Raport Mediu IASI 2009

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi
Str. Th. Văscăuţeanu nr. 10 bis

telefon: 215.497 (centrală); fax – 214.357; e-mail: office@apmis.ro
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI
JUDEŢUL IAŞI
ÎN ANUL 2005
1
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOL 1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
1.1. Poziţia geografică a judeţului Iaşi .............................................................................. 8

1.2. Principalele cursuri de apă şi lacuri naturale ............................................................. 8
1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi............... 8
1.4. Temperatura ambientală (media anuală, maxima şi minima anuală). Precipitaţii
atmosferice (cantitatea anuală) ........................................................................................ 9
1.5. Resurse naturale ....................................................................................................... 9
1.5.1. Resurse naturale neregenerabile ................................................................ 9
1.5.2. Resurse naturale regenerabile .................................................................... 10
1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului Iaşi ............................. 11
CAPITOL 2. SCHIMBĂRI CLIMATICE
2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto .......................................................... 13

2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Iaşi. Inventarul
Judeţean 2000-2005 ........................................................................................................ 13
2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră ..................... 14
2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal ........................................ 14
2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de
ozon, pe sectoare de activitate ........................................................................................ 14
2.2.2. Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care
depreciază stratul de ozon .............................................................................................. 14
2.3. Concluzii .................................................................................................................... 15
CAPITOL 3. AER
3.1. Acidifierea ................................................................................................................ 16

3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf ....... 16
3.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot ......... 16
3.1.3. Emisii de amoniac ....................................................................................... 17
3.2. Emisii de COV nemetanici ........................................................................................ 19
3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon .......................................................................... 19
3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele ........................ 20
3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi ...................................................................... 20
3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie ................................................. 20
3.6.1. Poluarea de fond ......................................................................................... 22
3.6.2. Poluarea de impact ..................................................................................... 23
3.7. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului ................................................................ 23
3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei ............................................................ 24
3.9. Concluzii .................................................................................................................... 24
CAPITOL 4. APA
4.1. Resurse de apă ......................................................................................................... 26

4.1.1. Resurse de apă teoretice si tehnic utilizabile ............................................. 26
2
4.1.2. Prelevări de apă .......................................................................................... 27
4.1.3. Mecanismul economic in domeniul apelor .................................................. 27
4.2. Ape de suprafaţă ..................................................................................................... 28
4.2.1. Starea râurilor interioare ............................................................................ 28
4.2.2. Starea lacurilor ........................................................................................... 33
4.3. Apele subterane ........................................................................................................ 36
4.5. Apele uzate .............................................................................................................. 37
4.5.1. Surse majore ............................................................................................... 38
4.5.2. Grad de epurare ......................................................................................... 39
4.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă si a celor subterane ............. 39
4.7. Concluzii .................................................................................................................... 39
CAPITOL 5. SOLUL
5.1. Fondul funciar .......................................................................................................... 40

5.2. Calitatea solurilor ..................................................................................................... 40
5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe ............................................... 40
5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ................................................... 41
5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor .................................................... 41
5.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor ............................................................... 41
5.3.1. Ingraşaminte ................................................................................................ 41
5.3.2. Produse fotosanitare (utilizare, import, export) ........................................... 42
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ...................................................... 42
5.3.4. lrigaţii .......................................................................................................... 42
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activitaţilor din sectorul industrial (minier,
siderurgic) ........................................................................................................................ 42
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere ....................... 42
5.4. Monitorizarea calităţii solului ..................................................................................... 43
5.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ........................................................... 43
5.6. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică .................................................. 43
5.7. Acţiuni intreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru
ameliorarea stării de calitata a solurilor .......................................................................... 44
5.8. Concluzii ................................................................................................................... 44
CAPITOL 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE. MEDIUL MARIN

ŞI COSTIER.
6.1. Biodiversitatea .......................................................................................................... 45

6.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică .................................................. 45
6.1.2. Specii din flora şi fauna salbatică valorificate economic, inclusiv ca
resurse genetice ............................................................................................................... 51
6.1.3. Starea ariilor naturale protejate ................................................................... 54
6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ..................................... 57
6.2. Biosecuritatea ........................................................................................................... 60
6.2.1. Suprafeţe cultivate pe plan local cu plante modificate genetic .................. 60
6.2.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi
operatorii în domeniu ....................................................................................................... 60
6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie in caz de accidente .... 63
6.2.4. Evaluarea efectelor pe care Ie pot prezenta organismele modificate
genetic asupra sanătăţii umane şi mediului ..................................................................... 63
6.3. Starea pădurilor ....................................................................................................... 63
6.3.1. Fondul forestier .......................................................................................... 63
3
6.3.2. Funcţia economică a pădurilor ................................................................... 63
6.3.3. Masa lemnoasa pusă în circuitul economic ................................................ 63
6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ................................ 63
6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor ................................................................... 63
6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri ........................... 64
6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire ........ 64
6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ............. 65
6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005 ............................................ 65
6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului .. 65
6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului ........................................... 66
6.5. Concluzii ................................................................................................................... 66
CAPITOL 7. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE
7.1. Deşeuri municipale şi asimilabile .............................................................................. 67

7.1.1. Deşeuri biodegradabile ............................................................................... 67
7.1.2. Valorificarea deşeurilor municipale ............................................................. 69
7.1.3. Tratarea deşeurilor municipale .................................................................... 71
7.1.4. Incinerarea deşeurilor municipale ............................................................... 71
7.2. Deşeuri de producţie ................................................................................................. 71
7.2.1. Dşeuri periculoase ...................................................................................... 71
7.3. Deşeuri generate din activităţi medicale ................................................................... 74
7.4. Nămoluri .................................................................................................................... 77
7:4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ........................ 77
7.4.2. Namoluri generate de apele uzate industriale ............................................. 77
7.5. Depozite de deşeuri .................................................................................................. 77
7.5.1. Depozite de deşeuri municipale .................................................................. 77
7.5.2. Depozite de deşeuri industriale ................................................................... 80
7.5.3. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului ....... 80
7.5.4. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 81
7.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor ...................................................................... 83
7.6.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ..................................... 83
7.6.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie .................................. 84
7.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor ................................................... 84
7.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase ............................................................ 84
7.8.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) ..................... 84
7.8.2. Situaţia biocidelor (utilizare, import, export) ………………………………… 85
7.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra
sănătăţii umane şi a mediului ........................................................................................... 86
7.9. Concluzii..................................................................................................................... 86
CAPITOL 8. RADIOACTIVITATEA
8.1. Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii .............................................. 87

8.2. Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Iaşi ......................................... 87
8.2.1. Programul standard de supraveghere ........................................................ 87
8.3. Concluzii .................................................................................................................... 91
CAPITOL 9. MEDIUL URBAN
9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban ................................................................ 92
4
9.1.1. Calitatea aerului în mediul urban ................................................................. 92
9.1.2. Calitatea apei potabile ................................................................................. 92
9.2. Starea de confort ţi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a
mediului ............................................................................................................................ 93
9.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ....................................... 94
9.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în
suspensie ......................................................................................................................... 94
9.2.3. Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la
expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto .................................................... 94
9.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ....................................................... 95
9.3.1. Parcuri ......................................................................................................... 95
9.3.2. Scuaruri ....................................................................................................... 96
9.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale .................................................................. 96
9.4. Aşezările urbane ....................................................................................................... 97
9.4.1. Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare ....................... 97
9.4.2. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare ............................... 98
9.4.3. Amenajarea teritorială ................................................................................. 98
9.4.4. Concentrările urbane ................................................................................... 98
9.4.5. Poluarea aerului in zona urbana ................................................................. 99
9.4.6. Aglomerări urbane ....................................................................................... 99
9.4.7. Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane .................................................... 99
9.5. Mediul urban - obiective şi măsuri ............................................................................. 100
9.5.1. Poluarea aerului .......................................................................................... 100
9.5.2. Zgomotul ..................................................................................................... 100
9.5.3. Transportul .................................................................................................. 100
9.5.4. Spaţiile verzi ................................................................................................ 100
9.5.5. Agenda Locala 21 ....................................................................................... 100
9.6. Concluzii..................................................................................................................... 101
CAPITOL 10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI
10.1. Agricultura ............................................................................................................... 102

10.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul ............................................................ 102
10.1.2. Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale
şi perfecţionările metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol .......................... 102
10.1.1.1. Evoluţia utilizării solulul in agricultură ..................................................... 102
10.1.1.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol ........................... 103
10.1.1.3. Evoluţia suprafeţelor împădurite ............................................................. 103
10.1.1.4. Evoluţia şeptelului (bovine, porcine, păsări) ........................................... 103
10.1.1.5. Agricultura ecologică .............................................................................. 103
10.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului ......................... 103
10.1.4. Utilizarea durabilă a solului ....................................................................... 104
10.2. Industria .................................................................................................................. 104
10.3. Energie si transport ................................................................................................ 104
10.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului .......................................... 104
10.3.2. Consumul brut de energie ......................................................................... 105
10.3.3. Generarea de energie şi incălzirea la nivel de unităţi administrative ........ 105
10.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului ....................... 105
10.3.6. Energii neconvenţionale ............................................................................ 106
10.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 - 2005 şi tendinţele generale în
următorii ani ........................................................................................................... 106
5
10.3.8. Impactul transporturilor asupra mediului.Emisii din transporturi ............… 106
10.3.9. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor
din transporturi ................................................................................................................. 107
10.3.10. Situaţia parcului auto la nivel judeţean ................................................... 107
10.4. Turismul .................................................................................................................. 107
10.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu .................................................... 109
10.5.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului ............................... 110
10.5.2. Poluări cu efect transfrontier ..................................................................... 110
10.7. Concluzii .................................................................................................................. 110
CAPITOL 11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMÂNIA
11.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului ........................................................ 111

11.2. Cheltuieli si investiţii înregistrate de Garda Naţională de Mediu ............................. 112
11.3. Fondul de Medlu ..................................................................................................... 114
11.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ............................................................. 115
11.4.1. Programul PHARE in România ................................................................. 115
11.4.2. Programul lSPA in România ...................................................................... 116
11.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului - PNAPM ............................. 116
11.6. Raportarea datelor către Agenţia Europeana de Mediu ......................................... 116
11.7. Concluzii .................................................................................................................. 116
6
INRODUCERE
Raportul anual privind starea mediului, reprezintă o sinteză a calităţii factorilor de

mediu corelată cu activităţile economice din judeţ.
Obiectivul principal al acestuia constă în cunoaşterea şi prezentarea stării de
calitate (atât în termen de cantitate cât şi de calitate), a semnificaţiei ecologice urmate de
măsurile ce se impun, fie de îmbunătăţire a calităţii mediului, fie de menţinere acolo unde
este cazul.
Elaborarea raportului a avut în vedere respectarea machetei transmisă de forurile
superioare şi includerea datelor transmise de autorităţile locale şi agenţii economici în
forma solicitată.
Evoluţia în timp a calităţii factorilor de mediu este corelată cu evoluţia în timp a
emisiilor, a efectivului de animale din judeţ, a utilizării solului în agricultură, a generării şi
gestionării deşeurilor etc.
Raportul cuprinde date de calitate a aerului rezultate din emisii şi imisii, obţinute
prin reţeaua de monitorizare a calităţii aerului, date de calitate a apei furnizate de ANAR
DA Prut, deşeuri, mediu urban, biodiversitate şi biosecuritate.
7
CAPITOL 1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ
1.1.Poziţia geografică a judeţului Iaşi
Judeţul Iaşi este situat în nord-estul României, la marginea sud-estică a Câmpiei

Moldovei, la zona de contact cu Podişul Central Moldovenesc.
Tabel 1.1. Poziţia geografică a judeţului Iaşi

Punctul extrem Judeţele vecine Longitudinea Latitudinea
estică *) nordică
NORD Satul Tabăra, Botoşani 27021’31” 47034’03”
Comuna Bivolari
SUD Satul Podolenii
de Jos, Vaslui 28001’44” 46050’54”
Comuna
Cozmeşti
EST Satul Scopoşeni, Republica 27006’11” 46055’21”
Comuna Gorban Moldova
VEST Satul Iorcani,
Comuna Neamţ 26031’09” 47020’58”
Tătăruşi
*)
După Greenwich
Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie
1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale
Tabel 1.2. Lungimea principalelor cursuri de apă pe teritoriul judeţului Iaşi

Curs de apă Pe teritoriul judeţului
(km)
Prut 214
Jijia 88
Bahlui 119
Bahluieţ 41
Nicolina 20
Miletin 35
Siret 78
Moldova 23
Sursa: DA Prut şi Siret
În judeţul Iaşi nu există lacuri naturale.
1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi.
Relieful judeţului Iaşi face parte integrată din Podişul Moldovenesc, care se prezintă
în partea de vest şi sud sub forma unor platouri şi dealuri uşor înclinate cu altitudini medii
între 300 şi 350 m şi sub formă de câmpii colinare şi deluroase cu altitudii medii de 150 m
în parte de nord-est.
Altitudinea maximă de 556 m NMN la Dealul Holm şi minimă 28 m NMN la
confluienţa Jijia – Prut.
8
Altitudinea medie a principalelor localităţi din judeţul Iaşi este următoarea:
- Iaşi – 133 m NMN
- Paşcani – 190 m NMN
- Hârlău – 158 m NMN
- Tg. Frumos – 105 m NMN
Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie
1.4. Temperatura ambientală (media anuală, maxima si minima anuală). Precipitaţii

atmosferice (cantitatea anuală).
În cursul anului 2005 la staţia meteorologică Iaşi s-au înregistrat următoarele date:
- temperatura medie anuală aer = 9,9 0C
- temperature maximă anuală aer = 36,1 0C (în data de 31.07.2005)
- temperature minimă anuală aer = - 20,9 0C (în data de 08.02.2005)
- cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice = 603,5 l/m2
Sursa: Centrul Meteorologic Moldova Iaşi
1.5. Resurse naturale
Judeţul Iaşi nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină şi

influenţează dezvoltarea lui economică şi socială.
1.5.1. Resurse naturale neregenerabile
Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse

minerale utile. Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri.
Singurele resurse valorificabile şi exploatate pe plan local sunt reprezentate prin:
 Apele minerale subterane din zona Nicolina Iaşi, cu o rezervă exploatabilă de
299 mc/zi, de la Strunga şi Cucuteni, cunoscute pentru calităţile lor terapeutice,
fiind ape clorosodice, clorocalcice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate,
alcaline, calcice, magneziene cu o concentraţie mare în săruri. Acestea sunt
utilizate în complexe balneare.
 Argile, silite şi luturi situate în jumătatea estică a judeţului, exploatate pentru
industria ceramică şi fabricarea cărămizilor în cariera Vlădiceni (10 ha) şi de
către populaţie pe plan local, în localităţile Ciurea, Tomeşti şi Holboca.
 Gresii utilizabile ca piatră spartă pentru drumuri şi parţial construcţii (fundaţii) în
zona localităţilor Deleni, Hârlău, Bazga-Răsuni, Stroeşti, Coasta Măgurii,
exploatate pe plan local;
 Pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor cursuri de apă ale judeţului,
exploatate pentru balast şi materiale de construcţii, dintre care unele dotate cu
staţii de sortare-spălare: pe râul Siret (Lespezi, Cozmeşti, Luncaşi-Hălăuceşti) şi
Moldova (Cristeşti, Moţca, Boureni-Mirosloveşti), iar altele fără astfel de staţii (în
special nisipuri) în albia râului Prut .
9
1.5.2. Resurse naturale regenerabile
Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” DA Prut Iaşi

rezultă următoarele:
Resursele de apă utilizabile sunt constituite din resursele de suprafaţă (900 mil.
mc) râuri şi lacuri, şi din cele subterane (cca. 50 mil. mc). Resursele de apă de suprafaţă
sunt alcătuite din cea mai mare parte din resursele râurilor din judeţ, în principal râurile
Prut, Siret, Moldova.
Debitul mediu multianual al râului Prut în secţiunea Ungheni este de 86,7 mc/s
(2736 mil. mc), al râului Siret în secţiunea Lespezi 36,8 mc/s, iar volumul multianual scurs
pe bazine este neuniform distribuit pe sezoane şi luni.
Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror
volum util totalizează peste 55 mil. mc precum şi iazuri cu un volum total de peste 6 mil.
mc. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei, asigură un debit
total de cca 5000 l/s pentru alimentări cu apă potabilă.
Din resursele freatice existente în BH Prut cca. 75% sunt localizate în lunca râului
Prut, însă depăşirea indicatorilor naturali de potabilitate pe o vastă suprafaţă a bazinului
acestui râu condiţionează o resursă de bilanţ foarte mică. Aspectul deficitar al acestui
bazin se menţine şi în privinţa apelor subterane de adâncime şi de medie adâncime (de la
50 până la 300 m).
Resursele de apă subterane sunt limitate prezentând interes doar în zona de vest a
judeţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă
freatică exploatabile în condiţii de calitate corespunzătoare au un debit de peste 1,8 mc/s.
Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din
care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, având indicatori de potabilitate
corespunzători.
Resursele solului sunt determinate de calitatea acestuia şi de factorii limitativi care
îl afectează. Din suprafaţa totală a judeţului, 70 % reprezintă suprafaţa agricolă din care
arabil 67,4 %, păşuni şi fâneţe 28,4 %, vii, livezi şi plantaţii forestiere cu rol de protecţie 4,2
%.
În privinţa clasei de calitate a solurilor menţionăm că în judeţul Iaşi predomină clasa a III-a
de calitate, mijlocie totalizând 44,36 % din totalul agricol în timp ce clasele a I-a şi a II-a
reprezintă 24,52 % din totalul agricol.
Factorii limitativi care afecteză solul din judeţul Iaşi sunt : eroziune, alunecări de
teren, acidifiere, compactare, exces de umiditate etc. şi pot fi corectaţi prin măsuri hidro- şi
pedo-alimeriorative.
Resursele de vegetaţie şi faună în judeţul Iaşi se caracterizează printr-o
diversitate biologică mare. Flora este reprezentată de numeroase specii, de origini
diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-
carpatice cu provincia ponto-sarmatică, totalizând un număr de 1758 specii de plante
superioare.
Din flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale cca 80 de specii.
Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic
cele de interes cinegeti
10
1.6. Elemente privind dezvoltarea economică actuală a judeţului Iaşi
Caracteristici administrative
Tabel 1.6.1. Caracteristici administrative

Judeţ Suprafaţa Numărul Densitatea Numărul Numărul Numărul Numărul
totală locuitorilor medie municipiilor oraşelor comunelor satelor
(km2) ( loc/km2 )
Iaşi 5475,58 816003 150,05 2 3 93 420
Principalele centre urbane ale judeţului Iaşi sunt: municipiile Iaşi şi Paşcani, oraşele
Tg. Frumos, Hârlău.
Caracteristici economice
Industrie
Tabel 1.6.2. Unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii pe activităţi
– anul 2004
Activităţi Număr unităţi
Judeţul Iaşi
Industria extractivă 7
Industria prelucrătoare 1611
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 10
Construcţii 636
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea 6679
autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice
Hoteluri şi restaurante 462
Transport, depozitare şi comunicaţii 695
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal 1786
întreprinderilor
Învăţământ 39
Sănătate şi asistenţă socială 180
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 327
Tabel 1.6.3. Cifra de afaceri a unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte
servicii, pe activităţi ale economiei naţionale – anul 2004
Activităţi Cifra de afaceri ( miliarde lei
preţuri curente )
Judeţul Iaşi
Construcţii 9568
întreprinderilor
Învăţământ 50
11
Tabel 1.6.4. Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte
activităţi de servicii – anul 2004
Investiţii brute ( miliarde lei preţuri
Activităţi curente )
Judeţul Iaşi
Construcţii 1065
întreprinderilor
Învăţământ 12
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi
Observaţie – toate datele sunt corespunzătoare anului 2004, cele aferente anului 2005
vor fi disponobile în sem. II 2005
12
CAPITOL 2. SCHIMBĂRI CLIMATICE
2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto
În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, intrat în vigoare în februarie

2005, România trebuie să reducă emisiile celor 6 gaze cu efect de seră prevăzute în
Protocol (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6) cu 5 până la 8 % perioada de angajare 2008 –
2012, faţă de anul de bază 1989.
2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Iaşi. Inventarul

judeţean 2000 - 2005
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Emisii totale 3276,196 3410,858 4573,564 3204,009 3265,895 3689,541
(mii tone CO2 Eq)
Tabel 2.1.1.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO 2 Eq )
Tabel 2.1.1.2. Emisii anuale de CO2 ( mii tone )
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Emisii totale 2733,948 2954,717 3790,809 2450,237 2418,096 2786,454
(mii tone CO2 Eq)
Tabel 2.1.1.3. Emisii anuale de CH4 (mii tone CO2 Eq )
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Emisii totale 445,975 388,112 620,776 481,468 508,369 582,22
(mii tone CO2 Eq)
Tabel 2.1.1.4. Emisii anuale de N2O (mii tone CO2 Eq )
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Emisii totale 96,759 68,029 161,979 272.304 339.430 320,867
(mii tone CO2 Eq)
Tabel 2.1.1.5. Emisii anuale de CO2 din sectorul energetic ( mii tone CO2 )
Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Emisii totale 732,370 823,540 763,328 809,467 735,917 790,305
(mii tone CO2)
13
Emisiile totale de gaze cu efect de seră exprimate în CO 2 echivalent înregistrează o
crestere de cca 13%, ca rezultat al creşterii emisiilor individuale ale gazelor cu efect de
seră.
La nivelul judeţului Iaşi, 21,4% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provin din
sectorul energetic.
2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră
Prin HG nr. 645/2005 a fost aprobată Strategia Naţională a României privind

schimbările climatice pentru perioada 2005 – 2007, în acest fel România făcând primii paşi
spre implementarea unei acţiuni unitare şi concertate la nivel naţional îndreptate atât
pentru limitarea emisiilor gazelor cu efect de seră cât şi asupra efectelor potenţiale ale
schimbărilor climatice care vor apărea indiferent de activităţile de limitare a emisiilor.
În vederea îndeplinirii obiectivelor de transpunere şi de implementare a Directivei
2003/87/CE (obiectivul 7 al Strategiei Naţionale pentru Schimbări Climatice) şi a elaborării
Planului Naţional de Alocare (NAP), prin care se stabileşte modul în care certificatele de
emisii cu gaze de efect de seră vor fi alocate şi cantitatea totală de certificate alocate
pentru fiecare instalaţie care intră sub incidenţa directivei, APM Iaşi a realizat la nivelul
judeţului Iaşi un prim inventar al instalaţiilor.
2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal
2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul

de ozon, pe sectoare de activitate
În anul 2005, în judeţul Iaşi, au existat 32 utilizatori de substanţe care epuizează

statul de ozon.
Domeniile principale de utilizare a acestor substanţe au fost cele legate de tehnica
frigului şi climatizare, iar tipurile de freoni utilizate au fost următoarele:
Tabel 2.2.1.1. Cantităţile utilizate de freoni în anul 2005 la nivelul judeţului Iaşi
Judeţul Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2005
R 134a R404 R404a R407 R600
IAŞI 413,42 377,86 4 54,4 56,68
Tabel 2.2.1.2. Cantităţile utilizate/recuperate de agenţi frigorifici la nivelul judeţului Iaşi în 2005
Cantitate utilizată / recuperată (kg)
Agenti frigorifici
Judeţul CFC-12 CFC-13 HCFC HCFC- HCFC-141b Alti Clorura
-22 123 HCFC de metil
IAŞI 673 - 536 - - - -
2.2.2. Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care

depreciază stratul de ozon
 instruirea tehnicienilor de service din sectorul refrigerare, principalul consumator de

ODS;
 campanii de informare şi conştientizare a publicului şi a sectoarelor utilizatoare;
 încurajarea implicării ONG-urilor în acţiunile legate de eliminarea ODS;
14
 înlocuirea tehnologiilor consumatoare de CFC cu tehnologii noi care utilizează
freoni ecologici.
2.3. Concluzii
1. Din invenarele anuale realizate de APM Iaşi rezultă că numărul agenţilor economici
utilizatori de ODS, precum şi al agenţilor economici prestatori de servicii frigorifice,
este în scădere (de la 37 în anul 2004 la 32 în anul 2005) şi de asemenea,
cantităţile de freoni utilizate;
2. Cantităţile cele mai mari de freoni au fost utilizate în sectorul refrigerare (frigidere-
sector domestic, comercial şi industrial, aparate staţionare de aer condiţionat şi
aparate mobile de aer condiţionat ).misiile totale de gaze cu efect de seră exprimate
în CO2 echivalent înregistrează o crestere de cca 13%, ca rezultat al creşterii
emisiilor individuale ale gazelor cu effect de seră.
3. Emisiile totale de gaze cu efect de seră exprimate în CO 2 echivalent înregistrează
o crestere de cca 13%, ca rezultat al creşterii emisiilor individuale ale gazelor cu
efect de seră.
4. La nivelul judeţului Iaşi, 21,4% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provin
din sectorul energetic.
15
CAPITOL 3. AER
3.1. Acidifierea
Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi

anume: SO2 , NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de
suprafaţă.
3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf
Tabel 3.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an)

Judetul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Emisii anuale SO2 5837,446 4928,219 5368,195 4188,424 4423,887 2414,276
(t/an)
Ca urmare a respectării condiţiilor de introducere pe piaţă a carburanţilor cu

conţinut redus de sulf, s-a înregistrat o scădere semnificativă a emisiilor de SO 2
comparativ cu anii precedenţi.
Principalele surse de emisii de SO2 o constituie arderile de combustibil fosil din
producerea de energie şi industra de transformare şi din arderile neindustriale (arderi
rezidenţiale etc).
Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf.
La nivelul aglomerării Iaşi, din analizele/măsurătorile efectuate în staţiile fixe

existente la nivelul anului 2005 s-au înregistrat valori mici pentru SO 2 comparativ cu
valorile limită prevăzute în OM 592/2002. Astfel, valoarea maximă înregistrată în cursul
anului 2005 pentru probele medii zilnice a fost de 22 µg/mc, faţă de 125 µg/mc care
reprezintă valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane, iar valoarea medie anuală a
fost de 1,92 µg/mc faţă de 20 µg/mc care reprezintă valoarea limită pentru protecţia
ecosistemelor.
3.1.2. Emisii de oxizi de azot. Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot
Tabel 3.1.2. Emisii anuale de oxizi de azot (t/an)

Judetul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Emisii anuale 17403,300 23130,250 14111,453 9390,071 9937,020 12897,67
NOx (t/an)
Emisiile de NOx din transport (10478,976 t) reprezentând 81,24% şi cele din arderile în
energetică şi industrii de transformare (1135,2 t) au ponderea cea mai mare în cantitatea
de NO2 rezultată din inventarul judeţean la nivelul anului 2005.
16
Menţionam că în industria energetică din judeţul Iaşi au fost luate măsuri de reducere a
emisiilor de NOx prin montarea de arzătoare cu NOx redus.
Poluarea aerului cu dioxid de azot.
La nivelul aglomerării Iaşi, din analizele/măsurătorile efectuate în staţiile fixe

existente la nivelul anului 2005 nu se evidenţiază poluare cu dioxid de azot, valorile
maxime înregistrate pentru probe medii orare fiind 109 µg/mc faţă de 200 µg/mc care
reprezintă valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane, iar valoarea medie
anuală a fost de 12 µg/mc faţă de 40 µg/mc care reprezintă valoarea limită pentru
protecţia sănătăţii umane (OM 592/2002). Cele mai mari valori pentru dioxidul de azot au
fost înregistrate în aglomerarea Iaşi la staţia de trafic.
3.1.3. Emisii de amoniac.
Tabel 3.1.3.1. Emisii anuale de amoniac (t/an)

Judetul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Emisii anuale NH3 5909,189 4933,288 5032,777 6230,078 6673,520 6848,81
(t/an)
Cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultură (6160,101 t), sursa
reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase
aplicate, precum şi din tratarea şi depozitarea deşeurilor (687,85 t).
Tabel 3.1.3.2. Variaţia indicatorilor de aciditate

JUDEŢ Substanţa U.M. Variaţia CMA Prag Frecvenţa
poluantă concentraţiei prot. evaluare depăşirii
acidifiantă anuale Sănătăţii CMA
Valoare Valoare zi an Sup. Inf. (%)
Maximă medie
zilnica anuala
Iaşi SO2 µg/m3 23,00 1,92 125 20 75 50 0
3
NO2 µg/m 95,23 12,00 - 40 140 100 0
NH3 mg/m3 0,097 0,018 0,1 - - - 0
IMISII . Evoluţia calităţii aerului
Evoluţia poluanţilor gazoşi.
Amoniac
Concentraţia medie anuală a amoniacului în aer este prezentată ca evoluţie în tabelul şi
graficul de mai jos.
Tabel 3.1.3.3. Evoluţie NH3 (mg/mc)

Judeţ 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Evoluţie
NH3 0,033 0,035 0,035 0,035 0,034 0,036 0,037 0,031 0,019 0,024 0,018
(mg/mc
)
17
Figura 3.1.3.3. Evoluţia NH3 în perioada 1995-2005
EVOLUŢIA NH3 ÎN PERIOADA 1995-2005
0,0400
0,0350
miligrame/mc
0,0300
0,0250
0,0200
0,0150
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
NH3 0,0333 0,0346 0,0354 0,0346 0,0342 0,0360 0,0370 0,0312 0,0194 0,0235 0,0180
Din analiza rezultatelor este evidentă tendinţa de scădere a conentraţiei medii

anuale de amoniac în municipiul Iaşi.
Dioxid de azot
Tabel 3.1.3.4. Evoluţie NO2 (μg/mc)

Judeţ 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Evoluţie
NO2 6,7 5 6,3 8,3 11,8 9,1 11,2 14,3 13,6 15,02 12,00
(μg/mc)
Figura 3.1.3.4. Evoluţie NO2 în perioada 1995-2005

EVOLUŢIE NO2 ÎN PERIOADA 1995-2005
20
15
microgram/mc
10
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
NO2 6,7 5 6,3 8,3 11,8 9,1 11,2 14,3 13,6 15,02 12
Deşi transportul rutier are contribuţia cea mai mare la emisiile de dioxid de azot,
datorită configuraţiei şi topografiei arterelor din municipiul Iaşi nu s-au înregistrat valori
care să depăşească VL în staţia de trafic, totuşi în zona de trafic greu, respectiv Pod de
Piatră, s-au măsurat valorile medii orare cele mai mari din aglomerare,de 109μg/mc.
18
Dioxid de sulf
Tabel 3.1.3.5. Evoluţie SO2 (μg/mc)

Judeţ 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Evoluţie
SO2 1,6 2,5 1,1 1,5 1,9 1,3 1,0 0,9 0,8 1,11 1,92
(μg/mc)
Figura 3.1.3.5. Evoluţie SO2 în perioada 1995-2005
EVOLUŢIE SO2 ÎN PERIOADA 1995-2005
3
microgram/mc
0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
SO2 1,6 2,5 1,1 1,5 1,9 1,3 1 0,9 0,8 1,113 1,92
Concentraţiile de dioxid de sulf în aer sunt foarte mici comparativ cu VL prevăzute în

legislaţie, ca urmare a utilizării de combustibili cu conţinut redus de sulf (motorina, păcură)
Precipitaţii
Tabel 3.1.3.6. Caracterizarea precipitaţiilor

pH aciditate Conduct. NO3 NO2 Reziduu SO4 NH4
Judeţ mEq/l μS/cm mg/l mg/l fix mg/l mg/l
mg/l
Iaşi 6,49 0,18 44,48 0,7 0,09 22,25 - 1,44
Nu au fost înregistrate ploi acide. Analizele au fost efectuate conform „Ghid

metodologic pentru supravegherea calităţii precipitaţiilor”.
3.2. Emisii de COV nemetanici
Tabel 3.2. Emisii de COV nemetanici
Judeţ COV nemetanici(t)
Iaşi 15188,78
Principalele surse de emisie sunt instalaţiile de ardere neindustriale (sobe, cămine,
maşini de gătit), transportul rutier şi utilizarea solvenţilor.
3.3. Poluarea aerului ambiental cu ozon
19
Ozonul a fost monitorizat din data de 18 nov.2005 în 3 staţii automate de
monitorizare a calităţii aerului, şi anume în staţia de tip industrial, de fond regional şi
suburbană.
Valorile înregistrate sunt situate între 19,0 şi 67,7 µg/m 3 faţă de 120 µg/m3 ,
valoarea – ţintă pentru protecţia sănătăţi umane.
3.4. Emisii de metale grele. Poluarea aerului ambiental cu metale grele.
Sursele principale de poluare cu metale grele sunt procesele industriale, iar pentru plumb
sunt gazele de eşapament de la motoarele cu ardere internă.
Tabel 3.4. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Judeţ Metale grele Cd (kg/an) Pb (t/an) Hg (kg/an)
Iaşi Emisie 2005 44,18 9,914 60,87
3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi
Tabel 3.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

Judeţ Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate
(g/an) 2005
Iaşi Dioxine Incinerare deşeuri 0,0426
PCB - -
Pesticide - -
PCDD/PCDF - -
PAH Trafic feroviar şi rutier 5500
Sursele care sunt responsabile de emisiile de POPs sunt agricultura prin depozitele
existente cu pesticide neidentificate şi/sau expirate şi incinerarea deşeurilor medicale.
Conform calendarului stabilit prin angajamentele rezultate prin procesul de
negociere a Capitolului 22 Mediu în cursul anului 2005, în judeţul Iaşi au fost închise 2
incineratoare/crematorii de deşeuri medicale, respectiv cel al Spitalului de Recuperare şi
al Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi.
3.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie
Pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie principalii poluanţi din judeţul Iaşi,

sursele fiind industria metalurgică, fabricarea produselor de ceramică prin ardere, industria
energetică care utilizează combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite. Depăşirile
sunt semnificative pentru unele locaţii de monitorizare, judeţul Iaşi fiind nominalizat în lista
de zone poluate cu pulberi din ţară, reyultat[ din evaluarea preliminar[ a calit[‘ii aerului
pentrru regiunile 1,4,6,publicată în OMMGA 1294/ 2005.
Institutul de Sănătate Publică Iaşi, a efectuat studii şi măsurători în cadrul
Proiectului “Metodologie pentru dezvoltarea unui indice integrat utilizat în evaluarea
expunerii la cumul de noxe” al cărui obiectiv pentru anul 2005 a fost stabilirea
micropoluanţilor de interes toxicologic, cuantificare, ierarhizare, iar pulberile în suspensie
au intrat în categoria de interes.
20
Tabel 3.6.1. Poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie
JUDEŢ Pulberi in suspensie CMA pentru Frecvenţa
UM protecţia sănătaţii depăşirii
CMA 24 ore
(%)
Valoare Valoare Media 24 ore
medie maxim anuala
anuala a 24
ore
Pulberi 0,079 0,157 mg/m3 0,075 0,15 1,6
totale
Iaşi PM10 - - µg/m3 40 50 -
PM 2,5 - 68 µg/m3 25 30 100
Sursa ISP Iaşi
În cadrul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului au fost puse în funcţiune

echipamente de măsurare continuă a pulberilor în suspensie PM10 în două staţii de
monitorizare a poluării de impact şi anume de trafic şi de tip industrial. Valorile înregistrate
sunt raportate la VL prevăzută în OM 592/2002 de 50 µg/m 3 pe zi, evidenţiindu-se
poluarea aglomerării Iaşi cu pulberi în suspensie. Rezultatele confirmă concluziile evaluării
preliminare a calităţii aerului din care a rezultat că principalele surse de poluare o
constituie activităţile industriale şi traficul rutier.
Valorile înregistrate începând cu data de 18 noiembrie 2005 au prezentat depăşiri
ale valorii limită în proporţie de 67% (23 de zile din 31 zile).
Concluzii similare au rezultat şi din determinările de pulberi sedimentabile efectuate
în cinci locaţii din municipiul Iaşi. Cele mai mari depăşiri ale CMA prevăzut în STAS
12574/87 (17 g/m2/lună) s-au înregistrat în zonele aglomerate, de trafic şi industriale.
Tabel. 3.6.2. Evoluţia pulberilor sedimentabile în municipiul Iaşi

Judeţ 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Evoluţie
pulberi 11,09 9,40 16,47 28,15 21,74 21,38 22,28 19,45 19,61 22,69 20,73
sedimentabil
e
(g/m2/lună)
21
Figura 3.6.2. Evoluţia pulberilor sedimentabile în perioada 1995-2005
EVOLUŢIE PULBERI SEDIMENTABILE ÎN PERIOADA 1995-2005
30,00
25,00
20,00
g/mp*lună
15,00
10,00
5,00
0,00
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Pulberi sedim. 11,09 9,40 16,47 28,15 21,74 21,38 22,28 19,45 19,61 22,69 20,73
CMA 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17
3.6.1. Poluarea de fond
- Poluarea de fond regional
Din data de 18 noiembrie 2005 este în funcţiune staţia automată de monitorizare de

fond regional Copou – Sadoveanu, unde s-au efectuat măsurători pentru următorii
poluanţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3. Parametrii meteorologici măsuraţi sunt: directie şi
viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă, precipitaţii.
Valorile minime şi maxime înregistrate, ca medii orare şi zilnice pentru poluanţii a
căror limite sunt prevăzute în OM 592/2002, prezentate în tabelul de mai jos, relevă valori
mici ale poluanţilor monitorizaţi.
Tabel 3.6.1.1. Valori minime şi maxime pentru poluarea de fond regional

Poluant Medii orare Medii zilnice
Min. Max. VL Min. Max. VL
SO2 µg/m3 1,1 18,6 350 1,7 7,2 125
NO2 µg/m3 0,0 36 200 1,0 18 -
3
CO mg/m 0,1 3,1 - 0,1 2,5 10
O3 µg/m3 1,0 69 - 13 57 120
- Poluarea de fond urban
La staţia de fond urban amplasată în cartierul Decebal – Cantemir, unde sunt

monitorizaţi poluanţii: SO2, NO, NO2, NOx, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p –
22
xilen (on line) şi parametrii meteorologici directie şi viteză vînt, temperatură, presiune,
radiaţie solară, umiditate relativă, nu s-au înregistrat depăşiri ale VL pentru nici un poluant.
Tabel 3.6.1.2. Valori minime şi maxime pentru poluarea de fond urban

Poluant Medii orare Medii zilnice
Min. Max. VL Min. Max. VL
3
SO2 µg/m 4,1 21,6 350 4,5 17,7 125
NO2 µg/m3 2,0 76 200 15 40 -
În situaţiile în care concentaţia poluanţilor este mai mare decât valorile cele mai
frecvent înregistrate, din corelarea acestora cu parametrii meteorologici, este evidentă
influenţa zonei de trafic.
3.6.2. Poluarea de impact
În staţiile de tip industrial existente în vechea reţea de monitorizare, respectiv

Moldomobila şi Fortus care au funcţionat până în data de 18 noiembrie 2005 respectiv 20
august 2005 nu s-au înregistrat depăşiri ale VL, valorile maxime zilnice fiind:
- SO2 - 16,13 µg/m3 la Moldomobila
- 8,34 µg/m3 la Fortus.
- NO2 - 47,54 µg/m3 la Moldomobila
- 42,7 µg/m3 la Fortus
Prin crearea reţelei automate de monitorizare, poluarea de impact este
supravegheată prin staţia de tip industrial amplasată pe esplanada Oancea – Tătăraşi şi
staţia de trafic amplasată în Pod de Piatră, care sunt funcţionale din data de 18 noiembrie
2005.
Tabel 3.6.2.1. Valori minime şi maxime pentru poluarea de impact

Poluant Oancea-Tătăraşi Pod de Piatră
Medii orare Medii zilnice Medii orare Medii zilnice
Min. Max. VL Min. Max. VL Min. Max. VL Min. Max. VL
SO2 5 47 350 6 18 125 8 49 350 8 22 125
µg/m3
NO2 3 69 200 4 37 - 31 109 200 21 65 -
µg/m3
PM 10 15 343 - 24 172 50 18 310 - 23 176 50
µg/m3
3.7. Sistemul de monitorizare a calităţii aerului
În municipiul Iaşi în cursul anului 2005 au fost în funcţiune până în data de

18.11.2005 staţiile fixe de monitorizare a calităţii aerului din care s-au prelucrat probele
prelevate cu pompe IMH Sibiu prin metoda chimiei umede. Amplasamentul şi tipul staţiilor
îl prezentăm în tabelul de mai jos:
Tabel 3.7.1. Staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului

Nr. Amplasament staţie Tip staţie Zonă monitorizată
Crt.
1 SC Fortus SA Industrială, rezidenţială SC Fortus SA
Cartier Nicolina - CUG
2 SC Niciman SA Industrială, rezidenţială SC Niciman SA
Cartier Păcurari
23
3 SC Conel SA Trafic, rezidenţială Trafic greu
Cartier Gară
4 SC Moldomobila SA Trafic, rezidenţială Trafic greu
Cartier Bularga
5 Sc Bucium SA Trafic Trafic
Prin amplasamentul staţiilor şi natura surselor de poluare existente în zonă, acestea

au fost considerate de tip complex.
În cursul anului 2005 în cadrul Proiectului PHARE RO 2002 “Îmbunătăţirea reţelei
naţionale de monitorizare a calităţii aerului” au fost amplasate cinci staţii de monitorizare
automată după cum urmează:
 Staţia IASI 1 – Pod de Piatră – staţie de trafic

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat
(light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line).
 Staţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – staţie de fond urban

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O-
xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii meteorologici (directie şi viteză vînt,
temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă).
 Staţia IASI 3 – Oancea - Tătăraşi – staţie de tip industrial

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light
scattering).
 Staţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – staţie de fond regional

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, parametrii
meteorologici (directie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate
relativă, precipitaţii).
 Staţia IASI 5 – Tomeşti – staţie suburbană

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), BTX pe
tuburi de absorbţie.
Staţiile sunt funcţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate sunt puse la
dispoziţia publicului prin două panori de informare, respectiv exterior amplasat în B-dul
Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall şi interior amplasat la Primăria
Municipiului Iaşi.
3.8. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei
Zonele în care s-au înregistrat cele mai mari valori ale concentraţiilor de pulberi
sedimentabile (peste limita admisă) în municipiul Iaşi sunt zonele Păcurari, Gară.
3.9. Concluzii
1. Emisiile de SO2 în atmosferă au scăzut ca urmare a utilizării de combustibili cu

conţinut redus de sulf
2. Principalele surse de emisii de SO2 o constituie arderile de combustibil fosil din
producerea de energie şi industra de transformare şi din arderile neindustriale
(arderi rezidenţiale etc).
24
3. Emisiile de NOx din transport reprezintă 81,24% din totalul emisiilor de NO x din
judeţ. În prodecerea de energie la nivelul judeţului au fost luate măsuri de reducere
a acestui tip de emisie prin montarea de arzătoare cu NO x redus la ambele centrale
ale SC CET Iaşi.
4. Cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultură (6160,101 t), sursa
reprezentând-o dejecţiile de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice
azotoase aplicate, precum şi din tratarea şi depozitarea deşeurilor (687,85 t).
5. Aglomerarea Iaşi este poluată cu pulberi. Zonele în care s-au înregistrat cele mai
mari depăşirii ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile în municipiul Iaşi sunt
zonele Păcurari, Gară.
6. Concentraţia poluanţilor gazoşi în aer este situată sub VL prevăzută în legislaţie.
7. În anul 2005 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii
aerului prin proiectul PHARE 2002 “ Îmbunătăţirea reţelei naţionale de monitorizare
a calităţii aerului”.
25
CAPITOL 4. APA
4.1. Resurse de apă
Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Judeţul Iaşi este amplasat – din punct de vedere geografic – pe trei bazine
hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret,
ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca surse Direcţia Apelor Siret
Bacău şi Direcţia Apelor Prut Iaşi.
Tabel 4.1.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile - BH Siret (mii mc)
Judeţ Resursa de suprafaţă Resursa din subteran
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Iaşi 882000 95000 127626 75000
Sursa: Direcţia Apelor Siret Bacău
Tabel 4.1.1.2. Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile – BH Prut şi BH Bârlad

(mii mc)
Resursa de suprafata Resursa din subteran
Judeţ
Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila
Iaşi - 262500 - 11100
Nota:
- Defalcarea resursei teoretice (de suprafata si subterana) se face de catre
institute de cercetare. Noi putem preciza doar ca totalul resursei teoretice (suprafata +
subteran) este de 1670 mil mc.
Sursa: Direcţia Apelor Prut
Tabel 4.1.1.3. Debitele principalelor râuri în anul 2005

Nr. Debit maxim
Staţie Debit mediu multianual
crt. Râul în anul 2005
hidrometrică (m3/s)
(m3/s)
Bazinul Hidrografic Siret
1 Siret Lespezi 95 49,1
Bazinul Hidrografic Prut
2 Prut Prisacani 619 103
3 Jijia Andrieşeni 85,0 -
4 Jijia Vlădeni 77,7 5,11
5 Jijia Victoria 52,5 6,84
6 Jijia Chipereşti 98,0 12,4
7 Miletin Şipote 46,4 1,27
8 Miletin Hălceni 17,5 1,10
9 Bahlui Vama cu Tablă 55,5 0,224
26
Nr. Debit maxim
Staţie Debit mediu multianual
crt. Râul în anul 2005
hidrometrică (m3/s)
(m3/s)
10 Bahlui Pârcovaci 14,6 -
11 Bahlui Hârlău 19,5 0,413
12 Bahlui Belceşti 11,8 0,760
13 Bahlui Podu Iloaiei 8,90 1,07
14 Bahlui Iaşi 58,8 3,10
15 Bahlui Holboca 61,3 4,90
16 Măgura Cârjoaia 16,4 0,094
17 Bahlueţ Tg. Frumos 87,8 0,148
18 Bahlueţ Podu Iloaiei 16,6 0,990
19 Voineşti Cucuteni 10,2 0,229
20 Nicolina Iaşi 28,7 0,468
21 Locii Ciurbesti 6,80 0,187
22 Ciric Iaşi 2,90 -
22 Vămeşoaia Iaşi 18,4 0,069
Bazinul Hidrografic Bârlad
-
Sursa: Direcţia Apelor Prut şi Direcţia Apelor Siret Bacău
4.1.2. Prelevări de apă
Tabel 4.1.2.1. Prelevările de apă în anul 2005 BH Siret - mil. mc -

Judeţ Prelevări de apă
Din surse de suprafaţă Din subteran
Iaşi 5,735 6,059
Tabel 4.1.2.2. Prelevările de apă în anul 2005 BH Prut şi BH Bârlad - mil. mc -

Judeţ Prelevări de apă
Din surse de suprafaţă Din subteran
Iaşi 62,381 41,908
Nota:
Direcţia Apelor Prut administrează doar partea judeţului Iaşi amplasată în bazinele
hidrografice Prut şi Bârlad, de aceea volumele de apă specificate în tabelul de sus
reprezintă captările doar pe aceste două bazine hidrografice specificate.
4.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor
Legea nr. 400/2005 privind aprobarea OUG nr. 73/2005 pentru modificarea şi
completarea OUG nr 107/2002 privind înfiinţarea Administratiei Nationale “Apele Romane”.
In cadrul acestei Ordonante se gasesc Anexa nr. 3 (mecanismul economic), Anexa nr. 4
(sistemul de contributii specifice de gospodarire a apelor si serviciile comune de
gospodărire a apelor), Anexa nr.5 (cuantumul contribuţiilor specifice de gospodarire a
apelor).
27
Încheierea de contracte economice cu utilizatorii de apă pentru care Administraţia
“Apele Române”, prestează servicii specifice şi commune de gospodărire a apelor.
Sursa: Direcţia Apelor Prut Iaşi şi Direcţia Apelor Siret - Bacău
4.2. Ape de suprafaţă
- Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT şi DIRECŢIA APELOR SIRET BACĂU
4.2.1. Starea râurilor interioare
Bazinul hidrografic Prut
Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute in Legea 310/2004

de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei
Cadru 60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de
monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un
monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din
cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul operaţional (integrat monitoringului de
supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de
protecţie a apelor.
Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinele hidrografice
Prut şi Bârlad se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere
(campanii lunare şi trimestriale) şi a fluxului rapid (campanii zilnice şi săptămânale) a
indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. Au fost monitorizate 7 cursuri de apă,
totalizând 551 km.
Calitatea apelor curgătoare de suprafaţă a fost urmărită prin intermediul a 17
secţiuni de supraveghere, astfel :
- monitoring de supraveghere – frecvenţă trimestrială : 1 secţiune
- monitoring operaţional – frecvenţă lunară : 15 secţiuni
- secţiuni de referinţă : 1 secţiune
- secţiuni de graniţă (protocol bilateral cu Republica Moldova şi Ucraina): 2 secţiuni
Pentru stabilirea condiţiilor naturale de referinţă şi a concentraţiilor de fond, în anul
2005 s-a monitorizat o singură secţiune de referinţă: Bahlui – Vama cu Tablă.
Studiul râului de frontieră Prut se realizează în baza colaborării bilaterale cu
Republica Moldova şi Ucraina în 2 secţiuni de supraveghere: Prut – Ungheni, Prut
-Prisecani.
Pentru cunoaşterea operativă a situaţiei calităţii apei in bazinul hidrografic
Prut s-au stabilit secţiuni de supraveghere cu transmiterea informaţiilor în flux zilnic şi
săptămânal, instituite în zone critice având în vedere criteriul surselor punctiforme de
poluare, criteriul transfrontalier, criteriul captării apei in scopul potabilizării.
În anul 2005, începând cu semestrul II s-a renunţat la secţiunile: Prut – Prisecani,
Bahlui – Leţcani, Bahlui – am. SE Iaşi, Bahlui – Holboca, Jijia - Chipereşti, rămânâd doar
acele secţiuni care caracterizează râurile de frontieră – 2 secţiuni: Prut – Darabani (flux
săptămânal) şi Prut – Ungheni (flux zilnic).
Mediile de investigare analizate în anul 2005 au fost: apa, materiile in suspensie,
biota.
Evaluarea calităţii apelor şi încadrarea secţiunilor de control în clase de calitate s-a
realizat conform Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii
28
apelor de suprafaţă (NORCAS /2002), aprobat prin Ordinul M.A.P.M. nr. 1.149/2002,
corelând rezultatele evaluării chimice cu cele biologice.
Evaluarea indicatorilor din categoria „substanţe prioritare” s-a făcut în raport cu
valoarea unică stabilită pentru „obiectivul de calitate”.
Principiul general de încadrare a fost pentru cele cinci grupe de indicatori – regimul
de oxigen, nutrienţi, mineralizare, metale şi substanţe toxice organice, prin evaluarea
ponderată a efectului tuturor indicatorilor, pe baza valorii de percentile 90%.
Caracterizarea globală a calităţii, la nivel de secţiune, este rezultatul evaluării din cadrul
grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, neluând în considerare situaţiile în care fondul
natural a depăşit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice în
secţiunile „martor”.
Sistemul actual de monitoring pentru apele de suprafaţă dispune de 4
determinări/an pentru secţiunile cu ritm de control trimestrial şi 12 determinări/an pentru
secţiunile cu ritm lunar.
Tabel 4.2.1.1. Încadrarea secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2005, conform
normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă (ordin
1146/2002)
Clasa de calitate
Sectiunea de
Nr. Cursul
supravegher Micro-
crt. de apa R.O. Nutrienti Salinitate Metale Generala
e poluanti
1 Prut Ungheni ** II II II I-II II II

2 Prut Prisecani ** III III II II III III
3 Jijia Vladeni IV IV III III IV IV
4 Jijia Victoria IV IV III III IV IV
5 Jijia Chiperesti IV IV III IV IV IV
6 Miletin Sipote IV IV IV II-III IV IV
Am. conf.
7 Jijioara Jijia IV IV V II-III IV V
Vama cu
8 Bahlui Tabla III III I II-III III III
9 Bahlui Am. Harlau III III II II III III
10 Bahlui Aval Harlau IV IV II III III IV
11 Bahlui Aval Belcesti IV-V V III II IV V
12 Bahlui Podu Iloaiei IV IV IV II-III IV IV
13 Bahlui Holboca V IV-V III IV IV V
Am. Tg.
14 Bahluiet Frumos IV IV III II IV IV
15 Bahluiet Razboieni V V III II-III IV V
Am. Podu
16 Bahluiet Iloaiei IV IV III III IV IV
Am. conf.
17 Nicolina Bahlui IV IV III II III-IV IV
** secţiuni de supraveghere care se monitorizează şi în comun cu Republica Moldova
29
Bazinul hidrografic Siret
Tabel 4.2.1.2. Repartiţia secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2004,

conform OM 1146/2002
Râu Secţiune de Clasa de calitate
control
R.O. Nutrienţi Salinitate Metale Substanţe General
toxice
organice
Siret Lespezi II III II I I III
Moldova Timişeşti II II I I I II
Repartiţia secţiunilor de control, din judeţul Iaşi în funcţie de clasa generală de

calitate, în anul 2005
Tabel 4.2.1.3. Centralizatorul lungimilor de râu cumulate pe clase de calitate, în anul 2005, conform
OM 1146/2002
Lungim Repartiţia lungimilor pe clase de calitate
Râu e I II III IV V
(km) km % km % km % km % km %
Prut 214 - - 121 56,5 93 43,5 - - - -
Jijia 88 - - - - - - 88 100 - -
Miletin 35 - - - - - - 35 100 - -
Jijioara 34 - - - - - - 34 100 - -
Bahlui 119 - - - - 36 30,3 60 50,4 23 19,3
Bahluiet 41 - - - - - - 38 92,7 3 7,3
Nicolina 20 - - - - - - 20 100 - -
Siret 78 - - 46 59 32 41 - - - -
Moldova 23 - - 18 78,3 5 21,7 - - - -
Sursa: Direcţia Apelor Prut şi Direcţia Apelor Siret Bacău
 RÂUL PRUT
o Tr ons on ul intr ar e jud Ia ş i – c onflue nţă r a u J ijia
30
Pe o lungime de 121 km, r. Prut a fost încadrat în clasa a II-a, fapt impus de
secţiunea de monitorizare Prut – Ungheni.
o Tr ons on ul c onflue nţă r â u J ijia – ieş ir e jud Ia ş i
Pe acest tronson cu o lungime de 93 km, apa râului Prut se înrăutaţeşte din punct
de vedere calitativ, ea trecând în clasa a III-a de calitate, datorita aportului de poluanţi adus
de râul Jijia. Secţiunea de monitorizare: Prut – Prisecani.
 RÂUL JIJIA
o Tr ons on ul intr ar e jud. Ia ş i – c onfl. r. Pr ut

Tronsonul de încadrează in clasa a IV-a de calitate, fapt confirmat de secţiunile
Vlădeni, Victoria şi Chipereşti, această calitate menţinându-se pe o lungime de 88 km.
Poluarea râului pe acest tronson se datorează apelor uzate insuficient epurate provenite
din staţiile de epurare ale localităţilor din amonte şi a confluenţei cu r. Bahlui.
 RÂUL MILETIN
o Tr ons on ul c onf. pr.Va le a R ea (intr a r e jud Ia ş i) - c onfl. r. J ijia –

35 km
Apa râului în această zonă este încadrată în clasa a IV-a de calitate fapt evident în
secţiunea Şipote. Pe acest tronson de râu poluarea secţiunii de monitorizare se datorează
surselor punctiforme si difuze (localităţile din zonă).
 RÂUL JIJOARA
Caracterizat printr-o singură secţiune de control, Jijioara-am.confl.Jijia, râul se
încadrează în clasa V-a de calitate, caracteristică dictată de regimul salinităţii. În acest an
s-au evidenţiat valori ridicate ale indicatorilor reziduu fix şi sulfaţi.
Poluarea pâraului Jijioara se datorează surselor difuze de poluare din localităţile
situate de-a lungul său.
 RÂUL BAHLUI
Constituie, prin încărcările mari în poluanţi, principalul impurificator al râurilor Jijia
şi Prut şi este supravegheat pe o lungime de 119 km, prin cinci sectiuni de
control ce delimiteaza patru tronsoane de-a lungul cursului .
Calitatea apei r. Bahlui se datorează deversărilor de ape uzate insuficient epurate
de la localităţile Hârlău, Belceşti, Podu Iloaiei, municipiul Iaşi, precum şi apei puternic
modificată antropic a r. Bahlueţ.
o Tr ons on ul izv oa r e - cfl.pr.B u ha lnita
Pe acest tronson cu o lugime de 36 km apa r. Bahlui este situata in clasa a III-a

de calitate asa cum indica sectiunea de monitorizare amonte Harlau.
31
o Tr ons on ul cfl.pr.B u ha lnita – a va l Be lc e s ti
Calitatea apei in această zonă, pe o lungime de 23 km, se încadrează in clasa a IV-

a de calitate. Acest fapt se datoreaza apelor uzate insuficient epurate evacuate de staţia
de epurare aparţinând de RAJAC Iaşi – Sector Hârlău.
o Tr ons on ul a va l Be lc e s ti – ac . Podu Iloa ie i
Calitatea apei în acest tronson, pe o lungime de 8 km, a r. Bahlui este de categoria

a V-a, caracteristică data de sectiunea av. Belcesti. Agentul poluator in aceasta zona este
localitatea Belcesti.
o Tr ons on ul ac . Podu Iloa ie i – Cfl. r. N ic olina
Calitatea apei în acest tronson, pe o lungime de 37 km a r. Bahlui, este de categoria

a IV-a, caracteristică dată de secţiunea Podu Iloaiei.
o Tr ons on ul c onfl. r. N ic olina - c onflue nta r. J ijia
Pe o lungime de 15 km r. Bahlui, este situat în clasa a V-a de calitate. Secţiunea

Holboca, este influenţată de deversările de ape uzate insuficient epurate ale municipiului
Iaşi, încărcările mari din amonte datorate localităţilor Hârlău, Belceşti, Podul Iloaiei şi
aportul afluentului său principal r. Bahlueţ, râu puternic modificat antropic.
 RÂUL BAHLUET
Afluent al r. Bahlui, cu o lungime de 41 km, r. Bahluieţ este caracterizat de

clasele de calitate înregistrate în sectiunile de control Tg.Frumos, Războieni şi am. Podu
Iloaiei studiate în acest an.
 Tr ons on ul izv oa r e - am . Ta r gu Fr um os
Cu o lungime de 17 km, r. Bahluiet este incadrat in clasa a IV-a de calitate pe

acest tronson, fapt dictat de sectiunea Tg.Frumos . Sursele de poluare ce determină
impurificarea r. Bahlueţ în această zonă sunt: localităţile din zona Tg. Frumos şi staţia de
epurare a oraşului.
 Tr ons on ul a m Ta r gu Fr um os - c onfl. pr. C iunc a
Acest tronson cu o lungime de numai 3 km este monitorizat prin sectiunea

Razboieni care indică clasa a V-a de calitate.
 Tr ons on ul c onfl pr. C iunc a – c onfue nta r. Ba hlui
Degradarea chimica şi biologica a acestei zone a raului Bahluiet, cu o lungime de

21 km, se datoreaza funcţionării defectuoase a staţiei de epurare a localităţii Podu Iloaiei.
Sectiunea am. Podu Iloaiei confirma clasa a IV-a de calitate a acestui tronson de rau.
32
 RÂUL NICOLINA
o Tr ons on ul izv oa r e - c onfl. B a hlui
Calitatea r. Nicolina, analizată printr-o singură secţiune de monitorizare, dă

caracteristica întregului râu şi anume clasa a IV-a de calitate. Sursele de poluare care
justifică această încadrare sunt: “zona” Ciurea şi S.C. Fortus S.A. Iaşi.
Încadrarea secţiunilor de monitorizare privind substanţele prioritare / prioritar

periculoase în conformitate cu „obiectivele de calitate”
Evaluarea indicatorilor din categoria „substanţe prioritare/prioritar periculoase” s-a

făcut în raport cu valoarea unică stabilită pentru „obiectivul de calitate” în conformitate cu
Ord. 1146/2002.
Pentru determinarea substanţelor prioritare/prioritar periculoase pe apele
curgătoare de suprafaţă s-au efecuat analize pentru determinarea metalelor grele : Cd,
Hg, Ni si Pb.
Interpretarea datelor s-a realizat folosind programul QUAL2003.
Tabel 4.2.1.4. Substanţe prioritare/prioritar periculoase

Nr. crt. Secţiunea de monitorizare Indicatorul Calitatea
1 Bahlui Vama cu Tablă Cd, Hg, Ni, Pb Corespunzătoare
4.2.2. Starea lacurilor
Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT
Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor

analizelor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice ale probelor recoltate cu frecvenţa
determinată de importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric
înregistrat. În cazul acumulărilor cu rol complex, frecvenţa de recoltare şi analiză a fost
mai mare.
Lacurile investigate au fost :
- Tansa
- Hălceni
- Podu-Iloaiei
- Chiriţa
- Pârcovaci
- Aroneanu (Dorobanţ)
- Ciric I
- Ciric II
- Ciric III
- Cucuteni
- Ciurbeşti
- Plopi
Mediile de investigare analizate în anul 2005 au fost: apa, sedimentele, biota, iar
rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos..
33
Tabel 4.2.2.1. Situaţia calităţii globale a apei lacurilor, în anul 2005, conform OM
1146/2002 (după masa fitoplanctonică)
Lac Stadiu
Nume Tip Curs de apă Volum total Folosinţa principală trofic
( mil. mc ) V(90%)
Alimentare cu apa
Pârcovaci Acumulare Bahlui 8,75 oraş Hârlău; apărare Eutrof
împotriva inundaţiilor
Alimentare cu apa
oraş Vlădeni;
Hălceni Acumulare Miletin 42,8 apărare împotriva Eutrof
inundaţiilor;
picicultură
Alimentare cu apa
oraş Belceşti;
Tansa Acumulare Bahlui 33,3 apărare împotriva Oligotrof
inundaţiilor; irigaţii
Regularizarea
Podu debitelor râurilor;
Iloaiei Acumulare Bahlueţ 31,53 atenuare viituri; Hipereutrof
irigaţii
Chiriţa Acumulare Chiriţa 7,0 Alimentare oraş Iaşi Eutrof
Agrement; apărare
Aroneanu Acumulare Ciric - împotriva viiturilor;
picicultură Mezotrof
Agrement; apărare
Ciric I Acumulare Ciric 0,334 împotriva viiturilor Eutrof
Agrement; apărare
Ciric II Acumulare Ciric 0,22 împotriva viiturilor Mezotrof
- Agrement; apărare
Ciric III Acumulare Ciric împotriva viiturilor Mezotrof
Plopi Acumulare Gurguiata - Piscicultură Mezotrof
- Agrement; apărare
Ciurbesti Acumulare Valea Locei împotriva viiturilor Eutrof
Cucuteni Acumulare Voineşti - Agrement; apărare Mezotrof
împotriva viiturilor
34
35
Calitatea apei acumularilor – 2005 (NORCAS/02)
Tabel 4.2.2.2. Caracterizare după indicatorii fizico chimici

Clasa de calitate NORCAS / 02
Nr. Cursul de Micro- Generala
Denumire acumulare R.O. Nutrienţi Salinitate Metale
Crt. apă poluanţi 2005
V(90%) V(90%) V(90%) V(90%) V(90%) V(90%)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Pârcovaci Bahlui IV II I II III IV
2 Hălceni Miletin IV II III III-IV III-IV IV
3 Tansa Bahlui IV III II II-III III IV
4 Podu Iloaiei Bahlueţ V III III-IV III IV V
5 Chiriţa Chiriţa III II-III II II II-III III
6 Aroneanu Ciric IV III III IV III IV
7 Ciric I Ciric V III III IV III V
8 Ciric II Ciric IV II-III III IV IV IV
9 Ciric III Ciric IV III III IV II IV
10 Plopi Gurguiata V II-III V - III V
11 Ciurbesti Valea IV III I-II IV-V IV IV-V
Locei
12 Cucuteni Voineşti IV III II IV IV IV
R.O. – regimul oxigenului
36
Analizând indicatorii fizico-chimici după valorile percentile 90 (V(90%)), rezultă că
din totalul de 12 acumulări studiate, una este în clasa a III-a, 7 acumulări sunt în clasa a
IV-a, una la limita clasei IV-V-a, iar trei acumulari sunt în clasa a V-a de calitate.
Analiza comparativă a tendinţelor de evoluţie a indicatorilor în anul 2005 faţă de anul
2004, arată că în general toate acumulările au o tendinţă de conservare a calităţii faţă de
anul precedent.
Comparativ cu anul 2004, se observă că :
- Acumularea Pârcovaci s-a înrăutăţit calitativ trecând în clasa a IV-a de calitate,
după regimul oxigenului. Această încadrare calitativă nefavorabilă se datorează
viiturilor care au avut loc în acest an şi care au determinat o încărcare organică
mare a acumulării.
- Acumulările Aroneanu, Ciric II, Ciric III îşi imbunătăţesc calitatea trecând în clasa a
IV-a de calitate.
4.3. Apele subterane
Date preluate de la D.A. Siret
Au fost prelevate ape din sursa Timişeşti şi din captările Verşeni, Moţca,
constatîndu-se depăşiri ale limitelor admise la indicatorii fizico-chimici după cum urmează:
 la un foraj dren vechi Timişeşti şi la un foraj dren nou Timişeşti, uşoare depăşiri la
indicatorii amoniu, azotiţi şi CCOMn.
 Captare Verşeni, depăşiri la indicatorul amoniu.
 Captare Moţca, depăşiri la indicatorul amoniu.
Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT
În anul 2005, s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un număr de 20
foraje din reţeaua hidrogeologică naţională.
Calitatea apei freatice ramâne în continuare majoritar necorespunzătoare, procentul
nepotabilităţii rămâne peste 90% din totalul forajelor monitorizate. Se menţionează că
această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici.
Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund
cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:
o poluarea apelor de suprafaţă
o condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie
a diferiţilor anioni şi cationi;
o dezvoltarea intensiva a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a
îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la
acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);
o efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile
pentru conservarea factorilor de mediu;
o particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au
contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor
rezultate din aceste procese.
Pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorată

activităţilor antropice, APM Iaşi a recoltat probe din foraje de observaţie situate în incinta şi
vecinătatea agenţilor economici potenţial poluatori ca CET II Holboca - 9 foraje, SC
ANTIBIOTICE SA Iaşi - 10 foraje, precum şi din zona de influenţă a depozitelor de deşeuri
37
industriale. Gama indicatorilor analizaţi, a fost diferenţiatã cuprinzând în principal
indicatorii de poluare specifici, rezultaţi din activitatea industrialã a platformei respective.
În zona CET II Holboca s-au înregistrat nivele ridicate ale gradului de
mineralizare, dar comparativ cu rezultatele anterioare se constată diminuarea poluării cu
metale şi substanţe organice.
În zona de amplasament a SC Antibiotice SA, se semnalează menţinerea poluării
pânzei freatice cu substanţe organice şi amoniu.
Depozitul de deşeuri industriale aparţinând de SC Fortus SA - cătun Zanea , pe
care sunt depozitate nisipuri de turnătorie, nămol de epurare, deşeuri refractare,etc.
contaminează freaticul cu următorii poluanţi:
 metale – Pb şi fier total
 cianuri totale
 substanţe extractibile în eter de petrol
 sulfuri şi fenoli
Depozitul de deşeuri industriale Copăcioaia a fost monitorizat post închidere prin
analiza forajelor amonte şi aval depozit, constatându.se îmbunătăşirea calităţii apei
prin absenţa fenolilor şi reducerea substanţelor organice.
Impactul depozitelor de deşeuri urbane din Iaşi, Paşcani şi Tg. Frumos asupra
freaticului s-a monitorizat atât prin forajele de observaţie cât şi prin analiza fântânilor
din vecinătate. Analiza forajelor evidenţiază concentaţii mari pentru substanţe organice,
nutrienţi, fenoli, detergenţi şi cianuri, iar influenţa negativă a depozitelor s-a
manifesatat prin calitatea necorespunzătoare a fântânilor din zona de influenţă.
.
4.5. Apele uzate
4.5.1. Surse majore
Date preluate de la DIRECŢIA APELOR PRUT şi DIRECŢIA APELOR SIRET

În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2005 un număr de 34 surse de
poluare.
Din totalul surselor de poluare urmărite, evidenţiem următorii agenţi poluatori
importanţi:
 judeţul Iaşi: RAJAC Iaşi şi sectoarele de gospodărire comunală Hârlău, Tg.
Frumos , Belceşti, Podul Iloaiei, SC COTNARI SA Cotnari.
 DAC Paşcani
38
Tabel 4.5.1. Surse majore de poluare
Volum Grad
Domeniu ape uzate Poluanţi de
Agent economic Emisar
de activitate evacuate specifici epurare
( mil. mc ) -%-
Judeţul Iaşi
RAJAC IASI - treapta M: - materii în susp., 25
- treaptă M 9,583 subst. organice,
nutrienţi, deterg.
Gospodărire
treaptă MB comunală r. Bahlui - treapta MB: - 90
60,137
- materii în susp.,
RAJAC IAŞI – Gospodărire r. Bahlui 0,372 subst. organice, 90
Secţia Harlau comunală nutrienţi,
RAJAC IAŞI – Gospodărire r. Bahlui 0,041 subst. organice, 67
Secţia BelceştI comunală nutrienţi,
RAJAC IAŞI – Gospodărire r. Bahluieţ 1,252 subst. organice,
80
Secţia comunală nutrienţi,
TG.Frumos
RAJAC IAŞI – Gospodărire r. Bahluieţ 0,213 subst. organice,
60
Secţia Podu comunală nutrienţi, deterg
Iloaiei
RAJAC IAŞI – Gospodărire r. Sacovăţ 0,021 - materii în susp.,
Secţia Ţibăneşti comunală subst. organice, 70
nutrienţi, deterg
RAJAC IAŞI – Gospodărire r. Bohotin 0,081 - materii în susp.,
Secţia comunală subst. organice, 70
RăducăneniI nutrienţi, deterg
Fabricarea - materii în susp.,
SC COTNARI şi r. Bahlui 0,095 subst. organice,
-
SA Cotnari îmbutelierea nutrienţi,
vinurilor
- suspensii,
CBO5, CCOCr,
Captare şi amoniu, azotiţi,
DAC Paşcani prelucrare r. Siret 6,622 azotaţi, H2S,
100
apă pentru sulfuri, reziduu
alimentare filtrat, detergenţi
sintetici, subst.
extractibile
La RAJAC Iaşi, nu au fost depăşite valorile limită autorizate pentru treapta MB, dar
se înregistrează depăşiri la indicatorul detergenţi în cadrul trepte mecanice.
39
4.5.2. Grad de epurare
Staţiile de epurare din jud. Iaşi, operate de RAJAC Iaşi evacuează efluent
insuficient epurat din următoarele motive: tehnologie învechită (grătar cu curăţare
manuală, aeratoare mecanice), uzură fizică şi morală avansată a echipamentului din
dotarea staţiilor, lipsa unor obiecte din componenţa staţiei (separator de
grăsimi/deznisipator), lipsa debitmetriei în staţie ceea ce conduce la dificultăţi în
conducerea procesului, debite insuficiente, sisteme de aerare supradimensionate.
Toate aceste neajunsuri determină calitatea necorespunzătoare a evacuărilor
conform HG 188/2002 completată cu HG 132/2005.
4.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă si a celor subterane
Au fost considerate zone critice acele tronsoane ale râurilor care au fost încadrate
în clasa a V-a de calitate. Acestea sunt:
 r. Bahlui - av. Belceşti – ac. Podu Iloaiei
- confl. r. Nicolina – confl. r. Jijia
 r. Bahluieţ - av. Tg. Frumos – cfl. r. Ciuncă
4.7. Concluzii
1. Calitatea apelor de suprafaţă din judeţul Iaşi se încadrează în clasele II – V, datorită

în principal evacuărilor de ape uzate insuficient epurate.
2. Se constată îmbunătăţirea calităţii râului Nicolina care trece din clasa V (2004) la
clasa IV de calitate şi a râului Bahlueţ, din lungimea căruia (41km) rămân în clasa a
V a doar 3 km.
3. Caracterizarea globală a calităţii, la nivel de secţiune, este rezultatul evaluării din
cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, neluând în considerare situaţiile în
care fondul natural a depăşit semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor
analitice în secţiunile „martor”
4. Analiza comparativă a tendinţelor de evoluţie a indicatorilor în anul 2005 faţă de
anul 2004, arată că în general toate acumulările au o tendinţă de conservare a
calităţii faţă de anul precedent, cu excepţia acumulării Pârcovaci care calitativ a
trecut în clasa a IV-a de calitate, după regimul oxigenului. Această încadrare
calitativă nefavorabilă se datorează viiturilor care au avut loc în acest an şi care au
determinat o încărcare organică mare a acumulării.
5. Acumulările Aroneanu, Ciric II, Ciric III îşi imbunătăţesc calitatea trecând în clasa a
IV-a de calitate.
6. Apa subterană este necorespunzătoare cerinţelor de potabilitate în proporţie de
90%.
7. Apele uzate sunt insuficient epurate ceea ce determină poluarea cursurilor de apă.
40
CAPITOL 5. SOLUL
5.1. Fondul funciar
Tabel 5.1.1. Fondul funciar în judeţul Iaşi

% Suprafaţă
Categoria terenului
din judeţ (ha) %
TERENURI AGRICOLE din care: 70,0 380919
Arabil 256600 67,4
Păşuni şi fâneţe 107900 28,4
Patrimoniu silvicol 9900 2,6
Patrimoniu pomicol 6000 1,6
TERENURI NEAGRICOLE din care: 30,0 166639
Păduri 99022 18
Ape 12694 2
Drumuri 11770 2
Construcţii 14448 3
Neproductiv 28705 5
TOTAL TEREN 547558
Sursa: DADR Iaşi
5.2. Calitatea solurilor
5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe
Tabel 5.2.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe în anul 2005

Total judeţ Hectare
Suprafaţa totală judet Iaşi 548000
Total agricol, din care: 380400
Arabil 256600
Păşuni 88080
Fâneţe 19714
Vii 9900
Livezi 6000
Alte terenuri 167600
Sursa: DADR Iaşi
41
5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Tabel 5.2.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în anul 2005

Clasa de calitate Suprafaţa ( ha )
Clasa de calitate a I foarte bună 1292
Clasa de calitate a II-a bună 92007
Clasa de calitate a III-a mijlocie 168749
Clasa de calitate a IV-a slab 111463
Clasa de calitate a V-a foarte slabă 6909
Sursa: DADR Iaşi
5.2.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Tabel 5.2.3. Repartiţia solurilor afectate de factori limitativi în anul 2005

Factor limitativ Suprafaţa ( ha )
Eroziune 145662
Alunecari de teren 66179
Inundabilitate 18651
Acidifiere 159352
Compactare 176087
Deficit de elemente nutritive 79638
Volum edafic redus 25500
Sărăturare 57322
Exces de umiditate în sol 83458
Gleizare 80989
Pseudogleizare 14038
Secetă periodică -
Terenuri nisipoase -
Sursa: DADR Iaşi
5.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
5.3.1. Îngrăşăminte
Tabel 5.3.1. Îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate în anul 2005

Îngrăşăminte aplicate (tone) Îngrăşăminte naturale Îngrăşăminte chimice
Judeţ Iaşi 901939 14195
Sursa: DADR Iaşi
42
5.3.2. Produse fotosanitare (utilizare, import, export)
Tabel 5.3.2. Produse fitosanitare aplicate în anul 2005

Judeţ Consum total pesticide Kg substanţă activă / ha arabil
( tone substanţă activă )
Total Insecticide Fungicide Erbicide Total Insecticide Fungicide Erbicide
Judeţ Iaşi 224 29 109 86 1,15 0,55 2 1
Sursa: DADR Iaşi
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Tabel 5.3.3 Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Judeţ Unitate potenţial Suprafaţa Cauza Măsuri de
poluatoare afectata (ha) ecologizare
Iaşi - - - -
5.3.4. lrigaţii
Tabel 5.3.4 Irigaţii

Judeţ Suprafaţa irigată (ha)
Iaşi 1183
Sursa: DADR Iaşi
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activitaţilor din sectorul industrial (minier,

siderurgic)
Tabel 5.3.5 Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial

Judeţ Sectorul industrial Unitate potenţial Suprafaţa Cauza Măsuri de
poluatoare afectată ecologizare
(ha)
Iaşi Metalurgie SC Fortus SA 16 Haldă zgură În curs
şi cenuşă
Industria SC Antibiotice SA 0,3 Haldă turte În curs
farmaceutică filtrare
SC Asam SA Haldă pulberi În curs
Metalurgie SC Niciman SA 0,5 topire şi
SC Mital Steel SA turnare
metale
5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la centralele mari de ardere
Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material pulverulent din depozitul de

zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru solul din zona de influenţă
a SC CET Iaşi SA. În studiul efectuat de ICPA Bucureşti siturile de monitorizare au fost
situate la distanţe de 0,3 până la 3,5 km de coşul de evacuare a gazelor, pe direcţii diferite
pentru a surprinde efectele poluării coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor.
Concluzia acestui studiu a fost că efectele poluării produse de CET II Holboca
asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care
funcţionează pe cărbune. Conţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate din spulberarea
43
materialului pulverulent din haldă determină o poluare moderată şi slabă la sud şi nord-
vest de CET. Conţinutul de plumb, cadmiu şi mangan se încadrează în valori normale.
5.4. Monitorizarea calităţii solului
APM Iaşi a monitorizat atât zonele de influienţă a poluatorilor industriali cât şi a

celor agrozootehnici din judeţ prin analiza metalelor grele.
Au fost recoltate probe din soluri agricole aflate sub influenţa emisiilor de poluanţi
precum şi din incinta agenţilor economici.
Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor normale în solurile cu folosinţă agricolă,
în timp ce probele prelevate din incinta poluatorilor au prezentat concentraţii duble de
plumb faţă de limitele normale (40 ppm faţă de 20 ppm – SC Fortus SA).
Solurile din zona poluatorilor agrozootehnici au fost expertizate prin analiza
indicatorilor fizico-chimici specifici, azot total, fosfor total şi metale grele. Nu au fost
înregistrate poluări în aceste zone.
Solurile cu folosinţă agricolă au fost expertizate sub aspectul poluării chimice,
analizând conţinutul în reziduuri de pesticide şi metale grele. Au fost prelevate probe din
ferme pomicole şi viticole, terenuri cu folosinţă agricolă din judeţ. Rezultatele raportate la
Ordin 756/97 încadrează solul analizat în valori normale atât în privinţa conţinutului de
pesticide cât şi de metale grele.
5.5. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
Pentru identificarea, caracterizarea şi clasificare zonelor critice s-a ţinut seama de

natura şi sursa poluării şi de activitatea care o generează.
1. Decopertarea (excavarea) solului este o categorie de distrugere totală a acestuia prin

îndepărtarea masei fertile, ceea ce se petrece în zona balastierelor şi a gropilor de
împrumut pentru fabricile de cărămidă. În judeţul Iaşi sunt afectate de aceste activităţi
următoarele suprafeţe :
- comuna Bivolari - 3 ha, Probota - 4 ha, Gorban - 1 ha – balastierele de pe râul Prut;
- Hălăuceşti -5 ha, Stolinecni Prăjescu - 6 ha, Paşcani - 9 ha – balastierele de pe râul
Siret;
- Moţca - 5 ha, Mirosloveşti - 3 ha – balastierele de pe râul Moldova ;
- Vlădiceni (Tomeşti) - 32 ha cariera de argilă exploatată de SC Ceramica SA;
2. Depozitarea de deşeuri menajere orăşeneşti şi rurale blochează suprafeţe de teren care
devin inutilizabile pentru vegetaţie şi care conferă un aspect neplăcut peisajului. În judeţul
Iaşi există următoarele depozite de deşeuri menajere :
- depozitul Tomeşti - 30 ha pentru municipiul Iaşi ;
- depozitul de la Valea Seacă - 4 ha pentru municipiul Paşcani ;
- depozitul Tg. Frumos - 2 ha ;
- depozitul Hârlău - 1 ha ;
- depozitele rurale Leţcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Ţibăneşti şi Ciorteşti.
5.6. Zone critice care necesită reconstrucţie ecologică
Zonele vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de:
- alunecări de teren active şi semiactive din Rediu – Aldei şi Deleni - Hârlău
- terenuri degradate prin sărăturare secundară, acidifiere din Lunca Prutului – 38 ha şi
Prisăcani - 95 ha.
- terenuri afectate de eroziune în comunele Andrieşeni, Comarna, Ciorteşti, Brăieşti,
Cotnari, Deleni, Focuri, Sineşti, Tansa, Tg. Frumos.
44
5.7. Acţiuni intreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de calitata a solurilor
Tabel 5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi

pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor
Lucrare Suprafaţa ( ha )
Lucrări de ameliorare a terenurilor degradate -
Începerea lucrărilor de ameliorare Sunt lucrări care se execută cu caracter
permanent (rotaţia culturilor, benzi înierbate,
agrotehnică antierozională complexă pe
terenuri în pantă, amendarea solurilor acide şi
salinizate)
Lucrări de redare în circuitul productiv a -
terenurilor scoase temporar din circuitul agricol
Lucrări de proiectare pentru ameliorarea
fertilităţii solurilor şi redare în circuitul productiv -
pe care urmează să se execute lucrările de
reconstrucţie ecologică
Recalibrarea vechiului curs al râului Jijia 43
Eliminarea excesului de umiditate prin lucrări -
de drenaj
Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice 212469
Fertilizarea cu îngrăşăminte organice 28979
Plantaţii de protecţie pe terenuri degradate 85
(Pârcovaci şi Andrieşeni) – stabilizare
alunecări de teren
5.8. Concluzii
1. În judeţul Iaşi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreună cu OSPA

Iaşi, în care s-a inclus localizare, tipul de poluare, suprafaţa şi gradul de afectare.
2. Expertizările efectuate pentru soluri cu folosinţă agricolă au evidenţiat lipsa poluării
chimice.
3. Reducerea activităţii industriale şi aplicarea măsurilor prevăzute în programele de
conformare, a determinat diminuarea suprafeţelor de sol afectate de poluarea
generată de activitatea agenţilor economici.
4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de alunecări
active de teren (26015 ha) şi semiactive totalizând 66179 ha, de eroziune foarte
puternică şi excesivă (7855,5 ha). Aceste terenuri necesită măsuri radicale de
reconstrucţie ecologică prin împădurire.
5. Efectele poluării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse
comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care funcţionează pe cărbune.
6. Ca urmare a gestionării şi managementului dejecţiilor animaliere în anul 2005 nu s-
au înregistrat poluări ale solului cu acest tip de poluare.
45
CAPITOL 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE
6.1. Biodiversitatea
6.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică
Habitate naturale
În cursul anului 2005 au fost identificate pe teritoriul judeţului Iaşi un număr de 14
tipuri de habitate enumerate în Legea 462/2001, Anexa 2, cu 6 tipuri mai mult faţă de cele
identificate în anul 2004. Suprafaţa totală a habitatelor identificate este de 173874 ha,
reprezentând aproximativ 31,72 % din suprafaţa judeţului Iaşi şi aproximativ 0,73 % din
suprafaţa ţării. Aceste habitate se găsesc atât pe teritoriul ariilor naturale protejate, cât şi
în afara lor. O parte din suprafeţele ce cuprind aceste tipuri de habitate au fost propuse de
către A.P.M. Iaşi ca situri eligibile pentru a face parte din Reţeaua Ecologică Europeană de
arii naturale protejate Natura 2000.
Tabel 6.1.1.1. Habitate naturale

Starea de conservare Ponderea
Denumire Număr habitatelor din
Nr. Suprafaţa
categorie de tipuri suprafaţa
crt. Favorabilă Nefavorabilă (ha)
habitat habitate României
(%)
1 Habitate de ape 2 2 - 13 080 0,0548
dulci
2 Habitate de 6 6 - 107 794 0,4521
pajişti si
tufărişuri
3 Habitate de
stâncării şi - - - - -
peşteri
4 Habitate de 6 6 53 000 0,2223
pădure
5 Habitate de - - - - -
turbării şi
mlaştini
6 Izvoare
petrifiante cu - - - - -
formare de
travertin
7 Pajişti subalpine - - - - -
8 Fâneţe montane - - - - -
TOTAL 14 14 0 173 874 0,7292
46
Habitat de pajişti de stepă, cu Stipa sp. , Echium rossicum şi Asparagus sp. (jud. Iaşi)
Habitat de pădure, cu Fagus sylvatica (jud. Iaşi)
47
Habitat de apă dulce, cu asociaţii de Phragmites sp. (Phragmitetum) (jud. Iaşi)
Flora şi fauna sălbatică
Din cele 1758 de specii de plante superioare care se găsesc pe teritoriul judeţului
Iaşi, un număr de 162 de specii sunt ocrotite sau necesită protecţie, dintre care:
 4 specii sunt enumerate în anexele 3, 4 si 5 din Legea nr. 462/2001: Cypripedium
calceolus, Galanthus nivalis, Serratula lycopifolia, Iris aphylla hungarica ;
 1 specie este endemică pentru România: Dianthus pratensis;
 157 sunt specii menţionate în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România.
Una dintre speciile protejate prin Legea nr. 462/2001 este specie-monument al naturii
(Cypripedium calceolus), iar dintre cele 157 de specii din alte categorii, 2 sunt
subendemice (Agrostis moldavica, Iris brandze), iar una este specie-monument al naturii
(Fritillaria meleagris).
Dintre plantele superioare mentionate în anexele 3A, 3 B, 4A şi 4B din ordinul
1198/2005, intrat în vigoare la data de 30.12.2005, pe teritoriul judeţului Iaşi se găsesc 7
specii. Dintre acestea, una este periclitată – Cypripedium calceolus, 5 specii sunt
vulnerabile – Galanthus nivalis, Serratula lycopifolia, Crambe tatrica, Galium moldavicum,
Echium rossicum – iar una nu este ameninţată – Iris aphylla hungarica. Dintre cele 7
specii, 2 specii se găsesc în stare favorabilă de conservare - Iris aphylla hungarica şi
Echium rossicum.
48
Tabel 6.1.1.2. Flora sălbatică
Nr. Tip Număr Stare de conservare
crt. specii Fav. V R P
1 Plante superioare 4 1 2 - 1
menţionate in anexele 3, 4
si 5 din Lg. 462/2001
2 Plante superioare - 1 - 1 - -
endemite
3 Monumente ale naturii - (2) - (1) - - - (1)
4 Alte categorii de plante
ocrotite care nu se regăsesc 157 10 26 118 3
în anexele menţionate şi nu
sunt endemite sau
monumente ale naturii
5 Plante inferioare - - - - -
TOTAL 162 11 29 118 4
Fritillaria orientalis (jud. Iaşi)
Pulsatila grandis (jud. Iaşi)
49
Echium rossicum (jud. Iaşi)
Crambe tatarica (jud. Iaşi)
50
Tabel 6.1.1.3. Fauna sălbatică
Nr. Tip (clasa) Număr Stare de conservare
crt. specii Fav. V R P
JUDEŢUL IASI
1 Mamifere menţionate in anexele 20 - 14 1 6
3, 4 si 5 din Lg. 462/2001
Alte mamifere ocrotite 32 - - - -
2 Păsări menţionate in anexele 3, 178 - 54 3 127
4 si 5 din Lg. 462/2001
Alte pasari ocrotite 66 - - - -
3 Reptile menţionate in anexele 3, 3 3 3 1 3
4 si 5 din Lg. 462/2001
Alte reptile ocrotite 7 - - - -
4 Amfibieni menţionati in anexele 7 2 6 5 -
3,4 si 5 din Lg. 462/2001
Alti amfibieni ocrotiti 6 - - - -
5 Peşti menţionaţi in anexele 3,4 si 12 - 1 - 1
5 din Lg. 462/2001
Alti pesti ocrotiti 6
Nevertebrate menţionate in
6 anexele 3, 4 si 5 din Lg. - - - - -
462/2001
Insecte menţionate în anexele
7 2 - - 2 -
3, 4 şi 5 din Legea nr.462/2001
Alte insecte ocrotite 1 - - - -
TOTAL 340 5 78 14 135
*NOTA: Raportarea s-a facut după Legea 462/2001 deoarece acesta a fost in vigoare pe
durata anului 2005 pentru care se face raportarea. Urmeaza a se actualiza baza de date
dupa Ordinul 1198/ 25.11.2005 in cursul anului 2006.
Până la sfârşitul anului 2005 au fost inventariate 452 specii de faună, 336 fiind
protejate prin lege si convenţii internaţionale, lista rămânând deschisă completarii
ulterioare.
In judeţul Iaşi s-au inventariat 46 specii de mamifere protejate dintre care 13 specii
sunt vulnerabile , 6 sunt periclitate din care una critic periclitată (Myotis daubentoni –
liliacul de apă) regăsindu-se pe Lista Roşie a vertebratelor din România.
Un exemplar de Canis lupus, specie vulnerabilă, a fost observat in luna iunie in zona
Vlădeni-Larga Jijia ( vezi foto).
Ca urmare a situaţiei epidemiologice internaţionale a influienţei gripei aviare şi
suspiciunii de influienţă aviară pe teritoriul României, începând cu data de 13.10.2005
APM Iaşi a efectuat monitorizarea permanentă a avifaunei din judeţ. Testul
imunocromatografic efectuat pe exemplarele de păsări găsite moarte (raţa mare şi
pescăruş argintiu) efectuate de laboratorul DSV Iaşi a fost negativ.
51
(Canis lupus – zona Vladeni )
Dintre cele 246 specii păsări, 9 specii sunt declarate specii Monument al naturii :
Platalea leucordia (lopătarul), Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Tadorna tadorna
(călifar alb), Tadorna ferrunginea (călifar roşu), Pernis apivorus (viespar), Himantopus
himantopus (piciorong ), Corvus corax (corbul), Egretta alba (egreta mare), Egretta
garyetta (egreta mica).
Dintre reptile deţinem o specie critic periclitată : Vipera ursinii moldavica si una strict
protejata : Lacerta agilis.
Deasemenea dintre insecte , pe teritoriul judeţului s-au identificat 2 specii foarte
rare in România : Bradyporus dasypus (greierele improscator)-specie mediteraneana şi
Evergestis ortrovochi, în a doua localitate din lume ambele intâlnite in Rezervaţia floristica
Valea lui David.
6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificată economic, inclusiv ca resurse
genetice
Tabel 6.1.2.1. Specii din flora sălbatică valorificate economic în anul 2005
Cantitatea ( kg)
Nr. crt. Specie ( denumire populară şi ştiinţifică )
Autorizată Recoltată
1 Albăstrele (Centaurea cyanus) 14 12
2 Afin (Vaccinium myrtillus) 78 55
3 Angelică (Angelica officinalis) 32 22
4 Anghinarea (Cynara scolymus) 45 32
5 Armurariu (Silybum marianum) 16 9
6 Asmăţui (Anthriscus Pers.) 22 18
7 Barba Popii (Aruncus vulgaris) 8 7
8 Brusture (Petasites officinalis) 29 28
9 Busuioc (Ocinum basilicum) 14 13
10 Caşul popii – nalbă măruntă (Malva neglecta) 20 8
11 Cătina albă (Hippophae rhamnoides) 172 150
12 Cerentel (Geum urbanum) 22 12
13 Chimen (Carum carvi) 8 7
14 Cicoare (Cichorium intybus) 22 17
15 Cimbrişor (Thymus serpyllum) 30 14
16 Ciocul berzei (Geranium sanguineum) 10 5
17 Ciresul (Ceasus avium) 25 25
18 Ciuboţica cucului (Primula verii ) 28 10
52
19 Coada calului (Equisetum arvense) 5.75 tone 3.8 tone
20 Coada racului (Potentilla anserina) 35 15
21 Coada şoricelului (Achillea millefolium) 5.04 tone 4.2 tone
22 Corn (Cornus Mas) 50.4 tone 27 tone
23 Creţişoara (Alchemilla vulgaris) 32 5
24 Creţuşca (Filipendula ulmaria) 19 12
25 Cruşin (Frangula alnus) 10 5
26 Cuscrişor (Pulmonaria officinalis) 10 7
27 Drăgaica (Galium verum) 12 7
28 Dud (Morus alba) 35 35
29 Fenicul (Foeniculum vulgare) 6 3
30 Ferigă (Dryopteris pilix-mas) 22 12
31 Fierea pamintului (Centaurium erythrea) 8 5
32 Frag (Fragaria vesca) 5.12 tone 5 tone
33 Frasin (Fraxinus excelsior) 10 10
34 Fumărica (Fumaria officinalis) 5 3
35 Gălbenele (Calendula officinalis) 60 47
36 Gutui (Cydonia vulgaris) 7 7
37 Hamei (Humulus lupulus) 22 15
38 Haţmaţuchi (Torilis arvensis) 20 10
39 Hrean (Armoracia G.) 600 450
40 Ienupăr (Iuniperus communis) 18 10
41 Iarba Mare (Inula helenium) 25 13
42 Isop (Hzssopus Officinalis) 20 12
43 Izmă (Mentha piperita) 25 10
44 Jaleş (Salvia officinalis) 15 6
45 Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) 8 3
46 Leurdă (Allium ursinum) 30 25
47 Levănţică (Lavandula augustifolia) 10 6
48 Limba mielului (Borago officinale) 6 3
49 Lumânărica (Verbascum phlomoides) 20 7
50 Măceş (Rosa canina) 305.5 tone 252.5 tone
51 Măcriş de baltă (Nasturtium officinale) 11 6
52 Măcrişul iepurelui (Oxalis acetosella) 11 7
53 Măgheran (Majorana hortensis) 5 2
54 Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 12 8
55 Prunus avium (mălin) - fructe 50 50
56 Mentă (Mentha piperita) 75 68
57 Mesteacăn (Betula sp.) 22 8
58 Mierea ursului (Pulmonaria officinalis) 20 14
59 Muşeţel (Matricaria chamomilla) 120 100
60 Mur (Rubus fructicosus) 22 20
61 Nalba (Malva vulgaris) 27 18
62 Năpraznic (Geranium robertianus) 22 16
63 Năsturaşi (Bellis perenis) 12 9
64 Nuc (Juglas nigra) 25 15
65 Obligeană (Acorus calamus) 40 30
66 Odolean (Valeriana officinalis) 20 18
67 Osul iepurelui (Ononis spinosa) 30 22
68 Păducel (Crataegus monogyna) 5.04 tone 5 tone
53
69 Păpădia (Taraxacum officinale) 25 20
70 Pătlagina (Plantago major) 25 20
71 Pelinul (Artemisia absinthium) 5.03 tone 1.6 tone
72 Pir (Agropyron sp.) 26 12
73 Pin (Pinus sylvestris) 12 8
74 Podbal (Tussilago farfara) 25 22
75 Porumbe (Prunus spinosa) 106 tone 25 tone
76 Pufuliţa cu flori mici (Chelidonium major) 15 10
77 Răchitan (Lynthrum salicaria) 12 9
78 Roiniţa (Melissa officinalis) 10 5
79 Rostopasca (Chelidonium majus) 5.02 tone 1.5 tone
80 Rozmarin (Rosmarinus officinalis) 5 2
81 Salvie (Lavatera thuringiaca) 15 8
82 Salcâm (Robinia pseudacaccia) 40 40
83 Sânzâiene (Galium verum) 60 48
84 Scai vânăt (Eryngium planum) 10 4
85 Silnic (Glechoma hederacea) 7 3
86 Silurul (Euprasia rostkviana) 12 7
87 Siminoc (Gnaphalium uliginosum) 40 38
88 Soc (Sambucus nigra) 15.3 tone 0.3 tone
89 Soc (Sambucus nigra)-fructe 100 tone 42 tone
90 Sovârf ( Origanum vulgare) 15 12
91 Spânz (Helleborus prpurascens) 20 7
92 Splinuţa (Solidago virgaurea) 15 8
93 Sulfina (Melilotus officinalis) 20 15
94 Sunătoare (Hypericum perforatum) 15.15 tone 0.12 tone
95 Stejar (Quercus robur) 30 30
96 Ştevie (Astrantia L.) 40 40
97 Talpa gâştii (Leonorus cardiaca) 20 12
98 Tătăneasă (Symphytum officinale) 50 35
99 Tei (Tilia cordata) – stare proaspătă (verde) 160.5 tone 100 tone
100 Traista ciobanului (Capsella bursa pastori) 25 12
101 Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 25 20
102 Trifoi roşu (Menyanthes trifoliata) 30 30
103 Troscot (Polyganum aviculare) 12 12
104 Toporaş (Viola odorata) 5 2
105 Turiţa mare (Agrimonia eupatoria) 30 20
106 Urechelniţă (Sempervinum ruthenicum) 0,5 0
107 Urzica (Urtica dioica) 10.02 tone 8.2 tone
108 Urzică moartă (Lamium sp.) 20 8
109 Untul pământului (Tamus L.) 10 8
110 Vâsc (Viscum album) 50 30
111 Verbina de cimp (Verbina officinalis) 4 2
112 Ventrilica (Vetricea) (Tanacetum vulgare) 10 6
113 Verbina (Verbina officinalis) 10 7
114 Vinarita (Asperula odorata) 25 20
115 Volbura (Convolvulus arvensis) 15 8
116 Zmeură (Rubus idaeus) 225 225
117 Zamosita (Hibiscus trionum) 4 2
118 Hribi (Boletus edulis) 30 tone 15 tone
54
119 Galbiori (Canth. cibarius) 10 tone 5 tone
120 Ghebe (Armilaria mellea) 15 tone 8 tone
121 Rascovi(Lactarius deliciosus) 10 tone 8 tone
122 Trambita Piticului (Craterellus cornucopioides) 10 tone 5 tone
123 Bureti de Prun (Rhodophyllus clypeatutus) 5 tone -
124 Oite (Russula virescens ) 5 tone 1.2 tone
125 Iutari (Lactarius piperatus) 5 tone 1.5 tone
126 Bureti de roua (Marasmius oreades) 5 tone 3 tone
Tabel 6.1.2.2. Specii din fauna sălbatică valorificate economic în anul 2005
Nr. Specie (denumire populară si ştiinţifică) Cantitatea
Crt. (număr exemplare)
Autorizată Capturată
JUDEŢUL IAŞI
1 Caprior (Capreolus capreolus) 161 27
2 Cerb comun (Cervus elaphus) 20 4
3 Iepure (Lepus europaeus) 5850 1292
4 Mistreţ (Sus scrofa) 243 140
5 Nevăstuică (Mustela nivalis) 402 5
6 Viezure (Meles meles) 103 17
7 Vulpe (Vulpes vulpes) 537 56
8 Becatina comună (Gallinago gallinago) 1130 78
9 Fazani (Phaziamus colchicus) 875 4269
10 Gârliţe (Anser albifrons) 700 15
11 Gâşte sălbatice (Anser fabalis fabalis) 745 17
12 Grauri (Sturnus vulgaris) 4660 90
13 Guguştiuci (Streptopeli a decaocto) 1720 15
14 Lişiţe (Fulica atra) 1060 41
15 Nagâţ (Vanellus vanellus) 720 49

16 Porumbei sălbatici (Columba palumbus) 805 47
17 Prepelţe (Coturnix coturnix) 2905 255
18 Raţe sălbatice (Anas platyrhynchos) 2380 119
19 Sitari (Limosa limosa) 770 17
20 Sturzi (Turdus pilaris) 715 70
21 Turturele (Streptopelia turtur) 1080 34
22 Melci vii (Helix lucorum) 5.000 Kg 4700 Kg
6.1.3. Starea ariilor naturale protejate
Pe raza judeţului Iaşi sunt 27 de rezervaţii (tabelul 6.1.3.), din care 25 sunt de
interes naţional şi cuprind 23 care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 şi 2 declarate prin
H.G. nr. 2151/2004. De asemenea în judeţul Iaşi există 2 rezervaţii de interes local,
declarate prin H.C.J. nr.8/1994 (Pădurea Gheorghiţoaia şi Pădurea Medeleni).
55
Dintre cele 27 de rezervaţii, 17 sunt atribuite în custodie, din care 3 rezervaţii în
2005. Pentru toate cele 17 rezervaţii atribuite în custodie, custozii au întocmit şi trimis
Academiei Române spre avizare Planurile de Management şi Regulamentele, iar pentru
celelalte rezervaţii există câte un Regulament de administrare.
În urma controalelor efectuate în anul 2005, dar şi în anii anteriori, se constată
următoarele:
 rezervaţiile forestiere au stare de conservare în general bună şi sunt administrate
corespunzător de către Direcţia Silvică Iaşi;
 dintre celelalte rezervaţii, probleme deosebite au fost semanalate la rezervaţiile:
Locul fosilifer Dealul Repedea, Balta Teiva-Vişina, Pruteţul Bălătău, Cotul Sălăgeni,
Sărăturile din Valea Ilenei, considerate a fi în stare nefavorabilă de conservare.
În vederea respectării Angajamentelor de Preaderare a României la Uniunea
Europeană, în cursul anului 2005 A.P.M. Iaşi a făcut 9 propuneri de situri eligibile pentru a
face parte din Reţeaua Ecologică Europeană de arii naturale protejate Natura 2000.
Tabelul 6.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Ponderea Starea de conservare
ariei
naturale
Nr. Categoria Suprafata
Denumire protejate din Favora- Nefavora-
Crt. ANP (ha)
suprafaţa bila bila
României
(%)
1 Balta Teiva- Rezervaţie X
6,90 0,000028
Vişina acvatică
2 Cotul Bran pe Rezervaţie X
10,00 0,000042
Râul Prut acvatică
3 Rezervaţie X
Cotul Sălăgeni 5,81 0,000024
acvatică
4 Pruteţul Rezervaţie X
24,89 0,000104
Bălătău acvatică
5 4316 ha
Rezervaţie (211 km X
Râul Prut 0,018104
acvatică lungime
râu)
6 Acumularea Rezervaţie X
78,00 0,000327
Chiriţa acvatică
7 Acumularea Rezervaţie X
50,00 0,000209
Pârcovaci acvatică
8 Fâneţele
Rezervaţie
seculare Valea 46,36 0,000194 X
floristică
lui David
9 Poiana cu Rezervaţie X
9,20 0,000038
Schit floristică
10 Sărăturile din Rezervaţie X
5,90 0,000024
Valea Ilenei floristică
11 Pădurea Rezervaţie
Cătălina - forestieră 7,60 0,000031 X
Cotnari
12 Făgetul Rezervaţie
Secular forestieră 73,30 0,000307 X
Humosu
56
13 Pădurea Rezervaţie X
97,30 0,000408
Frumuşica forestieră
14 Pădurea Rezervaţie 202,30 X
0,000848
Ghiorghiţoaia forestieră ha
11,60
Icuşeni forestieră
16 Lunca Mirceşti Rezervaţie
(Vasile forestieră 26,30 0,000110 X
Alexandri)
17 Pădurea Rezervaţie 102,00 X
0,000427
Medeleni forestieră ha
83,00 0,000348
Pietrosu forestieră
19 Poieni - Rezervaţie X
9,20 0,000038
Cărbunăriei forestieră
34 ,60 0,000145
Roşcani forestieră
49,90 0,000209
Tătăruşi forestieră
68,00 0,000285
Uricani forestieră
23 Rezervaţie
Punctul geologică- X
3,23 0,000013
fosilifer Băiceni paleontolo
gică
24 Rezervaţie
Bohotin - geologică- X
0,90 0,000003
Pietrosu paleontolo
gică
25 Rezervaţie
Locul fosilifer
geologică- X
Dealul 6,80 0,000028
paleontolo
Repedea
gică
26 Rezervaţie
geologică- X
Şcheia 1,00 0,000004
paleontolo
gică
27 Rezervaţie
Pârâul Pietrei
geologică- X
– Bazga 0,50 0,000002
paleontolo
Răducăneni
gică
TOTAL 5330,59 0,022360 22 5
57
Rezervaţia floristică „Fânaţele Seculare Valea lui David”
Rezervaţia acvatică Pruteţul-Bălătău
6.1.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
Presiunile antropice care afectează mai mult sau mai puţin biodiversitatea de pe
teritoriul judeţului Iaşi pot fi grupate astfel:
 presiuni exercitate de agricultură, silvicultură şi creşterea animalelor:
 Cosire/tăiere
 Păşunat
 Reorganizarea terenurilor agricole
 Exploatarea pădurilor fără replantare
 Lucrări de întreţinere în silvicultură
 Incendierea vegetaţiei ierboase
58
 presiuni exercitate de pescuit, vânătoare prin braconaj şi colectare plante, insecte,
reptile, amfibieni etc.
 presiuni exercitate de extragerea de nisip, pietriş şi rocă
 presiuni exercitate de activităţi secundare ca:
 Urbanizare
 Depozitarea deşeurilor menajere
 Depozitarea deşeurilor industriale
 Căi de transport şi comunicare
 Turism sub diverse forme
 Poluarea mediilor naturale
 Diguri, îndiguiri
Depozitare necontrolată de deşeuri în zona Mârzeşti
Păşunat în rezervaţia floristică „Fânaţele Seculare Valea lui David”
59
6.2. Biosecuritatea
6.2.1. Suprafeţe cultivate pe plan local cu plante modificate genetic
6.2.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii în domeniu
Potrivit Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Iaşi, în judeţul Iaşi singurul organism modificat genetic introdus deliberat în mediu
este soia modificată genetic introdusă în cultură, însumând în total o suprafaţă cultivată de 2014 ha, aproximativ 0,36 % din suprafaţa
judeţului. Comparativ cu anul 2004, atât suprafaţa cultivată cât şi producţia obţinută sunt mai mari.
Tabel 6.2.2. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu soia modificată genetic în judeţul iaşi
Loc teren Denumire Adresa Soiul Suprafaţa Provenienţa seminţe (tone) Producţie Destinaţie producţie
(ha) (tone) (tone)
Cumpărată Producţie Consum Seminţe
proprie
JUDEŢUL IAŞI
Ion Neculce AG0801RR
S.C.
192 17,4 - 518 518 -
Ion AGRICOLA
Neculce TÂRGU
KPG23930R 4 0,4 - 11 11 -
FRUMOS
SO994RR 8 0,7 - 13 13 -
S.C. Roşcani AG0801RR 20 1,8 - 46 46 -
Roşcani EUROELMA PR92B055RR
50 5,1 - 150 150 -
R S.R.L.
S.C. Drăguşeni KPG23930R 16 1,4 - 18 18 -
Ipatele SOLARIS SP191RR
19 1,8 - 21 21 -
AMY S.R.L.
S.C.D.A. Podu Iloaiei KPG23930R
Podu
PODU 150 15 - 382 382 -
Iloaiei
ILOAIEI
S.C. IULITOP Victoria AG0801RR
Victoria 45 4,5 - 120 120 -
S.R.L.
S.C. Vladeni KPG23930R 52 10,0 - 98 98 -
Vladeni
PANIFCOM SP9191RR
110 17 - 227 227 -
S.A.
60
S.C. PREST Sculeni- AG0801RR
Sculeni-
SERV IMPEX Victoria 30 2,6 - 77 - 77
Victoria
S.R.L.
Dobrovăţ S.C. Dobrovăţ SP9191RR 51 5,5 - 43 43 -
PROAGRO
S.R.L.
S.A. ASTRA Trifeşti SP9191RR
Trifeşti 80 7,2 - 275 - 275
TRIFEŞTI
Andrieşeni PR92B05RR 25 2,5 - 63 63 -
Andrieşeni S.C. AGRAL
S2254RR 20 2,0 - 48 48 -
MIXT S.A.
SP9191RR 20 2,0 - 45 45 -
Holboca ALUPULUI Holboca KPG23930R 2 0,2 - 6 6 -
IOAN
ROMANAS
S.C. Holboca AG0801RR
AGROIND
Holboca 25 2,3 - 50 50 -
SERVICE
S.A.
S.C. AGERIS Holboca AG0801RR 20 2,0 - 23 23 -
Holboca
S.R.L. SP9191RR 6 0,6 - 11 11 -
S.C. PREST Holboca KPG23930R
Holboca 20 1,7 - 46 46 -
SERV S.A.
S.C. BONGA Trifeşti SP9191RR
Trifeşti 60 9,0 - 112 112 -
S.R.L.
S.C. Bivolari AG0801RR 20 1,9 - 78 - 78
AGROINDUS PR92B05RR
Bivolari
TRIAL
47 4,5 - 120 120 -
CERES
S.R.L.
Ţigănaşi AG0801RR 4 0,4 - 8 8 -
S.A.
KPG23930R 5 0,5 - 11 11 -
Ţigănaşi MOLDOVA
PR92B05RR 15 1,5 - 32 32 -
TIGĂNAŞI
SP9191RR 9 0,8 - 20 20 -
Ipatele Ipatele AG0801RR
S.A. IPATELE 315 30,0 - 804 763 41
61
S.A. Bivolari PR92B05RR
Bivolari AGRICOLA 1 25 2,5 - 46 46 -
BIVOLARI
S.C. Plugari KPG23930R 25 2,3 - 54 54 -
Plugari AGROFRUC PR92B05RR 15 1,5 - 36 36 -
T PLUGARI SO994RR 25 2,3 - 60 60 -
Bârnova S.C. Bârnova AG0801RR 5 0,5 - 4 4 -
Ciorteşti AGROINDUS Ciorteşti AG0801RR 120 15,0 - 200 200 -
TRIALA Dobrovăţ SP9191RR
Dobrovăţ 99 9,9 - 104 104 -
BUCIUM
S.C.AUTOM Rediu AG0801RR 30 2,7 - 108 108 -
Rediu OBILISTUL SP9191RR
20 1,8 - 72 72 -
SRL
Paşcani S.C. Paşcani AG0801RR 30 3,0 - 30 30 -
Moţca AGROCOM Moţca AG0801RR 60 5,4 - 107 107 -
Valea PLEX LUNCA Valea Seacă AG0801RR
20 4,2 - 22 22 -
Seacă PAŞCANI
S.C. MARWA Gorban KPG23930R
Gorban 9 0,9 - 10 10 -
& CO S.R.L.
ŞTEFANIU Holboca SP9191RR
Holboca 6 0,6 - 18 18 -
PETRONELA
S.C. G&C Strunga KPG23930R 10 0,9 - 15 15 -
Strunga
IMPEX S.R.L. PR92B05RR 10 0,9 - 15 15 -
S.C. HOFRA Aroneanu SP9191RR
Aroneanu 65 6,5 - 235 230 5
IMPEX S.R.L.
TOTAL 27 2014 4612 4136 476
62
6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente
Nu este cazul
6.2.4. Evaluarea efectelor pe care Ie pot prezenta organismele modificate genetic

asupra sanătăţii umane şi mediului
Nu sunt date la nivelul judeţului Iaşi.
6.3. Starea pădurilor
6.3.1. Fondul forestier
Tabel 6.3.1. Fondul forestier gestionat de Direcţia Silvică Iaşi

Judeţ Suprafaţa totală Fond forestier % din suprafaţa totală
( ha ) ( ha )
IAŞI 548 100 81 133 14,80
6.3.2. Funcţia economică a pădurilor
6.3.3. Masa lemnoasa pusă în circuitul economic
Tabel 6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Judeţ Masa lemnoasă ( mii. mc )
IAŞI 252.1
6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Tabel 6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

-%-
Judeţ Munte Deal Câmpie
IAŞI - 100 -
6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor
Lucrările sunt în curs de realizare de către ICAS urmând a fi finalizate în mai – iunie
2006.
63
6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri
Tabel 6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Judeţ Tip lucrare Suprafaţa ( ha )
Tăieri de regenerare 3 112
Tăieri de produse accidentale 2 197
IASI
Operaţiuni de igienizare 3 905
Lucrări de îngrijire a arboretelor tinere 4 775
6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Tabel 6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Judeţul IAŞI
Localitate Suprafaţă (ha)
Andrieşeni 85
Aroneanu 150
Brăieşti 50
Ciorteşti 100
Ciurea 50
Coarnele Caprei 120

Cozmeşti 100
Cucuteni 70
Dagâţa 20
Deleni 150
Dumeşti 150
Erbiceni 150
Focuri 150
Gropniţa 200
Lungani 150
Mădîrjac 50
Miroslava 100
Movileni 150
Plugari 200
Podu Iloaiei 150
Popeşti 100
Popricani 50
Răducăneni 50
64
Rediu 100
Româneşti 50
Şcheia 50
Schitu Duca 50
Scobinţi 250
Sineşti 100
Strunga 50
Şipote 200
Tansa 50
Todireşti 50
Ţibana 100
Ţibăneşti 150
Vlădeni 50
Tg. Frumos 250
Hîrlău 250
Total 4295
6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
Tabel 6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări în anul 2005
Judeţ Suprafaţa ( ha )
IAŞI 0
6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005
Tabel 6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2005

Judeţ Suprafaţa ( ha )
IASI 323
6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
Se constată păşunatul în unele zone forestiere, tăieri abusive în pădurile retrocedate.

Prin acţiunile desfăşurate în “Luna Pădurii” 15 martie – 15 aprilie, s-au efectuat
plantaţii prin acţiuni comune, simpozioane şi conferinţe având ca temă importanţa, rolul şi
funcţiile pădurii, pliante şi afişe, iar prin acţiunea “Un om – un arbore” s-au plantat 318000
puieţi forestieri.
6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

65
Pădurea acţionează ca un important factor biologic în procesul formării şi evoluţiei
solului. În cadrul sistemului forestier se realizează inter şi intracondiţionări specifice care
determină procesele de formare activă a solului sub pădure, caracterizate prin stabilitate
mecanică, bioacumulare de humus şi elemente nutritive, buna structurare, infiltrare şi reţinere
a apei în profilul de sol, alterare activă a silicaţilor, levigarea substanţelor solubile, acidificarea
complexului adsorbtiv, aprovizionarea continuă cu elemente nutritive prin circuitul biologic al
subsţantelor între arboret, litieră şi solul folosit de rădăcini. Vegetaţia forestieră îndeplineşte o
importantă funcţie antientropică, intervenind activ în conservarea formelor de relief, împotriva
eroziunilor de suprafaţă şi adâncime, pentru evitarea alunecărilor de teren şi asanarea
terenurilor cu exces de umiditate.
Pădurea funcţionează ca barieră biologică dar şi ca barieră acustică contribuind la
absorbţia undelor sonore, reducând astfel poluarea sonoră. Funcţia antipoluantă a pădurii se
exercită direct prin procesul de metabolism şi indirect prin mijloace mecanice şi fizice,
frunzişul constituind un adevărat filtru de reţinere a noxelor.
Pădurea oferă cele mai bune condiţii pentru conservarea diversităţii biologice în
habitatele naturale terestre şi nu exercită impact negativ asupra naturii şi mediului.
6.5. Concluzii
1. Din punct de vedere al biodiversităţii, judeţul Iaşi se caracterizează printr-un număr

bogat de specii de floră (1758 specii) şi faună sălbatică (452 specii), care în marea lor
majoritate sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre (păduri şi pajişti
naturale) şi în cele acvatice. Biodiversitatea este mai mică pe terenurile agricole.
2. Pădurile din judeţul Iaşi care ocupă 18 % din suprafaţa judeţului (fond forestier
naţional, paduri în proprietate privată şi perdele cu rol de protecţie) sunt în general bine
gestionate de către Direcţia Silvică Iaşi, excepţie făcând pădurile retrocedate unde
s-au constatat tăieri abuzive pe suprafeţe însemnate (cca 80 ha).
3. Studii privind efectele plantelor modificate genetic (soia) asupra sănătăţii umane şi a
biodiversităţii nu s-au efectuat în judeţul Iaşi.
4. În anul 2005 au fost propuse pentru reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000
un număr de 9 situri.
5. În anul 2005 au fost date în custodie 3 rezervaţii naturale.
6. Nu s-au depăşit cotele aprobate prin autorizaţia de mediu la vânat şi
recoltare/comercializare floră sălbatică.
7. În perioada de monitorizare efectuată de APM Iaşi, în vederea depistării eventualelor
cazuri de gripă aviară la păsări, nu s-au îregistrat cazuri de infestare cu virusul H5N1.
CAPITOL 7. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

66
7.1. Deşeuri municipale şi asimilabile
Şi în anul 2005, în judeţul Iaşi au existat probleme legate de modul de gestionare a

deşeurilor, în special a celor menajere. Populaţia judeţului, constituitǎ dintr-un număr total de
816910 locuitori, a fost distribuitǎ teritorial în cele 4 asezări urbane ale judeţului,
reprezentate de municipiile Iaşi şi Paşcani şi oraşele Hîrlău şi Tîrgu-Frumos ( cu o populatie
totalǎ de 387786 locuitori, reprezentând 47,46% din popoulaţia totalǎ a judeţului ) şi în cele
93 comune care cuprind 425 sate, cu o populaţie totalǎ de 429124 locuitori, reprezentând
52,53% din populaţia totala a judeţului.
Deşeurile menajere generate de populaţie au fost colectate în sistem centralizat numai
în cele 4 localităţi urbane ale judeţului, populaţia deservită prin acest sistem fiind cea
corespunzatoare aşezarilor urbane respective ( 47,46% ).
În mediul rural nu s-au dezvoltat, nici în anul 2005, sisteme centralizate de colectare a
deşeurilor menajere şi nici depozitele de deşeuri nu au fost amenajate conform cerinţelor
noilor reglementari. Persista , încă, modul de depozitare necontrolată.
7.1.1. Deşeuri biodegradabile
Compoziţia deşeurilor municipale pentru judeţul IAŞI în anul 2005

Din punct de vedere al compoziţiei , doar deşeurile municipale generate în municipiul
Iaşi au fost analizate experimental, în anul 2002, de către o echipa de experţi din Franţa.
Determinarea compoziţiei s-a efectuat prin metoda europeană MODECOM .
Pe baza acestui studiu s-au stabilit principalele componente ale deşeurilor menajere
care sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru celelalte localităţi ale judeţului compozitia
a fost estimată pe baza unui studiu efectuat în anul 2000 de catre Asociaţia Comunelor din
România în mai multe localităţi rurale ale tării. Rezultatele studiului au fost publicate sub
forma unui ”Ghid privind organizarea şi funcţionarea eficientă a serviciilor publice de
salubritate la nivelul comunelor din România”, de unde am estimat şi pentru judeţul Iaşi
compoziţia deşeurilor în mediul rural.
Mediul urban :
Tabel 7.1.1.1. Compoziţia deşeurilor menajere în mediul urban
Anul 2005 Cantitate (mii tone) %
Hârtie şi carton 12.971 4,2
Textile 12.816 4,15
Materiale plastice 31.439 10.18
Sticlă 10.531 3,41
Metale 8.678 2,81
Deşeuri biodegradabile 74.183 24,02
Deşeuri inerte 51.236 16,59
Alte deşeuri 106.950 34,63
Total 308.838 100
Figura 7.1.1.1. Compoziţia deşeurilor menajere în mediul urban
67
Compoziţia medie a deşeurilor menajere din mediul urban
in anul 2005
Hârtie şi carton
Sticlă
Alte Deseuri Materiale Plastice Hârtie şi carton
Metale Sticlă
Materiale Plastice
Textile Metale
Textile
Deseuri Biodegradabile
Deseuri inerte Deseuri Biodegradabile
Deseuri inerte
Alte Deseuri
Mediul rural :
Tabel 7.1.1.2. Compoziţia deşeurilor menajere în mediul rural

Anul 2005 Cantitate (mii tone) %
Hârtie şi carton 1,285 5,47
Textile 0,643 2,74
Materiale plastice 0,986 4,2
Sticlă 0,658 2,80
Metale 0,592 2,52
Deşeuri biodegradabile 14.684 62,5
Deşeuri inerte 0,998 4,25
Alte deşeuri 3,646 15,52
Total 23,491 100
Figura 7.1.1.2. Compoziţia deşeurilor menajere în mediul rural
Compoziţia medie a deşeurilor menajere din mediul rural in

anul 2005
Hârtie şi carton
Alte Deseuri Sticlă
Materiale Plastice Hârtie şi carton
Deseuri inerte Metale
Textile Sticlă
Materiale Plastice
Metale
Textile
Deseuri inerte
Alte Deseuri
68
Tabel 7.1.1.3. Deşeuri municipale colectate în judeţul Iaşi
- tone -
Deşeuri municipale Judeţul IAŞI
colectate 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Deşeuri menajare
192.525 208.875 231.346 232.490 262.692 283.189
de la populaţie
Deşeuri menajere
de la agenţii 6.619 8.995 15.408 17.209 16.829 17.470
economici
Deşeuri din servicii
7.091 9.551 5.001 4.082 7.195 8.142
municipale *)
Deşeuri din
32.214 37.729 41.766 42.130 47.566 51.236
construcţii, demolãri
TOTAL JUDEŢ 238.449 265.150 293.521 296.077 334.282 360.074
*)
Notă: – deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.
Figura 7.1.1.3. Evoluţia cantităţii de deşeuri generate

Evoluţia cantităţii de deşeuri generate Deşeuri menajare de la populaţie
Deşeuri menajere de la agenţii economici
Deşeuri din servicii municipale
300.000 Deşeuri din construcţii, demolãri
250.000
200.000
tone
150.000
100.000
50.000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Deşeuri menajare de la populaţie 192.525 208.875 231.346 232.490 262.692 283.189
Deşeuri menajere de la agenţii economici 6.619 8995 15408 17209 16829 17470
Deşeuri din servicii municipale 7.091 9551 5001 4082 7195 8142
Deşeuri din construcţii, demolãri 32.214 37729 41766 42130 47566 51236
an
7.1.2. Valorificarea deşeurilor municipale
Singurul operator de salubritate din judeţul Iaşi care a experimentat un program de

colectare selectivǎ a deşeurilor menajere a fost S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi.
Timp de doi ani (2003-2004 ) S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi a colectat prin aport
voluntar de la populatie cca. 0,2 tone deşeuri de hârtie şi cartoane .
Punctul de colectare a fost amenajat în zona „Podul de Piatrǎ” (fig.7.1.2.1.), în
locul unei staţii de transfer care a fost dezafectatǎ.
Din cauza cantitǎţilor foarte mici colectate, în anul 2005 experimentul a fost
abandonat.
69
Fig.nr.7.1.2.1. Punctul de colectare selectivă Podul de Piatră Iaşi
De asemenea, pentru a diminua cantitǎţile de deşeuri depozitate, deşeuri reciclabile

din deşeurile menajere: hârtie şi carton, PET-uri, deşeuri metalice. Rezultatele acestei
operaţiuni sunt prezentate în tabelul urmǎtor :
Tabelul nr.7.1.2.1. Cantităţi de deşeuri colectate selectiv

Judeţ Tip deşeu Cantitatea colectată (tone)
2001 2002 2003 2004
IAŞI Deşeuri de hârtie şi
9,551 10,573 10,665 12,042
carton
Deşeuri din PET - - - 15,95
Deşeurile sortate au fost predate unui operator specializat în colectarea şi valorificarea

deşeurilor reciclabile ( S.C. REMAT S.A. Iaşi ), care le-a transportat la fabricile procesatoare.
Cantităţile de deşeuri preluate de cǎtre fabrici au fost cele corespunzatoare cantitǎţilor
sortate şi livrate de cǎtre S.C. SALUBRIS S.A. Iaşi, la care s-au adǎugat şi deşeurile
colectate de cǎtre alţi operatori tip REMAT, conform tabelului de mai jos :
Tabelul nr.7.1.2.2. Cantităţi de deşeuri de hârtie preluate de fabrici

-tone-
2002 2003 2004 2005
AMBRO SA Suceava - 1245,20 978,45 1658,30
PETROCART SA Piatra - 2694,63 2790,10 2429,72
Neamţ
LETEA SA Bacău - 54,40 152,43 348,55
70
7.1.3. Tratarea deşeurilor municipale
În judeţul Iaşi nu se practică nici o operaţiune de tratare a deşeurilor municipale şi nici

nu există staţii de tratare pentru această categorie de deşeuri.
7.1.4. Incinerarea deşeurilor municipale
Nu există incineratoare pentru deşeurile municipale.
7.2 . Deşeuri de producţie
Evoluţia tipurilor şi a cantitǎţilor de deşeuri industriale este prezentatǎ în tabelul

nr.7.2.1.1., pentru deşeuri periculoase, şi în tabelul 7.2.1.3. pentru deşeuri nepericuloase.
Deşi raportarea sistematicǎ a cantitǎţilor de deşeuri industriale generate, valorificate
şi/sau eliminate nu a devenit o practicǎ uzualǎ a agenţilor economici, se constatǎ, totuşi, o
îmbunǎtǎţire a numǎrului de agenţi economici raportori. Astfel, în anul 2005, numǎrul
acestora a atins un apogeu în luna decembrie, când s-au înregistrat 200 de agenţi economici
raportori.
Din cantitǎţile totale de deşeuri industriale rezultate intr-un an, cca 60-65% reprezintǎ
deşeuri reciclabile, de exemplu: deşeuri metalice (feroase şi neferoase), hârtie şi cartoane,
materiale plastice, textile, sticlă. Dintre acestea, o parte sunt valorificate intern, de cǎtre
agenţii economici generatori, ex : S.C.MOLDOPLAST S.A. IAŞI care valorifică intern toate
deşeurile de materiale plastice generate în propriile procese tehnologice, dar proceseazǎ şi
deşeuri de la terţi S.C. MOLDOMOBILA S.A. IAŞI şi S.C. MOLDOFOREST S.A. IAŞI care
valorifică energetic deşeurile proprii rezultate de la prelucrarea lemnului, etc. Cea mai mare
parte, însǎ, a cantitǎţilor generate sunt valorificate prin unitǎti specializate de tip REMAT .
În afarǎ de deşeurile enumerate mai sus, existǎ şi alte tipuri de deşeuri ( ex. zgurile
rezultate din activităţi de turnătorie sau din arderea cărbunelui în instalaţii termice ), pentru
care nu s-au gasit încǎ modalitǎţi de valorificare, şi care sunt eliminate prin depozitare finalǎ
în depozite proprii, administrate şi gestionate de cǎtre agenţii economici generatori de astfel
de deşeuri (ex. SC FORTUS SA, SC TEPRO SA, SC CET II Holboca ).
7.2.1. Deşeuri periculoase
Din datele analizate şi prelucrate în anul 2005 pe baza raportǎrilor agenţilor

economici, s-a constatat cǎ deşeurile periculoase generate din procese tehnologice
înregistreazǎ o tendinţǎ de scǎdere, atât ca urmare a reducerii sau chiar încetǎrii unor
activitǎţi generatoare de astfel de deşeuri (ex. încetarea, de mai multi ani, a activitǎţilor de
sintezǎ PET din cadrul S.C.TEROM S.A. IAŞI, funcţionarea sporadicǎ a atelierelor de
acoperiri metalice din cadrul unor societǎţi cu tradiţie în acest domeniu: S.C.AGMUS
S.A.IAŞI, S.C. FORTUS S.A. IAŞI, S.C. ASAM S.A. IAŞI, etc ) cât şi ca urmare a înlocuirii
tehnologiilor vechi, mari generatoare de deşeuri periculoase cu tehnologii moderne, curate,
eficiente, ecologice (ex. înlocuirea tehnologiilor vechi de galvanizare cu tehnologii moderne
care genereazǎ cantitǎţi foarte mici de nǎmoluri (slamuri) de galvanizare: S.C. NICIMAN S.A.
IAŞI, S.C. ASAM S.A., etc.
Din cantitatea totalǎ de deşeuri periculoase generată în anul 2005 ( cca. 3875 tone ),
mai mult de 50% a fost reprezentatǎ de deşeurile generate din procese chimice, procese
termice, deşeurile uleioase şi de combustibili lichizi, principalii generatori fiind : S.C.
71
ANTIBIOTICE S.A. IAŞI, S.C. FORTUS S.A. IAŞI, S.C. PETROM S.A.–Sucursala Iaşi, S.C.
SCUDAS S.A. PAŞCANI, S.C. REMAR S.A. PAŞCANI.
Evoluţia cantitǎţilor de deşeuri periculoase în ultimii 5 ani este prezentatǎ în tabelul de
mai jos.
Tabel 7.2.1.1. Cantităţi de deşeuri periculoase

Cantităţi Judeţul IAŞI
deşeuri periculoase 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Generate 6860 5330 5912 1788 4047 3875
Valorificate 3256 2466 3650 2272 1789 1618
Eliminate 3604 2864 2262 1642 1352 1497
O categorie importantǎ de deşeuri periculoase, pe care judeţul Iaşi a gestionat-o şi în

anul 2005, a fost cea a pesticidelor uzate, colectate în anii anteriori de la fostele unitǎti
agricole (CAP-uri, IAS-uri, staţiuni de cercetǎri agricole, alte unitǎţi agricole ), şi stocate ( în
conditii depline de siguranţǎ şi securitate ) în depozitul Paşcani al Serviciului Public de
Protecţie a Plantelor Iaşi din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi .
O imagine edificatoare a depozitului Paşcani şi a condiţiilor de stocare este
prezentatǎ în imaginile urmǎtoare ( fig. 7.2.1.1. - imagine exterioarǎ şi fig. 7.2.1.2. - imagine
interioarǎ.
Figura 7.2.1.1. – Depozitul de pesticide Paşcani – imagine exterioarǎ
72
Fig. 7.2.1.2. Depozitul Paşcani – imagine interioarǎ
( a- pesticide solide ) ( b –pesticide lichide)
a b
Dintre deşeurilor periculoase, MMGA a monitorizat în mod constant în ultimii trei ani
urmǎtoarele categorii: uleiurile uzate, acumulatorii uzati şi deşeurile spitaliceşti ( despre
deşeurile spitaliceşti, vezi secţiunea 7.3.)
Tabel 7.2.1.2. Cantiatăţi de acumulatori uzaţi,uleiuri uzate si PCB

Tip deşeu Cantitate (tone)
2000 2001 2002 2003 2004
Nu au Nu au Nu au existat
existat existat opertaori
Colectat opertaori opertaori specializaţi 1056,0 3670.3
specializaţi specializaţi încolectarea
Acumulatori încolectarea încolectarea acestor
uzaţi acestor acestor deşeuri
deşeuri deşeuri
Valorificat - - - 1132,4 950,3
Stoc la - - - - 43,74
31.12.05
Nu au Nu au Nu au existat
existat existat opertaori
opertaori opertaori specializaţi - 47,2
Colectat specializaţi specializaţi încolectarea
Uleiuri uzate încolectarea încolectarea acestor
acestor acestor deşeuri
deşeuri deşeuri
Valorificat - - - - 32,4
Stoc la - - - - 160,0
31.12.05
PCB (litri) Stoc la - - - - 14700
31.12.05
73
De asemenea, în urma reinventarierii deţinǎtorilor de materiale şi echipamente scoase
din uz cu conţinut de PCB, PCT, etc. a rezultat cǎ în judeţul Iaşi existǎ şi un nr. de 35 agenţi
economici care deţin în gestiune proprie astfel de deşeuri ( cca.2600 buc. condensatori, cu
un conţinut total de 14700 litri ulei cu PCB ).
Cel mai important deţinǎtor de echipamente cu conţinut de PCB este S.C. E-ON
MOLDOVA S.A. IAŞI ( fosta RENEL ). O imagine a depozitului de echipamente uzate cu PCB
aparţinând acestei societǎţi este prezentatǎ în fig.7.2.1.3.
Figura 7.2.1.3. Depozitul de condensatori cu PCB al S.C. E-ON
Deşeuri nepericuloase
Tabel 7.2.1.3. Cantităţi de deşeuri nepericuloase - -

tone -
Cantităţi deşeuri Judeţul IAŞI
nepericuloase 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Generate 152882 146392 144627 141410 76193 125840
Valorificate 84784 67851 76843 129660 35113 38960
Eliminate 68090 78541 67784 11750 29918 96900
7.3 . Deşeuri generate de activitǎţi medicale
Şi în anul 2005, aceastǎ categorie de deşeuri a fost monitorizatǎ constant de cǎtre APM
Iaşi. S-au avut în vedere atât deşeurile spitaliceşti rezultate din unitǎţile sanitare cu paturi
(cea mai mare parte a cantitǎţilor generate ) cât şi cele rezultate din reţeaua medicalǎ privatǎ
sau din ambulator.
Cantitǎţile de deşeuri spitaliceşti generate şi eliminate în ultimii trei ani sunt prezentate în
tabelul urmǎtor :
74
Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate:
Tabelul nr.7.3.1. Cantităţi de deşeuri spitaliceşti

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase (tone)
Judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
IAŞI 282 311 205 302,61 309,35 330
Eliminarea acestor deşeuri se realizează, în toate cazurile, prin incinerare în instalaţii

vechi, neomologate, neautorizate, cu / fără aport de combustibil, fără controlul procesului de
ardere şi fără monitorizarea tipurilor şi a cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă.
Un instantaneu, reprezentând modul de colectare şi eliminare a deşeurilor spitaliceşti
într-o mare unitate sanitarǎ a municipiului Iaşi (Spitalul Universitar “Sf.SPIRIDON” IAŞI –
clinica I Chirurgie ) este prezentat în fig nr.7.3.1.
Figura 7.3.1. - Instantaneu privind colectarea ( imaginea “a”) şi eliminarea deşeurilor

spitaliceşti (imaginea “b” ) la Spitalul Sf.Spiridon Iaşi
a b
Conform H.G. Nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificatǎ şi completatǎ prin

H.G.Nr. 268/2005, toate instalaţiile neconforme Directivei privind incinerarea deşeurilor, vor
trebui închise etapizat, conform unui calendar de închidere eşalonat pe o perioadǎ de 5 ani,
începând cu anul 2004 pânǎ în anul 2008 (inclusiv ).
Pentru judeţul Iaşi, eşalonarea termenelor de închidere a instalaţiilor de ardere este
prezentatǎ în tabelul de mai jos, cu menţiunea cǎ spitalele la care se vor închide crematoriile
vor fi arondate la spitalele la care instalaţiile respective se vor închide mai târziu. Ultimul
termen de închidere este 31.12.2008
75
Tabel 7.3.2. Calendarul de închidere al crematoriilor spitaliceşti
Nr.crt. Judeţul 2004 2005 2006 2007 2008

IAŞI
1 Spitalul de
Pneumoftiziologie * *
Iaşi
2 Spitalul de * *
Recuperare Iaşi
3 Spitalul de Boli
Infecţioase * *
4 Spitalul de
Psihiatrie *
” Socola” Iaşi
5 Spitalul de
Neurochirurgie *
Iaşi
6 Spitalul de *
Urgenţe Iaşi
7 Spitalul Tîrgu-
Frumos
8 Spitalul Hîrlău
9 Spitalul de
Obstetricǎ-
Ginecologie
”Elena Doamna”
Iaşi
10 Spitalul de
Obstetricǎ- *
Ginecologie
” Cuza Vodǎ” Iaşi
11 Spitalul Municipal
Paşcani
12 Spitalul de Copii
„Sfânta Maria” *
Iaşi
13 Spitalul *
„Sf.Spiridon” Iaşi
14 Spitalul „Parhon” *
Iaşi
76
7.4. Nămoluri
În judeţul Iaşi există 9 staţii de epurare a apelor uzate menajere, administrate de doi
operatori de epurare a a apelor uzate, RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani. Cele 9 staţii sunt
distribuite astfel: 3 în localităţile urbane - Iaşi, Tg. Frumos şi Hârlău ( administrate de cǎtre
RAJAC Iaşi ) şi una în municipiul Paşcani, administratǎ de cǎtre DAC Paşcani şi 5 în
localităţile rurale: Belceşti, Răducăneni, Ţibăneşti, Podu Iloaiei şi Vlădeni ( toate administrate
de RAJAC Iaşi ).
7.4.1. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Tabel 7.4.1.1. Numărul staţiilor de epurare

Numǎr staţii de epurare
Judeţ Localităţi urbane Localităţi rurale
IAŞI 4 5
Cantitǎţile de nǎmoluri rezultate în ultimii 6 ani ( 2000 – 2005 ), exprimate în cantitǎţi

de substanţǎ uscatǎ , sunt prezentate în tabelul nr. 7.4.1.2.
Tabel 7.4.1.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate

Cantitatea de nămol (tone s.u./an)
Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005
IAŞI 4034 4287 3467 3793 3938 12000
Nămolurile rezultate sunt depozitate în paturi de uscare şi în batale ( la staţiile de

epurare orǎşeneşti ) şi la depozitele de deşeuri menajere ( la staţiile de epurare rurale ) .
7.4.2. Nămoluri generate de apele uzate industriale
Tabel 7.4.2. Nămoluri reziduale generate în industrie

Cantitatea de nămol (tone s.u./an)
Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004 2005
IAŞI - - - 38,8 451 850,3
7.5. Depozite de deşeuri
7.5.1. Depozite de deşeuri municipale
Pentru depozitarea deşeurilor municipale, în judeţul Iaşi existǎ 4 depozite municipale,

amplasate în cele 4 localitǎti urbane ale judeţului, după cum urmează :
77
Tabel 7.5.1.1. Depozite de deşeuri municipale
Nume depozit Suprafaţa
Nr. Anul programat
JUDEŢ ocupată
pentru închidere
(ha)
IAŞI
1 IAŞI - TOMEŞTI 6,63 2009
IAŞI
2 PAŞCANI - VALEA-SEACǍ 3,50 2009
IAŞI
3 ADINCATA – TÂRGU-FRUMOS 2 2012
IAŞI
4 HÂRLǍU 0,5 2009
Cel mai important din aceste 4 depozite urbane este Depozitul municipal Iaşi –
Tomeşti care, deşi nu este un depozit conform cerintelor U.E., este totuşi un depozit autorizat
din punct de vedere al protecţiei mediului ( cu program de conformare ) şi este singurul
depozit din tot judeţul Iaşi care monitorizeazǎ în mod constant cantitǎţile de deşeuri intrate în
depozit, precum şi impactul depozitului asupra mediului ( analize de sol, analize de levigat ).
Nu se analizeazǎ şi nici nu se capteazǎ gazul de depozit.
În anul 2002, o echipǎ de experţi din Franţa a efectuat un studiu privind compoziţia
deşeurilor menajere, iar rezultatele acestuia au fost prezentate la pct.7.1.1.
Întrucât depozitul municipal Iaşi deserveşte cea mai mare parte a populaţiei
judeţului ( aproximativ 400000 locuitori ), fiind şi cel mai mare ca dimensiuni şi volum de
depozitare, facem o scurtǎ prezentare a acestuia:
Depozitul controlat de deşeuri menajere Tomeşti
Depozitul Tomeşti, este amplasat în albia majoră a râului Bahlui, la est de municipiul
Iaşi (cca 6 km faţă de municipiul Iaşi şi 1,5 km faţǎ de localitatea Tomeşti ). Depozitul constă
într-o platformă special amenajată, împrejmuită cu gard de plasă de sârmă, prevăzută cu
drum de acces până la locul de descărcare şi depozitare a deşeurilor.
În prezent, suprafaţa totală a depozitului este de 29.9 ha, din care:
- suprafaţa activă de depozitare – 6.63 ha;
- suprafaţa rezervată pentru următorii ani – 1,22 ha;
- suprafaţa construită – 0.05 ha;
- suprafaţa liberă şi drum de acces – 2.69 ha;
- suprafaţă înierbată şi redată circuitului agricol – 19.4 ha.
Cantitatea zilnică de deşeuri menajere depozitată este de cca 1300 mc (cca.500 tone),
depozitarea controlată cuprinzând următoarele operaţii: cântărire, transport la rampa de
descărcare, bascularea, selectarea deşeurilor de hârtie ce pot fi valorificate precum şi a
eventualelor deşeuri metalice, nivelarea în straturi şi compactarea lor, acoperirea cu strat
inert, realizate cu utilaje specifice.
În masa de deşeuri au fost montaţi 5 captatori-evacuatori de biogaz, iar pe suprafaţa activă
a depozitului a fost construit un dren perimetral în vederea colectării apelor de exfiltraţii şi
dirijarea acestora către sistemul de canalizare. Tot în acest sens, pe haldă au fost executate
10 foraje de observaţie prin care sunt monitorizate calitatea şi nivelul apelor subterane.
În urma studiului de evaluare a riscului asupra sănătăţii populaţiei şi a monitorizarii
impactului asupra mediului,s-au constatat urmatoarele :
78
- în probele momentane, concentraţiile de poluanţi atmosferici: monoxid de carbon,
amoniac şi hidrogen sulfurat, prezintă depăşiri de 2-10 ori faţă de concentraţiile maxime
admise (CMA) în vecinătatea depozitului, şi se menţin peste CMA pentru amoniac şi
hidrogen sulfurat şi parţial pentru monoxid de carbon în zona locuită, fapt pentru care indicele
global de poluare (IGP) înregistrează valori mari în zona locuită şi foarte mari în zona
depozitului;
- analiza metalelor grele din probele de sol recoltate la limita depozitului şi în zona de
influenţă a acestuia (cartierul de blocuri Tomeşti, Scoala generala -sat Tomeşti ) a evidenţiat
prezenţa metalelor grele în concentraţii variabile. În apropierea depozitului (50-250 m),
metalele evidenţiate în probe sunt Pb, Cd, Cu, efectul diminuându-se cu distanţa faţă de
sursă, iar nivelul elementelor este mai crescut la adâncimea de 15 cm şi mai redus la
suprafaţa solului. În zona de influenţă a depozitului controlat de reziduuri menajere nu poate fi
considerată o poluare semnificativă a solului cu metale grele.
- terenurile din vecinătatea depozitului nu sunt cultivate, astfel încât nu există riscul
contaminării unor plante de cultură prin transferul de metale din sol în vegetaţie;
- pe eşantioanele probabilistice de persoane investigate ( un eşantion de şcolari şi unul
de adulţi ), indicatorii de sănătate utilizaţi nu prezintă nivele mai nefavorabile faţă de loturile
martor, dar s-au constatat puternice acuze de disconfort : mirosuri neplăcute frecvente şi
considerate insuportabile ca intensitate, simptome şi efecte ale acestor mirosuri, insecte de
disconfort şi rozătoare.
Celelalte localitǎţi cu statut urban ale judeţului Iaşi ( municipiul Paşcani, oraşele Hârlău
şi Tg. Frumos) nu deţin depozite propriu-zise de deşeuri menjere ci platforme neamenajate,
neîmprejmuite, nemonitorizate şi neautorizate , motiv pentru care A.P.M.Iaşi a impus
administratorilor acestor “depozite” efectuarea investigatiilor de mediu (bilantul de mediu nivel
2 şi, dacǎ va fi cazul, evaluarea de risc) conform H.G.Nr. 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor pentru ca, înurma evaluǎrilor respective , sǎ se poatǎ stabili mǎsurile necesare
pentru monitorizarea , diminuarea / eliminarea impactului asupra mediului şi pentru
închiderea depozitului.
O imagine edificatoare a modului de organizare şi funcţionare a unui astfel de depozit
precum şi impactului depozitului asupra mediului, este prezentatǎ în fig. 7.5.1.1.şi fig.
7.5.1.2., şi reprezintă Depozitul municipului Paşcani ( înainte de împrejmuire )
Fig.7.5.1.1 – Depozitul de deşeuri menajere Paşcani ( înainte de împrejmuire)
79
Fig. 7.5.1.2. – Instantanee privind impactul depozitului Paşcani asupra mediului
7.5.2. Depozite de deşeuri industriale
Pentru eliminarea prin depozitare finalǎ a deşeurilor industriale nepericuloase, în

judeţul Iaşi existǎ 2 depozite industriale, administrate de agentii economici deţinǎtori,
conform tabelului urmǎtor :
Tabel 7.5.2.1. Depozite de deşeuri industriale

Clasa depozit Suprafaţa Anul programat
Nr.
JUDEŢ Nume agent economic conform HG ocupată pentru închidere
crt.
162/2002 (ha) sau conformare
1 IAŞI SC FORTUS S.A. Iaşi b 15,78 2013
2 IAŞI SC CET S.A Iaşi b 40 2013
7.5.3. Impactul depozitelor industriale si urbane asupra mediulu
Din analizele de laborator, efectuate pe probele de apă si sol prelevate din zonele
în care se afla depozitele de deşeuri, au rezultat urmatoarele date:
- toate depozitele de deşeuri menajere ale judeţului Iaşi prezintă impact
asupra mediului, nu numai prin lipsa măsurilor de impermeabilizare dar şi
prin lipsa unor tehnologii minime de exploatare şi depozitare.
În ce priveşte monitorizarea constantă a calităţii factorilor de mediu, doar S.C. SALUBRIS
S.A. IAŞI o realizează pentru depozitul Tomeşti. Astfel, în anul 2005, au fost expertizate
forajele de observaţie 1, 2, 3 şi 4 din incinta depozitului, fântâna amonte depozit, pârâul
Vămăşoaia şi levigatul din depozit. Din analizele de laborator efectuate pe probele prelevate
din apele subterane şi comparate cu fântâna din amonte (care nu este sub influienţa unei
80
surse de poluare), făcând raportul indicatorilor s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor la
următorii indicatori :
- regimul de oxigen ( ex. CCO-Cr, CBO5 );
- - toxici de poluare (cianuri, substanţe extractibile, metale grele Ni, Cd, Pb,
sulfuri care confirma infiltraţiile din deposit)
Referitor la poluarea apelor de suprafaţă din vecinătatea depozitului determinările
efectuate în aval pârâu Vămăşoaia evidentiază influienţa negativă a depozitului prin valorile
mari înregistrate la indicatorii specifici de poluare (fenoli, detergenţ, cianuri şi metale grele,
ş.a.) . Analiza levigatului confirmă poluarea zonei de tranzit a acestuia la Staţia de Epurare
Iaşi.
Tot în scopul investigării poluării produse şi a efectelor acesteia asupra sănătăţii
populaţiei a fost monitorizat şi depozitul de deşeuri menajere Paşcani-Valea Seacă.
Rezultatele obţinute în urma analizelor forajului de observaţie şi izvorului Iermolia (în aval
de depozit) evidenţiază impactul acestuia asupra mediului. Depăşiri s-au înregistrat la
indicatorii specifici de poluare.
În afară de depozitele municipale, APM Iaşi a monitorizat în anul 2005 şi depozitele
industriale.
În cazul depozitului de zgură şi cenuşă al S.C. CET IAŞI analizele efectuate la cele 9
foraje de observaţie au înregistrat o diminuare a valorilor la metale grele, dar s-au menţinut
ridicate valorile la indicatorii gradului de mineralizare (reziduu fix, cloruri, ioni de calciu),
excepţie făcând forajele 5, 6 si 7.
În ce priveşte depozitul de zgură al S.C. FORTUS S.A. IAŞI , analizele de laborator au
pus în evidenţă contaminarea freaticului cu cianuri, fenoli, substanţe extractibile.
Probele au fost prelevate din forajul F2 şi o fântînă din aval de depozit.
În cazul S.C. ANTIBIOTICE S.A. IAŞI s-a constatat menţinerea poluării pânzei freatice
din zona amplasamentului societăţii prin expertizarea celor 10 foraje de observaţie. S-au
înregistrat creşteri ale concentraţiilor de substanţe organice şi ioni amoniu la forajele 1 , 3 şi
7.
7.5.4 Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Pentru reducerea impactului asupra mediului generat de deşeuri, la nivelul judeţului Iaşi în
anul 2005 au fost adoptate o serie de iniţiative, atât ale administraţiei publice locale, ale
agenţilor economici, ONG -uri sau ale APM Iaşi. Astfel:
- s-a finalizat şi este în stadiul de obţinere a autorizaţiilor de funcţionare, proiectul
„Centru de colectare, sortare, balotare deşeuri de hârtie, plastic, sticlă şi staţie
de prelucrare rumeguş” derulat de Primăria comunei Popeşti şi finaţat prin
programul PHARE 2002 „Sprijin pentru strategia naţională de îmbunătăţire a situaţiei
rromilor ”, proiect in valoare de 51000 EURO;
- S-a depus, in iunie 2005 la MMGA aplicaţia ISPA pentru proiectul „Managementul
deşeurilor solide in Iaşi” de către Primăria mun Iaşi;
- În cursul anului 2005 la APM Iaşi a fost depusă, de către un intreprinzător privat,
solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru promovarea obiectivului de
investiţie „Instalaţie de incinerare a deşeurilor industriale şi spitaliceşti
periculoase de tip Hoval Multizon ” cu o capacitate totală de incinerare de 11300
tone/an. La sfârşitul anului 2005 se desfăşura procedura de reglementare.
- Primăriile Paşcani şi Tg. Frumos au depus propuneri de proiecte de colectare selectivă
a deşeurilor solide menajere pentru finanţare din fondul de mediu; tot pentru finanţare
din fondul de mediu s-au depus, de către 3 agenţi economici, proiecte în domeniul
81
gestionării deşeurilor (ulei uzat, rumeguş, zgură) şi un proiect tematic de educaţie de
către un ONG;
- În semestru II 2005, SC Salubris SA Iaşi – unitate de salubritate - a amplasat
containere pentru colectare selectivă a deşeurilor din PET în 7 puncte de colectare ( 3
hoteluri şi 4 unităţi spitaliceşti) de pe raza municipiului Iaşi şi 2 puncte mobile pentru
colectare deşeuri EEE;
- Au fost organizate de către APM Iaşi 2 campanii de informare conştientizare pe tema
colectării selective a deşeurilor, precum şi o serie de alte acţiuni cu scopul de educare-
conştientizare in acest domeniu.
În ceea ce priveşte agenţii economici o serie dintre aceştia au realizat investiţii şi in
domeniul gestiunii deşeurilor, investiţii prevăzute ca măsuri in programele de conformare
anexe la autorizaţiile de mediu, după cum urmează:
Tabel 7.5.4.1. Investiţii realizate în domeniul gestiunii deşeurilor

Nr. Denumirea agentului economic Măsura realizată
crt
1 SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE Amenajare spatii pentru colectarea
IAŞI selectiva a deseurilor
2 SC REMAR PASCANI Amenajari pt. depozitarea deseurilor
tehnologice
Ecologizarea suprafetei de teren
contaminat cu produse petroliere
3 SC NICOLINA SA Iaşi Amenajarea platformei de depozitare
temporara a deseurilor industriale
Colectare reciclare uleiuri uzate
Amenajare depozit slam de la sectia
acoperiri metalice
Colectare nisipuri uzate de la sectia
turnatorie
4 SC TEROM SA Iaşi Amenajarea suprafetelor pt.depozitare
deseuri lichide
Solutionarea stocarii si deshidratarii
namolurilor rezultate din epurarea
apelor uzate prin realizarea de
platforme betonate
5 SC BESTA ING SRL Iaşi Amenajarea zonei de depozitare
deseuri tehnologice
6 SPITALUL CLINIC DE URGENTE SF. Amenajarea depozitului de deseuri din
SPIRIDON IASI incinta obiectivului
7 SC SAYEGH CONEX SA Iaşi Extinderea capacitatii de stocare a
deseurilor lichide pentru asigurarea
depozitarii in siguranta a intregii cantitati
rezultate din functionarea instalatiei de
sinteza
Realizarea unui studiu de solutie privind
necesitatea dotarii cu instalatii de
incinerare omologate a deseurilor
rezultate din procesul tehnologic
9 SC VITALEF SA IASI Finalizare lucrari de neutralizare si
82
evacuare sucuri si smacuri de fructe
10 SC AGMUS SA Iaşi Inlocuirea bateriilor cu condensatoare
cu PCB cu baterii de condensatoare
ecologice
Amenajare depozit stocare namol
deshidratat
11 SC MITTAL STEEL SA Iaşi Reabilitare depozite de materie prima si
depozite intermediare de deseuri
7.6. Tendinţe privind generarea deşeurilor
7.6.1 Prognoza privind generarea deşeurilor municipale
Pe baza scenariilor analizate în detaliu în cadrul draft-ului Planului Judeţean de

Gestionare a Deşeurilor elaborat in cursul anului 2005, se estimează o tendinţă de creştere
a indicelului de generare a deşeurilor menajere. Scenariile au fost realizate pentru a prognoza
evoluţia gestionării deşeurilor în judetul Iaşi pentru o perioadă 10 ani, având ca an de bază
anul 2003. Pentru această perioadă s-au stabilit obiective şi ţinte pe termen scurt, mediu şi
lung.
Condiţia de bază a scenariilor a fost aceea ca ele au fost concepute pornind de la
situaţia concretă a judeţului Iaşi.
Scenariile diferă din punct de vedere al evoluţiei factorilor relevanţi pentru sistemul de
gestionare a deşeurilor şi s-au propus trei variante:
- scenariul istoric – în care evolutia factorilor relevanţi ramâne identică cu cea istorică
- scenariul optimist – in care se propune o evolutie pozitivâ a factorilor relevanţi ( trend
ascendent);
- scenariul pesimist – în care se propune o evoluţie negativă a factorilor relevanţi (trend
descendent faţă de evoluţia istorică).
Tabel 7.6.1.1. Evolutia factorilor relevanti pentru sistem pentru

cele 3 scenarii
Ipoteza / Scenariu Istoric Pesimist Optimist
Populatie (%) - 0,14% - 1% 0%
Gradul de dezvoltare economica 0,8% 0% 2%
si evolutia venitului populatiei (%)
Arie de acoperire cu servicii de 4% 3% 5%
salubritate (%)
Cantitate deşeuri menajere (%) 0,8% 0% 2%
Cantitate deşeuri asimilabile din 0,8% 0% 2%
industrie, comert si institutii (%)
Pe baza celor prezentate mai sus, indicele de generare a deşeurilor menajere – kg/loc/an,
creşte după cum urmează:
Tabel 7.6.1.2. Indicele de generare a deşeurilor menajere

Nr. crt. Scenariu Anul şi indicele de generare (kg/loc/an)
2003 2005 2013
1 istoric 420 427 454
83
2 optimist 420 437 512
3 pesimist 420 420 420
7.6.2. Prognoza privind generarea deseurilor de productie
În privinţa deşeurilor de producţie se preconizează o reducere a cantităţilor generate,

insă în ceea ce priveşte colectarea şi valorificarea, inclusiv cea energetică, acestea trebuie să
atigă ţintele stabilite prin Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor pe
fiecare tip de deşeu.
După cum se observă din datele prezentate în tabelele 7.2.1.1. şi 7.2.1.3. evoluţia
cantităţilor de deşeuri este fluctuantă, cu tendinţe vizibile de scădere în anumite ramuri şi
sectoare industriale, fie ca urmare a diminuării capacităţilor de producţie în ramurile
respective, fie prin înlocuirea tehnologiilor generatoare de mari cantităţi de deşeuri cu
tehnologii moderne, eficiente economic şi ecologic , dar, în paralel, se observa şi o creştere ,
uneori semnificativă, a anumitor tipuri de deşeuri, în special a celor care au intrat sub
incidenţa legislaţiei specifice, apărute în ultima perioadă (2001-2005), şi anume: deşeurile de
ulei uzat, deşeurile din ambalaje, acumulatorii uzaţi, etc.
Scăderea cantităţilor de deşeuri industriale generate este posibilă prin
retehnologizarea şi modernizarea instalaţiilor de producţie existente, prin aplicarea
“tehnologiilor curate” în cât mai mult ramuri industriale, cât şi prin utilizarea unor materii
prime, materiale şi produse de bună calitate, mai puţin poluante sau chiar nepoluante. O
garanţie a succesului, din acest punct de vedere, o poate constitui şi responsabilizarea
fiecărui salariat la locul de muncă, din punct de vedere al obligaţiei de a proteja mediul
înconjurator.
7.7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
Atât în unităţile industriale cât şi în instituţiile publice (şcoli, unităţi sanitare,

administraţie publică, etc.) se impune schimbarea mentaliăţtii în abordarea problemelor de
mediu, în general, şi a modului de gestionare a deşeurilor, în special.
Noile reglementări din domeniul protecţiei mediului prevăd responsabilităţi clare pentru
toţi administratorii de activităţi generatoare de deşeuri, precum şi măsuri cu caracter educativ
şi informativ ce trebuie întreprinse pentru a conştientiza populaţia şi agenţii economici de
importanţa respectării modului de gestionare a deşeurilor.
7.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase
7.8.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)
Agenţi frigorifici
Din inventarul anual privind privind utilizatorii de substanţe care epuizeazǎ statul de
ozon, a rezultat cǎ în anul 2005 în judeţul Iaşi au existat 32 utilizatori astfel de substanţe,
cunoscute sub denumirea genericǎ de freoni.
Domeniile principale de utilizare a acestor substanţe au fost cele legate de tehnica
frigului şi climatizare, iar tipurile de freoni utilizate au fost cele din tabelele de mai jos.
Din cei 37 de utilizatori, 19 deţin instalaţii de recuperare a freonului, dar cantităţile
recuperate au fost foarte mici comparativ cu cele prognozate .
84
Tabel 7.8.1. Cantităti de freon utilizate/recuperate
Cantitate utilizată / recuperată (kg)
Agenţi frigorifici
Judeţ CFC-12 CFC-13 HCFC HCFC- HCFC-141b Alti Clorura
-22 123 HCFC de metil
IAŞI 673 - 536 - - - -
Tabel 7.8.2. Degresanţi şi dezinfectanţi

Cantitate utilizată /
recuperată (kg)
Judeţ
CTC CH3Br
(CCL4)
Nu s-au Nu s-au
IAŞI utilizat utilizat astfel
astfel de de substante
substante
Tabel 7.8.3. Număr service-uri frigorifice autorizate

Judeţ Numar sercice-uri
frigorifice autorizate
Activităţile de service
IAŞI frigorific nu mai
necesită autorizaţie de
mediu
Tabel 7.8.4. Cantităti de freoni ecologici utilizate în anul 2005

Judeţ Freoni ecologici – cantităţi utilizate (kg) - 2005
R 134a R404 R404a R407 R600
IAŞI 413,42 377,86 4 54,4 56,68
7.8.2. Situaţia biocidelor (utilizare, import, export)
Din datele obţinute de la Direcţia Regionala Vamală Iaşi, a rezultat ca, în anul 2004 , în
judeţul Iaşi, au existat doar 4 importatori de substanţe din categoria biocidelor. Poziţiile
tarifare şi denumirile substanţelor importate sunt prezentate în tabelul nr. 7.8.2.1
Cantităţile de biocide importate în anul 2004 de către diverşi agenţi economici din judeţul Iaşi
sunt prezentate în următorul tabel:
85
Biocide importate
Tabel 7.8.2.1. Biocide importate

Cod tarifar Produs Cantitate Stoc la
vamal importată 31.12.2004
(tone) (tone)
Judeţul IAŞI
3808.40.20 ZLATIN PERBEL 3,12 0,60
3808.40.20 ANSEP CIP 14,20 6,55
3808.40.10 220 KG 6,16 1,98
3808.40.90 OXYBRITE 11,48 3,54
PERFECT
3808.40.20 TRYPLOSAN 5,63 0,95
3808.40.90 21 KG 27,22 3,68
3808.40.90 OZONIT 6,58 2,22
3808.40.10 MIKRO-QUAT 0,25 2,68
3808.40.20 CHLORASEPT 12,97 1,01
3808.40.90 ALCODES 0,05 0,36
3808.40.90 MANODES 0,18 0,25
3808.40.90 OXONIA AKTIV 150 10,32 1,23
3808.40.90 OZONIT PULVER 3,31 1,37
3808.40.90 OXONIA AKTIV 36,58 7,24
3808.40.90 OXYBRITE 6,38 1,32
PERFECT
TOTAL 144,44 34,98
7.8.3. Evaluarea riscului şi utilizării substanţelor chimice periculoase asupra

sănătăţii umane şi a mediului
Pâna în prezent nu s-au efectuat astfel de evaluări.
7.9. Concluzii
Pentru atingerea obiectivelor şi a ţintelor naţionale privind deşeurile se impun următoarele:

 creşterea gradului de conştientizare a tuturor factorilor implicaţi în gestionarea
deşeurilor (generatori de deşeuri, operatori specializaţi în colectarea, valorificarea şi
reciclarea deşeurilor, instituţii, administraţie publică locală);
 încurajarea colectării selective a deşeurilor prin crearea de facilităţi tehnice şi
financiare;
 campanii de educare – informare prin mijloace mass media.
86
CAPITOL 8. RADIOACTIVITATEA
8.1. Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii
Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte

din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei, din cadrul
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.
Infiintata in anul 1962, RNSRM constitue o componenta specializată a sistemului
naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor
legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMGA privind
detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact
radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.
Staţia de Radioactivitatea Mediului Iaşi derulează un program standard de supraveghere a
radioactivităţii mediului de 24 ore/zi, în scopul detectării creşterii nivelului de radioactivitate în
mediu şi avertizarea/ alarmarea factorilor de decizie, dacă este cazul.
8.2. Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul judeţului Iaşi
8.2.1. Programul standard de supraveghere
Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Iaşi rezultă din măsurătorile beta globale
pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape,
sol şi vegetaţie.
S-au efectuat 6525 analize beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma
externă. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în
graficul următor:
Figura 8.2.1. Ponderea numărului de analize
87
În cursul anului 2005 activităţile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat
abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de
avertizare.
În figurile de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurărilor imediate
comparativ cu limitele de atenţionare specifice fiecărui factor de mediu monitorizat.
Tabel 8.2.1.1. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice β globale medii anuale Bq/mc – măsurări
imediate
Statia RA 2001 2002 2003 2004 2005
Iaşi
asp 02 - 07 3,29 4,97 3,03 2,54 3,46
asp 08 - 13 1,70 2,48 1,44 1,51 1,63
Figura 8.2.1.1. Aerosoli atmosferici – activitatea specifică beta global (Bq/mc) măsurători
imediate 2005 comparativ cu limita de atenţie (10 Bq/mc)
Activitatea
12
Lim.atentionare
10
Activitatea (Bq/m3)
0
ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
Activitatea 1,96 2,22 1,18 1,476 1,133 1,38 1,975 2,302 3,6 3,576 3,301 2,195
Lim.atentionare 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
Luna
Tabel 8.2.1.2. Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă – medii anuale (Bq/mc)
Statia RA 2001 2002 2003 2004 2005
Iaşi
asp 02 - 07 9,575 12,434 8,304 7,621 9,521
asp 08 - 13 4,843 6,689 3,931 3,370 4,385
Concentraţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în

limitele specifice teritoriului judeţului (valoarea medie anuala fiind de 5,586 Bq/m 3 pentru Rn şi
0,168 Bq/m3 pentru Tn).
Tabel 8.2.1.3. Debitul dozei gamma în aer (μGy/h)

Statia RA 2001 2002 2003 2004 2005
Iaşi
Medie 0,065 0,070 0,070 0,071 0,073
88
anuala
Valorile orare ale debitului de doză gamma externă nu au prezentat depăşiri ale
limitelor de avertizare, variind între 0,066 – 0,146 µGy/h.
Tabel 8.2.1.4. Depuneri atmosferice (Bq/mc)

Statia RA 2001 2002 2003 2004 2005
Iaşi
Medie 2,15 1,59 1,55 1,30 1,62
anuala
Figura 8.2.1.4. Depuneri atmosferice – activitatea beta globală (Bq/mp/zi) faţă de limita de
atenţie – (200 Bq/mp/zi) în anul 2005
Activitatea
4
3,5
Activitatea (Bq/m2/zi)
2,5
1,5
0,5
0
Activitatea 1,07 1 0,77 3,48 2,11 1,52 3,65 2,23 0,78 1,04 1,1 0,75
Luna
Tabel 8.2.1.5. Apa brută – Activităţi specifice β globale medii anuale Bq/mc – măsuratori imediate
Statia RA 2001 2002 2003 2004 2005
Iaşi
Râu Bahlui 0,43 0,42 0,30 0,30 0,30
Râu Prut 0,14 0,12 0,13 0,15 0,11
89
Figura 8.2.1.5. Activitatea beta globală a apei râului Bahlui în anul 2005
Activitatea
2,5 Lim.atentionare
2
Activitatea Bq/l)
1,5
0,5
0
Activitatea 0,29 0,33 0,3 0,32 0,27 0,33 0,29 0,3 0,31 0,29 0,26 0,28
Lim.atentionare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Luna
Nivelul mediu anual al radioactiviăţtii factorilor de mediu este în continuă scădere faţă
de nivelul din perioada accidentului de la Cernobâl. În anul 2005 se observă continua
diminuare a amplitudinii maximului anual al contaminării radioactive, principala sursă de
contaminare artificială a judeţului fiind reprezentată de procesele de resuspensie de pe sol.
Programe speciale de supraveghere.
S-au efectuat prelevări şi măsurători de probe pentru urmărirea radioactivităţii beta

globale a râului Prut în secţiunea Ungheni.
Figura 8.2.1.6. Activitatea beta globală a apei brute a râului Prut
Activitatea
2,5 Lim.atentionare
2
Activitatea(Bq/l)
1,5
0,5
0
ian feb mart april mai iun iul aug sept oct nov dec
Activitatea 0,2 0,2 0,13 0,15 0,13 0,14 0,13 0,12 0,13 0,14 0,14 0,14
Lim.atentionare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Luna
În cadrul Staţiei de Radioactivitate Iaşi se efectuează şi analize de spectrometrie

gamma din probe de sol necultivat, cu frecvenţă săptămânală în perioada martie-octombrie.
90
Au fost identificaţi radionuclidul natural K-40 şi artificial Cs-137. Concentraţia de
Cs-137 nu a depăşit limita de detecţie a aparaturii şi a metodei utilizate, iar concentraţiile de
K-40 variază între 0,31 Bq/g si 0,35 Bq/g.
Figura 8.2.1.7. Concentraţia de K-40 în probe de sol necultivat
Concentratia -K40
0,36 Media anuala
0,35
Concentratia K40(Bq/g)
0,34
0,33
0,32
0,31
0,3
0,29
0,28
0,27
apr mai iun iul aug sept oct
Concentratia -K40 0,32 0,35 0,35 0,32 0,31 0,3 0,33

Media anuala 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35
Luna
8.3. Concluzii
1. Radioactivitatea mediului în judeţul Iaşi se încadrează în limite normale determinate de

radioactivitatea naturală.
2. Valorile radioactivităţii artificiale sunt rezultatul resuspensiei pulberilor de pe solul
contaminat la accidentul nuclear de la Cernobâl.
CAPITOL 9. MEDIUL URBAN
91
9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban
9.1.1. Calitatea aerului în mediul urban
Din datele de monitorizare de la APM Iaşi prezentate în capitolul 3 şi rezultatele

cercetărilor efectuate de ISP Iaşi, rezultă că poluanţii gazoşi (SO 2, NO2, NH3) nu se regăsesc
în concentraţii semnificative în aer, aglomerarea Iaşi fiind însă poluată cu pulberi provenite
atât din activităţi industriale, de trafic cât şi din salubrizarea necorespunzătoare a
municipiului.
Cantitatea totală de particule în suspensie (TSP) deşi este un indicator nespecific, are
caracter istoric şi caracterizează integrativ comportamentul aerosuspensiei. Concentraţiile
maxim admisibile (CMA) conform STAS 12574/1987 sunt: 0,150 mg/m 3 pentru probe medii de
24h, 0,075 mg/m3 pentru media anuală
Din studiul efectuat de Institutul de Sănătate Publică Iaşi, în Proiectul “Metodologie
pentru dezvoltarea unui indice integrat utilizat în evaluarea expunerii la cumul de noxe” al
cărui obiectiv pentru anul 2005 a fost stabilirea micropoluanţilor de interes toxicologic,
cuantificare, ierarhizare, au rezultat următoarele concluzii referitor la poluarea cu pulberi în
suspensie:
 În 10 ani, raportul dintre cantitatea de pulberi în suspensie măsurată în zonă cu trafic
(Piaţa Tineretului) versus o zonă rezidenţială (în spatele Grădinii Copou), s-a modificat
de la 3,7 în 1996 la 1,39 in 2005.
 Stabilitatea în timp, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, sugerează că
aerosuspensia urbană este alcătuită din particule cu dimensiuni mici;
 Omogenitatea pe suprafeţe mari a aerosolilor poluanţi este caracteristică unor surse
difuze cu potenţial emitent comparativ şi particule fine;
 Se constată stratificarea pe verticală, respectiv la înălţimea de 1,5m (zonă respirabilă)
au fost înregistrate valori între 0,174 şi 0,223 mg/m 3, in timp ce la înălţimea de 4m,
valori între 0,116 şi 0,148 mg/m3. Acest lucru subliniază diferenţa dintre poluarea
remanentă (alcătuită în majoritate din particule fine) şi cea momentană (în care apar şi
particule grosiere); în evaluarea riscului de expunere exactitatea depinde de alegerea
punctului de măsură.
Aerosolii alcătuiţi din particule fine au un potenţial toxic mai mare astfel încât pentru
evaluarea aerosuspensiei urbane se impune caracterizare dimensională.
9.1.2. Calitatea apei potabile
Tabel 9.1.2.1. Situaţia alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat în judeţul Iaşi
2001 2002 2003 2004 2005

Total populaţie 811342* 816910 816910 816910 816910
Populaţie conectată la sistem public - 340331 364809 396580 400859
Populaţie neconectată - 476579 452101 420330 416059
Populaţie aprovizionată cu - 0 0 0 0
întrerupere
Surse: *)Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi, RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
Tabel 9.1.2.2. Aprovozionarea cu apă după tipul racordului în anul 2005
Judeţul Populaţie În imobil În curte În stradă
92
racordată % % %
Iaşi 400859 47,13 52,87 -
Sursa: RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
Tabel 9.1.2.3. Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în judeţul Iaşi
Nr. Judeţ Nr. total probe Nr determinări fizico- Nr. determinări
Crt. chimice bacteriologice
Iaşi 14745 112283 12729
Sursa : RAJAC Iaşi, DAC Paşcani şi DSP Iaşi
Tabel 9.1.2.4. Monitorizarea calităţii apei la sursă

Frecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe
Judeţul efectuate (%)
Coliformi totali Coliformi fecali
Iaşi 23,9 6,87
Sursa: RAJAC Iaşi
Tabel 9.1.2.5. Calitatea chimică a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare în anul
2005
Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate (%)
Judeţul
Substanţe toxice CCO Amoniac Azotaţi
Iaşi 0 0 0 0
Sursa: RAJAC Iaşi şi DAC Iaşi
DSP Iaşi a făcut determinări privind calitatea apei din instalaţii locale (fântâni, puţuri,
izvoare), rezultând că 33,5 % din probe raportate la indicatorul CCO, 79,1 % raportate la
amoniac şi 98,18 % raportate la azotaţi sunt corespunzătoare.
9.2. Starea de confort şi şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a

mediului
Locatarii apartamentelor expuse la efectele traficului declară prin fişa chestionar de

investigare completate prin ISP Iaşi că le sunt perturbate activităţile de studiu, lectură,
recreere, permanent sau uneori, în mică măsură sau în mare măsură. De asemenea declară
că deşi s-au acomodat după o perioadă îndelungată locuire, uneori mai sunt deranjaţi de
noxele fizico-chimice rezultate din trafic, care le provoacă oboseală, dureri de cap, tulburări
de concentrare, nervozitate, insomnii, adormiri dificile, oboseală la trezire.
APM Iaşi a monitorizat intersecţiile de trafic intens unde autovehiculele grele nu au
acces (Podu Roş, Piaţa Tineretului), nivelul zgomotului situându-se între 79 şi 85 dB în
exterior iar zgomotul în locuinţe măsurat de ISP depăşeşte norma admisă de 35 dB (Podu
Roş).
În intersecţiile cu trafic greu (str. Silvestru – Gară), C. A. Rosetti unde există un număr
mare de locuinţe, nivelul de zgomot exterior depăşeşte 78 dB.
Nivelul incidenţei bolilor respiratorii în raport cu date de calitate a aerului au fost
furnizate de ISP Iaşi cu menţiunea că rezultatele au valoare de informare redusă, relaţia de
cauzalitate fiind dificilă.
93
Eşantionul a fost format din 293 şcolari care în marea majoritate locuiesc la bloc cu
încălzire centrală dar aproximativ ¼ au centrală proprie cu gaz metan. 3,1 % din copii au
prezentat tuse timp de doi ani, dar frecvenţa bronşitei cronice diagnosticate este dublă.
Funcţionarea unor obiective economico-sociale în zone rezidenţiale produc disconfort
locuitorilor din zonă atât prin posibilele emisii de poluanţi în atmosferă cât şi uneori prin
zgomotul părodus.
Astfel de cazuri s-au înregistrat în anul 2005 pentru activităţile desfăşurate de
SC METCHIM SRL ( Autogara Iaşi Vest) şi SC INTERTRANS COMPANY (Autogara Vama
Veche), care funcţionează provizoriu cu nerespectarea legislaţiei de mediu şi pentru care s-au
depus reclamaţii repetate la APM şi GNM-CJ Iaşi. În perioada următoare se va stabili
strategia privind funcţionarea sau închiderea activităţii desfăşurate pe amplasament.
SC MOBILI SA având ca activitate producerea de mobilier, funcţionează pe un
amplasament cu locuinţe pe 3 laturi. Având în vedere condiţiile mult mai restrictive de
funcţionare pe acest amplasament, societatea a adoptat strategia de analiză a posibilităţilor
de mutare în zona industrială
9.2.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate
Nivelul morbidităţii din acelaşi an nu poate fi pus faţă în faţă cu calitatea aerului din
anul respectiv datorită efectului expunerilor anterioare (date raportate de DSP Iaşi şi ISP Iaşi).
9.2.2. Evaluarea riscului asupra stării de sănătate la expunerea la particulele în

suspensie
Nu există studii.
9.2.3. Starea de sănătate a segmentelor de populaţie cu risc crescut la

expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto
Nu există studii.
9.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
Tabel 9.3. Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Iaşi în anul 2005
94
Suprafaţa Suprafaţa
Municipiu/oraş totală spaţiu verde Zone de agrement
spaţii(ha) mp/locuitor
JUDEŢUL IAŞI
Breazu
Bucium
Municipiul IAŞI 760 21,11 Ciric
Ţicău (zona de nord – pârtie
de schi)
Municipiul PAŞCANI 22 5* -
Oraş HÎRLĂU 9,08 12,3* -
Oraş TG. FRUMOS 4,5 3,3* -
Oraş Podu Iloaiei 4,29 4,4 Mal acumulare Podu Iloaiei
* În cazul municipiului Paşcani şi oaşelor Hîrlău, Tg. Frumos şi Podu Iloaiei nu sunt
luate în considerare ca spaţii verzi grădinile de pe proprietăţile private, şi nu au zone de
agrement în afara intravilanului.
Municipiul Iaşi este înconjurat de o perdea forestiera, care ofera condiţii de agrement şi
recreere însumând o suprafaţă de aproape 400 ha.
Nici în cazul municipiului Iaşi nu sunt evidenţiate ca spaţii verzi grădinile cu plante şi arbori
ornamentali din proprietăţile private.
Suprafaţa intravilanului municipiului Iaşi, a fost extinsă de la 4800 ha în 2000 la 5542
în 2005, în municipiul Paşcani a crescut de la 670 ha în 2000 la 1200 ha în 2005 iar în oraşul
Tg. Frumos a crescut de la 452,24 ha în 2000 la 457 în 2005.
Serviciile de gospodărire a spaţiilor verzi din cadrul primăriilor municipiilor şi oraşelor
sus menţionate, în cursul anului 2005 au efectuat lucrări de plantări de flori, arbori şi arbuşti
ornamentali, gazonări platbande stradale şi lucrări de întreţinere a arborilor şi arbuştilor
ornamentali.
9.3.1. Parcuri
Parcurile se constituie ca un element esenţial al habitatului uman, valorificând

potenţialul biologic şi estetic al vegetaţiei, fiind în armonie cu ansamblul arhitectural şi
înfrumuseţând mediul urban.
În municipiul Iaşi, care are o populaţie de 320888 (recensământ 18 martie 2002), nu
există nici un parc municipal, dar posibilităţi de recreere sunt oferite de: Grădina Copou cu o
suprafaţă de 10,11, Grădina Botanică cu aproximativ 72,25 ha şi Grădina Expoziţiei cu 5.4
ha.
9.3.2. Scuaruri
95
Scuarurile reprezintă o categorie importantă de spaţii verzi cu acces nelimitat, intens
frecventate sau traversate de vizitatori şi trecători care sunt mai răspândite în cadrul oraşului
şi răspund mai operativ nevoilor de odihnă şi lectură.
Normativul 112/1973 prevede câte 1 - 4 mp scuar de locuitor. În oraşele judeţului Iaşi
sunt amenajate scuaruri în general în partea centrală şi în centrele cartierelor având rolul de
odihnă şi recreere. Suprafaţa cumulată a scuarurilor din municipiul Iaşi este de 49,9 ha, cele
mai importante fiind:
 scuarul Universităţii „I. I. Brad” în suprafaţă de 5,6 ha, este cel mai relevant
pentru bogăţia de specii, prezenţa unor taxoni exotici, stilul clasic;
 scuarul din jurul Palatului Culturii în suprafaţă de 3,28 ha remarcat prin bogăţia în
specii, stilul clasic de amenajare şi poziţia centrală;
 scuarul Teatrului Naţional în suprafaţă de 1,9 ha valoros prin aliniamentele de
platan stilul clasic şi ansamblul pe care-l crează cu natura edificiului;
 scuarul Biserica Lipovenească în suprafaţă de 1,2 ha, recent amenajat cu
plasament reuşit şi stil de amenajare mixt;
 scuarul Râpa Galbenă în suprafaţă de 0,4 ha reprezină un spaţiu verde unde
există un taxon mai rar de salcâm;
 scuarul Palatul Copiilor în suprafaţă de 0,66 ha cuprinde un important grup
statuar şi câteva exemplare mari de arţar;
 scuarul Bicaz în suprafaţă de 1,97 ha, amenajat în stil mixt, dominat de foioase în
proporţie de 85%;
 scuarul ”A. Panu” în suprafaţă de 3 ha din care 1ha gazon, 0,08 ha flori anuale,
1570 m gard viu, 0,51 ha arbuşti foioşi şi 0,35 ha arbori şi arbuşti răşinoşi;
 scuarul „Titu Maiorescu” pe terenul fostei Grădini Botanice în suprafaţă de 0,6 ha;
 scuarul „Şcoala Normală Vasile Lupu” în suprafaţă de 6,6 ha;
 Aleea Grigore Ghica Vodă cu 8,24 ha;
9.3.3. Dezvoltarea zonelor comerciale
În anul 2005 în municipiul Iaşi s-au efectuat lucrări de reabilitare şi modernizare a

centrului comercial Moldova Iaşi şi s-au aprobat documentaţiile pentru următoarele proiecte:
1. Reabilitarea funcţională şi peisageră a curţii de serviciu a centrului comercial Billa;
2. Centrul expoziţional Moldova;
3. Reabilitare zonă centrală sud (zona Palat, Bd. A. Panu, str. Sf. Lazăr pentru care
ARPM Bacău a emis aviz de mediu nr. 1/24.11.2005, pentru PUZ).
9.4. Aşezările urbane
96
Din punct de vedere al localităţilor urbane, judeţul Iaşi are în componenţă 2 municipii –
Iaşi şi Paşcani, 3 oraşe – Tg. Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei.
Tabel 9.4. Concentrările urbane

Municipiu/oraş Intravilan Densitatea populaţiei în intravilan
( ha ) (loc/km2)
Municipiul Iaşi 5542 5790,11
Municipiul Paşcani 1200 3504,75
Oraş Hârlău 253,54 4453,75
Oraş Tg. Frumos 457 2970,02
Oraş Podu Iloaiei 407 2392,87
Din populaţia judeţului Iaşi de 816910 loc. (iulie 2003) în aşezările urbane: Iaşi,
Paşcani, Hârlău, Tg. Frumos şi Podu Iloaiei se află 456159 loc. respectiv 48,66 %, restul de
51,44 % reprezentând populaţia mediului rural.
Activitatea umană evoluează spre accelerarea evidentă a procesului de urbanizare,
concomitent cu implementarea măsurilor pentru crearea locurilor de muncă, retehnologizarea
spaţiilor existente, valorificarea intensivă a celor mai diverse industrii şi tehnologii.
9.4.1. Reţele de alimentare cu apă potabilă. Reţele de canalizare
Tabel 9.4.1.1. Reţele de alimentare cu apă. Reţele de canalizare

Judeţ Reţele de alimentare cu apă Reţele de canalizare
Lungime Volum Număr Lungime Număr Populaţie
(km) distribuit localităţi (km) localităţi racordată
(mii mc) (nr.)
Iaşi 932,323 245317,113 51 590,63 16 281754
Sursa RAJAC Iaşi şi DAC Paşcani
Tabel 9.4.1.2. Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă

Lungimea simplă a
Nr. localităţi racordate la reţeaua
Judeţul Anul reţelei
de alimentare
(km)
2000 832,9 16
2001 754,85 16
2002 714,14 16
Iaşi
2003 823,878 20
2004 858,878 43
2005 932,323 51
Tabel 9.4.1.3. Evoluţia reţelei de canalizare

97
Lungimea simplă a
Nr. localităţi racordate la reţeaua
Judeţul Anul reţelei
de alimentare
(km)
2000 72,6 12
2001 606 12
2002 606,2 12
Iaşi
2003 506,2 12
2004 524,81 12
2005 590,63 16
9.4.2. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare
În cursul anului 2005 prin Legea 385/2005 comuna Podu Iloaiei a fost declarată oraş,
iar localităţile Răducăneni, Ţibăneşti, Vlădeni şi Belceşti au fost propuse pentru a trece de la
statutul de comună la cel de oraş.
Tabel 9.4.2. Reţeaua de localităţi şi populaţia

Judeţ Suprafaţa Numărul Densitatea Numărul Numărul Numărul Numărul
totală locuitorilor medie municipiilor oraşelor comunelor satelor
2 2
(km ) (la 18.03.2002) ( loc/km )
Iaşi 5475,8 816910 149,19 2 3 93 420
9.4.3. Amenajarea teritorială
În judeţul Iaşi există 2 municipii, 3 oraşe, 95 comune şi 420 sate.

Municipiul Iaşi este municipiu reşedinţă de judeţ, localitate urbană de rangul I de
importanţă naţională cu influenţă potenţială la nivel european.
Municipiul Paşcani este localitate de rangul II, municipiu de importanţă interjudeţeană
sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi.
Oraşele Hârlău şi Tg. Frumos sunt localităţi urbane de rangul III.
9.4.4. Concentrările urbane

Tabel 9.4.4.1. Concentrările urbane
Judeţ Zona urbană Intravilan % zona urbană din Densitatea
( ha ) ( ha ) suprafaţa judeţului populaţiei în
zona urbană
Iaşi 22630 8122 4,13 1706,02
Tabel 9.4.4.2. Structura populaţiei pe medii urban – rural

Judeţ Urban Rural
Iaşi 397525 (48,67 %) 419385 (51,33 %)
9.4.5. Poluarea aerului in zona urbană
98
9.4.5.1. Tabel localităţi în care s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise în
anul 2005
Localitate Substanţa U.M. Variaţia concentraţiei maxime Frecvenţa
poluantă efective depăşirii CMA
minim maxim (%)
JUDEŢUL Iaşi
Pulberi totale mg/m3 0,071 0,157 1,6
Iaşi în suspensie
Pulberi g/m2/lună 6,04 51,11 41,66
sedimentabile
9.4.6. Aglomerări urbane
Conform Ordinului nr. 745/2002 s-a stabilit aglomerarea Iaşi ca fiind constituită din
municipiul Iaşi şi comunele Aroneanu, Rediu, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Tomeşti, Holboca.
9.4.7. Zgomot şi vibraţii în aglomerările urbane
Tabel 9.4.7. Măsurători de zgomot în anul 2005

Tip măsurătoare Maxima măsurată
Număr măsurători % Depăşiri
zgomot (dB)
Pieţe , spaţii comerciale
, restaurante în aer liber 56 70 96
Incinte de şcoli şi
creşe , grădiniţe , spaţii 195 69 50
de joacă pentru copii
Parcuri, zone de - - -
recreere şi odihnă
Incinta industrială 9 80 33
Zone feroviare - - -
Aeroporturi - - -
Parcaje auto - - -
Stadioane ,
cinematografe în aer - - -
liber
Trafic 810 83 68
Altele - zone locuibile - - -
9.5. Mediul urban - obiective şi măsuri
9.5.1. Poluarea aerului

99
Poluarea aerului în mediul urban impune conform legislaţiei de mediu măsuri de
menţinere sau îmbunătăţire a calităţii aerului în concordanţă cu Strategia Naţională pentru
Protecţia Atmosferei şi Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Atmosferei
9.5.2. Zgomotul
Obiectivul privind reducerea zgomotului în mediul urban, a fost realizat conform

raportării Primăriei Municipiului Iaşi prin:
 Dirijarea traficului auto pe rute mai puţin poluate fonic.
 Interzicerea manifestaţiilor în aer liber în zonele centrale.
 Interzicerea circulaţiei autovehicolelor pe b-dul Ştefan Cel Mare şi Sfânt în zilele de
sâmbătă şi duminică.
 Reabilitarea căii de rulare tramvaie – Pasaj Al. Cel Bun şi rond Dacia.
9.5.3. Transportul
Pentru eficientizarea transportului public, în cursul anului 2005 în municipiul Iaşi au fost
luate următoarele măsuri:
 Achiziţie autobuze euro 3 pentru transportul public.
 Fluidizarea traficului auto prin semaforizarea principalelor intersecţii.
9.5.4. Spaţiile verzi
Serviciile de gospodărire a spaţiilor verzi din cadrul primăriilor municipiilor şi oraşelor

sus menţionate, în cursul anului 2005 au efectuat lucrări de plantări de flori, arbori şi arbuşti
ornamentali, gazonări platbande stradale şi lucrări de întreţinere a arborilor şi arbuştilor
ornamentali.
9.5.5. Agenda Locală 21
Atingerea obiectivului dezvoltării durabile – bunăstarea mondială - depinde de

funcţionalitatea şi echilibrul dinamic pe termen lung al geosistemului, prin realizarea balanţei
optime între cei trei piloni ai durabilităţii: economia, socialul şi mediul.
Având în vedere Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Iaşi, Strategia de
Dezvoltare a Judeţului şi Strategia de Dezvoltare a Zonei Metropolitane, pentru dezvoltarea
durabilă a localităţilor urbane, sunt necesare următoarele proiecte prioritare:
- Retehnologizarea staţiilor de epurare Targu Frumos , Hârlau , Podu Iloaiei , Tibăneşti
Belceşti , Vlădeni , Raducăneni .
- Depozit ecologic zonal pentru deşeuri solide urbane Iaşi
- Instalaţie ecologică pentru incinerarea deşeurilor toxice şi periculoase
- Îmbunataţirea alimentării cu căldura în municipiul Iaşi
- Îmbunataţirea reţelei de alimentare cu apa in municipiul Iaşi
- Extindere reţele alimentare cu apa in municipiul Iaşi
- Îmbunataţirea alimentarii centraliyate cu caldura în oraşul Tg. Frumos
- Reabilitare centrale termice Hirlau
- Extindere alimentare cu apa în municipiul Paşcani
- Reabilitare şi extindere reţele canalizare mun.Paşcani
100
- Îmbunătăţirea funcţională a canalizării apelor menajere şi pluviale din mun. Iaşi
- Reamenajarea lacului Chiriţa
- Stabilirea parteneriatului public – privat în domeniul protecţiei mediului
- Parcul tehnologic Iaşi – Tehnopolis
- Centrul expoziţional Moldova
9.6. Concluzii
1. Municipiul Iaşi este poluat cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.

2. Calitatea chimică a apei potabile distribuită prin sistem public de aprovizionare,
caracterizată prin indicatori generali de potabilitate, a fost determinată prin analiza
substanţelor toxice , a amoniacului şi a azotaţilor, constatându- se că nu există
anormalităţi şi că aceasta este acceptabilă consumatorilor.
3. Calitatea apei brute (la sursă), analizată din punct de vedere bacteriologic a fost
necorespunzătoare din punct de vedere a prezenţei coliformilor totali în 23,9% din
cazuri şi 6,87% a coliformilor fecali.
4. Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă din judeţ este de 923,323 km, de acest
serviciu beneficiind 51 de localităţi, iar cea a reţelei de canalizare de 593,63 km la care
sunt racordate 16 localităţi.
5. DSP Iaşi a făcut determinări privind calitatea apei din instalaţ

Limbă

Raport Mediu IASI 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Mediu IASI 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi

Str. Th. Văscăuţeanu nr. 10 bis

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI

CAPITOL 1. CADRUL NATURAL. DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

1.1. Poziţia geografică a judeţului Iaşi .............................................................................. 8

CAPITOL 2. SCHIMBĂRI CLIMATICE

2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto .......................................................... 13

3.1. Acidifierea ................................................................................................................ 16

4.1. Resurse de apă ......................................................................................................... 26

5.1. Fondul funciar .......................................................................................................... 40

CAPITOL 6. BIODIVERSITATEA ŞI BIOSECURITATEA. PĂDURILE. MEDIUL MARIN

6.1. Biodiversitatea .......................................................................................................... 45

CAPITOL 7. DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

7.1. Deşeuri municipale şi asimilabile .............................................................................. 67

8.1. Sistemul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii .............................................. 87

CAPITOL 9. MEDIUL URBAN

9.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban ................................................................ 92

CAPITOL 10. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

10.1. Agricultura ............................................................................................................... 102

CAPITOL 11. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMÂNIA

11.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului ........................................................ 111

Raportul anual privind starea mediului, reprezintă o sinteză a calităţii factorilor de

1.1.Poziţia geografică a judeţului Iaşi

Judeţul Iaşi este situat în nord-estul României, la marginea sud-estică a Câmpiei

Tabel 1.1. Poziţia geografică a judeţului Iaşi

1.2. Principalele cursuri de apă si lacuri naturale

Tabel 1.2. Lungimea principalelor cursuri de apă pe teritoriul judeţului Iaşi

În judeţul Iaşi nu există lacuri naturale.

1.3. Principalele altitudini muntoase. Altitudinea medie a principalelor localităţi.

Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, catedra de Geografie

1.4. Temperatura ambientală (media anuală, maxima si minima anuală). Precipitaţii

Sursa: Centrul Meteorologic Moldova Iaşi

1.5. Resurse naturale

Judeţul Iaşi nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină şi

1.5.1. Resurse naturale neregenerabile

Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse

Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională “Apele Române” DA Prut Iaşi

Tabel 1.6.1. Caracteristici administrative

2.1. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto

În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, intrat în vigoare în februarie

2.1.1. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Iaşi. Inventarul

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Tabel 2.1.1.2. Emisii anuale de CO2 ( mii tone )

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Tabel 2.1.1.3. Emisii anuale de CH4 (mii tone CO2 Eq )

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Tabel 2.1.1.4. Emisii anuale de N2O (mii tone CO2 Eq )

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Judeţul Iaşi 2000 2001 2002 2003 2004 2005

2.1.2. Politici şi măsuri privind reducerea de gaze cu efect de seră

Prin HG nr. 645/2005 a fost aprobată Strategia Naţională a României privind

2.2. Deteriorarea stratului de ozon. Protocolul de la Montreal

2.2.1. Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul

În anul 2005, în judeţul Iaşi, au existat 32 utilizatori de substanţe care epuizează

2.2.2. Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care

 instruirea tehnicienilor de service din sectorul refrigerare, principalul consumator de

Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi

3.1.1. Emisii de dioxid de sulf. Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf

Tabel 3.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an)

Ca urmare a respectării condiţiilor de introducere pe piaţă a carburanţilor cu

Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf.