S.C. TURIST SUIOR S.R.L.

BAIA - SPRIE

MEMORIU TEHNIC
PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

CAPTARE APA - AMENAJARE PASTRAVARIE SI IMPREJMUIRE

Jud. MARAMURES

2011

CUPRINS
A) PISE SCRISE
1. DATE GENERALE............................................................................................. 5 1.1 Denumirea obiectivului............................................................................ 5 1.2. Localizarea obiectivului................... ................................................... .5 1.3 Beneficiarul investitiei............................................................................. .5 1.4. Proiectant general............................................................................... ..5 CARACTERIZARE ZONA DE AMPLASAMEN................................................. .6 2.1. Date hidrologice ale amplasamentului.....................................................6 2.2. Date geologice de baza................................................................... ....... 6 2.3. Date topografice de baza............................................................... ........ 8 DESCRIRTE PROIECTULUI..............................................................................8 3.1.Profilul si capacitatea investitiei......................................................................8 3.1.1. Priza de apa........................................................................9 3.1.2. Bazinul de decantare si linistire..........................................9 3.1.3. Aductiunea principala ...............................................10 3.1.4. Bazinul de decantare si distributie....................................11 3.1.5. Bazine pentru crestere a puietului ....................................11 3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului.......................11 3.1.7. Bazine circular pentru cresterea pastravului.....................11 3.2.Informatii privind productia si resursele necesare.............................................12 3.2.1. Popularea pastravariei......................................................13 3.2.2. Hranirea pestilor....................13 3.2.3. Compozitia hranei...14 3.2.4. Repopulari ulterioare..........15 3.2.5. Stabilirea necesarului de apa...............17 3.3. Necesitatea investitiei......17 3.4. Localizarea proiectului.....17 3.5. Caracteristicile impactului potential..........18 3.6. Impactul potential, inclusive cel transfrontalier asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 18 3.6.1. Apa .....18 3.6.2. Aerul........19 3.6.3 Solul .........19 3.6.4. Biodiversitatea....20 4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU...................................................................21 4.1. Protectia calitatii apelor.....................................................................................21 4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.........21 4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate...21 4.2. Protectia aerului................................................................................................22 4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti ..............................................22 2

2.

3.

4.2.2. Instalatii de retinere si dispersie de poluanti in atmosfera.................22 4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.......................................................22 4.3.1. Surse de zgomot si vibratii ..........................................................23 4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor ..........................................................................................24 4.4. Protectia solului si subsolului............................................................................23 4.4.1. Surse de poluanti pentru sol si subsol ...............................................23 4.4.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului...................23 4.5. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice......................................................24 4.5.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect............24 4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate.............................................24 4.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public......................25 4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional.......................................................25 4.6.2. Lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si de interes public si national ..........................................................................................25 4.7. Gospodarirea deseurilor...................................................................................25 4.7.1. Deseuri rezultate in perioada de executie ....................................25 4.7.2. Deseuri rezultate in perioada de exploatare ....................................26 4.8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..............................................26 4.8.1. Substante toxice si periculoase, produse, folosite si comercializate.....................................................................................26 4.8.2. Modul de gospod9rire a substan:elor toxice ;i periculoase ;i asigurarea condi:iilor de protec:ie a factorilor de mediu ;i a s9n9t9:ii popula:iei ...........................................................................................26 4.9. Prevederi pentru monitorizarea mediului .........................................................26 4.10. Lucrari nevesare organizarii de santier .........................................................27 4.11.Lucrari de refacere a amplasamentelor la finalizarea investitiei. Accidente sau incetarea activitatii.................................................................................................27 4.11.1. Accidente si situatii de risc .........................................................27 4.11.2. Inchidere, dezafectare, demolarea investitiei...................................27 4.12. Prevederi pentru nmonitorizarea mediului ..............................................28

B) PISE DESENATE Plan de incadrare in zona Plan de situatie ampasare bazine pastravarie Plan de situatie priza de apa si dazin decantor Bazin decantor (denisipator) Bazin decantor sectiuni Bazin decantor si bazin de distributie Bazin pentru puiet Bazin de crestere Bazin circular fatada vest Bazin circular Captare apa - sectiuni B) PISE ANEXATE Certificat de urbanism Certificat de inregistrare fiscala Aviz de la serviciu de gospodarire a apelor Aviz amplasament Electrica ......... ......... ......... ......... ........ ......... ......... ......... ......... ......... ......... plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa plansa A0 A0-1 A0-2 A1-0 A1-1 A2-0 A3-0 A4-0 A5-0 A5-1 A6-0

DENUMIREA OBIECTIVULUI : " CAPTARE APA - AMENAJARE PASTRAVARIE Si IMPREJMUIRE jud.MARAMURES AMPLASAMENT COMPLEX TURISTIC SUIOR JUD. MARAMURES TITULAR : S.C. TURIST SUIOR S.R.L. BAIA SPRIE forma de proprietate : privata profil de activitate cod CAEN C.U.I. nr. R.C. sediu principal MM

: : : : : : : : : : :

hoteluri si alte facilitati de cazare 5510 RO12510917 J24/714/1999 Baia Sprie, str. G.Cosbuc Nr. 121 , jud. 35100 MIRCEA COZA +40 262-262080; +40 262-2614854 +40 262-261484 Banca BCR Suc. Baia Sprie RO14 RNCB 0183 0120 3204 xxxx

cod postal administrator tel. fix fax. banca IBAN

PROIECTANT GENERAL: S.C. CONSCTRUCT NC S.R.L. BAIA MARE Str. MARASESTI, NR 25/25 BAIA MARE MARAMURES Tel : 0748-113940 Reg.c. J24/ 318/ 2004 C.U.I. RO 16183184 pers.contact. ing.Grigore Petrut
5

2. CARACTERIZAREA ZONEI AMPLASAMENTULUI 2.1. Date hidrogeologice ale amplasamentului

Mun ii Guti dispun de o re ea hidrografic9 dens9 datorit9 suprafe ei extinse a zonelor imp9durite i precipita iilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apar in bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului i Some ului. Sistemul hidrografic al Tisei dreneaz9 apele din partea nordic9 i estic9 a masivului, att prin intermediul unor afluen i (Iapa, S9sar9u, Baia, ugatagul Mare), drennd n special marginile Mun ilor Guti, ct i prin intermediul Marei i S9pn ei, dou9 dintre principalele ruri din perimetrul masivului. Cavnicul, ce constituie limita de sud-est a masivului, izvor9 te de sub Pasul Neteda i strabate Mun ii Guti pn9 n satul urd ti. Strnge apele dintre creasta nalt9 a Gutiului i Vf. Mogo a, cu debite ridicate datorit9 precipita iilor abundente din acest sector. Firiza, cel mai important afluent al Sasarului, se formeaz9 prin unirea apelor Sturului cu ale Blidarului. n aval, prime te numero i afluen i cu debite bogate: Pistruia, Frantu ca, Valea Neagr9, Valea Roman9, Valea Jidovoaia. Ca rezultat al activit9 ii postvulcanice, mofetice, s-au format numeroase izvoare de ap9 mineral9 (denumite de localnici borcuturi), cu o distributie extrem de neuniform9, acestea fiind concentrate n zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale apar in partea vestic9 a muntilor Guti, n zona Certeze (Borcutul Tlharilor, Cicic, Apollo), Negre ti (Poptileni, Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna- es, B9ile Puturoasa. n partea sudic9 avem izvorul din cartierul Valea Borcutului al municipiului Baia Mare, apele mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la Firiza, apa mineral9 ce deverseaz9 din forajul s9pat pe Valea Creanga Pustie, Borcutul Chiuzb9ii, izvorul de pe Valea Borcutului-Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite n scop balnear la B9ile D9ne ti.

2.2.Date geologice de baza

Din punct de vedere geografic, Complexul Turistic Suior, este situat in partea nordestica a Depresiunii Baia Mare, in zona de contact cu Muntii Gutii, care este o zon cobort cu altitudinea medie de 200m. Situat n partea de vest a judetului depresiunea se limiteaz la est si nord cu Muntele Guti, n sud-est se deschide spre Depresiunea Copalnicului, spre sud limita fiind format de masivul cristalin Preluca, iar spre vest de Culmea Codru. Fundamentul cristalin n aceast zon este format din sisturi cuartitice si cloritosericitoase aparinnd Seriei de Preluca. Sedimentarul preneogen apartine unittii flisului transcarpatic si este constituit din depozite paleogene dispuse n pnze de sariaj cu grosimi de peste 1000m. Ele sunt reprezentate prin depozite de flis grezos atribuite Pnzei de Petrova ( Sandulescu 1986). Molasa neogen este reprezentat prin depozite terigene si vulcano - sedimentare, care pe baza continutului de faun si microfaun au fost atribuite Badeninului, Sarmatianului si Pannonianului. Apar pe suprafete mai extinse pe rama sudic a eruptivului neogen (depresiunea Baia Mare) si sunt constituite din: conglomerate, gresii, marne, argile, secvente vulcano-sedimentare. Sedimentul cuaternar specific l formeaz depozitele deluvial-coluviale cu blocuri de andezite care debordeaz versantul de nord est al masivului eruptiv Baia Mare, versantul de nord al crestei muntelui Guti si corpul subvulcanic Satra. 6

Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice ale terenului au fost executate sondaje geotehnice cu penetrometru dinamic mediu DPM. Coloana litologic are urmtorul profil fat de cota terenului natural: S 107-11 +/-0,00 -1,00 m mil si nisip -1,00 -2,00 m argila prafoasa, plastic consistenta -2,00 -3,90 m praf argilos si frg. andezit NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0,10m. S 108-11 +/-0,00 -1,20 m mil si nisip -1,20 -2,00 m argila prafoasa, plastic consistenta -2,00 -2,20 m frg. andezit si argila nisipoasa NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0,10m. S 109-11 +/-0,00 -1,70 m mil si nisip -1,70 -2,30 m argila prafoasa, plastic consistenta -2,30 -2,50 m praf argilos si frg. andezit NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0,30m.

Din punct de vedere al protectiei seismice, Normativ P 100-1-2006, zona statiei de pompare are valoarea de virf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani ag= 0,12g si perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.

Adncimea de nghet, STAS 6054 - 77, este de -1,00m fat de cota terenului.Conform Normativ N.E. 0001-96 (fost P70-76) la fundarea pe P.C.U.M., (cazul
regiunii Baia Mare) se va tine cont de urmatoarele recomandari: - adincimea de fundare de cel putin 1,50m, masurata de la cota trotuarului, in scopul evitarii fundarii in zona cu variatii mari de umiditate pentru pamant; - latimea excavatiilor pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu circa 40-50cm mai mare decit latimea fundatiei respective, sporul de latime dindu-se catre exterior; - sub talpa fundatiei se va prevedea un strat de cca. 5cm grosime de nisip grauntos curat; imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber intre fundatie si peretele sapaturii se umple cu pamint stabilizat; - pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere ce pot sa apara in fundatii se prevad centuri de beton armat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se realizeaza, de regula, cu o latime de 15-20cm, din beton C12/15 si armate simetric cu minim 4L12 mm din OB37; - se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si indepartarea apei din vecinatatea cladirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigole, etc.; - apele meteorice trebuie evacuate cit mai departe de constructie, prin rigole speciale pravazute in acest scop; se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa in conditii mai bune; - trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1,00m si se prevede cu o panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20cm de pamint stabilizat si se prevede la margine cu pinten de 20x40cm; - proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate in timpul executiei; 7

Astfel se recomanda ca: - executarea constructiei sa se faca pe cit posibil intr-un anotimp in care nu sunt de asteptat variatii mari ale umiditatii pamintului si anume primavara sau toamna. - locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea sapaturilor asfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice - turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se modifica umiditatea terenului de fundare

2.3.Date topografice de baza

Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC TURIST SUIOR SRL. Suprafata lotului de teren pe care se amplaseaza priza de captare a apei, bazinul de decantare, bazinul de linistire si distributie precum si bazinele de puiet si crestere a pastravilor este de 112.466 mp si este inscrisa in CF 3272, nr. cadastral 3339. Bazinul de crestere circular a pastravilor, se va amplasa in apropierea complexului Suior pe un teren inscris in CF 3273 Baia Sprie, nr. topograpic 3340 in o suprafata de 40827mp,.

3. DESCRIEREA PROIECTULUI
Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC TURIST SUIOR SRL. Suprafata lotului de teren pe care se amplaseaza priza de captare a apei, bazinul de decantare, bazinul de linistire si distributie precum si bazinele de puiet si crestere a pastravilor este de 112.466 mp si este inscrisa in CF 3272, nr. cadastral 3339. Bazinul de crestere circular a pastravilor, se va amplasa in apropierea complexului Suior pe un teren inscris in CF 3273 Baia Sprie, nr. topograpic 3340 in o suprafata de 40827mp. Proiectul si propune s9 mbun9t9teasc9 potentialul turistic al zonei si sa creeze o noua atractie turistica. Prin lucrarile care se vor realiza se va decolmata si modernizare o amenajare deja existenta, se va valorifica terenul si se va imbunatati aspectul peisagistic al zonei.

3.1. PROFILUL SI CAPACITATILE INVESTITIEI

Amenajarea Pastravariei Suior, este o insiruire de constructii civile care impreuna asigura conditii optime de crestere si dezvoltare a populatiei piscicole. Componentele principale ale amenajarii pastravariei sunt : priza de apa; bazin de decantare si de linistire; aductiunea principala; bazin de decantare si distributie; bazine de crestere a puietului; bazin dreptunghiular pentru cresterea pastravului; bazin circular pentru cresterea pastravului; Investia propusa incepe in partea din amonte unde se va amplasa captarea formata din priza de apa, bazinul de decantare (denisipator). Priza de apa are rolul de a capta 8

debitul de apa necesart din Valea Slipului prin intermediul unui gratar asezat pe coronamentul prizei. Debitul captat este transferat printr-o conducta in bazinul de decantare si linistire, (denisipator) cu rolul de a filtra apa de materialul solid tarat si captat odata cu apa. Periodic denisipatorul este curatat, de obicei dupa eventuale viituri. In continuare apa curatata de materialul solid, este transportata in aval catre amenajarea bazinelor piscicole, printr-o conducta de diametru Dn=250 mm, ingropata pe o lungime de aproximativ 550m. Prin intermediul aductiunii apa ajunge intr-un bazin de decantare secundara si distributie. Din bazinul de distributie, in functie de debitul de apa disponibil, apa este transportata cu ajutorul instalatiei de alimentare, la bazinele de puiet si bazinele de crestere. Apa evacuata din fiecare bazin, este preluata de instalatia de colectare si transportata intr-un colector principal de unde va fi preluata de raul Sasar. Pentru protejarea lucrarilor in zona amenajarii prizei de apa si a bazinelor de crestere se prevad lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor . 3.1.1. Priza de apa

Priza de apa se face la cota 743m in amonte pe valea Slipului si este transportata la bazinele de pastrav (cota 690) prin intermediul unei conducte cu diametrul Dn=250mm. Priza de captare cu prag deversor transversal si priza pe coronament (PRIZA TIROLEZA) proiectata, permite captarea celor mai mici cursuri de apa, de mare altitudine. Aceste constructii sunt relativ simple, care nu modifica substantial cursurile de apa si pot functiona chiar in lipsa personalului de exploatare. Priza de pe coronamentul pragului deversor este la cota maxima a deversorului. Gratarul prizei de apa se realizeaza astlel incat sa aiba posibilitarea scoaterii lui din locas pentru curatare si va avea o inclinare de 1/5 spre aval pentru a permite trecerea usoara a aluviunilor grosiere si o curatire hidraulica permanenta. Prag deversor cu priza pe coronament: L = 3,0 m, b=0,50 m, lumina intre bare = 15mm, grosimea barelor 20 mm . In general, captarea impreuna cu echipamentele sunt concepute sa actioneze in regim automat, pentru a nu exista personal permanent la captare, Periodic si dupa fiecare viitura personalul de deservire va verifica starea gratarului. Pentru protectia captarii si dirijarea curentului de apa se recomanda amenajarea malurilor cu ziduri de sprijin , in amonte pe o lungime de aproximztiv 15 m pana pa podetul existent cu care se vor racorda iar in aval pe o lungime de cel putin 10 m . 3.1.2. Bazinul de decantare si linistire

Canalul colector a prizei este racordat la un bazin de linistire si decantare, aflat in imediata apropiere a prizei, care are o capacitate proiectata de 38 mc de apa. Dimensiunile de gabarit ale bazinului sunt L=12,50 m, l= 2,70 m si o inaltime h= 2,30m iar partea superioara a bazinului este cu 0,40 m deasupra solului pentru a impiedica colmatarea bazinului cu aluviuni . Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30 cm, si o inclinatie de 1% dinspre intrare catre evacuare. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm si sunt turnati din beton armat cu plase de otel. In interiorul bazinului se construiesc 4 pereti de beton armat (cu grosime de 20 cm), dispusi astfel incat sa creeze sicane care sa permita decantarea nisipului si sa reduca viteza apei. 9

In partea din aval a bazinului sunt proiectate doua compartimente a cate 1 mp fiecare, legate de restul bazinului prin intermediul unor vanete, cu rol de a distribui deditul de apa din bazin. Unul din compartimente va conduce apa catre conducta de aductiune, iar al doilea compartiment va redirectiona surplusul de debit inapui in albia vaii Slipului prin intermediul unei conducte de golire si spalare a bazinului cu diametru Dn = 250 mm. Pentru a proteja bazinul in anotimpul rece si pentru o protectie mai buna impotriva colmatarii cu frunze de copaci se impune, acoperirea acestuia cu dulapi de rasinoase de 5 cm , incadrati in rama de otel. Pentru a diminua accesul in perimetru prizei de apa si a bazinului de decantare, in scopul prevenii eventualelor accidente ale faunei din zona, se va realiza un gard de protectie din panouri bordurate montare pe stalpi metalici. 3.1.3. Aductiunea principala

Aductiunea principala a amenajarii Pastravarie Suior cu o lungime totala de 550 m, este executata ingropat paralel cu drumul forestier existent in zona, drum ce se afla pe proprietatea beneficiarului. Conducta de aductiune se executa din teava de polietilena de inalta densitate tip PE-HD cu diametrul nominal Dn = 250 mm, PN 10 bar si SDR 17,6. Conducta de apa se va monta ingropat sub adancimea de inghet H=1,00 m, masurata de la cota trenului finit la generatoarea superioara a conductei Cateva caracteristici ce au influentat alegerea conductelor: Materiale cu durata indelungata de viata - nu necesita captusire, dublare, protectie catodica, invelire sau alte forme de protectie impotriva coroziunii Caracteristici hidraulice esentiale constante in timp Caracteristici ale produsului constante si unice in conditii climaterice extreme de caldura si ger. Pierderi de presiune reduse datorita suprafetei interioare netede. Spre deosebire de alte materiale corozive, rugozitatea suprafetei interne a conductelor nu se modifica in timp deoarece conductele din PE HD nu prezinta coroziune. Presiunea datorita loviturii de berbec cu aproximativ 50% mai mica, in comparatie cu conductele din fonta ductila sau din otel in conditii asemanatoare. Instalare si manipulare usoara si economica chiar pe teren dificil datorita greutatii reduse ( aprox.1/4 fata de conductele de otel si 1/10 fata de cele din beton) si a mufelor cu garnituri pre-asamblate Mufe cu dimensiuni exacte cu garnituri flexibile ce faciliteaza o instalare usoara, evitandu-se astfel infiltratiile si exfiltratiile Nu necesita verificari ale coroziunii. Costuri de intretinere scazute. 3.1.4. Bazinul de decantare si distributie

Conducta de aductiune ajunge la cota 690 unde se afla amplasata amenajarea piscicola. Prin intremediul unui camin de vane se realizeaza alimentarea bazinului de decantare si distributie. Bazinul de decantare si distributie are dimensiunile de gabarit L=8,25 m, l = 3,00 m iar inaltimea la intrare de H = 2,40m. n partea superioara este cu 0,30 m deasupra solului. Fundul bazinului are o panta de 2% orientata in sens invers curgerii apei, ceea ce conduce la depozitarea sedimentelor in zona de intrare a apei. Pentru curatirea bazinului se va oprii alimentarea cu apa de la caminul aflat inaintea intrarii in decantor. In parte superioara a peretelui lateral la cel putin 60 cm sub nivelul terenului se va lasa un gol de 10

diametru D= 200mm pentru evacuarea surplusului de apa din bazin. Apa evacuata prin preaplin este transportata prin tub PVC catre colectorul principal de unde ajunge in raul Sasar. Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 25 cm. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm, turnati din beton armat cu plase de otel. In partea din aval a bazinului este construit un camin de distributie ce face corp comun cu bazinul de decantare. Din bazinul de decantare printr-o conducta de diametru D= 250 mm se alimenteaza un distribuitor, care prin intermediul vanelor repartizeaza debite diferentiate bazinelor de puiet si bazinelor de crestere. 3.1.5 Bazine pentru cresterea puietului Se vor construi 2 bazine din beton grupate, fiecare a cate 10 m2, ce au urm9toarele dimensiuni : lungimea = 10 m, l9:imea bazinelor 1.0 m, Adncimea apei la alimentare de 0.5-0,9 m si adncimea apei la ie;ire de 0.70-1,1 m. Unul dintre bazine se foloseste ca bazin carantina, pentru puietul adus in unitate cu scopul repopularii. ntregul contur al bazinelor este prev9zut cu o suprain9l:are de 0.4 m de la nivelul apei necesar9 pentru men:inerea puie:ilor n bazine ;i pentru protec:ie la eventualele cre;teri ale nivelului apei . 3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului Pentru cre;terea p9str9vului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni diferen:iate, corespunz9tor stadiilor de dezvoltare a p9str9vilor ;i n func:ie de amplasament, astfel: - bazine pentru cre;terea p9str9vilor - 2buc.cu L= 15m, l= 7,5m, cu luciul de ap9 de 112,5m2 /bazin, in total 225 m2 la cele 2 bazine si un volum de 416,25 mc. Adncimea apei in bazinele dreptunghiulare, poate varia in functie de anotimp intre 0.80 1,30m la intrare si de 1.2 1,60m la ie;ire. Pe ntregul contur al bazinelor este prev9zut9 o supran9l:are de 0.4 m . Pentru construirea bazinelor se vor turna fundatii continue prevazute cu centuri din beton armat. Peste fundatii se vor turna radierii bazinelor din beton armat cu grosime de 25 cm, a caror panta este de 2% dinspre alimentare spre evacuare, fapt ce conduce la o inaltime variabila cuprinsa intre 1,70 ~ 2,00 m. Pereti bazinelor au grosimea de 25 cm, sunt de tip diafragma, turnati din beton armat cu plase de otel. La extremitatea bazinului spre evacuare, se construieste un camin de evacuare, ce face corp comun cu bazinul prin intermediul a doua randuri de vanete ce au rol de reglare a nivelului de apa din bazin precum si rol de reglare a debitului de apa ce trebuie evacuat. Acest ansamblu de vanete si camin de evacuare poarta denumirea de calugar. Conducta de evacuare ce conduce apa spre colectorul principal are diametrul Dn = 250mm. 3.1.7. Bazin circular pentru cresterea pastravului Bazinul circular are rolul de a prelua cantitatea de pastrav nevalorificata din bazinele dreptunghiulare care la un momendat trebuie repoulate cu puiet aflat in diverse stadii de crestere. 11

Acest bazin circular are un diametru de 13 m, luciu de apa de 132,66m2 iar adancimea poate varia in functie de anotimp intre 0.80 1,10m la intrare (la marginea bazinului) si de 1.10 1,40m la ie;ire(in centrul bazinului). Pe ntregul contur al bazinelor este prev9zut9 o supran9l:are de 0.4 m . Golirea bazinului se face central prin intermediul unei conducte de diametru D = 200 mm. Pe traseul conductei de golire intre bazin si colector se intercaleaza un calugar ce va regla atat debitul ce trebuie evacuat cat si nivelul apei din bazin. Constructia bazinului se face pe un radier general, de forma circulara, din beton armat, care la periferie are o grosime de 50 cm iar in centru o grosimea de 25 cm. In acest mod se realizeaza o panta radiala de la extremitate spre centru de 5%, panta ce ajuta la evacuarea apei din bazin. Peretele bazinului este de tip diafragma, turnat din beton armat cu plase de otel, a carui grosime variaza de la 50 cm la baza si 25 cm in partea superioara .

3.2.Informatii privind productia si resursele necesare

Piscicultura este o industrie versatil9 ;i flexibil9, care cuprinde o gam9 larg9 de metode concepute pentru a satisface diverse nevoi precum ;i de a satisface scopuri diferite. Proiectul care urmeaza sa se implementeze, are la baza o piscicultura extensiva, pe un luciu de apa, de mica dimensiune. Scopul acestei investitii este de a aduce un punct de atractie zonei si de a asigura necesarul de pastrav de consum din cadrul complexului turistic. Cauzele care au determinat trecerea la cre;terea artificial9 a salmonidelor sunt cerin:ele crescnde de pe;te pe pia:a intern9 ;i extern9, ca ;i necesitatea tot mai imperioas9 de repopulare a apelor de munte, pentru satisfacerea solicit9rilor unui num9r tot mai mare de pescari sportivi. Acvacultura se efectueaz9 la niveluri diferite de activitate; variind n m9rime de la o exploata:ie pentru hobby, pentru uz personal sau comunitar, la o societate comercial9 de mare dimensiune. Diferentele dintre piscicultura intensiva si extensiva sunt prezentate in tabelul de mai jos: Piscicultura intensiva Lucrativa, productivitate mare la hectar Productii mari Popularea se face cu specii selectate, de mare productivitate Hranire artificiala cu retete speciale Control total al conditiilor din mediul de cultura Piscicultura extensiva Fara aport mare de munca umana, productie modesta Sporuri mici de productie la costuri scazute Popularea se face cu specii native specifice zonei Hranire naturala sau artificiala Conditii de mediu de cultura nemonitorizate

Pentru pastravaria Suior propunem varianta a respectiv 20.000 puieti cu varsta de 5 6 luni pentru un maxim de 2,5 t de pastrav de consum. Pentru mentinerea capacitatii de productie pe fiecare primavara se vor repopula bazinele de puiet cu aceasi cantitate. 12

Pentru asigurarea primenirii apei, dupa umplerea bazinelor se va asigura un debit de alimentare (respectiv evacuare) de minim 0,25 l/s.

3.2.1. Popularea pastravariei. Popularea pastravariei se va face in primavara anului urmator. Speciile cele mai valoroase din punct de vedere comercial sunt pastravul curcubeu si pastravul fantanel. Specia cu care se populeaza pastravaria este pastravul curcubeu datorita capacitatii de adaptare la variatii mari de temperatuta si la rezistenta lui mare la grade mici de oxigenare a apei cauzata de debitul mic de care dispune pastravaria. Pastravul curcubeu este o specie originar9 din America de Nord, se deosebe;te de pastravul de lac prin lipsa petelor ro;ii de pe flancuri ;i frecven:a mai mare a petelor ntunecate ;i rotunde. Dintre numeroasele rase cunoscute n zona de origine, n Europa sau introdus dou9: irideus ;i shasta, prima avnd 120-130 solzi, iar a doua 135-145 solzi pe linia lateral9. Exemplarele din :ara noastr9 au caracteristici ce se apropie mai mult de irideus, fapt pentru care-l vom prezenta doar pe acesta. 3.2.2. Hranirea pestilor n procesul de cre;tere se pot sistinge dou9 etape: cre;terea puie:ilor ;i cre;terea adul:ilor pentru consum. Un rol hot9rtor n aceste procese l are hrana. Trebuie s9 avem n vedere c9 hrana care se administreaz9 trebuie s9 ndeplineasc9 anumite calit9:i pentru a satisface nevoile pe;telui sau alevinilor. In acest sens pentru hranirea am optat pentru hrana granulata Aller 45/15 a carui fisa tehnologica se va atasa documentatie ca anexa nr. 2 . Hr9nirea p9str9vului curcubeu din bazine este una din problemele cele mai importante n procesul de produc:ie. Folosindu-se particularit9:ile legate de cre;terea sa mai rapid9 ;i faptul c9 se hr9ne;te ;i n timpul iernii, el poate fi valorificat ncepnd cu vrsta de 18 luni. Hrana const9 in principal din de;euri de abator, carne de cal, peste oceanic, f9inuri vegetale, de carne sau de oase, drojdie de bere furajer9 ;i vitamine (A, B, C). Hrana administrat9 const9 din combina:ii executate dup9 diferite re:ete pentru diferite stadii de crestere. Hrana granulat9 este produs9 de obicei i, pe trei categorii de dimensiuni: - pentru alevini ;i puie:i de l an: - pentru vrste ntre l-2 ani - pentru p9str9vii peste 2 ani. Ca atare, un rol nsemnat se va acorda ;i n viitor hranei granulate care, pe lng9 unele facilit9:i, va asigura o cre;tere sensibil9 a produc:iei. Randamentul pe care l asigur9 hrana granulat9 indigen9 este de l kg p9str9v produs din (2,8) 3,0 kg hran9 granulat9, fa:9 de hrana tradi:ional9 care are un randament de l la 6 (8). Hrana se va distribui la ore fixe, de mai multe ori pe zi, n por:ii mici, pn9 ce se remarc9 faptul c9 nu mai este consumat9. La l 000 kg p9str9v se administreaz9 zilnic 5-10 kg hran9 n lunile cu nghe:, 20 kg n lunile r9coroase ;i 70-100 kg n lunile optime pentru hr9nire (vezi tabelul 43). Administrarea hranei se va face ;i n func:ie de temperatura apei, :inndu-se seama de recomand9rile date n tabelul 1. Tabel 1 : Administrare kg de furaj pe zi la 100 kg de peste
LUNGIME [ cm ] GREUTATE [ mm ] DIMENS. IN [ gr. ] TEMPERATURA APEI

10

12

14

16

18

13

15 - 21 19 - 35 32 - 47 45 - 56

40 -200 100-500 300-1200 1000-2000

XS S M L

0,9-0,7 0,7-0,5 0,5-0,4 0,4-0,3

1,1-0,8 0,9-0,6 0,6-0,5 0,5-0,4

1,3-1,1 1,1-0,7 0,7-0,5 0,6-0,5

1,5-1,2 1,3-0,9 0,9-0,6 0,6-0,5

1,7-1,4 1,5-1,1 1,1-0,7 0,7-0,6

2,0-1,6 1,7-1,3 1,3-0,8 0,9-0,7

2,3-1,9 2,0-1,5 1,5-1,1 1,1-0,9

2,4-1,9 2,0-1,5 1,5-1,1 1,1-0,9

2,4-2,0 2,1-1,5 1,5-1,1 1,2-0,9

Administrarea corespunzatoare a furajului asigura performante de crestere rezonabile de 18 -25 cm lungime si o greutate medie de de 200-250 gr/ pastrav , dupa un ciclu de productie de 18 - 20 luni. 3.2.3. Compozitie Hrana granulate are urmatoarea compozitie; faina de peste, soia, proteina din mazare, faina de sange, grau, ulei de peste si uleiuri vegetale, minerale si vitamine. Vaorile nutritive sunt trecute in tabelul 2. Tabel 2
XS Proteina bruta % Lipide brute % NFE % Cenusa % Fibre % Energie bruta Kcal/MJ Energie convertibila Kcal/MJ 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2 S 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2 M 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2 L 45 15 21 8 2,5 4924 / 20.5 3887 / 16.2

Cantitatile de pe;te preconizate sa fie extrase dupa doi ani de la popularea cu puiet, este de 2,5 to. Energia electrica va fi folosita in perioada de realizare a imprejmuirii pentru sudarea elementelor metalice ale gardului si portilor de acces, iar in perioada de functionare nu va fi necesar iluminat artificial. Informatiile privind productia si necesarul resurselor energetice sunt cuprinse in Tabelul nr. 3 Tabelul nr. 3
Productie Cantitate Denumire anuala Resurse folosite in scopul asigurarii prooductiei Cantitate Furnizor Denumire anuala Energie electrica pentru pregatire si realizare imprejmuire Pescarie 2500 kg peste Motorina pentru mijloacele auto participante la amenajare 240 kWh ENEL ELECTRICA BANAT Statiile de distributie carburanti din zona

180 l

14

Desfasurarea activitatii dupa amenajarea pastravariei nu va necesita utilaje motorizate. In perioada de realizare a sistematizarii terenului si saparea fundatiilor se va folosi un exavator si un camion pentru transportul solului exavat pana la terenurile beneficiarului.

Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice necesare desfasurarii procesului de productie sunt prezentate in tabelul 4. Tabelul 4. - Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice
Locul de utilizare Clasificarea si etichetarea substantelor chimice Categorie P/N(periPericulozi Fraze de culoase) tate risc Nu e cazul _ _ Nu e cazul _ _ Nu e cazul _ Nu e cazul _

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic Stalpi metalici Plasa de sarma Porti Pastrav curcubeu

Cantitatea 54 buc 110 m 2 buc 200 kg

Amenajare imprejmuire Populare pescarie

3.2.4. Repopulari ulterioare Pentru a avea continuitate in procesul de crestere a pastravului bazinele de puiet se vor repopula in fiecare primavar9. Informa ii despre poluan ii fizici "i biologici genera i de activitatea propus# sunt cuprinse in Tabelul 5. ntre poluan:ii fizici ;i biologici la care se refer9 normativele n vigoare men:ion9m: Z zgomotul ;i vibra:iile ; Z radia:iile electromagnetice ; Z radia:iile ionizante ; Z poluarea biologic9 cu microorganisme, viru;i, bacterii, etc. Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care vor func:iona n perimetrul proiectat in timpul amenajarii pescariei: excavator, autobasculanta. Generarea zgomotului n timpul acestei activit9:i va fi de scurta durata (max. 8-10 saptamani), doar pana la realizarea bazinelor, consolidarea malurilor si indepartarea solului in exces. Se propune scurtarea cat mai mult a periodei de functionare a motoarelor. Acestea trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune, pentru a limita cat mai mult posibil zgomotele si vibratiile. Zona este insa oricum afectata de activitatea antropica asa ca nu se preconizeaza o amplificare semnificativa a nivelului zgomotului datorita activitatilor de amenajare a baltii. Prin realizarea ;i func:ionarea obiectivului nu se creeaz9 surse de poluare fizic9 ;i biologic9 deoarece o balt9 func:ioneaz9 ca un biofiltru natural, iar produsele rezultate din activitatera biologic9 a faunei ;i florei lacustre sufer9 un proces rapid de mineralizare care favorizeaz9 filtrarea apei pe vertical9 ;i orizontal9. Amenaj9rile piscicole vor fi ct mai naturale, cu respectarea regulilor ecologice, iar speciile de pe;ti se vor hr9ni cu vegeta:ie lacustr9. 15

Activitatea nu genereaza nici un gen de radiatii electromagnetice sau radiante Tabelul 5. Informa:ii despre poluarea fizic9 si biologica datorate amenajarii obiectivului :
poluare maxima permisa Poluare de fond Poluare calculata si produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Poluare de fond

Tipul poluarii

Surse de poluare

Numar surse de poluar e

Pe zona obiecti vului

Pe zonele de protec tie aferente

Pe zone rezide ntiale

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

exavator Zgomot transport Biologica Radiatie electromagnetica radiatie ionizanta _ _ _

1 1

65 dB 65 dB

50 dB 50 dB

55-65 dB 55-65 dB 55-65 dB

Utilizarea mijloacelor auto. cu amortizoare corespunza-toare de zgomot si vibratii

Avand in vedere ca conditiile de temperatura ale apei nu permit furajare excesiva in scopul cresterii rapide, nu exista pericolul de a avea concentratii mari ale azotului si fosforului in apa, elemente care pot fi initiatori de potentiale dezechilibre in aval de amenajarea proiectata. Furajarea suplimentara cu cereale nefermentate, f9inuri sau t9r:e in cantitati mai mari decat cele care se consumau de pesti puteau duce eventual la fermentarea resturilor ramase, reducand cantitatea de oxigen din apa iazului si implicit a apei care reintra in valea Slipului. Tabelul 6.Specificatii de mediu
XS N in substanta uscata % N in substanta uscata % Energie in sub. uscata Kcal/MJ 7,9 1,2 5381/22,5 S 7,9 1,2 5381/22,5 M 7,9 1,2 5381/22,5 L 7,9 1,2 5381/22,5

Tabelul 7. Impact de mediu

XS Rata de conversie Sedimente kg N total din care kg 1,1 123,4 49,2 S 1,1 123,4 49,2 M 1,1 123,4 49,2 L 1,1 123,4 49,2

16

N in fecale kg N in apa kg P total din care kg P in fecale kg

6,3 42,9 7,1 3,6

6,3 42,9 7,1 3,6

6,3 42,9 7,1 3,6

6,3 42,9 7,1 3,6

P in apa kg

3,5

3,5

3,5

3,5

Valorile sunt pentru o productie de 1000 kg peste, inainte de sedimentare, transformarea azotului sau alte procese de epurare a apei. 3.2.5. Stabilirea necesarului de apa. Debitul de ap9 necesar aliment9rii p9str9v9riei s-a stabilit n func:ie de suprafa:a bazinelor si consumurile specifice de ap9 pentru diversele stadii de dezvoltare realizate de p9str9vi, precum ;i de capacitatea de produc:ie (2,5 to). Experien:a n practica salmonicol9 autohton9 eviden:iaz9 un debit necesar pentru realizarea a 2.5 t p9str9v de circa 40l/s.

3.3. Necesitatea investitiei

Realizarea pastravariei, va crea o mbun9t9:ire a aspectului, posibilit9:ii ;i calit9:i vecinatatilor zonei din jurul complxului hotelier prin: - crearea unor bazine de crestere a pastravului dispuse in cascada , a unui bazin circular peste care se amlaseaza un foisor, - amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea ;i controlarea pescuitului ntr-un loc amenajat ;i prin oferirea unei posibilit9:i generoasede petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol. - crearea unui model local, prin management adecvat, prin bun9voin:9 ;i toleran:9 fa:9 de fauna s9lbatic9, totodat9 reevalu9rii concep:iei popula:iei locale fa:9 de valorile patrimoniului natural ;i necesitatea protej9rii acestora.

3.4. LOCALIZAREA PROIECTULUI

o Bazin hidrografic : o Denumire curs apa : o Cod cadastral : SOMES- TISA Valea Slipului I-1.002.15.00.00.0

Elementele amenajarii hidroenergetice se desfasoara in lungul paraului Valea Slipului, pe teritoriul aflat in proprietatea beneficiarului. Localitatile de pe traseul amenajarii din amonte in aval : o nu sunt localitati pe traseu Clasa de importanta si grad de asigurare Lucrarile se incadreaza, conform STAS 4273/ 83, in clasa a IV-a de importanta (lucrari definitive, principale). Conform STAS 4068 / 2 85, lucrarile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanta se dimensioneaza pentru inundabilitate la debitele maxime cu asigurare de 5% si se verifica pentru debitele maxime cu asigurare de 1%.

17

Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context frontalier ratificata prin Legea 22/2001. La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin : - plan de ansamblu sc. 1:25.000; - plan de situatie sc. 1:1000; - profile transversale sc 1:100/100;

3.5. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL

Etapele realiz;rii proiectului Pentru realizarea investi:iei, se estimeaz9 ca necesar9 o perioad9 de 8 luni, astfel: Proiectarea investi:iei, ob:inerea avizelor, acordurilor, autoriza:iei de construire; - organizarea de ;antier; - asigurarea utilit9:ilor:ap9, rezervor ape uzate, resurse energetice; amenajare platforme pentru materiale, utilaje, spa:ii de cazare, etc.; construc:ia obiectivului proiectat, n etape; ridicarea ;antierului; Procese cu impact asupra mediului n faza de exploatare Procesele cu impact poten:ial asupra mediului n faza de exploatare, sunt cele legate de diminuarea debitului pe albia cursului de ap9, ntre priza de ap9 ;i evacuarea in raul Sasar ;i se datoreaz9 restrngerii habitatului actual al florei ;i faunei acvifere specifice arealului afectat. Pentru evaluarea m9rimii impactului este necesar9 o analiz9 a debitelor cursului de ap9, pe parcursul unui an ;i a debitelor utilizate in pastravarie.

3.6 IMPACTUL POTEN=IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI >I M?SURI DE REDUCERE A ACESTORA
3.6.1. Apa

O schem9 a circuitului apelor n perioada de construc:ie este prezentat9 n continuare:

BAZIN DE AP= 1 m3

0,971 0,771
DU?URI, INST. SANITARE

0,1
SP=LARE UNELTE

0,1
PREPARARE MATERIALE

decantat 0 01 m3/zi Ape uzate menajere 0,9 m /zi

3

ap@ de sp@lare 0,09 m3/zi 18 BAZIN VIDANJABIL

Schema circuitului apelor n perioada de construc ie

In timpul executiei lucrarilor Lucrarile de amplasare a investitiei se vor realiza pe un teren liber de constructii la suprafata si in subteran. Pentru realizarea escavarii se va opri temporar orice sursa de apa catre bazinul vechi. Se considera ca in timpul realizarii proiectului nu se produce nici un impact asupra calitatii apei. In timpul functionarii In perioada de functionare a pastravariei exista o posibilitate minim9 ca sa se modifice debitele apei dupa parcurgerea amenajarii. 3.6.2. Aerul

n perioada de construc ie n perioada de construc:ie, sursele de poluan:i pentru aerul atmosferic vor fi cele mobile, respectiv autovehiculele ;i utilajele de transport, manipulare ;i ridicare specifice tehnologiei de construc:ii civile, cum ar fi: autocamioane, buldozere, excavatoare, etc. n perioada de exploatare n perioada de exploatare, nu exista nici un motiv sa fie influentata negativ calitatea aerului din perimetrul amplasamentului. 3.6.3. Solul

n perioada de construc ie Sursele poten:iale de poluare ale solului n perioada de construc:ie sunt : depozitarea pe sol a unor materiale, de;euri sau ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia; depunerea pe sol a poluan:ilor emi;i ini:ial n aer; defec:iuni ale mijloacelor de transport ;i construc:ie ce conduc la pierderi de produse petroliere (carburan:i sau lubrifian:i); deficien:e n sistemul de colectare ;i stocare a apelor uzate ce pot conduce la scurgeri cu efecte negative asupra calit9:ii solului; ploi toren:iale c9zute n perioada decopert9rii solului n zonele destinate construirii captarii si a bazinelor de crestere, cu efecte de eroziune sau alunec9ri de teren; antrenarea materialului escavat prin circula:ia mijloacelor de transport/ excavare. 19

Depozitarea temporara a unor materiale de construc:ie pe sol, dup9 cum ;i depunerile accidentale de carburan:i/ lubrefian:i datorate unor defec:iuni a utilajelor sau a mijloacelor de transport, vor trebui s9 fie urmate de igienizarea corespunz9toare a perimetrelor poluate. Conform proiectului, s9p9turile/ escav9rile necesare realiz9rii construc:iei, dar ;i a infrastructurii, vor fi efectuate astfel nct s9 asigure posibilitatea separ9rii solului vegetal de celelalte componente geologice, n vederea utiliz9rii ulterioare la straturile de acoperire (decopertare prin extragerea de brazde de sol vegetal). n perioada de exploatare Pentru perioada de exploatare, se estimeaz9 c9 nu vor exista surse poten:iale de poluare a solului. 3.6.4. Biodiversitatea

In perimetrul de implementare a proiectului nu exista plante sau animale care ar trebui protejate. Habitatul natural va fi usor deranjat pe termen limitat de lucrarile de amenajare In timpul functionarii, in urma analizei cantit9:ii ;i calit9:ii popula:iilor de animale, a structurilor interrela:ionale cu mediul nconjur9tor, a conforma:iei posibile a lan:urilor trofice, a statutului de conservare a speciilor ;i habitatelor, a preten:iei ecologice a speciilor ;i a ofertei ecologice, a structurii de habitate, se poate considera c9 impactul prognozat al lucr9rilor va r9mne n limitele suportabilit9:ii ;i adaptabilit9:ii reprezentan:ilor biodiversit9:ii . Evaluarea impactului asupra biodiversit# ii o modific9ri ale suprafe:elor mla;tinilor, zonelor umede, corpuri de ap9 (lacuri, ruri etc.), produse de proiectul propus - Nu o modificarea suprafe:ei zonelor mp9durite (%, ha), produs9 din cauza proiectului propus; schimb9ri asupra vrstei, compozi:iei, pe specii ;i a tipurilor de p9dure, impactul acestor schimb9ri asupra mediului - Nu o distrugerea, alterarea habitatelor speciilor de plante protejate na:ional ;i interna:ional Nu o modificarea/ distrugerea popula:iei de plante - Nu o modificarea compozi:iei pe specii: specii locale sau aclimatizate, r9spndirea speciilor invazive - Nu o modific9ri ale resurselor speciilor de plante cu importan:9 economic9 - Nu o degradarea florei, din cauza modific9rii factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condi:iilor hidrologice etc.) ;i impactul poten:ial al acestuia asupra biodiversit9:ii ariei naturale protejate - Nu o distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale protejate na:ional ;i interna:ional - Nu o alterarea speciilor ;i popula:iilor de p9s9ri, mamifere, pe;ti, amfibieni, reptile, nevertebrate - Nu o dinamica resurselor de specii de vnat ;i a speciilor rare de pe;ti; dinamica resurselor animale - Nu o modificarea/ distrugerea rutelor de migra:ie - Nu o modificarea/ reducerea spa:iilor pentru ad9posturi, de odihn9, hran9, cre;tere, reproducere - Nu o pericolul distrugerii mediului natural, n caz de accident - Nu o impactul transfrontier9 - Nu o cuantificarea impactului poten:ial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la baz9 elementele analizate pe factori de mediu privind: o sursele generatoare de poluan:i ; 20

o o

impactul prognozat ; starea mediului natural.

Matricea de evaluare
Ac(iunile proiectului (sursele generatoare) Amplasamentul Ci utilizarea terenului SoluBia pentru captare SoluBia pentru aducBiune SoluBia pentru uzinare Tehnologia execuBiei Emisiile de poluanBi Economia de energie FuncBionare Ci control M.RIMEA EFECTELOR Ape subterane 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Ape de suprafaB@ 0 0 0 0 0 0 0 + +1 Efectele asupra mediului BioSol Ci Aer diversitat subsol e 0 0 0 0 0 + + + +3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 Peisaj + cadru nat. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mediu soc Ci econ + 0 0 0 + 0 0 + +3

CONCLUZII: Impactul prognozat al proiectului asupra biodiversit9:ii va fi limitat, afectnd par:ial cursul de ap9 Valea Slipului, care va avea debitul diminuat pe lungimea de 550 m. Efectele asupra faunei ;i florei din zona afectat9, vor fi nesemnificative. 4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR
4.1.1. Surse de poluanAi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.

Obiectivul nu este consumator de ap9 ;i nu necesit9 sistem de alimentare cu ap9. Pe perioada realiz9rii obiectivului - betonul care are n compozi:ie ap9 tehnologic9 se aduce gata preparat, nu este consum tehnologic de ap9 pe amplasament. Apa potabil9 va fi adus9 la locul de munc9 n recipien:i adecva:i din punct de vedere sanitar sau n cazul apei minerale n ambalajul comercial. $Ape uzate menajere (i de igien#: n perioada de realizare a investi:iei ;i pe timpul func:ion9rii obiectivului nu rezult9 ape uzate menajere ;i de igien9. Pe amplasamentele n lucru n cadrul obiectivelor pe timpul func:ion9rii se vor utiliza WC-uri uscate ecologice. $Ape uzate tehnologice:Nu sunt Apele evacuate nu vor fi nc9rcate cu poluan:i. 21

[Apele pluviale: nu pot constitui surse de ape uzate pentru emisarul-Valea Slipului deoarece prin specificul activit9:ii ;i prin amplasamentul obiectivului nu pot fi identificate surse suplimentare de contaminare a acestor ape,raportat la situa:ia actual9. n lipsa factorilor contaminan:i aceste ape sunt considerate conven:ional curate. 4.1.2. StaAiile Bi instalaAiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prev;zute. Nu sunt necesare.

4.2. PROTECTIA AERULUI

4.2.1. Sursele Bi poluanAii pentru aer, poluanAi In timpul execut9rii proiectului vor rezulta noxe in aer, de la utilajele ;i procesele tehnologice utilizate. Cantitatea noxelor si a prafului se va ncadra in limite normale, nesemnificative pentru proiectul evaluat. Pe de alt9 parte, durata construc:iei este limitat9 la maximum 1 an. n aceste condi:ii, se apreciaz9 c9 impactul asupra speciilor ;i habitatelor va fi nesemnificativ. 4.2.2. Nu este cazul. Instalatii de retinere si dispersia de poluanti in atmosfera

4.3. PRORECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

4.3.1 Surse de zgomot si vibratii n perioada de construc ie Poluan:ii fizici ;i biologici care afecteaz9 mediul n perioada de construc:ie, sunt cei prezenta:i n tabelul urm9tor:
e fond e fond e fond e fond e fond Nr. crt. Poluare calculat; produs; M;suri de eliminare/ reducere

22

Pe zona obiectivului Pe zone de protecAie/ restricAii restricAii Pe zone rezidenAiale Pe zone rezidenAialePe zone de protecAie/ de recreere sau alte Pe zone rezidenAiale

Poluare calculat; produs; de activitate Bi m;suri de eliminare/reducere

23

zone protejate de recreere sau alte

1 2

Zgomot Zgomot

Utilaje de transport Utilaje de construc:ii terasiere

4 4

75 dB(A) 75 dB(A)

75 dB(A) 75 dB(A)

75 dB(A) 75 dB(A)

Nu sunt necesare Nu sunt necesare

n perioada de exploatare Pentru proiectul propus, n etapa de exploatare, mediul va fi afectat de zgomotul produs de ansamblul turbogenerator.
e fond e fond e fond e fond e fond Nr. crt. Poluare calculat; produs; M;suri de eliminare/ reducere

24

Pe zona obiectivului restricAii restricAii

Pe zone de protecAie/ Pe zone rezidenAiale Pe zone rezidenAiale Pe zone de protecAie/

de recreere sau alte Pe zone rezidenAiale

Poluare calculat; produs; de activitate Bi m;suri de eliminare/reducere

25

zone protejate de recreere sau alte

Zgomot

Ansamblul turbogenerator

25 dB(A)

15dB(A)

15 dB(A)

Nu sunt necesare

4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Nu sunt necesare activitatile desfasurate in pastravarie nu sunt generatoare de zgomot si vibratii.

4.4.

PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

4.4.1. Surse de poluanAi pentru sol Bi subsol. n perioada de realizare a obiectivului impactul asupra solului se va resim:i prin afectarea stratului de sol vegetal de pe suprafe:ele care vor fi ocupate de obiectivele proiectate. n perioada de func:ionare a obiectivului nu poate fi vorba de nici un fel de impact asupra solului. Lucr;rile Bi dot;rile pentru protecAia solului Bi subsolului -Refacerea ;i stabilizarea taluzurilor prin redistribuirea solului rezultat din s9p9turi. -Refacerea stratului vegetal afectat.

4.5 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

4.5.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Segmentul de biodiversitate cel mai afectat de implementarea proiectului, va fi ihtiofauna, datorit9 restrngerii ;i fragment9rii debitului apei din habitatul natural (albia minor9). efectele negative asupra biodiversit9:ii n perioada de construc:ie, se vor r9sfrnge n principal asupra ihtiofaunei, dar acestea vor fi temporare ;i locale, nengr9dind posibilitatea pe;tilor de a se proteja prin migrare temporar9 n zonele limitrofe neafectate. Dup9 ridicarea ;antierului, habitatul ihtiofaunei se va reface n totalitate, mai pu:in debitul apei;

efectele negative asupra faunei din zona limitrof9 malurilor cursului de ap9, vor fi de asemenea nesemnificative, avnd n vedere urm9toarele aspecte. 26

4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile monumentelor naturii si ariilor protejate

pentru

protectia

biodiversitatii,

Pentru diminuarea impactului asupra biodiversit9:ii, se vor aplica urm9toarele m9suri: o Lucr9rile care duc la tulburarea apei, sau la mic;orarea debitului se vor efectua n afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (nu se vor efectua astfel de lucr9ri n intervalul de timp aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie); o Organizarea ;antierului se va face n a;a fel nct aceasta s9 fie amplasat ct mai departe de malul rului, evitndu-se astfel deteriorarea albiei ;i a malului; o n faza de construc:ie se va avea grij9 s9 fie turnat beton pe o suprafa:9 ct mai restrns9; o Scurgerile de pe platformele unde vor fi depozitate utilajele ;i materialele folosite n timpul construc:iei vor fi adunate n bazine vidanjabile, avnd grij9 ca acestea s9 nu fie deversate n ru; o De;eurile generate n perioada de construc:ie (ambalaje din hrtie ;i carton, ambalaje de material plastic, beton, c9r9mizi, :igle ;i material ceramic, lemn, rumegu;, sticl9 etc.) vor fi adunate ;i eliminate la depozite de de;euri; o Dup9 terminarea construc:iei ;antierul va fi ridicat ;i se vor efectua lucr9ri de reamenajare a terenului, astfel nct urmele ;antierului s9 dispar9 pe ct este posibil; o Se va exclude crearea de bariere de poluare n ru; o Se va p9stra regimul natural de adncime a rului; o Vor fi excluse activit9:ile de cur9:are a albiei de masa organic9 natural9 moart9 (lemn, frunze, ierburi, etc.) cu excep:ia zonelor de lucru efectiv; o Vor fi excluse activit9:ile de extragere de piatr9 ;i nisip din albia rului; o n timpul func:ion9rii nisipul ;i eventual n9molul adunat n amonte de prag vor fi eliminate n afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie), n mai multe etape, ;i n acele situa:ii cnd debitul r9mas pe ru este mai mare, pentru a preveni tulburarea excesiv9 a apei, astfel fiind asigurat9 una dintre condi:iile de baz9 pentru supravie:uirea ;i reproducerea speciilor de pe;ti prezen:i; o Vor fi excluse ;i evitate ac:iunile tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra rului n perioada prim9verii (aprilie ;i mai) ;i a nceputului verii (iunie), ct ;i la sfr;itul toamnei (15 octombrie-decembrie), pentru a nu deranja pe;tii n perioada de reproducere; o Vor fi luate m9suri de protec:ie mpotriva polu9rii rului, o aten:ie special9 trebuie acordat9 polu9rii cu carburan:i ;i lubrifian:i; o Pentru a preveni poluarea rului, lucr9rile vor fi proiectate n a;a fel nct utilajele folosite s9 p9trund9 de ct mai pu:ine ori n ru, pentru a preveni poluarea acestuia, ct ;i deranjarea comunit9:ilor de ihtiofaun9 prezente; o Se vor restrnge la minimul posibil suprafe:ele acvatice perturbate de utilajele folosite; o Drumurile de acces vor fi proiectate n a;a fel nct n cazul unei viituri mari s9 nu fie inundate de ru, pentru a preveni poluarea acestuia prin carburan:ii scur;i din utilajele de lucru; o Organiz9rile de ;antier se vor reglementa distinct, att din punct de vedere al protec:iei mediului, ct si din punct de vedere al gospod9ririi apelor; o Se vor lua m9suri de prentmpinarea devers9rilor de substan:e cu poten:ial toxic sau mutagen (ape menajere, ape tehnologice, carburan:i, uleiuri, detergen:i, etc.); o Apa menajer9 rezultat9 de la grupurile sanitare va fi colectat9 ;i evacuat9 ntr-un bazin vidanjabil; o Se va interzice circula:ia autovehiculelor n afara drumurilor trasate pentru func:ionarea ;antierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice) pentru a nu deranja comunit9:ile de ihtiofaun9; 27

o Se va interzice sta:ionarea ;i sp9larea autovehiculelor n ru sau cu ap9 din ru pe lng9 acesta; o Se va interzice repara:ia utilajelor ;i mijloacelor de transport n afara incintelor specializate legale cu excep:ia situa:iilor de necesitate n acest ultim caz cu luarea tuturor m9surilor de diminuare a impactului activit9:ii respective; o Lucr9rile de amenajarea albiilor se vor executa cu preponderen:9 din materiale naturale existente n zon9;

4.6. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc. Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul administrativ al localitatii Mara, la o distan:9 apreciabil9 de cele mai apropiate zone locuite. Nu se afl9 n apropiere.obiective de interes public, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc. 4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si de interes public si national. Activitatea desf9;urat9 nu afecteaz9 a;ez9rile umane sau alte a;ez9ri de interes public si national.

4.7. GOSPODARIREA DESEURILOR 4.7.1. De9euri rezultate n perioada de execu(ie.

n aceast9 etap9 se execut9 lucr9ri de decopertare, fundare, pozare conduct9 de aduc:iune ;i lucr9ri de construc:ie MHC ;i se estimez9 c9 vor rezulta urm9toarele categorii de de;euri: [p;mnt din stratul vegetal Are un con:inut ridicat de material biodegradabil care se va decoperta de pe suprafata pe care se va amenajabazinele de pastrav. Decopertarea stratului vegetal ;i orizontalizarea amplasamentului se realizeaz9 pe o suprafa:9 relativ mica, cu utilaje specifice pentru s9pat ;i nivelat. Volumul de sol vegetal decopertat va fi utilizat integral pentru nivel9ri n zone adiacente. [p;mnt rezultat din s;p;turi pentru fundare: Volumul de p9mnt rezultat din s9p9turi pentru fundarea capt9rilor se va utiliza pentru nivel9ri ;i umpluturi n zonele adiacente. Volumul de p9mnt ;i roc9 rezultat din s9p9turi pentru pozarea conductei de aduc:iune se va utiliza pentru nivelare ;i taluzare. Volumul de p9mnt rezultat din s9p9turi pentru fundarea construc:iilor aferente bazinelor va fi sortat se va utiliza pentru nivel9ri ;i umpluturi n zonele adiacente iar roca sortat9 va fi prelucrat9 n sta:ia mobil9 de concasare-sortare cu ob:inere de sorturi de agregate . 28

[deBeuri menajere-sunt strict legate de perioada de execu:ie a obiectivului ;i se estimeaz9 la 1 kg/zi. [deBeuri de ambalaje-provenite din ambalaje uzuale, stimate pe perioada execu:iei la cca 20 kg/lun9. Aceste de;euri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau hrtie ;i se gestioneaz9 mpreun9 cu de;eurile menajere. De;eurile menajere ;i de;eurile de ambalaje se vor stoca n recipien:i transportabili ;i vor fi transportate la depozitul de de;euri menajere din zon9.

4.7.2.

De9euri rezultate n perioada de func(ionare.

De;eurile rezultate n timpul func:ion9rii sunt de natur9 menajer9. De;eurile rezultate n pastravarie se depoziteaz9 n pubele, urmnd fluxul de eliminare a de;eurilor menajere din zon9.

4.8. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

4.8.1. SubstanAe toxice Bi periculoase, produse, folosite Bi comercializate Nu se utilizeaz9 substan:e toxice sau periculoase. Nu rezult9 de;euri periculoase. 4.8.2. Modul de gospod;rire a substanAelor toxice Bi periculoase Bi asigurarea condiAiilor de protecAie a factorilor de mediu Bi a s;n;t;Aii populaAiei Nu este cazul.

4.9. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Avnd n vedere aspectele dezvoltate n prezenta lucrare, ;i anume: - lipsa evacu9rii de ape uzate tehnologice, att n perioada de construc:ie, ct ;i n cea de exploatare; - utilizarea unei tehnologii eficiente din punct de vedere economic ;i ecologic; - efectele indirecte pozitive ale investi:iei fa:9 de emisiile de CO2; - anvergura relativ redus9 a investi:iei; - cantit9:ile foarte reduse de poluan:i rezulta:i, att n perioada de construc:ie ct ;i n cea de exploatare; - ncadrarea emisiilor de poluan:i n limitele admise; se consider9 c9 activitatea propus9 nu constituie surs9 semnificativ9 de poluare pentru zona de amplasare ;i n consecin:9 nu necesit9 monitorizarea.

4.10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Organizarea de santier se amplaseaza pe terenul pe care se executa pastravaria si consta in lucrari de terasamente nivelari teren, pregatire teren, amplasarea baracilor pentru materiale marunte, vestiare , apa, fosa vidanjabila. Conductele se depoziteaza insiruite pe traseul aductiunii.

29

4.11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTELOR LA FINALIZAREA INVESTITIEI ACCIDENTE SAU INCETAREA ACTIVITATII
4.11.1. Cutremur : n conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea obiectivului are urm9toarele caracteristici seismice : - coeficient de seismicitate : Ks = 0,08 - perioad9 de col: : Tc = 0,7 s - gradul seismic echivalat : 7 (zona F). Construc:iile s-au proiectat astfel nct s9 fac9 fa:9 solicit9rilor ap9rute n caz de cutremur. Inunda ii : Priza de ap; Priza de ap9 este proiectat9 s9 fie construit9 n albia minor9 a cursului de ap9 Valea Slipului. Conform proiectului, aceasta nu va constitui un factor agravant n cazul viiturilor mari, deoarece nu va obtura curgerea liber9 a apei n astfel de situa:ii fiind proiectata pentru debite cu asigurare de 1% si 5%. Pe de alt9 parte, debitele maxime viiturile nu vor afecta func:ionarea prizei. Secet# : Nu exist9 riscuri poten:iale datorate situa:iilor de secet9. Alunec#ri de teren : n zona amplasamentului pastravariei sau a prizei de apa nu s-au semnalat alunec9ri de teren. Accidente si situatii de risc

4.11.2.

Inchidere / dezafectare / demolare investitie

Investia este programata sa functioneze in parametri si conditii normale timp de cel putin 30 ani. Din anumite cauze sau conditii daca se impune dezafectarea obiectivului propus dac9 va fi necesar acest lucru se va face cu respectarea legisla:iei n vigoare, dup9 ob:inerea autoriza:iilor ;i avizelor necesare ( P.A.D. ). Lucr9rile de dezafectare, reabilitare a terenului ;i reconstruc:ie ecologic9, vor parcurge urm9toarele etape : o oprirea aliment9rii cu ap9 a bazinelor; o golirea de ap9 a conductei de aduc:iune; o demolarea/dezafectareabasinelor de crestere si a bazinelor de decantare, a construc:iei de captare ;i aduc:iune a apei, a celorlalte construc:ii de amenajare care compun investi:ia; o reabilitarea terenului aferent construc:iilor, prin aducerea lui la starea ini:ial9, inclusiv recultivarea (nierbarea); o valorificarea materialelor rezultate din demol9ri. Ca urmare a lucr9rilor de dezafectare ;i reconstruc:ie ecologic9, nu vor rezulta produse ori de;euri cu con:inut de poluan:i periculo;i care ar putea afecta semnificativ starea factorilor locali de mediu.

4.12. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

30

Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu, supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei mediului. Detaliile privind monitorizarea se vor stabili prin procedura de autorizare a obiectivului.

INTOCMIT, Ing. GRIGORE PETRUT

31