S.C. LUMIROM S.R.L.

TAUTII MAGHERAUS

MEMORIU TEHNIC
PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

CAPTARE APA - AMENAJARE PISCICOLA CABANA PASTRAVAR - PROTECTIE DE MAL SI IMPREJMUIRE

Jud. MARAMURES

2011

CUPRINS
A) PISE SCRISE
1. DATE GENERALE ....................................................................................... 4 11. Denumirea obiectivului ............................................................................ 4 12. Localizarea obiectivului ............................................................................ 4 13. Beneficiarul investitiei ............................................................................ 4 14. Proiectant general ....................................................................................... 4 2. CARACTERIZARE ZONA DE AMPLASAMENT ........................................... 5 2.1. Date hidrologice ale amplasamentului ...................................................... 5 2.2. Date geologice de baza ..................................................................... ....... 7 2.3. Date topografice de baza .................................................................... ........ 7 3. DESCRIRTE PROIECTULUI ............................................................................7

3.1. Profilul si capacitatea investitiei ..................................................................7 3.1.1. Priza de apa ...........................................................................8 3.1.2. Bazinul de decantare si linistire ......................................................8 3.1.3. Aductiunea principala .................................................................9 3.1.4. Bazine dedecantare si distributie ...........................................9 3.1.5. Bazin pentru cresterea puietului ...........................................10 3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului ...................10 3.1.7. Helesteu ............ .......................................................................11 3.1.8. Cabana pastravar .........................................................................11 3.1.9. Lucrari hidrotehnice ..............................................................12 3.2. Informatii privind productia si resursele necesare .................................12 3.2.1. Popularea pastravariei .......................................................13 3.2.2. Hranirea pestilor ....13 3.2.3. Compozitia hranei 14 3.2.4. Repopulari ulterioare .15 3.2.5. Stabilirea necesarului de apa .17 3.3. Necesitatea investitiei 3.4. Localizarea proiectului 17 17 18

3.5. Caracteristicile inpactului potential

3.6. Impactul potential, inclusive cel transfrontalier asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 18 3.6.1. Apa 18 3.6.2. Aerul 19 3.6.3. Solul ....19 3.6.4. Biodiversitatea 20 4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU .........................................................21 4.1. Protectia calitatii apelor ..............................................................................21 4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul ...21 4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate...22 4.2. Protectia aerului .........................................................................................22 4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti ..............................................22 4.2.2. Instalatii de retinere si dispersie de poluanti in atmosfera ..............22 1

4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor ..............................................23 4.3.1. Surse de zgomot si vibratii ..........................................................23 4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor ..........................................................................................23 4.4. Protectia solului si subsolului ..................................................................23 4.4.1. Surse de poluanti pentru sol si subsol ..................................23 4.4.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului .............23 4.5. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice .............................................23 4.5.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect ...23 4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii,monumentelor naturii si ariilor protejate ...............23 4.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public .............23 4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional.......................................................25 4.6.2. Lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si de interes public si national ...............................................................................25 4.7. Gospodarirea deseurilor ...............................................................................25 4.7.1. Deseuri rezultate in perioada de executie ....................................25 4.7.2. Deseuri rezultate in perioada de exploatare ....................................26 4.8. Gospodarireasubstantelor toxice si periculoase ....................................26 4.8.1. Substante toxice si periculoase, produse, folosite si comercializate.....................................................................................26 4.8.2. Modul de gospod8rire a substan9elor toxice :i periculoase :i asigurarea condi9iilor de protec9ie a factorilor de mediu :i a s8n8t89ii popula9iei ...........................................................................................26 4.9. Prevederi pentru monitorizarea mediului .........................................................26 4.10. Lucrari nevesare organizarii de santier .........................................................26 4.11.Lucrari de refacere a amplasamentelor la finalizarea investitiei, in caz de zccidente sau la icetarea activitatii ..........................................................27 4.11.1. Accidente si situatii de risc .........................................................27 4.11.2. Inchidere , dezafectare, demolarea investitiei .........................27 4.12. Prevederi pentru nmonitorizarea mediului ..............................................27

B) PISE DESENATE Plan de incadrare in zona Plan de situatie ampasare bazine pastravarie Plan de situatie priza de apa si dazin decantor Bazin decantor (denisipator) Bazin pastrav si bazin de cantor Cabana pastravar Helesteu ......... ......... ......... ......... ......... ......... ......... plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa A0 A0-1 A0-2 A1-0 A2-0 A3-0 A4-0

C)PISE ANEXATE Certificat de urbanism Certificat de inregistrare fiscala Aviz de la serviciu de gospodarire a apelor Aviz amplasament Electrica

I. DENUMIREA OBIECTIVULUI : " CAPTARE APA - AMENAJARE PISCICOLA CABANA PASTRAVAR PROTECTIE DE MAL SI IMPREJMUIRE jud.MARAMURES

II AMPLASAMENT Sat IZVORELE, Com. CERNESTI, F.N.Jud. MARANURES JUD. MARAMURES III. TITULAR : S.C. LUMIROM S.R.L. forma de proprietate : profil de activitate cod CAEN C.U.I. nr. R.C. sediu principal administrator tel. mobil banca IBAN : : : : : : : : : privata productia de energie electrica 2223 RO 10563168 J24/270/1998 Tautii Magheraus, str. Principala Nr. 924A , jud. Maramures GIURGI MARIN DAN +40 732.113881 Banca Leumi Baia Mare RO65DAFB1039039A0931RO01

PROIECTANT GENERAL: S.C. CONSTRUCT NC S.R.L. BAIA MARE Str. MARASESTI, NR 25/25 BAIA MARE MARAMURES Tel : 0748-113940 Reg.c. J24/ 318/ 2004 C.U.I. RO 16183184 pers.contact. ing.Grigore Petrut

2. CARACTERIZAREA ZONEI AMPLASAMENTULUI 2.1. Date hidrogeologice ale amplasamentului

Desi exista fizic, Muntii Lapus nu prea sunt bagati in seama, in multe carti geografice ei fiind arondati Muntilor Tibles. Ca nu este asa o dovedeste prezenta raului Lapus ale carui izvoare se afla chiar in inima tinutului muntos. Acesta formeaza ulterior pe o lungime considerabila un defileu ce strabate Tara Lapusului dupa ce coboara spre sud in Depresiunea Lapusului. Avem si cateva denumiri de localitati: Targu Lapus, Lapus, Dobricu Lapusului ce au nume asemanatoare . Existand atatea locatii legate de acest nume este normal ca muntii care se afla in acest perimetru geografic nu se pot numi decat Muntii Lapus. Acestia se incadreaza pe axa NV-SE , fiind puntea de legatura intre Muntii Gutai si Muntii Tibles. Linia vestica e data de Pasul RotundaCavnic- Pasul Neteda (o linie imaginara intre cele doua pasuri delimiteaza aria muntilor Gutai, partiile de schi de la Roata-Icoana apartinand de acestia)- Budesti . La est zona de delimitare cu Muntii Tiblesului e data de Pasul Botiza si Valea Minghetului- Grosii Tiblesului. Partea nordica se invecineaza cu Depresiunea Maramuresului iar cea sudica cu Depresiunea Lapusului. Zonele muntoase cele mai inalte se gasesc in partea centarla si nordica a lantului muntos ce este format din roci de sorginte vulcanica in proportie de peste 75 %. In sud doar Varful Satra atinge inaltimi de peste 1000 m. Date GPS Muntii Lapus: (grade): 47.4167 Longitudine (grade): 24 DMS Latitudine (grade, minute si secunde): 472500 DMS Longitudine (grade, minute si secunde): 240000 Localitati ce se pot constitui in puncte de plecare pe traseele turistice din Muntii Lapus Ciocotis - Trestia, aflate la poalele muntilor Satra si Runc despartite de raul Bloaja Investitia propusa se va desfasura in satul Ciocotis, comuna Cernesti, nr. FN, judetul Maramures, sat aflat la o distanta de 45 km de Baia Mare si7 km de DN 182 care face legatura intre Baia Mare si Targu Lapus.Este asezat la poalele muntilor Satra si Runcu cele doua varfuri fiind despartite de raul Bloaja.Datorita intinselor pasuni din zona, principala activitate a locuitorilor este cresterea ovinelor,bovinelor si cabalinelor.Satul dispune de numeroase paduri de stejar si fag avand peisaje de o rara frumusete.Este o zona cu o clima blanda si izvoare cu apa cristalina ceea ce face propice cresterea pastravului.

2.2.

Date geologice de baza

Comuna Ciocotis apartine, din punct de vedere geografic, zonei deluroase situate intre depresirmile Baia Mare la vest si depresiunea Lapusului la est, la sud este marginita de Culmea Preluca si la nord de muntii Gutii. Fundamentul cristalin fo aceasti zonfl este format din sisturi cuartitice si cloritosericitoase apartinind Seriei de Preluca. Sedimentarul preneogen apartine unitiitii flisului transcarpatic si este constituit din depozite paleogene dispuse in pinze de sariaj cu grosimi de peste 1000m. Ele sunt rcprezentate prin depozite de flis grezos atribuite Hinzei de Petrova (Sandulescu 1986). Sedimentul specific z,anei il depozitele de varsta Chattian-Brndigalian alcatuit dintr-o alternanta rituica de marne si gresii micacee. 5

Sedimentul cuaternar specific il formeazf; dryozitele deluvial-coluviale cu blocuri de andezite care debordeaz versantul de nord est al masivului eruptiv Baia Mare, versantul de nord al crestei muntelui Guti si corpul subvulcanic Satra. Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice au fost executate doua sondaje geotehnice cu penetrometru dinamic mediu DPM. 3020 Pagani Coloana litologic are urmtorul profil fat de cota terenului natural: S 143-11 +/-0,00 -1,3 0 m -1,30 -1,70 m S 144-11 +/-0,00 -0,90 m -0,90 -1,20 m argila nisipoasa si pietris bolovanis si nisip argilos . argila nisipoasa si pietris bolovanis si nisip argilos

NAS (nivelul apei subterane) nu a fost interceptat dar este in directa legatura cu nivelul apei din Valea Bloaja.
Din punct de vedere al protectiei seismice, Normativ P 100-1-2006, zona statiei de pompare are valoarea de virf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani ag= 0,08g si perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.

Adncimea de nghet, STAS 6054 - 77, este de -1,00m fat de cota terenului.Conform
Normativ N.E. 0001-96 (fost P70-76) la fundarea pe P.C.U.M., (cazul regiunii Baia Mare) se va tine cont de urmatoarele recomandari: - adincimea de fundare de cel putin 1,20m, masurata de la cota trotuarului, in scopul evitarii fundarii in zona cu variatii mari de umiditate pentru pamint - latimea excavatiilor pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu circa 40-50cm mai mare decit latimea fundatiei respective, sporul de latime dindu-se catre exterior - sub talpa fundatiei se va prevedea un strat de cca. 5cm grosime de nisip grauntos curat; imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber intre fundatie si peretele sapaturii se umple cu pamint stabilizat - pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere ce pot sa apara in fundatii se prevad centuri de beton armat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu o latime de 15-20cm, din beton C12/15 si armate simetric cu minim 4K12 mm din OB37 - se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si indepartarea apei din vecinatatea cladirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigole, etc - apele meteorice trebuie evacuate cit mai departe de constructie, prin rigole speciale pravazute in acest scop; se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa in conditii mai bune - trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1,00m si se prevede cu o panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20cm de pamint stabilizat si se prevede la margine cu pinten de 20x40cm - proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate in timpul executiei; astfel se recomanda ca: 6

- executarea constructiei sa se faca pe cit posibil intr-un anotimp in care nu sunt de asteptat variatii mari ale umiditatii pamintului si anume primavara sau toamna. - locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea sapaturilor asfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice - turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare

2.3.

Date topografice de baza

Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC LUMIROM SRL, proprietate compusa din doua loturi, cu suprafata totala de 11425 mp, situate in raza comunei Cernesti, sat Izvoarele. Bazinul de decantare, bazinele de crestere intensive a pastravului precum si cabana pastravarului se va amplasa pe parcela de 5698 mp inscrisa in CF 50257a comunei Cernesti cu numar cadastral 50257. Bazinul de agrement, se va amplasa inimediata apropiere a bazinelor de crestere pe o suprafata de teren 5727 mp, inscris in CF 50265 a comunei Cernesti cu numar cadastral 50265.

3. DESCRIEREA PROIECTULUI
Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC LUMIROM SRL. Suptafata lotului de teren pe care se amplaseaza bazinul de decantare, bazinele de crestere intensive a pastravului precum si cabana pastravarului este de 5698 mp si este inscrisa in CF 50257a comunei Cernesti cu numar cadastral 50257. Bazinul de agrement, se va amplasa inimediata apropiere a bazinelor de crestere pe o suprafata de teren 5727 mp, inscris in CF 50265 a comunei Cernesti cu numar cadastral 50265. Proiectul si propune s8 mbun8t8teasc8 potentialul turistic al zonei si prin lucrari de constructii si sistematizari a terenului in zone, sa contribuie la imbunatatirea aspectul peisagistic din zona de resedinta a beneficiarului proiectului.

3.1. PROFILUL SI CAPACITATILE INVESTITIEI

Amenajarea Pastravariei Bloaja , este o insiruire de constructii civile care inpreuna asigura conditii optime de crestere si dezvoltare a populatiei piscicole. Componentele principale ale amenajarii pastravariei sunt : priza de apa bazin de decantare si de linistire aductiunea principala bazin de decantare si distributie camine de distributie apa bazine dreptunghiulare de crestere a puietului bazine dreptunghiulare pentru crestere a pastravului helesteu cabana pastravar Investia propusa incepe in partea din amonte unde se va amplasa captarea formata din priza de apa, bazinul de decantare ( denisipator). Priza de apa are rolul de a capta 7

debitul de apa necesart din Valea Bloajai prin intermediul unui gratar asezat pe coronamentul prizei. Debitul captat este transferat printr-o conducta in bazinul de decantaresi linistire, (denisipator) cu rolul de a filtra apa de materialul solid tarat captat odata cu apa. Periodic denisipatorul este curatat, deobicei dupa fiecare viitura. In continuare apa curatata de materialul solid, este transportata in aval catre amenajarea bazinelor piscicole, printr-o conducta de diametru Dn=400 mm, ingropata pe o lungime de aproximativ 220m. Prin intermediul aductiunii,apa ajunge intr-un bazin de decantare secundara si distributie. Din bazinul de distributie, in functie de debitul de apa disponibil, apa este transportata cu ajutorul instalatiei de alimentare, la bazinele de puiet si bazinele de crestere. Apa evacuata din fiecare bazin, este preluata de instalatia de colectare si transportata intr-un colector principal de unde va fi directionata si evacuata in valea Bloaja. Pentru protejarea lucrarilor in zona amenajarii prisei de apa si a bazinelor de crestere se prevad lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor .

3.1.1. Priza de apa

Priza de apa se face la in amonte pe valea Bloaja si este transportata la bazinele de pastrav prin intermediul unei conducte cu diametrul Dn=400mm. Priza de captare cu prag deversor transversal si priza pe coronament ( PRIZA TIROLEZA) proiecrtata, permite captare celor mai mici cursuri de apa, de mare altitudine. Aceste constructii sunt vrelativ simple, care nu modifica substantial cursurile de apa si pot functiona chiar in lipsa personalului de exploatare. In afara de priza de pe coronament, denumita priza de vara, care in timpul iernii din cauza inghetului nu functioneaza in bune conditii, captarea este prevazuta si cu priza de iarna, amplasata in cule mal drept. Priza de iarna are partea superioara a ferestrelor cu minim 10 cm sub podul de gheata ce se poate forma, si o acoperire de apa de 30 cm. Priza de pe coronamentul pragului deversor este la cota maxima a deversorului . Gratarul prizei de apa se realizeaza astlel incat sa aiba posibilitarea scoaterii lui din locas pentru curatire si va avea o inclinare de 1/5 spre aval pentru a permite trecerea usoara a aluviunilor grosiere si o curatire hidraulica permanenta. Prag deversor cu priza pe coronament : L = 3,0 m,b=0,50 m, lumina intre bare = 15mm grosimea barelor 20 mm . Camera de incarcare este o constructie din beton care face legatura captarii cu aductiunea ce duce la bazinul de decantare. In general, captarea impreuna cu echipamentele sunt concepute sa actioneze in regim automat, pentru a nu exista personal permanent la captare, Periodic si dupa fiecare viitura personalul de deservire va verifica starea gratarului. Pentru protectia captarii si dirijarea curentului de apa se recomanda amenajarea malurilor cu ziduri de sprijin , in amonte pe o lungime de aproximztiv 15 m pana pa podetul existent cu care se vor racorda iar in aval pe o lungime de cel putin 10 m .

3.1.2. Bazinul de decantare si linistire

Canalul colector a prizei este racordat la un bazin,de linistire si decantare, aflat in imediata apropiere a prizei, ce are o capacitate proiectata de 38 mc de apa. Dimensiunile de gabarit a bazinului sunt L=12,50 m, l= 2,70 m si o inaltime h= 2,30m iar partea 8

superioara a bazinului este cu 0,40 m deasupra solului pentru a impiedica colmatarea bazinului cu aluviuni . Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 30cm, ce are o inclinatie de 1% dinspre intrare catre evacuare. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm, turnati din beton armat cu plase de otel. In interiorul bazinului se construiesc 4 pereti de beton armat (cu grosime de 20 cm), dispusi astfel incat sa creeze sicane care sa permita decantarea nisipului si sa reduca vireza apei. In partea din aval a bazinului sunt proiectate doua compartimente de cate 1 mp fiecare, legate de restul bazinului prin intermediul unor vanete, cu rol de a distribui deditul de apa din bazin . Unul din compartimente va conduce apa catre conducta de aductiune iar al doilea compartiment va redirectiona surplusul de debit inapui in albia vaii Bloaja prin intermediul unei conducte de golire si spalare a bazinului cu diametru Dn 400 mm. Pentru a proteja bazinul in anotimpul rece si pentru o protectie mai buna impotriva colmatarii cu frunze de copaci se impune, acoperirea acestuia cu dulapi de rasinoase de 5 cm , incadrati in rama de otel. Pentru a diminua accesul in perimetru prizei de apa si a bazinului de decantare, in scopul prevenii eventualelor accidente ale faunei din zona, se va realiza un gard de protectie din panouri bordurate montare pe stalpi metalici.

3.1.3. Aductiune principala

Aductiunea principala a amenajarii Pastravaria Boaja cu o lungime totala de 220 m, este executata ingropat paralel cu marginea versantului. Conducta de aductiune se executa din teava de polietilena de inalta densitate tip PEHD cu diametrul nominal Dn = 400 mm, PN 10 bar si SDR 17,6. Conducta de apa se va monta ingropat sub adancimea de inghet H=1,00 m, masurata de la cota trenului finit la generatoarea superioara a conductei Citeva caracteristici ce au influentat alegerea conductelor : Materiale cu durata indelungata de viata - nu necesita captusire, dublare, protectie catodica, invelire sau alte forme de protectie impotriva coroziunii Caracteristici hidraulice esentiale constante in timp Caracteristici ale produsului constante si unice in conditii climaterice extreme de caldura si ger Pierderi de presiune reduse datorita suprafetei interioare netede. Spre deosebire de alte materiale corozive, rugozitatea suprafetei interne a conductelor nu se modifica in timp deoarece conductele din PE HD nu prezinta coroziune. Presiunea datorita loviturii de berbec cu aproximativ 50% mai mica, in comparatie cu conductele din fonta ductile sau din otel in conditii asemanatoare Instalare si manipulare usoara si economica chiar pe teren dificil datorita greutatii reduse ( aprox.1/4 fata de conductele de otel si 1/10 fata de cele din beton) si a mufelor cu garnituri pre-asamblate Mufe cu dimensiuni exacte cu garnituri flexibile ce faciliteaza o instalare usoara, evitandu-se astfel infiltratiile si exfiltratiile Nu necesita verificari ale coroziunii Costuri de intretinere scazute

3.1.4. Bazinul de decantare si distributie

Conducta de aductiune ajunge in partea estica a amenajarii piscicole si prin intermediul unui camin de vaneintra in bazinul de decantare si distributie. 9

Bazinul de decantare si dimensiunile de gabarit L=9,00 m, l = 6,00 m si inaltimea la intrare de H = 3,00m. Fundul bazinului are o panta de 2% orientata in sens invers curgerii apei, ceea ce conduce la depozitarea sedimentelor in zona de intrare a apei. Pentru curatirea bazinului se va oprii alimentarea cu apa de la caminul aflat inaintea intrarii in decantor. In parte superioara a peretelui lateral la cel putin 60cm sub nivelul terenului se va lasa un gol de diametru D= 400mm pentru evacuarea surplusului de apa din bazin. Apa evacuata prin preaplin este transportata prin tub PVC catre colectorul principal de unde ajunge in aval in valea Bloaja. Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 40 cm. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm, turnati din beton armat cu plase de otel. In partea din aval a bazinului este construit un camin de distributie ce face corp comun cu bazinul de decantare. Din bazinul de decantare printr-o conducta de diametru D= 250 mm se alimenteaza un distribuitor, care prin intermediul vanelor repartizeaza debite diferentiate bazinelor de puiet . Tot in parte a opusa intrarii, paralel cu conducta de apa se va monta o conducta de diametru Dn= 400 mm ce alimenteaza caminele de distributie pentru bazinele de crestere a pastravului precum si caminele de distibutie a paei in helesteu.

3.1.5. Bazine pentru cresterea puietului

Se vor construi 2 bazine din beton, grupate a cate 80 m2 fiecare ce au urm8toarele dimensiuni : Lungimea 20m, l89imea bazinelor 4m, Adncimea apei poate varia in functie de anotimp intre 0.90 -1,4 m si adncimea apei la ie:ire de 1.20 -1,70 m. Unul dintre bazine se foloseste ca bazin carantina, pentru puietul adus in unitate cu scopul repopularii. ntregul contur al bazinelor este prev8zut cu o supran8l9are de 0.4 m de la nivelul apei necesar8 pentru men9inerea puie9ilor n bazine :i pentru protec9ie la eventualele cre:teri ale nivelului apei .

3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului

Pentru cre:terea p8str8vului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni diferen9iate, corespunz8tor stadiilor de dezvoltare a p8str8vilor :i n func9ie de amplasament, astfel: - bazine pentru cre:terea p8str8vilor - 4buc.cu L= 25m, l= 5,m, cu luciul de ap8 de 125m2 /bazin, in total 500 m2 la cele 4 bazine si un volum de 975 mc. Adncimea apei in bazinele dreptunghiulare, poate varia in functie de anotimp intre 0.90 1,30m la intrare si de 1.20 1,70m la ie:ire. Pe ntregul contur al bazinelor este prev8zut8 o supran8l9are de 0.4 m . Pentru construirea bazinelor se va turna un radier general cu grosime de 40 cm cu o inclinatie de 1,6% dinspre alimentare spre evacuare , fapt ce conduce la o inaltime variabila cuprinsa intre 1,70 ~ 2,10 m. Pereti bazinelor au grosimea de 25 cm, sunt de tip diafragma, turnati din beton armat cu plase de otel. La extremitate bazinului spre evacuare, se construieste un camin de evacuare, ce face corp comun cu bazinul prin intermediul a doua randuri de vanete ce au rol de reglare a nivelului de apa din bazin precum si rol de reglare a debitului de apa ce trebuie evacuat. Acest ansamblu de vanete si camin de evacuare poarta denumirea de calugar.

10

Conducta de evacuare ce conduce apa spre colectorul principal are diametrul Dn =400mm.

3.1.7. Helesteul
Helesteul este realizat in apropierea bazinlor de crestere a pastravului de consum si a fost proiectat pentru a indeplinii doua functiuni: de a prelua surplusul de pastrav care nu a fost comercializat si care trebuie evacuat din bazine in scopul repopularii cu puiet aflat in diverse stadii de crestere in continuitatii fluxului de crestere rol de agrement pentru pescuit sportiv

Acesta amenajare are forma dreptunghiulara cu lungime de L=80 m si latime l = 40m, a carui luciu de apa este 3200m2 . Adancimea poate varia in functie de anotimp intre 1.00 1,50m la intrare ( la marginea bazinului) si de 1.40 1,90m . Pe ntregul contur al helesteului se va face umplutura de pamant, rezultat in urma sapaturilor, cu rol de prorectie in cazul in care nivelul apei din valea Bloaja . Alimentarea cu apa proaspata se face din reteaua de alimentare a pastravariei. in doua puncte prin doua conducte de diametru DN 180 mm. Golirea helesteului precum si reglarea nivelului de apa este realizata print-o constructie denumita calugar , constructie ce consta intr-un camin de beton coplartimentat prin intermediul unui perete din dulapi de lemn ce culiseaza in profile metalice de tip U . Evacuare apei in valea Bloaja se face la aproximativ 100 m in aval prin intermediul unei conducte de diametru DN = 315 mm. In partea estica a helesteului pe o lungime de aproximativ 40 m se vor amenaja locuri de pescuit sportiv. Fiecare loc de pescuit amenajat este dotat cu un foisor din lemn invelit cu stuf, bancute de lemn, ponton pentru acces la luciu de apa si pubela pentru deseuri menajere.

3.1.8. Cabana pastravarului

In vecinetatea bazinelor de pastrav se construieste o cladire Cabana Pastravarului cu rol de locuinta de servici pentru personalul ce deserveste amenajarea piscicola. Constructia are amprenta la sol de 145 mp din care 66.25 mp reprezinta terase acoperite. Suprafata desfasurata a cabanei este de 78,75m si este compusa din: sala de protocol 15,37 mp, bucatarie 9,43 mp, baie 4,00 mp, hol 10,30 mp, dormitor 13,12 mp, magazie furaj12,37mp. Fundatia cladirii se executa continua, respectand adancimea de inghet de 80 cm cu o centura armata la nivelul pardoselii, Pereti sun din lemn ( tip sandwich), captusiti lainterior ci vata minerala bazaltica de 15 cm peste care se aplica placi de gips carton. La exsterior vor aplica placi OSB de 18mm peste care se aplica polistiren de 10cm. Acoperisul se va executa tip sarpanta, din lemn ecarisat in doua ape si invelitoare din tigla ceramica . Inaltime la strasina este de +2,46m iar inaltimea maxima a constructiei este de +6,04m. Finisajele interioare la pereti sant cu zugraveli lavabile, cu pardoseli din gresie :i parchet. Finisajele exterioare sant realizate din tencuieli exterioare driscuite cu mortar de ciment var si zugraveli exterioare cu vopsea lavabila. 11

In zona se afla retele stradale de energie electrica, telecomunicatii, la care se va racorda. Apa potabila si menajera se asigura din put forat. Apa calda menajera se asigura cu boiler electric. Incalzirea locuintei se face cu combustibili solizi. Apele meteorice colectate de pe sarpanta cabanei se directiona catre colectorul principal al pastravatiei iar ulterior deversate in raul Bloaja . Canalizarea apelor menajere se vor directiona la bazinul ecologic(vidanjabil si etans) proiectat.

3.1.9.

Lucrari hidrotehnice

Lucrarile hidrotehnice ce se vor executa in cadrul pastravariei Bloaja: - dig de protectie din gabioane pe latura estica si sudica a amenajarii cu scopul protejarii impotriva inundarii amenajarii ; - priza energetica este protejata pe malul stang si drept cu un zid de sprijin, pentru a evita erodarea malurilor in incercarea apei de a ocoli priza la ape mari. Zidurile de sprijin se executa pe 10m in amonte si 10 m spre aval. Digul de protectie se executa din constructii metalice galvanizate, suprapuse, in interiorul carora sunt depozitate pietre. In sectiune transversala vom avea trei astfel de constructii metalice suprapuse, de sectiuni variabile iar in spatele lor catre amenajarea piscicola se vor face umpluturi de pamant compactat pentru sistematizarea intregii amenajari piscicole.

3.2.

Informatii privind productia si resursele necesare

Piscicultura este o industrie versatil8 :i flexibil8, care cuprinde o gam8 larg8 de metode concepute pentru a satisface diverse nevoi precum :i de a satisface scopuri diferite. Proiectul care urmeaza sa se implementeze, are la baza o piscicultura extensiva, pe un luciu de apa, de dimensiune medie. Scopul acestei investitii este de a aduce un punct de atractie zonei, de a asigura cantitati medii de pastrav in vederea comercializarii. Cauzele care au determinat trecerea la cre:terea artificial8 a salmonidelor sunt cerin9ele crescnde de pe:te pe pia9a intern8 :i extern8, ca :i necesitatea tot mai imperioas8 de repopulare a apelor de munte, pentru satisfacerea solicit8rilor unui num8r tot mai mare de pescari sportivi. Acvacultura se efectueaz8 la niveluri diferite de activitate; variind n m8rime de la o exploata9ie pentru hobby, pentru uz personal sau comunitar, la o societate comercial8 de mare dimensiune. Diferentele dintre piscicultura intensiva si extensiva sunt prezentate in tabelul de mai jos: Piscicultura Intensiva Lucrativa, productivitate mare la hectar Productii mari Popularea se face cu specii selectate, de mare productivitate Hranire artificiala cu retete speciale Piscicultura Extensiva Fara aport mare de munca umana, productie modesta Sporuri mici de productie la costuri scazute Popularea se face cu specii native specifice zonei Hranire naturala sau artificiala 12

Control total al conditiilor din mediul de cultura

Conditii de mediu de cultura nemonitorizate

Pentru mentinerea capacitatii de productie in fiecare primavara se vor repopula bazinele de puiet . Pentru asigurarea primenirii apei, dupa umplerea bazinelor se va asigura un debit de alimentare (respectiv evacuare) de minim 0,12 l/s pentru fiecare bazin in parte, iar penru helesteu un debit de 20l/s.

3.2.1. Popularea pastravariei. Popularea pastravariei se va face in primavara anului urmator. Speciile cele mai valoroase din punct de vedere comercial sunt pastravul curcubeu si pastravul fantanel. Specia cu care se populeaza pastravaria este pastravul curcubeu datorita capacitatii de adaptare la variatii mari de temperatuta si la rezistenta lui mare la grade mici de oxigenare a apei cauzata de debitul mic de care dispune pastravaria. Pastravul curcubeu este o specie originar8 din America de Nord, se deosebe:te de pastravul de lac prin lipsa petelor ro:ii de pe flancuri :i frecven9a mai mare a petelor ntunecate :i rotunde. Dintre numeroasele rase cunoscute n zona de origine, n Europa sau introdus dou8: irideus :i shasta, prima avnd 120-130 solzi, iar a doua 135-145 solzi pe linia lateral8. Exemplarele din 9ara noastr8 au caracteristici ce se apropie mai mult de irideus, fapt pentru care-l vom prezenta doar pe acesta. 3.2.2. Hranirea pestilor n procesul de cre:tere se pot sistinge dou8 etape: cre:terea puie9ilor :i cre:terea adul9ilor pentru consum. Un rol hot8rtor n aceste procese l are hrana. Trebuie s8 avem n vedere c8 hrana care se administreaz8 trebuie s8 ndeplineasc8 anumite calit89i pentru a satisface nevoile pe:telui sau alevinilor. In acest sens pentru hranirea am optat pentru hrana granulata Aller 45/15 a carui fisa tehnologica se va atasa documentatie ca anexa nr. 2 . Hr8nirea p8str8vului curcubeu din bazine este una din problemele cele mai importante n procesul de produc9ie. Folosindu-se particularit89ile legate de cre:terea sa mai rapid8 :i faptul c8 se hr8ne:te :i n timpul iernii, el poate fi valorificat ncepnd cu vrsta de 18 luni. Hrana const8 in principal din de:euri de abator, carne de cal, peste oceanic, f8inuri vegetale, de carne sau de oase, drojdie de bere furajer8 :i vitamine (A, B, C). Hrana administrat8 const8 din combina9ii executate dup8 diferite re9ete pentru diferite stadii de crestere. Hrana granulat8 este produs8 de obicei i, pe trei categorii de dimensiuni: - pentru alevini :i puie9i de l an: - pentru vrste ntre l-2 ani - pentru p8str8vii peste 2 ani. Ca atare, un rol nsemnat se va acorda :i n viitor hranei granulate care, pe lng8 unele facilit89i, va asigura o cre:tere sensibil8 a produc9iei. Randamentul pe care l asigur8 hrana granulat8 indigen8 este de l kg p8str8v produs din (2,8) 3,0 kg hran8 granulat8, fa98 de hrana tradi9ional8 care are un randament de l la 6 (8). Hrana se va distribui la ore fixe, de mai multe ori pe zi, n por9ii mici, pn8 ce se remarc8 faptul c8 nu mai este consumat8. La l 000 kg p8str8v se administreaz8 zilnic 5-10 kg hran8 n lunile cu nghe9, 20 kg n lunile r8coroase :i 70-100 kg n lunile optime pentru 13

hr8nire (vezi tabelul 43). Administrarea hranei se va face :i n func9ie de temperatura apei, 9inndu-se seama de recomand8rile date n tabelul 1.

Tabel 1 : Administrare kg de furaj pe zi la 100 kg de peste

LUNGIME [ cm ] GREUTATE [ mm ] DIMENS. IN [ gr. ] TEMPERATURA APEI

2
15 - 21 19 - 35 32 - 47 45 - 56 40 -200 100-500 300-1200 1000-2000 XS S M L 0,9-0,7 0,7-0,5 0,5-0,4 0,4-0,3

4
1,1-0,8 0,9-0,6 0,6-0,5 0,5-0,4

6
1,3-1,1 1,1-0,7 0,7-0,5 0,6-0,5

8
1,5-1,2 1,3-0,9 0,9-0,6 0,6-0,5

10
1,7-1,4 1,5-1,1 1,1-0,7 0,7-0,6

12
2,0-1,6 1,7-1,3 1,3-0,8 0,9-0,7

14
2,3-1,9 2,0-1,5 1,5-1,1 1,1-0,9

16
2,4-1,9 2,0-1,5 1,5-1,1 1,1-0,9

18
2,4-2,0 2,1-1,5 1,5-1,1 1,2-0,9

Administrarea corespunzatoare a furajului asigura performante de crestere rezonabile de 18 -25 cm lungime si o greutate medie de de 200-250 gr/ pastrav , dupa un ciclu de productie de 18 - 20 luni. 3.2.3. Compozitie Hrana granulate are urmatoarea compozitie; faina de peste, soia, proteina din mazare, faina de sange, grau, ulei de peste si uleiuri vegetale, minerale si vitamine. Va;orile nutritive sunt trecute in tabelul 2. Tabel 2
XS Proteina bruta % Lipide brute % NFE % Cenusa % Fibre % Energie bruta Kcal/MJ Energie convertibila Kcal/MJ 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2 S 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2 M 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2 L 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2

Cantitatile de pe:te preconizate sa fie extrase dupa doi ani de la popularea cu puiet, este de 10 to. Energia electrica va fi folosita in perioada de realizare a imprejmuirii pentru sudarea elementelor metalice ale gardului si portilor de acces, iar in perioada de functionare nu va fi necesar iluminat artificial. Informatiile privind productia si necesarul resurselor energetice sunt cuprinse in Tabelul nr. 3 Desfasurarea activitatii dupa amenajarea pastravariei nu va necesita utilaje motorizate. In perioada de realizare a sistematizarii terenului si saparea fundatiilor se va folosi un exavator si un camion pentru transportul solului exavat pana la terenurile beneficiarului. 14

Tabelul nr. 3
Productie Cantitate Denumire anuala Resurse folosite in scopul asigurarii prooductiei Cantitate Furnizor Denumire anuala Energie electrica pentru pregatire si realizare imprejmuire Pescarie 2500 kg peste Motorina pentru mijloacele auto participante la amenajare 240 kWh ENEL ELECTRICA BANAT Statiile de distributie carburanti din zona

180 l

Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice necesare desfsurarii procesului de productie sunt prezentate in tabelul 4. Tabelul 4. - Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice
Locul de utilizare Clasificarea si etichetarea substantelor chimice Categorie Periculozi Fraze de P/N(peririsc tate culoase) Nu e cazul _ _ Nu e cazul _ _ Nu e cazul _ Nu e cazul _

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic Stalpi metalici Plasa de sarma Porti Pastrav curcubeu

Cantitatea 54 buc 110 m 2 buc 200 kg

Amenajare imprejmuire Populare pescarie

3.2.4. Repopulari ulterioare Pentru a avea continuitate in procesul de crestere a pastravului bazinele de puiet se vor repopulea in fiecare primavare. Informa ii despre poluan ii fizici !i biologici genera i de activitatea propus" sunt cuprinse in Tabelul 5. ntre poluan9ii fizici :i biologici la care se refer8 normativele n vigoare men9ion8m: X zgomotul :i vibra9iile ; X radia9iile electromagnetice ; X radia9iile ionizante ; X poluarea biologic8 cu microorganisme, viru:i, bacterii, etc. 15

Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care vor func9iona n perimetrul proiectat in timpul amenajarii pescariei: excavator, autobasculanta. Generarea zgomotului n timpul acestei activit89i va fi de scurta durata (max. 8-10 saptamani), doar pana la realizarea bazinelor, consolidarea malurilor si indepartarea solului in exces. Se propune scurtarea cat mai mult a periodei de functionare a motoarelor. Acestea trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune, pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile. Zona este insa oricum afectata de activitatea antropica asa ca nu se preconizeaza o amplificare semnificativa a nivelului zgomotului datorita activitatilor de amenajare a amenajarii piscicole. Prin realizarea :i func9ionarea obiectivului nu se creeaz8 surse de poluare fizic8 :i biologic8 deoarece o balt8 func9ioneaz8 ca un biofiltru natural, iar produsele rezultate din activitatera biologic8 a faunei :i florei lacustre sufer8 un proces rapid de mineralizare care favorizeaz8 filtrarea apei pe vertical8 :i orizontal8. Amenaj8rile piscicole vor fi ct mai naturale, cu respectarea regulilor ecologice, iar speciile de pe:ti se vor hr8ni cu vegeta9ie lacustr8. Activitatea nu genereaza nici un gen de radiatii electromagnetice sau radiante Tabelul 5. Informa9ii despre poluarea fizic8 si biologica datorate amenajarii obiectivului :
Poluare calculata si produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zonele Pe de Pe zona zone protec obiecti rezide vului tie afe- ntiale rente 55-65 dB 55-65 dB 55-65 dB poluare maxima permisa

Tipul poluarii

Surse de poluare

Numar surse de poluar e

Poluare de fond

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

exavator Zgomot transport Biologica Radiatie electromagnetica radiatie ionizanta _ _ _

1 1

65 dB 65 dB

50 dB 50 dB

Utilizarea mijloacelor auto. cu amortizoare corespunza-toare de zgomot si vibratii

Avand in vedere ca conditiile de temperatura ale apei nu permit furajare excesiva in scopul cresterii rapide , nu exista pericolul de a avea concentratii mari ale azotului si fosforului in apa , elemente care pot fi initiatori de potentiale dezechilibre in aval de amenajarea proiectata. Furajarea suplimentara cu cereale nefermentate, f8inuri sau t8r9e in cantitati mai mari decat cele care se consumau de pesti puteau duce eventual la fermentarea resturilor ramase, reducand cantitatea de oxigen din apa iazului si implicit si a apei care reintra in valea Bloaja Tabelul 6.Specificatii de mediu
XS N in substanta uscata % 7,9 S 7,9 M 7,9 L 7,9

16

N in substanta uscata % Energie in sub. Uscata Kcal/MJ

1,2 5381/22,5

1,2 5381/22,5

1,2 5381/22,5

1,2 5381/22,5

Tabelul 7. Impact de mediu

XS Rata de conversie Sedimente Kg N total din care Kg N in fecale Kg N in apa kg P total din care kg P in fecale kg 1,1 123,4 49,2 6,3 42,9 7,1 3,6 S 1,1 123,4 49,2 6,3 42,9 7,1 3,6 M 1,1 123,4 49,2 6,3 42,9 7,1 3,6 L 1,1 123,4 49,2 6,3 42,9 7,1 3,6

P in apa kg

3,5

3,5

3,5

3,5

Valorile sunt pentru o productie de 1000 kg peste, inainte de sedimentare, transformarea azotului sau alte procese de epurare a apei. 3.2.5. Stabilirea necesarului de apa. Debitul de ap8 necesar aliment8rii p8str8v8riei s-a stabilit n func9ie de suprafa9a bazinelor si consumurile specifice de ap8 pentru diversele stadii de dezvoltare realizate de p8str8vi, precum :i de capacitatea de produc9ie ( 15 to ). Experien9a n practica salmonicol8 autohton8 eviden9iaz8 un debit necesar pentru realizarea a 15 t p8str8v de circa 90l/s.

3.3.

Necesitatea investitiei

Realizarea pastravariei, va crea o mbun8t89ire a aspectului zonei , posibilit89ii de agrement, posibilitati de dezvoltare economica a zonei prin prin: - crearea unor bazine de crestere a pastravului, - amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea :i controlarea pescuitului ntr-un loc amenajat :i prin oferirea unei posibilit89i generoasede petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol. - crearea unui model local, prin management adecvat, prin bun8voin98 :i toleran98 fa98 de fauna s8lbatic8, totodat8 reevalu8rii concep9iei popula9iei locale fa98 de valorile patrimoniului natural :i necesitatea protej8rii acestora.

3.4.

LOCALIZAREA PROIECTULUI
o Bazin hidrografic : o Denumire curs apa : SOMES- TISA Valea Bloaja

Elementele amenajarii piscicole se desfasoara in lungul paraului Valea Bloaja , pe teritoriul aflat in proprietatea beneficiarului. Localitatile de pe traseul amenajarii din amonte in aval : 17

o In aval localitatea Cernesti o In amonte localitate Izvoarele Clasa de importanta si grad de asigurare Lucrarile se incadreaza, conform STAS 4273 / 83, in clasa a IV-a de importanta (lucrari definitive, principale). Conform STAS 4068 / 2 85, lucrarile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanta se dimensioneaza pentru inundabilitate la debitele maxime cu asigurare de 5% si se verifica pentru debitele maxime cu asigurare de 1%. Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context frontalier ratificata prin Legea 22/2001. La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin : - plan de ansamblu sc. 1:25.000 - plan de situatie sc. 1:1000

3.5.

CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL

Etapele realiz;rii proiectului Pentru realizarea investi9iei, se estimeaz8 ca necesar8 o perioad8 de 8 luni, astfel: Proiectarea investi9iei, ob9inerea avizelor, acordurilor, autoriza9iei de construire; - Organizarea de :antier: - asigurarea utilit89ilor:ap8, rezervor ape uzate, resurse energetice; amenajare platforme pentru materiale, utilaje, spa9ii de cazare, etc. Construc9ia obiectivului proiectat, n etape; Ridicarea :antierului. Procese cu impact asupra mediului n faza de exploatare Procesele cu impact poten9ial asupra mediului n faza de exploatare, sunt cele legate de diminuarea debitului pe albia cursului de ap8, ntre priza de ap8 :i evacuarea in raul Bloaja , :i se datoreaz8 restrngerii habitatului actual al florei :i faunei acvifere specifice arealului afectat. Pentru evaluarea m8rimii impactului, este necesar8 o analiz8 a debitelor cursului de ap8, pe parcursul unui an, ct :i a debitelor utilizate in pastravarie.

3.6. IMPACTUL POTEN>IAL , INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI , ?I M@SURI DE REDUCERE A ACESTORA
3.6.1. Apa O schem8 a circuitului apelor n perioada de construc9ie este prezentat8 n continuare:
BAZIN DE AP; 1 m3

0,971 0,771
DU<URI, INST. SANITARE

0,1
SP;LARE UNELTE

0,1
PREPARARE MATERIALE
3

18

Schema circuitului apelor n perioada de construc ie

In timpul executiei lucrarilor Lucrarile de amplasare a investitiei se vor realiza pe un teren liber de constructii la suprafata si in subteran. Pentru realizarea excavarii se va opri temporar orice sursa de apa care bazinul vechi. Se considera ca in timpul realizarii proiectului nu se produce nici un impact asupra calitatii apei. In timpul functionarii In perioada de functionare a pestravariei exista o minima posibilitate ca incarcarea efluentului dupa parcurgerea amenajarii sa fie usor mai mare, ca a apei care alimenteaza amenajarea. 3.6.2. Aerul n perioada de construc ie n perioada de construc9ie, sursele de poluan9i pentru aerul atmosferic, vor fi cele mobile, respectiv autovehiculele :i utilajele de transport, manipulare :i ridicare specifice tehnologiei de construc9ii civile, cum ar fi: autocamioane, buldozere, excavatoare, etc. n perioada de exploatare n perioada de exploatare, nu exista nici un motiv sa fie influentat negativ calitatea aerului din perimetrul amplasamentului. 3.6.3. Solul n perioada de construc ie Sursele poten9iale de poluare a solului n perioada de construc9ie, sunt : depozitarea pe sol a unor materiale, de:euri sau ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia; depunerea pe sol a poluan9ilor emi:i ini9ial n aer; defec9iuni ale mijloacelor de transport :i construc9ie ce conduc la pierderi de produse petroliere (carburan9i sau lubrifian9i); deficien9e n sistemul de colectare :i stocare a apelor uzate ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calit89ii solului; ploi toren9iale c8zute n perioada decopert8rii solului n zonele destinate construirii captarii, si a bazinelor de crestere, cu efecte de eroziune sau alunec8ri de teren; antrenarea materialului excavat prin circula9ia mijloacelor de transport/excavare. Depozit8rile temporare a unor materiale de construc9ie pe sol, dup8 cum :i depunerile accidentale de carburan9i/lubrefian9i datorate unor defec9iuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui s8 fie urmate de igienizarea corespunz8toare a perimetrelor poluate. 19

Conform proiectului, s8p8turile/excav8rile necesare realiz8rii construc9iei, dar :i a infrastructurii, vor fi efectuate astfel nct s8 asigure posibilitatea separ8rii solului vegetal de celelalte componente geologice, n vederea utiliz8rii ulterioare la straturile de acoperire (decopertare prin extragerea de brazde de sol vegetal ).

n perioada de exploatare Pentru perioada de exploatare, se estimeaz8 c8 nu vor exista surse poten9iale de poluare a solului. 3.6.4. Biodiversitatea in perimetrul de implementare a proiectului nu exista plante sau animale care ar trebui protejate. Habitatul natural va fi usor deranjat pe termen limitat de lucrarile de amenajare In timpul functionarii, in urma analizei cantit89ii :i calit89ii popula9iilor de animale, a structurilor interrela9ionale cu mediul nconjur8tor, a conforma9iei posibile a lan9urilor trofice, a statutului de conservare a speciilor :i habitatelor, a preten9iei ecologice a speciilor :i a ofertei ecologice a structurii de habitate, se poate considera c8 impactul prognozat al lucr8rilor va r8mne n limitele suportabilit89ii :i adaptabilit89ii reprezentan9ilor biodiversit89ii . Evaluarea impactului asupra biodiversit ii o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modific8ri ale suprafe9elor mla:tinilor, zonelor umede, corpuri de ap8 (lacuri, ruri etc.), produse de proiectul propus - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modificarea suprafe9ei zonelor mp8durite (%, ha), produs8 din cauza proiectului propus; schimb8ri asupra vrstei, compozi9iei, pe specii :i a tipurilor de p8dure, impactul acestor schimb8ri asupra mediului - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #distrugerea, alterarea habitatelor speciilor de plante protejate na9ional :i interna9ional - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ #modificarea/distrugerea popula9iei de plante - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modificarea compozi9iei pe specii: specii locale sau aclimatizate, r8spndirea speciilor invazive Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #modific8ri ale resurselor speciilor de plante cu importan98 economic8 - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #degradarea florei, din cauza modific8rii factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condi9iilor hidrologice etc.) :i impactul poten9ial al acestuia asupra biodiversit89ii ariei naturale protejate - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale protejate na9ional :i interna9ional - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #alterarea speciilor :i popula9iilor de p8s8ri, mamifere, pe:ti, amfibieni, reptile, nevertebrate - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #dinamica resurselor de specii de vnat :i a speciilor rare de pe:ti; dinamica resurselor animale Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ #modificarea/distrugerea rutelor de migra9ie - Nu 20

o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ #modificarea/reducerea spa9iilor pentru ad8posturi, de odihn8, hran8, cre:tere, reproducere - Nu o pericolul distrugerii mediului natural, n caz de accident - Nu o http://www.reportereconomic.ro/supliment/categorii/studii-de-caz/ - #impactul transfrontier8 - Nu o Cuantificarea impactului poten9ial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la baz8 elementele analizate pe factori de mediu privind: o sursele generatoare de poluan9i ; o impactul prognozat ; o starea mediului natural.

Matricea de evaluare
Ac)iunile proiectului (sursele generatoare) Amplasamentul Ci utilizarea terenului SoluBia pentru captare SoluBia pentru aducBiune SoluBia pentru uzinare Tehnologia execuBiei Emisiile de poluanBi Economia de energie FuncBionare Ci control M/RIMEA EFECTELOR Ape subterane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ape de suprafaB= 0 0 0 0 0 0 0 + +1 Efectele asupra mediului Sol Ci BioPeisaj + Mediu soc Aer subsol diversitate cadru nat. Ci econ 0 0 0 0 0 + + + +3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 + 0 0 0 + 0 0 + +3

CONCLUZII: Impactul prognozat al proiectului asupra biodiversit89ii va fi limitat, afectnd par9ial cursul de ap8 Valea Bloaja, care va avea debitul diminuat pe lungimea de 320 m. Efectele asupra faunei :i florei din zona afectat8, vor fi nesemnificative. 4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU PROTECTIA CALITATII APELOR

4.1.

4.1.1. Surse de poluanBi pentru ape,locul de evacuare sau emisarul. Obiectivul nu este consumator de ap8 :i nu necesit8 sistem de alimentare cu ap8. Pe perioada realiz8rii obiectivului - betonul care are n compozi9ie ap8 tehnologic8 se aduce gata preparat, nu este consum tehnologic de ap8 pe amplasament. Apa potabil8 va fi adus8 la locul de munc8 n recipien9i adecva9i din punct de vedere sanitar sau n cazul apei minerale n ambalajul comercial. 21

!Ape uzate menajere %i de igien : n perioada de realizare a investi9iei :i pe timpul func9ion8rii obiectivului nu rezult8 ape uzate menajere :i de igien8. Pe amplasamentele n lucru n cadrul obiectivelor pe timpul func9ion8rii se vor utiliza WC-uri uscate ecologice. !Ape uzate tehnologice:Nu sunt Apele evacuate nu vor fi nc8rcate cu poluan9i. YApele pluviale:nu pot constitui surse de ape uzate pentru emisarul-Valea Bloaja deoarece prin specificul activit89ii :i prin amplasamentul obiectivului nu pot fi identificate surse suplimentare de contaminare a acestor ape,raportat la situa9ia actual8. n lipsa factorilor contaminan9i aceste ape sunt considerate conven9ional curate. 4.1.2. StaBiile Ci instalaBiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prev;zute. Nu sunt necesare.

4.2.

PROTECTIA AERULUI

4.2.1. Sursele Ci poluanBii pentru aer ,poluanBi In timpul execut8rii proiectului vor rezulta noxe in aer, de la utilajele :i procesele tehnologice utilizate. Cantitatea noxelor si a prafului se va ncadra in limite normale, nesemnificative pentru proiectul evaluat. Pe de alt8 parte, durata construc9iei este limitat8 la maximum 1 an. n aceste condi9ii, se apreciaz8 c8 impactul asupra speciilor :i habitatelor va fi nesemnificativ. 4.2.2. Instalatii de retinerea si dispersia de poluanti in atmosfera Nu este cazul.

4.3.

PRORECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

4.3.1 Surse de zgomot si vibratii n perioada de construc ie Poluan9ii fizici :i biologici care afecteaz8 mediul n perioada de construc9ie, sunt cei prezenta9i n tabelul urm8tor:
Poluare maxim; permis; Poluare calculat; produs; de activitate Ci m;suri de eliminare/reducere Poluare de fond Pe zone de protecBie/ restricBii Pe zona obiectivului Pe zone rezidenBiale de recreere sau alte zone protejate 75 dB(A) 75 dB(A) M;suri de eliminare/ reducere a polu;rii

polu;rii

Sursa de poluare

Nr. crt.

Nr. mediu de surse de poluare

Tipul

1 2

Zgomot Zgomot

Utilaje de transport Utilaje de

4 4

75 dB(A) 75 dB(A)

75 dB(A) 75

Nu sunt necesare Nu sunt

22

construc9ii terasiere

dB(A)

necesare

n perioada de exploatare Pentru proiectul propus, n etapa de exploatare, mediul va fi afectat de zgomotul produs de ansamblul turbogenerator.
Poluare maxim; permis; Poluare calculat; produs; de activitate Ci m;suri de eliminare/reducere Poluare de fond Pe zone de protecBie/ restricBii Pe zona obiectivului Pe zone rezidenBiale de recreere sau alte zone protejate 15 dB(A) M;suri de eliminare/ reducere a polu;rii

polu;rii

Nr. crt.

Nr. mediu de surse de poluare

Sursa de poluare

Tipul

Zgomot

Ansamblul turbogenerator

25 dB(A)

15dB(A)

Nu sunt necesare

4.3.2. AMENAJARI SI DOTARI PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR Nu sunt necesare activitatile desfasurate in pastravarie nu sunt generatoare de zgomot si vibratii.

4.4.

PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

4.4.1. Surse de poluanBi pentru sol Ci subsol. n perioada de realizare a obiectivului impactul asupra solului se va resim9i prin afectarea stratului de sol vegetal de pe suprafe9ele care vor fi ocupate de obiectivele proiectate. n perioada de func9ionare a obiectivului nu poate fi vorba de nici un fel de impact asupra solului. 4.4.2. Lucr;rile Ci dot;rile pentru protecBia solului Ci subsolului -Refacerea :i stabilizarea taluzurilor prin redistribuirea solului rezultat din s8p8turi. -Refacerea stratului vegetal afectat.

4.5

PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

4.5.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Segmentul de biodiversitate cel mai afectat de implementarea proiectului, va fi ihtiofauna, datorit8 restrngerii :i fragment8rii debitului apei din habitatul natural (albia minor8).

efectele negative asupra biodiversit89ii n perioada de construc9ie, se vor r8sfrnge n principal asupra ihtiofaunei, dar acestea vor fi temporare :i locale, nengr8dind posibilitatea pe:tilor de a se proteja prin migrare temporar8 n zonele limitrofe neafectate. Dup8 ridicarea :antierului, habitatul ihtiofaunei se va reface n totalitate, mai pu9in debitul apei; 23

efectele negative asupra faunei din zona limitrof8 malurilor cursului de ap8, vor fi de asemenea nesemnificative, avnd n vedere urm8toarele aspecte. 2.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate Pentru diminuarea impactului asupra biodiversit89ii, se vor aplica urm8toarele m8suri: o Lucr8rile care duc la tulburarea apei, sau la mic:orarea debitului se vor efectua n afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (nu se vor efectua astfel de lucr8ri n intervalul de timp aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie); o Organizarea :antierului se va face n a:a fel nct aceasta s8 fie amplasat ct mai departe de malul rului, evitndu-se astfel deteriorarea albiei :i a malului; o n faza de construc9ie se va avea grij8 s8 fie turnat beton pe o suprafa98 ct mai restrns8; o Scurgerile de pe platformele unde vor fi depozitate utilajele :i materialele folosite n timpul construc9iei vor fi adunate n bazine vidanjabile, avnd grij8 ca acestea s8 nu fie deversate n ru; o De:eurile generate n perioada de construc9ie (ambalaje din hrtie :i carton, ambalaje de material plastic, beton, c8r8mizi, 9igle :i material ceramic, lemn, rumegu:, sticl8 etc.) vor fi adunate :i eliminate la depozite de de:euri; o Dup8 terminarea construc9iei :antierul va fi ridicat :i se vor efectua lucr8ri de reamenajare a terenului, astfel nct urmele :antierului s8 dispar8 pe ct este posibil; o Se va exclude crearea de bariere de poluare n ru; o Se va p8stra regimul natural de adncime a rului; o Vor fi excluse activit89ile de cur89are a albiei de masa organic8 natural8 moart8 (lemn, frunze, ierburi, etc.) cu excep9ia zonelor de lucru efectiv; o Vor fi excluse activit89ile de extragere de piatr8 :i nisip din albia rului; o n timpul func9ion8rii nisipul :i eventual n8molul adunat n amonte de prag vor fi eliminate n afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie), n mai multe etape, :i n acele situa9ii cnd debitul r8mas pe ru este mai mare, pentru a preveni tulburarea excesiv8 a apei, astfel fiind asigurat8 una dintre condi9iile de baz8 pentru supravie9uirea :i reproducerea speciilor de pe:ti prezen9i; o Vor fi excluse :i evitate ac9iunile tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra rului n perioada prim8verii (aprilie :i mai) :i a nceputului verii (iunie), ct :i la sfr:itul toamnei (15 octombrie-decembrie), pentru a nu deranja pe:tii n perioada de reproducere; o Vor fi luate m8suri de protec9ie mpotriva polu8rii rului, o aten9ie special8 trebuie acordat8 polu8rii cu carburan9i :i lubrifian9i; o Pentru a preveni poluarea rului, lucr8rile vor fi proiectate n a:a fel nct utilajele folosite s8 p8trund8 de ct mai pu9ine ori n ru, pentru a preveni poluarea acestuia, ct :i deranjarea comunit89ilor de ihtiofaun8 prezente; o Se vor restrnge la minimul posibil suprafe9ele acvatice perturbate de utilajele folosite; o Drumurile de acces vor fi proiectate n a:a fel nct n cazul unei viituri mari s8 nu fie inundate de ru, pentru a preveni poluarea acestuia prin carburan9ii scur:i din utilajele de lucru; o Organiz8rile de :antier se vor reglementa distinct, att din punct de vedere al protec9iei mediului, ct si din punct de vedere al gospod8ririi apelor; o Se vor lua m8suri de prentmpinarea devers8rilor de substan9e cu poten9ial toxic sau mutagen (ape menajere, ape tehnologice, carburan9i, uleiuri, detergen9i, etc.); 24

o Apa menajer8 rezultat8 de la grupurile sanitare va fi colectat8 :i evacuat8 ntr-un bazin vidanjabil; o Se va interzice circula9ia autovehiculelor n afara drumurilor trasate pentru func9ionarea :antierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice) pentru a nu deranja comunit89ile de ihtiofaun8; o Se va interzice sta9ionarea :i sp8larea autovehiculelor n ru sau cu ap8 din ru pe lng8 acesta; o Se va interzice repara9ia utilajelor :i mijloacelor de transport n afara incintelor specializate legale cu excep9ia situa9iilor de necesitate n acest ultim caz cu luarea tuturor m8surilor de diminuare a impactului activit89ii respective; o Lucr8rile de amenajarea albiilor se vor executa cu preponderen98 din materiale naturale existente n zon8;

4.6.

PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc. Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cernesti , sat Izvoarele, la o distan98 apreciabil8 de cele mai apropiate zone locuite. Nu se afl8 n apropiere obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc. 4.6.2. Lucrarile,dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si de interes public si national. Activitatea desf8:urat8 nu afecteaz8 a:ez8rile umane sau alte a:ez8ri de interes public si national.

4.7.

GOSPODARIREA DESEURILOR

4.7.1. De5euri rezultate n perioada de execu)ie.

n aceast8 etap8 se execut8 lucr8ri de decopertare, fundare, pozare conduct8 de aduc9iune :i lucr8ri de construc9ie cabana pastravar :i se estimez8 c8 vor rezulta urm8toarele categorii de de:euri: Yp;mnt din stratul vegetal Are un con9inut ridicat de material biodegradabil care se va decoperta de pe suprafata pe care se va amenajabazinele de pastrav. Decopertarea stratului vegetal :i orizontalizarea amplasamentului se realizeaz8 pe o suprafa98 relativ mica, cu utilaje specifice pentru s8pat :i nivelat. Volumul de sol vegetal decopertat va fi utilizat integral pentru nivel8ri n zone adiacente. Yp;mnt rezultat din s;p;turi pentru fundare: 25

Volumul de p8mnt rezultat din s8p8turi pentru fundarea capt8rilor se va utiliza pentru nivel8ri :i umpluturi n zonele adiacente. Volumul de p8mnt :i roc8 rezultat din s8p8turi pentru pozarea conductei de aduc9iune se va utiliza pentru nivelare :i taluzare. Volumul de p8mnt rezultat din s8p8turi pentru fundarea construc9iilor aferente bazinelor va fi sortat se va utiliza pentru nivel8ri :i umpluturi n zonele adiacente iar roca sortat8 va fi prelucrat8 n sta9ia mobil8 de concasare-sortare cu ob9inere de sorturi de agregate . YdeCeuri menajere-sunt strict legate de perioada de execu9ie a obiectivului :i se estimeaz8 la 1 kg/zi. YdeCeuri de ambalaje-provenite din ambalaje uzuale, stimate pe perioada execu9iei la cca 20 kg/lun8. Aceste de:euri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau hrtie :i se gestioneaz8 mpreun8 cu de:eurile menajere. De:eurile menajere :i de:eurile de ambalaje se vor stoca n recipien9i transportabili :i vor fi transportate la depozitul de de:euri menajere din zon8.

4.7.2. De5euri rezultate n perioada de func)ionare.

De:eurile rezultate n timpul func9ion8rii sunt de natur8 menajer8. De:eurile rezultate n pastravarie din amlaeje se depoziteaz8 n pubele, urmnd fluxul de eliminare a de:eurilor menajere din zon8 iar posibilele mortalitati vor fi depozitate in lazi frigorifice pana la sosirea echipei de ecarisaj.

4.8.

GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Nu se utilizeaz8 substan9e toxice sau periculoase. Nu rezult8 de:euri periculoase.

4.8.1. SubstanBe toxice Ci periculoase , produse,folosite Ci comercializate.

4.8.2. Modul de gospod;rire a substanBelor toxice Ci periculoase Ci asigurarea condiBiilor de protecBie a factorilor de mediu Ci a s;n;t;Bii populaBiei. Nu este cazul.

4.9.

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI :

Avnd n vedere aspectele dezvoltate n prezenta lucrare, :i anume: - lipsa evacu8rii de ape uzate tehnologice, att n perioada de construc9ie, ct :i n cea de exploatare; - utilizarea unei tehnologii eficiente din punct de vedere economic :i ecologic; - efectele indirecte pozitive ale investi9iei fa98 de emisiile de CO2; - anvergura relativ redus8 a investi9iei; - cantit89ile foarte reduse de poluan9i rezulta9i, att n perioada de construc9ie ct :i n cea de exploatare; - ncadrarea emisiilor de poluan9i n limitele admise; se consider8 c8 activitatea propus8 nu constituie surs8 semnificativ8 de poluare pentru zona de amplasare :i n consecin98 nu necesit8 monitorizarea.

26

4.10.

LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER :

Organizarea de santier se amplaseaza pe terenul pe care se executa pastravaria si consta in lucrari de terasamente nivelari teren, pregatire teren, amplasarea baracilor pentru materiale marunte, vestiare , apa, fosa vidanjabila. Conductele se depoziteaza insiruite pe traseul aductiunii.

4.11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTELOR LA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SAU LA INCETAREA ACTIVITATII :
4.11.1. Accidente si situatii de risc Cutremur : n conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului are urm8toarele caracteristici seismice : - coeficient de seismicitate : Ks = 0,08 - perioad8 de col9 : Tc = 0,7 s - gradul seismic echivalat : 7 (zona F). Construc9iile s-au proiectat astfel nct s8 fac8 fa98 solicit8rilor ap8rute n caz de cutremur. Inunda ii : Priza de ap; Priza de ap8 este proiectat8 s8 fie construit8 n albia minor8 a cursului de ap8 Valea Bloaja. Conform proiectului, aceasta nu va constitui un factor agravant n cazul viiturilor mari, deoarece nu va obtura curgerea liber8 a apei n astfel de situa9ii fiind proiectata pentru debite cu asigurare de 1% si 5%. Pe de alt8 parte, debitele maxime viiturile nu vor afecta func9ionarea prizei. Secet : Nu exist8 riscuri poten9iale datorate situa9iilor de secet8. Alunec ri de teren : n zona amplasamentului pastravariei sau a prizei de apa nu s-au semnalat alunec8ri de teren.

4.11.2. Inchidere / dezafectare / demolare investitie

Investia este programata sa functioneze in parametri si conditii normale timp de cel putin 30 ani. Din anumite cauze sau conditii daca se impune dezafectarea obiectivului propus dac8 va fi necesar acest lucru se va face cu respectarea legisla9iei n vigoare, dup8 ob9inerea autoriza9iilor :i avizelor necesare ( P.A.D. ). Lucr8rile de dezafectare, reabilitare a terenului :i reconstruc9ie ecologic8, vor parcurge urm8toarele etape : o oprirea aliment8rii cu ap8 a bazinelor; o golirea de ap8 a conductei de aduc9iune; o demolarea/dezafectareabasinelor de crestere si a bazinelor de decantare, a construc9iei de captare :i aduc9iune a apei, a celorlalte construc9ii de amenajare care compun investi9ia; o reabilitarea terenului aferent construc9iilor, prin aducerea lui la starea ini9ial8, inclusiv recultivarea (nierbarea); o valorificarea materialelor rezultate din demol8ri. 27

Ca urmare a lucr8rilor de dezafectare :i reconstruc9ie ecologic8, nu vor rezulta produse ori de:euri cu con9inut de poluan9i periculo:i care ar putea afecta semnificativ starea factorilor locali de mediu.

4.12. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu, supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului. Detaliile privind monitorizarea se vor stabili prin procedura de autorizare a obiectivului.

INTOCMIT, Ing. GRIGORE PETRUT

28