verifica si cantari inainte de administrare. Se va face inregistrarea
zilnica a consumului de furaje. In situatia in care furajele nu sunt consumate
in totalitate in intervalul de 5 – 6 ore de la administare, se va proceda la
reducerea ratiei furajere si daca se va constata mentinerea unui apetit
diminuat se va sista furajarea si se vor determina cauzele care au provocat
acest efect.
Furajul concentrat special va fi achizitionat de la firme autorizate care
pot atesta compozitia si originea acestuia. Furajul concentrat va trebui sa
realizeze cresterea a 500 kg de puiet vara unu la peste – crap, iar vara a doua
cu obtinerea totala a cca. 5 tone de peste. Va rezulta un spor de crestere de 5
- 0,5 tone = 4,5 tone. Raportul de conversie al hranei extrudate este de 1:1,5
deci cantitatea de hrana necesara va fi de 4,5 x 1,5 = 6,75 tone anual.
In perioada de crestere, trebuie monitorizati permanent cei mai
importanti factori climatici: temperatura aerului, regimul eolian,
precipitatiile si cei mai importanti parametrii ai apei: temperatura si oxigen
dizolvat.
Vegetatia acvatica submersa, emersa sau plutitoare va trebui
permanent supravegheata, in caz de dezvoltare in exces se va combate prin
metode mecanice.
Periodic se va efectua pescuit de control pentru a determina sporul de
crestere individuala, consumul specific de furaje, starea generala de sanatate
si continutul intestinal.

6
Pescuitul de recolta pentru crapul de doua veri se va organiza atunci
cand temperatura apei are valoarea de 12 0C si trendul este descrescator.
Pescuitul crapului de consum se va organiza imediat dupa realizarea
greutatii medii individuale programate, care va putea fi si in cursul verii.
Pescuitul de toamna se va pregati prin revizia si repararea inventarului
necesar (voloc, minciog, cosuri containere, cantar, etc.). Se va realiza pescuit
pe tot timpul anului, in functie de necesitati.
Pestele va fi preluat direct de catre beneficiari cu mijloacele de
transport ale acestora.

3.7. Materii prime utilizate


Activitatile propuse pentru a fi desfasurate in cadrul obiectivului nu
presupun un flux semnificativ de materii prime. In functie de gradul de
populare a iazului piscicol este administrata hrana solida.

3.8. Combustibili utilizati


Nu se utilizeaza combustibili lichizi sau solizi pe amplasament,
nefiind necesara energie termica.

3.9. Produse obtinute


Singura categorie de produs obtinuta in cadrul unitatii este
reprezentata de pestele viu care este supus comercializarii. Speciile avute in
vedere sunt crap, cosas, sanger.
Se propune popularea primavara cu 500 kg puiet de peste vara intai si
obtinerea a cca. 5 tone de peste crap vara a doua, sanger si cosas pana la
sfarsitul anului, respectiv exemplare de cca. 2 kg/exemplar.
7
3.10. Sursa de apa
Alimentarea cu apa a iazului se va face din:
- natural prin exfiltratiile din pânza freatica;
- precipitatii.
Calitatea apei folosite in amenajarea piscicola trebuie sa se incadreze
in conditiile de calitate prevazute in H.G. 202/2002 privind calitatea apelor
de suprafata care necesita protectie si meliorare in scopul sustinerii vietii
piscicole.
Acumularea apei se realizeaza fara executarea de diguri, baraje sau
alte lucrari hidrotehnice.
Prin proiect nu sunt prevazute capacitati de tratare a apei in vederea
potabilizarii, transport si distributie.

3.11. Necesarul de apa


Necesarul de apa pentru amenajarea piscicola cuprinde:
- volum apa umplere iaz – 107325 m3;
- volum apa primenire anual – 107325 m3;

3.12. Evacuarea apelor


De pe amplasament nu se evacueaza ape uzate menajere sau
industriale in emisar, neexistand o legatura directa a iazului piscicol si cursul
de apa Bistrita.
Apele meteorice se evacueaza conform configuratiei terenului.

8
Activitatile piscicole nu sunt generatoare de ape uzate. Degradarea
calitatii apei utilizate in piscicultura poate conduce la pierderea in totalitate a
productiei piscicole.

3.13. Localizarea proiectului


Iazul piscicol este amplasat in terasa cursului de apa Bistrita, in
localitatea Babeni, judetul Valcea, conform planului de incadrare in zona si a
planului de situatie atasate.

3.14. Accesul in zona


Accesul în zona se face pe un drum de exploatare, existent pe malul
drept al râului Bistrita, în lungime de aproximativ 500 m, racordat la drumul
apartinand orasului Babeni, cu legatura la DJ646 Babeni – Francesti.

IV. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU


RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
1. Protectia calitatii apelor:
Lucrarile de realizare a proiectului nu vor afecta regimul apelor
subterane sau de suprafata, fiind astfel proiectate incat sa conduca la
conservarea gradului de stabilitate generala si locala din zona si sa asigure
drenarea corecta a apelor meteorice.
Activitatea obiectivului nu va genera ape uzate .

2. Protectia aerului:
In cadrul activitatii de executare a iazului piscicol, vor rezulta emisii
în atmosfera si praf de la utilajele terasiere. Conform estimarilor debitele
9
masice ale poluantilor emisi in atmosfera de la utilaje si autobasculante sunt
mici.
Concentratia de poluanti depinde de:
- intensitatea traficului si tipurile de autovehicule;
- configuratia drumului (lungimea, orientarea fata de vânturile dominante,
înaltimea si omogenitatea constructiilor care îl marginesc);
- conditiile meteorologice de dispersie a poluantilor.
Din punct de vedere al traficului rutier, zonele mai afectate sunt de-a
lungul drumurilor tehnologice amenajate în incinta.
In profilul de activitate desfasurat, emisiile din acesta faza sunt
nesemnificative.
Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor în atmosfera: Nu
este cazul.

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:


Surse de zgomot si vibratii sunt utilaje terasiere si mijloace de
transport. Se apreciaza ca nivelul zgomotului se încadreaza în limitele
admise de normele in vigoare pentru astfel de zone.
Vibratiile produse de activitatea obiectivului, la care se adauga
vibratiile potentiale produse de mijloacele de transport nu influenteaza major
asezarile umane, aflate la distante mai mari de cca. 1,0 km.

4. Protectia impotriva radiatiilor:


Nu este cazul.

10
5. Protectia solului si a subsolului:
Utilajele folosite in vederea realizarii obiectuului vor fi garate dupa
lucru la punctul de lucru al societatii din Bunesti, jud. Valcea. Se va evita
repararea si alimentarea acestora cu carburanti si lubrefianti in zona iazului
piscicol.
Eventualele uleiuri uzate provenite de la utilaje vor fi colectate in
recipienti metalici si predate spre valorificare la unitati de profil. Se vor lua
masuri pentru indepartarea petelor de ulei cu ajutorul unor materiale
absorbante. Materialele absorbante imbibate cu ulei vor fi colectate intr-un
butoi metalic si eliminate prin incinerare.
Vor fi dotari cu containere pentru colectarea deseurilor menajere si
asimilabile.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice:


Activitatea de amenajare a zonei de agrement nu va produce
modificari ale echilibrului ecologic din perimetru prin deranjarea habitatului
speciilor acvatice. Zgomotul produs de utilaje va deranja temporar
biosistemul înconjurator, de natura cresterii unor perturbari faunei piscicole
în special în perioada activa a zilei de lucru. Terenul din perimetrul de
exploatare este unul agricol cu o flora si fauna spontana specifica. Emisiile
de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna din zona sunt gazele de
combustie rezultate de la utilajele si autovehiculele care transporta produsele
din excavatie si praful (pulberi în suspensii) rezultat în urma transportului cu
mijloace de transport a pietrisului si nisipului la punctele de lucru.

11
Terenurile din imediata vecinatate a perimetrului de exploatare sunt
terenuri agricole si unele neproductive, deci influenta actvitatii din
perimetrul obiectivului este nesemnificativa .

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:


Distanta fata de asezarile umane este de minim 1000 m. Nu exista in
apropiere zone asupra carora sa fie instituit un regim de restrictie sau zone
de interes traditional etc.
Nu sunt necesare lucrari speciale pentru protectia asezarilor umane si
a obiectivelor de interes public.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament:


Uleiuri minerale uzate si materialele absorbante utilizate pentru
indepartarea lor vor fi colectate în recipienti metalici destinati acestui scop si
predati spre valorificare. Acestea vor fi depozitate in zona organizarii de
santier, pana la evacuare.
Se va utiliza o toaleta ecologica pentru personalul deservent.
Deseurile menajere se vor depozita în recipienti metalici si se vor
transporta la rampa de gunoi a localitatii.

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase:


Nu este cazul.

V. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:


La solicitarea institutiilor cu rol de control se vor efectua masuratorile
solicitate prin documentele de control.
12
VI. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI, DUPA CAZ,
IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NATIONALE CARE
TRANSPUN LEGISLATIA COMUNITARA (IPPC, SEVESO, COV, LCP,
DIRECTIVA-CADRU APA, DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-
CADRU A DESEURILOR ETC.)
Nu este cazul.

VII. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER:


Lucrarile necesare organizarii de santier sunt :
 amenajare platforma balastata in suprafata de 100 mp, cu rol de acces
si stationare a utilajelor,
 amenajare drumuri acces;
 montare baraca mobile cu rol de deposit temprar al materialelor si
deseurilor;
 montare WC ecologic;
Localizarea organizarii de santier este in incinta terenului in suprafata
de 2 ha.
In conditiile realizarii masurilor cuprinse in proiect, impactul
activitatii va fi de nivel II ,,mediu afectat de activitatea umana fara a crea
disconfort,,
Pentru cazul poluarii accidentale cu produse petroliere, se vor
indeparta petele cu materiale absorbante ce vor fi incinerate, sau daca este
cazul se va indeparta agregatele contaminate, se transporta in containere
metalice la unitati de profil pentru a fi decontaminate.

13
La cererea organelor de control se vor efectua masuratori pentru
emisiile de poluanti.

VIII. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA


FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA
INCETAREA ACTIVITATII, IN MASURA IN CARE ACESTE
INFORMATII SUNT DISPONIBILE:
Singurele surse potentiale de poluanti sunt produsele petroliere si
uleiuri minerale de la utilajele folosite in procesul de excavatie . Starea si
calitatea lucrarilor vor fi permanent monitorizate astfel încât o eventuala
degradare sau poluare accidentala a solului sa poata fi remediata în timp util.
Starea initiala (actuala) a terenului este de teren agricol si pasune.
Modificarea terenului consta in saparea iazului pentru cresterea pestilor. Ca
urmare nu sunt necesare lucrari de refacere a terenului la finalizarea
investitiei.
IX. ANEXE - PIESE DESENATE
1. Planul de incadrare in zona a obiectivului scara 1:25000;
2. Planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor, scara
1:1000.

S.C. APAMED PROIECT S.R.L. S.C. PROMO-SORT S.R.L.


Ing. Dobre Mihail Director Gigirtu Sorin

14