Sunteți pe pagina 1din 315

CR. PĂLTINEANU, I. FL.

MIHĂILESCU

I. SECELEANU,

CARMEN DRAGOTĂ, FELICIA VASENCIUC

ARIDITATEA, SECETA,
EVAPOTRANSPIRAŢIA
ŞI CERINŢELE DE APĂ
ALE CULTURILOR AGRICOLE
ÎN ROMÂNIA

Editura

Ovidius University Press

Constanţa

2007
I.S.B.N. 978-973-614-412-7

5
CUPRINS
Pagina
CAPITOLUL 1. ANALIZA TEMPERATURII ŞI PRECIPITAŢIILOR ............ 10
1.1. Consideraţii generale ...................................................................................... 10
1.2. Temperatura ................................................................................................... 11
1.2.1. Analiza stabilităţii termice în timp ........................................................... 11
1.2.2 Corelaţia dintre temperatura medie anuală înregistrată la Constanţa şi în alte localităţi
reprezentative din România ............................................................................... 25
1.2.3. Izotermele din România ........................................................................... 27
1.2.3.1. Izotermele anuale ............................................................................. 27
1.2.3.2. Izotermele perioadei calde................................................................ 28
1.2.3.3. Izotermele sumei temperaturilor > 0°C............................................ 29
1.2.3.4. Izotermele sumei temperaturilor > 5°C............................................ 29
1.2.3.5. Izotermele sumei temperaturilor > 10°C.......................................... 30
1.2.3.6. Izotermele sumei temperaturilor > 15°C.......................................... 30
1.3. Precipitaţiile atmosferice – repartiţia teritorială......................................... 32
CAPITOLUL 2. SECETA.......................................................................................... 37
2.1. Problematica secetei la nivel internaţional .................................................. 37
2.2. Seceta în România........................................................................................... 38
2.2.1 Valorile claselor SPI în România.............................................................. 38
2.2.2 Repartiţia geografică a SPI în România ................................................... 42
CAPITOLUL 3. EVAPOTRANSPIRAŢIA DE REFERINŢĂ PENMAN-MONTEITH ÎN
ROMÂNIA ................................................................................................................. . 69
3.1. Consideraţii generale..................................................................................... 69
3.2. Repartiţia teritorială a evapotranspiraţiei de referinţă Penman-Monteith în
România................................................................................................................. 70
CAPITOLUL 4. ARIDITATEA ............................................................................... 77
4.1. Indicele de ariditate De Martonne................................................................ 78
4.2. Indicele de ariditate Thornthwaite (Iar–TH)................................................ 90
4.3. Deficitul de apă climatic anual...................................................................... 91
4.4. Indicele de ariditate UNESCO 1979, ca raport anual şi lunar dintre precipitaţii şi ETo-
PM........................................................................................................................... 93
4.5. Corelaţia dintre indicii de ariditate.............................................................. 100
4.5.1.Corelaţia dintre Iar şi DEF anual............................................................... 100
4.5.2.Corelaţia dintre Iar-DM şi indicele de ariditate UNESCO (Iar-P/ETo)........... 100
4.5.3.Corelaţia dintre Iar-DM şi Iar–TH ............................................................... 101
4.6. Deficitul climatic de apă lunar...................................................................... 103
4.7. Deficitul climatic de apă pe anotimpuri şi perioade................................... 109
4.7.1.În anotimpul de iarnă............................................................................... 109
4.7.2.În anotimpul de primăvară....................................................................... 109
4.7.3.În anotimpul de vară................................................................................ 110
4.7.4. În anotimpul de toamnă.......................................................................... 112
4.7.5. În perioada rece...................................................................................... 112
4.7.6. În perioada caldă..................................................................................... 113
4.8. Influenţa aridităţii asupra unor proprietăţi ale solurilor ......................... 115
CAPITOLUL 5. COEFICIENŢII DE CORECŢIE AI CULTURILOR AGRICOLE UTILIZAŢI ÎN
TEHNICA IRIGAŢIEI.............................................................................................. 118
5.1. Calculul coeficienţilor de corecţie ai culturii pentru metoda Penman-Monteith .......
................................................................................................................................. 118
5.2. Repartiţia geografică a coeficienţilor de corecţie ai culturii pentru metoda Penman-
Monteith ................................................................................................................ 119
5.2.1. Culturile de cereale păioase.................................................................... 119
5.2.2. Porumbul ................................................................................................ 120
5.2.3. Floarea soarelui....................................................................................... 123
5.2.4. Soia.......................................................................................................... 123
5.2.5. Sfecla........................................................................................................ 125

6
5.2.6. Tomatele..................................................................................................... 127
5.2.7. Cartoful..................................................................................................... 129
5.2.8. Lucerna ...................................................................................................... 131
5.2.9. Căpşunul..................................................................................................... 134
5.2.10. Pomii fructiferi cu două sisteme de întreţinere a solului.......................... 139
5.2.11. Viţa de vie pentru masă ........................................................................... 148
CAPITOLUL 6. CONSUMUL REAL MAXIM DE APĂ AL CULTURILOR AGRICOLE ÎN
ROMÂNIA……………………………………………………………………………. 150
6.1. Comparaţia dintre consumul de apă determinat experimental în regim irigat şi cel estimat
prin metoda Allen ş.a. (1998) ……………………………………………………. 150
6.1.1. Corelaţia ETc-est - ETc-exp ........................................................................... 151
6.1.2. Diferenţele, erorile standard şi rapoartele dintre valorile ET c-exp şi ETc-est 152
6.2. Evapotranspiraţia reală maximă estimată (ETc-est) a culturilor agricole...... 154
6.2.1. ETc-est pentru orz ......................................................................................... 154
6.2.2. ETc-est pentru grâu........................................................................................ 155
6.2.3. ETc-est pentru porumb................................................................................... 158
6.2.4. ETc-est pentru floarea soarelui...................................................................... 161
6.2.5. ETc-est pentru sfeclă...................................................................................... 163
6.2.6. ETc-est pentru soia......................................................................................... 166
6.2.7. ETc-est pentru tomate .................................................................................... 169
6.2.8. ETc-est pentru cartof....................................................................................... 171
6.2.9. ETc-est pentru lucernă.................................................................................... 174
6.2.10. ETc-est pentru căpşun................................................................................... 177
6.2.11. ETc-est pentru măr, păr şi cireş cu ogor între rândurile de pomi.................. 181
6.2.12. ETc-est pentru măr, păr şi cireş cu iarbă între rândurile de pomi................. 183
6.2.13. ETc-est pentru piersic, cais şi prun cu ogor între rândurile de pomi............ 186
6.2.14. ETc-est pentru piersic, cais şi prun cu iarbă între rândurile de pomi........... 188
6.2.15. ETc-est pentru vie-masă............................................................................... 190
6.2.16. Gruparea regiunilor României după valoarea ET c-est ................................ 193
CAPITOLUL 7. PRETABILITATEA LA IRIGARE A SOLURILOR DIN ROMÂNIA.....
........................................................................................................................................... 199
7.1 Istoricul cercetărilor şi consideraţii generale privind gruparea solurilor după pretabilitatea
lor la irigare............................................................................................................... 199
7.2 Solurile irigate şi solurile irigabile din România …………………………… 204
7.2.1 Cernisolurile................................................................................................. 204
7.2.2 Cambisolurile............................................................................................... 223
7.2.3 Luvisolurile.................................................................................................. 224
7.2.4 Pelisolurile................................................................................................... 229
7.2.5 Hidrisolurile................................................................................................. 234
7.2.6 Salsodisolurile............................................................................................. 238
7.2.7 Protisoluri.................................................................................................... 241
7.2.8 Antrisoluri................................................................................................... 250
7.3. Indicii hidrofizici ai solurilor irigabile din România ..................................... 252
CAPITOLUL 8. CERINŢELE DE IRIGAŢIE PENTRU PLANTELE CULTIVATE………………
………………………………………………………………………………………….. 255
8.1 Cerinţele de apă de irigaţie pentru orz............................................................. 255
8.2. Cerinţele de apă de irigaţie pentru grâu.......................................................... 257
8.3. Cerinţele de apă de irigaţie pentru porumb ................................................... 259
8.4. Cerinţele de apă de irigaţie pentru floarea soarelui....................................... 262
8.5. Cerinţele de apă de irigaţie pentru soia........................................................... 263
8.6. Cerinţele de apă de irigaţie pentru sfeclă........................................................ 268
8.7. Cerinţele de apă de irigaţie pentru cartof....................................................... 269
8.8. Cerinţele de apă de irigaţie pentru tomate..................................................... 273
8.9. Cerinţele de apă de irigaţie pentru lucernă.................................................... 276
8.10. Cerinţele de apă de irigaţie pentru căpşun................................................... 279
8.11. Cerinţele de apă de irigaţie pentru măr, păr şi cireş cu ogor între rândurile de pomi ...........
.................................................................................................................................... 282

7
8.12. Cerinţele de apă de irigaţie pentru măr, păr şi cireş covor de iarbă între rândurile de pomi
.................................................................................................................................... 284
8.13. Cerinţele de apă de irigaţie pentru prun, piersic şi cais cu ogor negru între rândurile de
pomi ........................................................................................................................... 288
8.14. Cerinţele de apă de irigaţie pentru prun, piersic şi cais cu covor de iarbă între rândurile de
pomi ........................................................................................................................... 291
8.15. Cerinţele de apă de irigaţie pentru viţa de vie pentru masă ....................... 293
8.16. Gruparea regiunilor României după valoarea CAI ................................... 296
Rezumatul în limba engleză: Aridity, Drought, Crop Evapotranspiration and Irrigation Water
Requirements in Romania ............................................................................................ 303
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 311

8
PREFAŢĂ
Evoluţia generală a climatului tinde spre încălzirea globală şi spre accentuarea
fenomenelor extreme - inundaţiile alternând cu perioadele de secetă severă - precum şi spre
o aridizare mai pronunţată (Weather, climate, water in the information age, World
Meteorological Organization, No 970, Geneva, Switzerland, 2004). Cunoaşterea răspândirii
geografice a aridităţii şi secetei în România este importantă în vederea adoptării celor mai
potrivite măsuri pentru combaterea acestora. În evoluţia actuală a climatului această
tendinţă a fost observată şi în România, îndeosebi în regiunile sud-estice şi sudice, cum ar fi
Dobrogea, Bărăganul, sudul Olteniei, unde majoritatea culturilor agricole trebuie irigate în
vederea asigurării unor producţii constante şi mari.
Suprafaţa României ocupă un loc important în sistemul agricol naţional, atât ca
mărime, cât şi pentru activităţi efectuate de către agenţii economici, care sunt principalii
beneficiari şi concurenţi în exploatarea surselor de apă furnizate de reţeaua hidrografică a
ţării.
Prezenta lucrare şi-a propus să evidenţieze condiţiile de ariditate din ţara noastră, să
trateze fenomenul de secetă şi să detalieze relaţiile apei în sistemul sol – plantă – atmosferă
(Soil – Plant – Atmosphere Continuum, SPAC). Dintre elementele climatice sunt prezentate
pe scurt temperatura şi precipitaţiile, apoi sunt relevate caracteristicile specifice secetei şi
aridităţii, evapotranspiraţia de referinţă calculată prin metoda Penman – Monteith, utilizată
în mod curent pe plan internaţional şi recomandată de FAO (Allen ş.a., 1998), apoi sunt
descrişi coeficienţii de corecţie ai culturilor agricole folosiţi în tehnica irigaţiei, estimaţi tot
prin metode moderne (Allen s,a., 1998), consumul real maxim (optim) de apă pentru
principalelor culturi agricole. Lucrarea tratează şi evidenţiază deficitul de apă climatic, ca
diferenţă între precipitaţii şi evapotranspiraţia de referinţă, şi stabileşte în acelaşi timp,
corelaţii între unii indici de ariditate (de ex., indicele De Martonne, indicele UNESCO
1979) şi deficitul climatic de apă, în scopul racordării cercetărilor mai vechi cu cele actuale.
Totodată, este cuantificată relaţia dintre deficitul de apă climatic şi adâncimea de levigare a
carbonaţilor în solurile din partea de sud – est a ţării. În final, este evidenţiată repartiţia
teritorială a necesarului de apă de irigaţie din ţara noastră pentru culturile agricole analizate:
cereale, plante tehnice, plante furajere, legume, pomi fructiferi şi viţă de vie.
Tot în scopul orientării pe principii noi a cercetărilor detaliate de ramură în ţara
noastră sunt aplicate tehnici moderne de interpolare geostatistică prin metoda kriging,
utilizând programul SURFER 8 (Surfer Program, Surface Mapping System, Golden
Software Inc 2002) fapt care a făcut posibilă şi o clasificare a regiunilor după intensitatea
aridităţii, secetei, respectiv după necesarul apei de irigaţie. Resursele de sol sunt descrise
succint, solurile fiind grupate în funcţie de pretabilitatea la irigaţie, după o descriere
actualizată a principalelor tipuri de sol din perimetrele irigabile, conform ultimei clasificări
a solurilor din România (Florea şi Munteanu, 2000).
Pe lângă avantajele integrării facile a acestui gen de cercetare în circuitul
internaţional se aprofundează, în privinţa stabilirii gradului de ariditate, de secetă, respectiv
a necesarului de apă de irigaţie, posibilitatea fundamentării corecte a deciziilor de
management hidrologic şi agricol în ţara noastră.
Lucrarea se adresează în primul rând specialiştilor din domeniul îmbunătăţirilor
funciare (irigaţii), hidrologiei, climatologiei, pedologiei, agriculturii şi horticulturii, cât şi
celor din domeniul geografiei şi mediului.
În încheiere autorii exprimă mulţumiri tuturor persoanelor care i-au ajutat în
elaborarea şi publicarea prezentei lucrări, prin observaţiile şi sugestiile oferite.

Autorii

9
CAPITOLUL 1. ANALIZA TEMPERATURII ŞI PRECIPITAŢIILOR
1.1. Consideraţii generale
Apa este din ce în ce mai mult un factor limitativ major al mediului, atât prin
calitatea ei în continuă scădere datorită poluării mediului, cât şi prin rezervele sale
insuficiente faţă de cerinţele actuale şi viitoare. Deoarece se prevede o agravare a
situaţiei actuale prin accentuarea fenomenului de încălzire globală, este necesară
cunoaşterea gradului de ariditate a regiunilor României, în scopul utilizării raţionale a
resurselor de apă în toate domeniile economice. Definirea aridităţii este încă dificil de
făcut, dar au existat preocupări vechi în acest sens, atât prin propunerea unor termeni ce
înglobau temperatura aerului şi precipitaţiile atmosferice, cum ar fi indicele de ploaie
Lang (Lang, 1920), indicele de ariditate De Martonne (De Martone, 1926), etc., cât mai
ales în ultima parte a secolului al XX-lea, prin luarea în consideraţie a diferiţilor termeni
ce estimau evapotraspiraţia de referinţă şi precipitaţiile. Aceşti termeni au fost şi sunt şi
în prezent utili în măsurarea fenomenului de ariditate, fiind necesari atât în
caracterizarea climatologică a regiunilor geografice, cât şi pentru adoptarea de măsuri
practice de combatere a acestui fenomen.
Prezenta lucrare este consacrată cunoaşterii, în primul rând, a fenomenului de
ariditate şi a frecvenţei apariţiei secetelor, precum şi a utlizării raţionale a apei din
bazinele hidrografice ale ţării în domeniul agricol. Consumul de apă al culturilor
agricole este un parametru fundamental în dezvoltarea plantelor, iar determinarea
practică a acestuia prin metoda cea mai exactă, cea a lizimetrului cu cântărire, este
laborioasă, dificilă şi foarte costisitoare. Cunoaşterea interacţiunilor din sistemul sol –
plantă - atmosferă (SPAC = soil – plant – atmoshere continuum, conform utilizării
termenilor în limba engleză) este deosebit de importantă în optimizarea producţiei
agricole. Momentul aplicării irigaţiei, împreună cu cantitatea de apă ce trebuie
administrată culturilor agricole (norma de udare, norma de irigaţie) sunt necesare atât în
proiectarea, amenajarea şi exploatarea marilor sisteme de irigaţie, cât şi pentru fermierii
individuali.
În ţara noastră au existat preocupări de prognoză şi avertizare în aplicarea
irigaţiei, de stabilire a elementelor tehnice de udare, de fizică a solului privind cele mai
bune soluţii în managementul relaţiilor sol-apă, în exploatarea sistemelor de irigaţie.
Printre autorii care au marcat prin rezultatele lor activitatea în aceste domenii se
numără, printre alţii: Botzan (1953; 1972), Grumeza ş.a. (1970; 1979; 1989, 2005),
Ionescu şi Tomuleţ (1968), Ionescu (1976), Apetroaiei (1977), Iancu (1975, 1996),
Iancu şi Ionescu (1981), Nicolaescu (1981), Renea (1983), Enciu ş.a. (1983), Canarache
(1990), Iancu şi Păltineanu (1998), Păltineanu (1998); Păltineanu ş.a. (1999; 2000,
2003), Rădulescu (1999), Negrilă (1999), ş.a..
Scopul prezentei lucrări este reprezentat în principal prin: 1) lărgirea orizontului
cunoaşterii prin aducerea de noi contribuţii privind precizarea conceptului de ariditate şi
de secetă, diferenţa dintre acestea, prezentarea repartiţiei teritoriale la nivelul României
a unor elemente climatice fundamentale sau indicatori climatici sintetici, ca temperatura
şi precipitaţiile, evapotranspiraţia de referinţă Penman-Monteith, coeficienţii de corecţie
ai culturilor agricole, deficitul de apă climatic, evapotranspiraţia reală maximă a
culturilor agricole şi necesarul apei de irigaţie, ca şi pretabilitatea generală la irigare a
solurilor, ş.a.; 2) consacrarea unor metode moderne de calcul la nivelul României pentru
estimarea: evapotranspiraţiei de referinţă - folosită mai frecvent sub denumirea de
evapotranspiraţie potenţială în literatura de specialitate uzuală din ţara noastră - prin
metoda Penman-Monteith, ETo-PM (Monteith, 1965; Jensen ş.a., 1990), coeficienţilor

10
de corecţie ai culturii (Kc) prin metoda Allen ş.a. (1998); 3) separarea pe hărţi, folosind
metode geostatistice de interpolare grafică a datelor punctuale (metoda kriging,
programul SURFER 8) pentru arealele relativ omogene, privind consumul şi necesarul
de apă de irigaţie a culturilor, pentru a contribui la un management mai bun al apei în
bazinele hidrografice ale ţării noastre, care conţin, pe lângă consumatorii agricoli, şi
importanţi consumatori industriali sau urbani.
În prezenta lucrare, pentru trasarea izoliniilor elementelor sau indicatorilor
climatici pe hărţi s-a folosit Programul Surfer 8 (Surface Mapping System, Golden
Software Inc 2002) cu metoda kriging (Cressie, 1990; Deutsch and Journel, 1992), tipul
point-kriging, no-drift, opţiunea ordinary kriging. Calitatea interpolării depinde de
numărul şi densitatea staţiilor meteorologice, reprezentativitatea reliefului, acurateţea
datelor etc. Gridding-ul din Programul Surfer a utilizat în cazul de faţă o densitate de
200 de linii de gridding, atât în latitudine, cât şi în longitudine. Datorită zonării
altitudinale şi latitudinale, parametrii climatici ai vârfurilor muntoase fără staţii
meteorologice au fost asimilaţi cu cei ai vârfurilor cu altitudine similară, pe cât posibil
la aceeaşi latitudine, sau au fost folosite corelaţii ale acestora în funcţie de altitudine şi
latitudine (Canarache, 2004). În general, desfăşurarea izoliniilor are o densitate
superioară după mărimea echidistanţei acestora în regiunile de câmpie, deal şi podiş,
care reprezintă relieful principal din acest studiu, şi o densitate inferioară în regiunile
muntoase, acolo unde gradienţii sunt superiori. Astfel, interpolarea datelor climatice a
fost mai precisă în regiunile de câmpie, de deal şi podiş care nu depăşesc, în general,
altitudinea de 800 m, în schimb, pentru regiunile muntoase (800 – 2500 m altitudine)
hărţile, pentru toate elementele climatice, au un caracter orientativ.
În acest studiu a fost aplicat principiul, potrivit căruia consumul de apă optim
precum şi necesarul de apă de irigaţie depind în primul rând de climă şi mai puţin de sol
(Allen ş.a., 1998), deoarece evaporaţia sau transpiraţia apei din sol în regim irigat în
optim se desfăşoară îndeosebi în faza I sau II de evaporare, când umiditatea solurilor
este ridicată, iar conductivitatea hidraulică a solurilor în funcţie de umiditate este, de
asemenea, ridicată. Esenţial în acest sens este şi faptul, că marea majoritate a solurilor
României pot, în general, să înmagazineze o cantitate importantă de apă pentru a fi
redată ulterior în procesul de evaporaţie şi de transpiraţie a plantelor, exceptând solurile
cu profil scurt, scheletice, nisipoase, pietroase, sau cele sărăturate etc., care prezintă un
volum edafic redus sau reţin o mică cantitate de apă, sau dimpotrivă, reţin apa foarte
intens şi o eliberează foarte greu (solonceacuri, soloneţuri), dar care ocupă, în general,
alte moduri de folosinţă a terenului decât cele agricole.
Valorile medii lunare ale elementelor climatice au fost calculate pentru cca. 200
de puncte de observaţie din ţara noastră. Perioada analizată a fost variată, în general
între (1890-2000), dar cu diferenţe importante, fiind necesară aducerea la zi a datelor
unor staţii meteorologice cu durată mai scurtă. Astfel, înregistrările acestora au fost
corelate, actualizate şi corectate în raport de valorile staţiilor meteorologice cu perioadă
lungă (cca. 100 de ani) de observaţie. Pentru cantităţile de precipitaţii s-au utilizat, în
mod suplimentar faţă de staţiile meteorologice menţionate, datele provenind de la încă
cca. 50 de posturi pluviometrice.

1.2. Temperatura
1.2.1. Analiza stabilităţii termice în timp
Temperatura medie a aerului (Tm) reprezintă unul dintre elementele climatice
cele mai importante în caracterizarea geografică complexă a regiunilor. Alte elemente

11
climatice sunt puternic corelate cu Tm. Din acest motiv, s-a studiat gradul de stabilitate
a Tm, utilizând în acest sens câţiva parametri statistici, ca media şi abaterea standard
(AS), pentru diferite regiuni geografice din România, calculate de la începutul
înregistrării Tm, luând în considerare din ce în ce mai multe valori până la epuizarea
şirului de date, fig. 1.1-1.13 (Păltineanu ş.a., 2006a).
În Dobrogea, stabilitatea Tm pentru câteva luni reprezentative (ianuarie, aprilie,
iulie, octombrie) şi pentru media anuală este redată de medie şi de AS pe durata a peste
100 de ani la Constanţa şi Sulina şi cca. 70 de ani pentru Mangalia şi Tulcea, fig. 1.1. şi
1.2. Se observă că media (Tm) se stabilizează mai repede decât AS în toate lunile
considerate la toate staţiunile menţionate, durata de stabilizare a mediei Tm fiind
cuprinsă între cca. 10-30 de ani, iar pentru AS în cca. 30-60 de ani. Media anuală este
cuprinsă îndeaproape între mediile lunare ale lunilor aprilie şi octombrie, în localităţile
de pe litoral intervalul dintre acestea fiind mai mare, datorită inerţiei termice exercitate
de Marea Neagră.
Constanta Constanta
25 6

20 5
4
A.S. a Tm (C)

15
Tm (C)

10 3

5 2

0 1
Anii Anii
-5 0
0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100
I IV VII I IV VIIMangalia
X Anuala
MangaliaX Anuala
25 4,0
3,5
20
3,0
A.S. a Tm (C)

15 2,5
Tm (C)

10 2,0
1,5
5
1,0
0 0,5
Anii Anii
-5 0,0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.1. Durata de stabilizare a temperaturii medii a aerului (Tm) şi abaterii standard
(AS) pentru lunile caracteristice şi pentru Tm anuală, la Constanţa şi Mangalia

În Muntenia localităţile studiate sunt: Vârful Omul, Predeal, Sinaia pentru


regiunea montană, Câmpulung, Piteşti, Tg. Jiu pentru regiunea colinară a Munteniei,
apoi Ploieşti, Bucureşti, Giurgiu pentru centrală şi de sud a acesteia, respectiv Drobeta -
Tr. Severin, Tr. Măgurele şi Alexandria pentru partea sa central-vestică.
Pentru regiunea montană menţionată Tm se stabilizează relativ tot după
aproximativ 10-30 de ani iar AS după cca. 25-35 de ani, fig. 1.3.

12
Spre deosebire de situaţia de mai sus, valorile Tm sunt mult mai reduse,
temperaturile negative prevalând la Vf. Omul. Se remarcă şi aici intervalul relativ larg
dintre Tm a lunilor aprilie şi octombrie, care încadrează Tm anuală.

Sulina Sulina
25 5

20
4
15

A.S. a Tm (C)
3
Tm (C)

10
5 2
0
1
-5
Anii Anii
-10 0
0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100 120
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Tulcea Tulcea
25 4,0

20 3,5
3,0
15
A.S. a Tm (C)

2,5
Tm (C)

10
2,0
5
1,5
0 1,0
-5 0,5
Anii Anii
-10 0,0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.2. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală la Sulina şi Tulcea

Pentru regiunea colinară a Munteniei stabilizarea Tm se desfăşoară asemănător,


existând şi localităţi (Piteşti) în care Tm se stabilizează mai repede (10-20 de ani), fig.
1.4. Pentru toate staţiile menţionate durata de stabilizare a AS se păstrează neschimbată
(30-60 de ani). După perioada de stabilizare termică, Tm din lunile aprilie şi octombrie
aproape că se suprapun, încadrând foarte scurt media termică anuală, datorită lipsei
influenţei unui factor moderator care generează o simetrie termică mai largă între lunile
anului. Fig. 1.5 şi 1.6 ilustrează aceleaşi aspecte pentru regiunile de câmpie din
Muntenia, durata de stabilizare relativă a Tm înscriindu-se în aceleaşi intervale, de 10-
30 de ani pentru Tm, respectiv 30-60 de ani pentru AS.
În Moldova, fig. 1.7-1.9, perioada de stabilizare a Tm şi AS nu diferă comparativ
cu perioadele discutate anterior. Ca o caracteristică generală, stabilizarea Tm se produce
mai rapid pentru luna iulie faţă de ianuarie. Şi în aceste cazuri, Tm a lunilor aprilie,
octombrie şi Tm anuală sunt foarte apropiate. Ca o excepţie, dintre localităţile studiate
din această provincie, durata de stabilizare a AS cea mai rapidă (cca. 15 ani) s-a
manifestat la Vaslui, fig. 1.7.

13
Vf. Omul Vf. Omul
10 5
5
4
0

A.S. a Tm (C)
3
Tm (C)

-5
-10 2

-15 1
Anii Anii
-20 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 0 5 10 15 20 25 30 35 40
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.3a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din regiunea montană din centrul Munteniei,
Vf. Omul
Predeal Predeal
20 5,0
4,5
15
4,0
10 3,5
A.S. a Tm (C)

3,0
Tm (C)

5 2,5
2,0
0
1,5
-5 1,0
0,5
Anii Anii
-10 0,0
0 5 10 15 20 25 30 35 0 5 10 15 20 25 30 35
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Sinaia Sinaia
20 5

15 4
A.S. a Tm (C)

10
3
Tm (C)

5
2
0
1
-5
Anii Anii
0
-10
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0 10 20 30 40 50 60 70 80
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.3b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din regiunea montană din centrul Munteniei,
localităţile Sinaia şi Predeal

14
Campulung Campulung
20 3,5

3,0
15
2,5

A.S. A Tm (C)
10 2,0
Tm C)

1,5
5
1,0
Anii
0 0,5
Anii
0,0
-5
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.4a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din regiunea colinară a Munteniei, localitatea
Câmpulung

Pitesti Pitesti
25 5

20
4
15
A.S. a Tm (C)

3
Tm (C)

10
2
5
Anii 1
0
Anii
-5 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Tg. Jiu Tg. Jiu


25 4,0

20 3,5
3,0
15
A.S. a Tm (C)

2,5
Tm (C)

10 2,0

5 1,5
Anii 1,0
0
0,5
Anii
-5 0,0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.4b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din regiunea colinară a Munteniei, localităţile
Piteşti şi Tg. Jiu

15
Ploiesti Ploiesti
25 3,5

20 3,0

15 2,5

A.S. a Tm (C)
Tm (C)

2,0
10
1,5
5
Anii 1,0
0
0,5
-5 Anii
0,0
0 10 20 30 40 50 60
0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.5a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru central-sudică a Munteniei,


localitatea Ploieşti

Bucuresti-Filaret Bucuresti-Filaret
25 6
20 5
15
4
A.S. a Tm (C)
Tm (C)

10
3
5
2
0
1
-5
Anii Anii
-10 0
0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Giurgiu Giurgiu
30 7

25 6

20 5
A.S. a Tm (C)

15 4
Tm (C)

10 3

5 2
Anii
0 1
Anii
-5 0
0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.5b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din partea central-sudică a Munteniei,
localităţile Bucureşti - Filaret şi Giurgiu

16
Drobeta Tr. Severin Drobeta Tr. Severin
30 4

25
3
20

A.S. a Tm (C)
15
Tm (C)

2
10
5 1
0
Anii Anii
-5 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.6a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din partea central-vestică a Munteniei,
localitatea Drobeta Tr. Severin

Tr. Magurele Tr. Magurele


30
6
25
5
20
A.S. a Tm (C)

15 4
T m (C)

10 3
5
2
0
-5 1
Anii Anii
-10 0
0 20 40 60 80 100 0 20 40 60 80 100
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Alexandria 4,5 Alexandria

4,0
20
3,5
15 3,0
A.S. a Tm (C)

2,5
Tm (C)

10
2,0
5 1,5
1,0
0
Anii 0,5
Anii
-5 0,0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.6b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din partea central-vestică a Munteniei,
localităţile Tr. Măgurele şi Alexandria

17
Bacau Bacau
25 4
20
3

A.S. a Tm (C)
15
Tm (C)

10 2
5
1
0 Anii
Anii
-5 0
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.7a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Moldova, localitatea Bacău

Tg. Ocna Tg. Ocna


25 5,0
4,5
20 4,0
3,5
15
A.S. a Tm (C)

3,0
Tm (C)

10 2,5
2,0
5
1,5
Anii
0 1,0
0,5
-5 Anii
0,0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Vaslui Vaslui
25 7
20 6
15 5
A.S. a Tm (C)

10 4
Tm (C)

5 3
0 2
-5 1
Anii 0
-10 Anii
0 10 20 30 40 50 0 10 20 30 40 50
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.7b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Moldova, localităţile Tg. Ocna şi Vaslui

18
Barlad Barlad
25 4,0
20 3,5
15 3,0

A.S. a Tm (C)
10 2,5
Tm (C)

2,0
5
1,5
0 1,0
-5 0,5
Anii Anii
-10 0,0
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.8a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Moldova, localitatea Bârlad

Botosani Botosani
25 5
20
4
15
A.S. a Tm (C)

10 3
Tm (C)

5 2
0
1
-5
Anii Anii
-10 0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Dorohoi Dorohoi
25 5
20
4
15
A.S. a Tm (C)

3
10
Tm (C)

5 2
0
1
-5
Anii Anii
-10 0
0 10 20 30 40 50 60 70 0 10 20 30 40 50 60 70
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.8b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Moldova, localităţile Botoşani şi Dorohoi

19
Iasi Iasi
25 6

20 5

15 4

A.S. a Tm (C)
Tm (C)

10 3

5 2
Anii
0 1
Anii
-5 0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.9a. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Moldova, localitatea Iaşi
Piatra Neamt Piatra Neamt
20 3,5

3,0
15
2,5
A.S. a Tm (C)

10
Tm (C)

2,0
5 1,5

1,0
0
Anii
0,5
-5 Anii
0,0
0 10 20 30 40 50 60 70
0 10 20 30 40 50 60 70
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Roman Roman
25 6
20
5
15
4
A.S. a Tm (C)
Tm (C)

10
3
5
0 2

-5 1
Anii
-10 Anii
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 0 10 20 30 40 50 60 70 80
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.9b. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Moldova, localităţile Piatra Neamţ şi
Roman

20
În Transilvania, Banat şi Crişana şi Maramureş (fig. 1.10–1. 13), durata de
stabilizare a Tm atinge cca. 10-30 de ani pentru Arad şi Oradea, 10 ani pentru
Timişoara, fig. 1.10, 10-15 ani pentru Satu – Mare şi 10-30 de ani pentru Deva şi Sibiu,
fig. 1.11, 15-20 de ani pentru Braşov, Bistriţa şi Tg. Mureş, fig. 1.12, respectiv pentru
Petroşani, fig. 1.13. În schimb, stabilizarea AS se produce în 10-30 de ani.

Oradea Oradea
25
5

20
4
15

A.S. a Tm (C)
3
T m (C)

10
2
5

1
0
Anii Anii
-5 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 0 5 10 15 20 25 30 35 40
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Arad Arad
25 5
20 4
A.S. a Tm (C)

15
3
Tm (C)

10
2
5
Anii 1
0
Anii
-5 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Timisoara Timisoara
25 4,0
20 3,5
3,0
15
A.S. a Tm (C)

2,5
Tm (C)

10
2,0
5 1,5
1,0
0
Anii 0,5
-5 Anii
0,0
0 10 20 30 40 50 60
0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.10. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Câmpia de Vest, localităţile Oradea, Arad
şi Timişoara

21
Satu Mare Satu Mare
25 7

20 6

15 5

A.S. a Tm (C)
10 4
Tm (C)

5 3

0 2

-5 1
Anii Anii
-10 0
0 5 10 15 20 25 30 0 5 10 15 20 25 30
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Deva Deva
25 5

20 4
A.S. a Tm (C)

15
3
Tm (C)

10
2
5
Anii
0 1
Anii
-5 0
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Sibiu Sibiu
25 7

20 6
5
A.S. a Tm (C)

15
4
Tm (C)

10
3
5
Anii 2
0
1
-5 Anii
0
0 10 20 30 40 50 60
0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.11. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Transilvania, localităţile Satu – Mare,
Deva şi Sibiu

22
Brasov Brasov
25 4,0
20 3,5
15
3,0

A.S. a Tm (C)
2,5
10
T m (C)

2,0
5 1,5
0 1,0
-5 0,5
Anii
Anii 0,0
-10
0 10 20 30 40 50 60 0 10 20 30 40 50 60
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Bistrita Bistrita
25 7
20 6
15 5
A.S. a Tm (C)

10
Tm (C)

4
5 3
0 2
-5 1
Anii Anii
-10 0
0 10 20 30 40 50 0 10 20 30 40 50
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Tg. Mures Tg. Mures


20 5

15 4
A.S. a Tm (C)

10 3
Tm (C)

5 2

0 Anii 1
Anii
-5 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.12. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Transilvania, localităţile Braşov, Bistriţa
şi Tg. Mureş

23
Petrosani Petrosani
20 4,5
4,0
15
3,5
10 3,0

A.S. a Tm (C)
Tm (C)

2,5
5
2,0
0 1,5
1,0
-5
Anii 0,5
-10 Anii
0,0
0 5 10 15 20 25 30 35 0 5 10 15 20 25 30 35
I IV VII X Anuala I IV VII X Anuala

Fig. 1.13. Durata de stabilizare a mediei Tm şi AS pentru temperatura aerului lunilor


caracteristice şi temperatura medie anuală din Transilvania, localitatea Petroşani

În concluzie, analizând perioada de stabilizare a mediei şi AS pentru Tm în


diferite localităţi din ţară pentru o durată mare de înregistrare, se poate afirma că Tm
devine constantă după aproximativ 30-50 de ani de observaţii continue. Rezultă că,
durata de 50 de ani de măsurători este, în general, suficientă pentru un studiu privind
temperatura medie a oricărei regiuni din ţara noastră. Totuşi, pentru studii de precizie
acest interval poate să nu fie suficient. În situaţia actuală, în care scenariile încălzirii
atmosferei terestre prevăd o accelerare a acestui fenomen, ca urmare a efectului de seră
cauzat de poluarea crescândă a atmosferei, durata considerată pentru efectuarea mediei
termice se poate reduce in funţie de scopul urmărit.
Analizând structura temporală a Tm anuale prin metoda geostatistică în două
localităţi din ţara noastră, similar structurii spaţiale specifice geostatisticii, la Bucureşti
şi Constanţa, a rezultat lipsa unui domeniu şi a unui prag clasic al semivariogramei, fig.
1.14, ceea ce implică o stabilizare relativ rapidă a Tm, confirmând astfel, concluziile
rezultate din studiul statistic al stabilizării Tm şi AS.
Semivarianta temperaturii medii anuale
incepand din 1941
0,7
Constanta
Bucuresti
0,6
2
Semivarianta (C)

0,5

0,4

0,3
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24
Intervalul de timp dintre inregistrari (ani)

Fig. 1.14. Semivarianţa temporală a Tm anuale, calculată pe o perioadă de măsurători


continue, începând cu anul 1941, în două localităţi din ţară: Bucureşti şi Constanţa

24
1.2.2 Corelaţia dintre temperatura medie anuală înregistrată la Constanţa şi în
alte localităţi reprezentative din România
Datele de temperatură provenite de la staţiile meteorologice din ţara noastră,
care au fost utilizate în prezenta lucrare, au avut un domeniu diferit de înregistrare. De
aceea, s-a folosit tehnica corelării staţiilor în vederea corectării şi aducerii la zi a acestor
date, în vederea comparării repartiţiei lor spaţiale.
Astfel, temperatura medie, Tm, anuală a staţiei meteorologice Constanţa s-a
corelat direct, liniar şi foarte semnificativ sau distinct semnificativ cu Tm din diferite
localităţi ale ţării noastre, tabelul 1.

Tabelul 1.2.1. Corelaţia liniară (y = ax + b) dintre temperatura medie a aerului (Tm) din
localitatea Constanţa cu Tm a aerului din localităţi situate în diferite regiuni geografice
ale ţării noastre
Semnificaţia
Coeficientul Coeficientul
Localitatea R2 statistică
a b
(cu testul t)
Mangalia 0,924 0,816 0,855 ***
Tulcea 0,831 1,496 0,773 ***
Sulina 0,897 1,034 0,715 ***
Galaţi 0,930 0,100 0,629 ***
Bucureşti 0,832 1,552 0,588 ***
Giurgiu 0,723 3,000 0,536 ***
Tg. Jiu 0,784 1,549 0,522 ***
Alexandria 0,761 2,245 0,469 ***
Piteşti 0,649 2,427 0,474 ***
Tr. Măgurele 0,676 3,674 0,460 ***
Drobeta Tr. Severin 0,600 4,828 0,423 ***
Ploieşti 0,600 3,602 0,369 ***
Vaslui 0,832 -0,103 0,698 ***
Bârlad 0,879 -0,192 0,615 ***
Roman 0,834 -0,895 0,594 ***
Piatra Neamţ 0,740 0,197 0,542 ***
Iaşi 0,889 -0,419 0,544 ***
Bacău 0,813 -0,150 0,534 ***
Botoşani 0,703 0,801 0,502 ***
Dorohoi 0,785 -0,440 0,495 ***
Tg. Ocna 0,476 3,580 0,191 ***
Câmpulung Moldovenesc 0,546 1,744 0,296 ***
Braşov 0,699 0,067 0,451 ***
Predeal 0,589 -1,675 0,619 ***
Petroşani 0,627 0,574 0,691 ***
Bistriţa 0,675 0,670 0,421 ***
Vf. Omul 0,689 -10,102 0,380 ***
Sibiu 0,544 2,788 0,336 ***
Arad 0,755 2,284 0,364 ***
Deva 0,497 4,325 0,308 ***
Satu - Mare 0,640 2,657 0,272 **
Oradea 0,569 4,058 0,213 **
** = distinct semnificativ, *** = foarte semnificativ

25
Pentru aceste corelaţii a fost aleasă staţia Constanţa, pe de o parte pentru a testa
şi a utiliza o distanţă cât mai mare între staţiile corelate din România, Constanţa
aflându-se în extremitatea estică a ţării, în regiunea cea mai aridă a acesteia, pe de altă
parte pentru că setul de date meteorologice privind Tm are în această localitate o durată
ridicată (peste 100 de ani).
Toate corelaţiile din lucrare, atât în acest capitol cât şi în celelalte, au fost
calculate prin metoda celor mai mici pătrate, iar semnificaţia statistică a fost stabilită,
atât pentru corelaţiile liniare, cât şi pentru cele neliniare prin extensie, prin utilizarea
testului t în comparaţie cu valorile tabelate ale lui R pentru cele trei niveluri clasice de
semnificaţie (* - semnificativ, ** - distinct semnificativ şi *** - foarte semnificativ),
folosind testul t cu două laturi (two-sided) şi n-2 grade de libertate (Aïvazian, 1970):

t = R sqrt (n-2) / sqrt (1-R2) (1.1)

unde n este numărul de perechi de puncte utilizate în calcul, R = coeficientul (raportul)


de corelaţie, iar R2 = coeficientul de determinaţie.
S-a constatat că tăria acestor corelaţii, exprimată prin R2 este superioară în cazul
implicării staţiilor vecine, din Dobrogea: Mangalia, Tulcea Sulina, unde acesta prezintă
valori ridicate, de 0,86***, respectiv, 0,77***, 0,71***, tabelul 1. Corelaţiile devin, în
general, mai slabe pe măsura îndepărtării de staţia de referinţă, Constanţa. Astfel, pentru
localităţile apropiate din Muntenia: Bucureşti şi Giurgiu, cât şi pentru Galaţi, R2 indică
valori cuprinse între 0,54*** şi 0,63***, scăzând la 0,37*** pentru Ploieşti, 0,47***
pentru Alexandria şi Piteşti, 0,52*** pentru Tg, Jiu, 0,46*** pentru Tr. Măgurele şi
0,42*** pentru Tr. Severin.
Pentru majoritatea localităţilor din Modova, deşi unele aflate la distanţe
considerabile dar cu aceeaşi predominanţă a circulaţiei atmosferice dinspre sectorul
nord-estic, ca Vaslui, Bârlad, Roman, Piatra-Neamţ, Iaşi, Bacău, Botoşani şi Dorohoi,
sau la Braşov şi Predeal din apropierea provinciei amintite, R2 arată o corelaţie foarte
semnificativă puternică, încadrându-se, în general, în limitele de 0,50*** - 0,70***. În
schimb, în alte localităţi din Moldova (Tg. Ocna), sau din Muntenia (Câmpulung), R2
prezintă valori reduse, deşi foarte semnificative (0,19***, 0,30***) datorită numărului
mare de date, acest aspect fiind o excepţie de la tendinţa discutată.
În Transilvania, Banat şi Crişana R2 se cifrează la 0,69*** pentru staţia de la
Petroşani, 0,42*** pentru Bistriţa, 0,34*** pentru Sibiu, 0,31*** pentru Deva, 0,38***
pentru Vf. Omul, 0,36*** pentru Arad, în timp ce în staţiile meteorologice mai
îndepărtate R2 scade la 0,27** pentru Satu - Mare, respectiv la 0,21** pentru Oradea.
În figurile citate mai sus s-au prezentat numai corelaţiile Tm anuale. Din lipsă de
spaţiu, corelaţiile Tm medii lunare nu au fost prezentate, dar acestea au fost, de
asemenea, foarte semnificative în marea lor majoritate.
Prin urmare, chiar şi staţiile cele mai îndepărtate de Constanţa sunt corelate din
punct de vedere al temperaturii medii anuale cu aceasta din urmă, rezultând concluzia
potrivit căreia, Tm anuală din toate staţiile meteorologice din România este practic
corelată semnificativ. Totuşi, pentru aducerea la perioada de 100 de ani a mediilor
staţiilor cu durată scurtă de înregistrare, în vederea diminuării erorilor se pot folosi
numai ecuaţiile de regresie semnificative şi care, în plus, au valoarea lui R2>0,70 (Allen
ş.a., 1998), care există numai pentru staţiile meteorologice vecine. De aceea, pentru
astfel de corecţii s-au corelat staţiile vecine (date neredate).

26
Cu ajutorul ecuaţiilor de regresie obţinute, mediile multianuale ale Tm din
staţiile meteorologice cu date înregistrate pe perioade mai scurte au fost corectate pentru
perioada utilizată în prezenta lucrare. Deoarece, din subcapitolul anterior a rezultat
ideea stabilităţii termice pentru media Tm provenită din date înregistrate pe o durată mai
mare (50 de ani), rezultatele corecţiilor prin utilizarea corelaţiilor de mai sus au avut o
pondere mică, de ordinul sutimilor sau uneori al zecimilor de °C. Datele astfel extinse la
o perioadă lungă pentru toate staţiile meteorologice studiate au fost utilizate în toate
calculele şi graficele ulterioare, care sunt redate în continuare.

1.2.3. Izotermele din România


Deşi datele climatice prelucrate au avut o bază lunară, în ceea ce urmează va fi
redată numai distribuţia spaţială pentru valorile anuale, anotimpuale, sau pentru anumite
praguri specifice.
1.2.3.1. Izotermele anuale
Desfăşurarea anuală a izotermelor anuale este redată în fig. 1.15. Izoterma de
10°C delimitează Câmpia de Vest de regiunea colinară-montană aferentă sistemului
muntos al Carpaţilor Occidentali. După ce ocoleşte Munţii Banatului pe la sud, izoterma
de 10°C trece prin partea nordică a Câmpiei Române, având un aspect uşor sinuos
trecând prin apropierea oraşelor Piteşti, Ploieşti, Buzău şi delimitează aproximativ
Câmpia Română de Podişul Moldovei. Înspre vest, Podişul Moldovei este mărginit de
lanţul Carpaţilor Occidentali de izotermele de 5 şi 6°C.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 1.15. Repartiţia geografică a Tm anuale (°C) din România

Aceste izoterme încadrează în cea mai mare parte, arealele montane propriu-zise.
Culmile cele mai înalte ale Munţilor Carpaţi sunt încadrate de izoterme cu valori

27
negative. Podişul Transilvaniei este delimitat de izoterma de 8°C. Forma izotermelor în
Câmpia Română arată o direcţie generală est-vest, cu porţiuni sinuoase. Izoterma cu
valoarea maximă în ţară, de 11,5°C, mărgineşte un teritoriu restrâns în partea de sud-
vest a ţării.
Comparativ cu Atlasul climatologic Român (Institutul Meteorologic, 1966,
Bucureşti), prezenta lucrare actualizează datele de temperatură medie anuală, şi
precizează mai detaliat desfăşurarea izotermelor ca intervale de valori, îndeosebi în
regiunile de câmpie şi dealuri joase, cu pondere însemnată în agricultură. Aspectul
general al izotermelor este circular atât în jurul Munţilor Carpaţi, la periferia arcului
carpatic, cât şi în interiorul acestuia, evidenţiind astfel rolul major al altitudinii în
etajarea climatică din ţara noastră. Totuşi, atât latitudinea pe direcţia nord-sud, cât şi
unele elemente perturbatoare, de ex. prezenţa Mării Negre la limita sud-estică a
teritoriului ţării noastre, influenţează desfăşurarea izotermelor în sensul descris de
literatura geografică din România (Mihăilescu ş.a., 1995; Mihăilescu şi Bucşă, 1993;
Mihăilescu şi Pavel, 1993; Mihăilescu, 1997).

1.2.3.2. Izotermele perioadei calde


În fig. 1.16 sunt redate izotermele perioadei calde (lunile aprilie – octombrie) din
România. Cea mai mare parte a teritoriului format din câmpii este traversat de
izotermele cuprinse între 16 şi 18,5 ºC, valorile maxime înregistrându-se în partea de
sud-vest a Olteniei.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.16. Repartiţia geografică a temperaturii medii (°C ) din perioada caldă (aprilie –
octombrie) din România

28
Regiunile deluroase sunt caracterizate, în general, de valori termice de 14 – 16
ºC, în timp ce regiunile muntoase prezintă valori <13 ºC, chiar valori de 2 – 3 ºC pe
vârfurile cele mai înalte ale Carpaţilor. Temperaturile medii din perioada de vegetaţie
din regiunile colinare şi de câmpie (cca. 14 – 18,5 ºC) sunt propice pentru dezvoltarea
culturilor agricole specifice zonei temperate din această parte a continentului.

1.2.3.3. Izotermele sumei temperaturilor > 0°C


Valorile maxime ale sumei temperaturilor > 0°C se înregistrează tot în partea de
sud-vest a Olteniei (cca. 4400 °C), care caracterizează regiunea cea mai caldă din ţara
noastră, fig. 1.17. Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia de Vest sunt brăzdate, în
principal, de izoliniile de 3800 – 4100 °C, cu valori mai mari în Oltenia, iar în regiunile
deluroase suma temperaturilor > 0°C atinge cca. 3000 – 3600 °C. Cele mai mici valori
(600 – 800 °C) se găsesc pe culmile înalte ale Munţilor Carpaţi.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.17. Repartiţia geografică a sumei temperaturilor > 0°C din România

1.2.3.4. Izotermele sumei temperaturilor > 5°C


Suma temperaturilor > 5°C se încadrează între cca. 2600 şi 3000 °C în regiunile
de câmpie din partea de sud şi de sud-est a ţării şi între cca. 2500 – 2700 °C în Câmpia
de Vest, în timp ce în regiunile colinare acestea ating cca. 2000 – 2400 °C, fig. 1.18. Pe
vârfurile muntoase cele mai înalte suma temperaturilor > 5°C coboară la valori de cca.
200 – 400 °C.

29
1.2.3.5. Izotermele sumei temperaturilor > 10°C
Suma temperaturilor >10°C descreşte de la cca. 1800°C, înregistrată în
extremitatea sud–vestică a Olteniei, la aproximativ 1400°C în partea sud–estică a
Câmpiei Române, în timp ce în Cîmpia de Vest aceasta atinge 1300–1500°C, fig. 1.19.
Podişul Moldovei este încadrat de valorile cuprinse între 1000 şi 1500 °C, iar Podişul
Transilvaniei de valorile de 800 - 1100°C.

1.2.3.6. Izotermele sumei temperaturilor > 15°C


Aceeaşi structură spaţială se observă şi în cazul sumei temperaturilor > 15°C,
unde valorile maxime (1000 °C) se produc tot în extremitatea sud – vestică a Olteniei,
de unde descresc pe direcţie nordică şi nord – estică, ajungând la cca. 500 – 600 °C în
partea de nord şi nord – est a Câmpiei Române, inclusiv în Dobrogea, fig. 1.20. Câmpia
de Vest este străbătută de izoliniile de 500 – 600 °C, iar Podişul Transilvaniei de
izotermele de 200 – 400 °C şi Podişul Moldovei de izotermele de 400 – 600 °C.
Suma temperaturilor mai mari de anumite praguri termice: 0, respectiv 5; 10 şi
15 ºC, ca şi temperatura medie anuală din regiunile colinare şi de câmpie, arată că aceste
regiuni sunt propice dezvoltării culturilor agricole şi horticole specifice zonei temperate
din această parte a continentului, ca de altfel şi pădurilor sau asociaţiilor ierboase, însă
cu diferenţe materializate în răspândirea florei spontane a ţării.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.18. Repartiţia geografică a sumei temperaturilor > 5°C din România

30
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 1.19. Repartiţia geografică a sumei temperaturilor > 10°C din România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 1.20. Repartiţia geografică a sumei temperaturilor > 15°C din România

31
1.3. Precipitaţiile atmosferice – repartiţia teritorială
Spre deosebire de temperatură care are o răspândire spaţială relativ uniformă pe
areale largi, precipitaţiile atmosferice (P) prezintă variaţii teritoriale importante pe
suprafeţe restrânse, ce depind de o serie de factori: poziţie geografică faţă de circulaţia
dominantă a aerului, relief, altitudine, expoziţie etc..
Precipitaţiile anuale minime (< 400 mm) se înregistrează de-a lungul litoralului
Mării Negre, de unde încep să crească aproape concentric spre vest, Dobrogea şi partea
de est a Câmpiei Bărăganului beneficiind de cca. 450 mm, apoi partea vestică a
Bărăganului şi partea de sud-est a Podişului Moldovei care primesc cca. 500 mm, fig.
1.21. Urmează spre vest izohieta de 550 mm care acoperă partea centrală a Podişului
Moldovei şi partea sudică a Câmpiei Române, restul acesteia încadrându-se între 550 şi
600 mm. Câmpia de Vest primeşte aproximativ 550–650 mm anual, iar Podişul
Transilvaniei între 550 şi cca. 700 mm, partea vestică fiind mai secetoasă. Regiunile
deluroase din nordul Câmpiei Române şi cele aferente Subcarpaţilor Moldovei sunt
străbătute de izohietele cuprinse între 600 şi 800 mm. Culmile muntoase înalte prezintă
valori ridicate, de 1100 – 1200 mm anual.
În anotimpul de iarnă, cu cele mai puţine precipitaţii, valorile P sunt reduse,
variind în general între 70 – 80 mm în Dobrogea, 80 – 100 mm în partea estică a
Moldovei şi a Bărăganului, 100 – 120 mm în restul Câmpiei Române şi al Moldovei,
precum şi în Podişul Transilvaniei, cu valori mai reduse (80 mm) în partea vestică, fig.
1.22.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.21. Repartiţia geografică a valorilor medii anuale ale precipitaţiilor din România

32
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.22. Repartiţia geografică a valorilor medii ale precipitaţiilor din anotimpul de
iarnă din România

În Câmpia de Vest se înregistrează valori de cca. 120 mm, în regiunile deluroase


ale ţării 120 – 150 mm, în timp ce pe culmile înalte ale munţilor cca. 180 – 220 mm şi
chiar mai mult, fig. 1.22..
În anotimpul de primăvară Dobrogea beneficiază de 80 – 100 mm în partea de
est, respectiv 100 – 120 mm în partea de vest, de altfel ca şi partea de est a Bărăganului,
în timp ce partea de est a Moldovei, restul Câmpiei Bărăganului şi partea central sudică
a Câmpiei Române primesc 120 – 140 mm, fig. 1.23. Partea de nord şi partea centrală a
Câmpiei Române, precum şi partea de vest a Podişului Moldovei prezintă valori de 140
– 180 mm, Câmpia de Vest cca. 120 – 160 mm, Podişul Transilvaniei 140 – 200 mm. În
regiunile muntoase înalte se ating valori de cca. 220 – 260 mm.
În anotimpul de vară, cel mai ploios, Dobrogea beneficiază de 100 – 140 mm,
Bărăganul şi partea de sud – est şi de sud a Câmpiei Române 150 – 180 mm, iar restul
Câmpiei Române şi Podişul Moldovei 180 – 220 mm, fig. 1.24. În Câmpia de Vest
precipitaţiile se cifrează la 180 – 200 mm, iar în Podişul Transilvaniei la 200 – 260 mm.
Pe culmile muntoase se înregistrează valorile maxime (340 – 400 mm).
În anotimpul de toamnă Dobrogea şi Bărăganul primesc 100 – 110 mm, în restul
Câmpiei Române, Podişul Moldovei, Podişul Transilvaniei şi Câmpia de Vest se
înregistrează cca. 110 – 140 mm, iar în arealele deluroase mai înalte cca. 160 – 170 mm,
respectiv 200 – 220 mm în regiunile muntoase, fig. 1.25.
În perioada rece a anului (noiembrie – martie), cea mai mare parte a Dobrogei
este traversată de izohietele de 140 – 160 mm, cu valori inferioare în regiunea Deltei
Dunării, iar Bărăganul şi Podişul Moldovei prezintă cca. 140 – 160 mm, în timp ce

33
Câmpia Română în partea centrală şi de sud 160 – 200 mm, cu valori superioare spre
vest (200 – 220 mm), unde se constată slabe influenţe mediteraneene, fig. 1.26.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
Satu Mare Radauti Stanca
Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

Fig. 1.23. Repartiţia geografică a valorilor medii ale precipitaţiilor din anotimpul de
primăvara din RomâniaDarabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal
Cheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.24. Repartiţia geografică a valorilor medii ale precipitaţiilor din anotimpul de
vară din România

34
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 1.25. Repartiţia geografică a valorilor medii ale precipitaţiilor din anotimpul de
toamnă din România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 1.26. Repartiţia geografică a valorilor medii ale precipitaţiilor din perioada rece a
anului (noiembrie – martie) din România

35
Câmpia de Vest este străbătută de izohietele de 180 şi 200 mm, iar Podişul
Transilvaniei de izohietele de 150 – 160 mm, ceea ce arată ca partea vestică a acestuia
din urmă manifestă un grad apreciabil de uscăciune în perioada rece a anului, fig. 1.26.
Pe vârfurile munţilor se înregistrează valori ridicate (300 – 400 mm).
În perioada caldă sau de vegetaţie (aprilie – octombrie), repartiţia precipitaţiilor
se aseamănă ca structură spaţială cu repartiţia anuală a acestora, datorită ponderii
ridicate a perioadei calde în cadrul valorilor anuale.
Litoralul Mării Negre beneficiază de numai 250 mm în perioada de vegetaţie,
estul Dobrogei de 250 – 400 mm, Bărăganul, partea sud – estică a Moldovei şi partea
extrem sudică a Câmpiei Române de 300 – 350 mm, în timp ce cea mai mare parte a
Câmpiei Române, Moldovei şi Câmpiei de Vest de 350 – 450 mm, fig. 1.27. Podişul
Transilvaniei prezintă valori de 400 – 600 mm, iar pe culmile Munţilor Carpaţi cca. 600
– 800 mm.
În concluzie, precipitaţiile din ţara noastră au un caracter teritorial şi temporal
foarte pronunţat, cu diferenţe apreciabile între anotimpuri, dar cu diferenţe spaţiale mult
superioare. Pentru caracterizarea aridităţii o deosebită valoare o au precipitaţiile din
perioada de vegetaţie. Se remarcă regiunile sud – estice cu valorile cele mai mici, apoi
cele sudice, vestice şi cele centrale din partea de vest a Podişului Transilvaniei.
Acesta repartiţie spaţio – temporală a precipitaţiilor, coroborată cu repartiţia
altor indicatori climatici, îndeosebi evapotranspiraţia potenţială, determină caracterul
climatic şi tipul de peisaj al teritoriului României, aspecte ce vor fi tratate ulterior.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal
Cheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 1.27. Repartiţia geografică a valorilor medii ale precipitaţiilor din perioada caldă a
anului (aprilie - octombrie) din România

36
CAPITOLUL 2. SECETA
2.1. Problematica secetei la nivel internaţional
Seceta este un fenomen negativ, larg răspândit în lume, practic pe toate
continentele locuite, care pare să se accentueze în contextul încălzirii globale, fapt ce a
generat o tratare serioasă şi amănunţită, îndeosebi în străinătate. Seceta este rezultatul
interacţiunii dintre fenomenele naturii şi cererea pentru apă şi alte resurse folosite de
om, şi chiar dacă are peste 150 de definiţii (Wilhite şi Glantz, 1985), un lucru este
comun tuturor: seceta reprezintă o situaţie caracterizată prin apă insuficientă pentru
satisfacerea necesarului pe un anumit interval de timp (Redmond, 2002).
După Crowe (1971), seceta începe când precipitaţiile ating cel mult, în total, mai
puţin de 0,25 mm în 15 zile consecutive. În acest sens diferiţi autori au căutat să
definească şi să precizeze termenul de secetă. Astfel, Do O (2005) prezintă mai multe
definiţii ale secetei: meteorologică, hidrologică, agronomică, socio-economică, date de
diferiţi autori (Wilhite, 2000; Keyantash & Dracup, 2002; Rossi, 2003; Wilhite &
Glantz, 1985). De ex., după Rossi (2003) seceta socio-economică este o condiţie
întâmplătoare de reducere severă a furnizării de apă, care se întinde pe o perioadă
semnificativă de timp şi pe un spaţiu larg; dar aceşti termeni sunt subiectivi şi arbitrar
definiţi, de ex. o secetă deasupra oceanului nu este considerată secetă (do O, 2005). Alte
definiţii privind seceta folosesc indicatori specifici: tipul de sol, capacitatea de apă utilă
a solului, structura culturilor agricole, etc.
Seceta poate dura o lună, două, un anotimp sau mai multe. Pe durata secetei
impactul acesteia este o funcţie complexă privind resursele de apă şi utilizarea lor, care
schimbă deciziile privind managementul apei, cu accent pe conservarea apei şi cu
sprijin guvernamental pentru fermieri. În general, durata secetei poate fi diferită în
funcţie de modul de abordare: de ex. lipsa precipitaţiilor de 1-3 luni (secetă
meteorologică) poate cauza o secetă pedologică sau agronomică de 2-4 luni şi poate
reduce scurgerile pe o perioadă de 4-6 luni (secetă hidrologică), acviferele putând fi
afectate chiar după un an (do O, 2005).
Seceta este considerată de mulţi ca fiind cel mai complex, în acelaşi timp cel mai
puţin înţeles dintre toate hazardurile naturale, care afectează mai multe persoane decât
orice alt hazard (Hagman, 1984). Se produce practic în toate regimurile climatice, iar
efectele secetei sunt răspândite continuu, nu localizate ca alte hazarduri, de ex.
inundaţiile (Wilhite, 2000), iar autorul conchide în acest sens, că seceta din SUA din
1934 a afectat 65% din suprafaţa ţării şi peste 95% din regiunea Marilor Prerii. Şi în
România seceta din 1946 a afectat o suprafaţă importantă a ţării noastre, mai ales în
Moldova, iar secetele din anii 2000 – 2002 au produs pagube importante în multe
regiuni ale României.
Pentru caracterizarea secetelor, McKee ş.a. (1993; 1995) au dezvoltat indicatorul
SPI (standardised precipitation index), pentru a cuantifica anomaliile de precipitaţii faţă
de medie, pentru scări multiple de timp: 3, respectiv 6, 9, 12, 24 de luni, permiţând o
comparaţie standardizată între diferitele regiuni geografice cu diferite feluri de
precipitaţii. Aceste scări diferite de timp, afirmă autorii, reflectă impactul deficitelor de
precipitaţii asupra resurselor de apă diferite. De ex., umiditatea solului răspunde la
anomaliile de precipitaţii în timp scurt, în timp ce apele subterane, scurgerile fluviatile
şi acumulările de apă reflectă anomaliile precipitaţiilor pe termen mai lung. Un alt scop
al introducerii acestui indicator a fost acela al utilizării unor planuri de management al
secetelor.

37
În calculul SPI, Guttman (1999) recomandă perioade de 50 de ani cu valori
continui de precipitaţii, iar McKee ş.a. (1993) de cel puţin 30 de ani. Valorile SPI
recomandate de McKee ş.a. (1993) permit caracterizarea următoare a secetelor sau
perioadelor ploioase: SPI ≥ 2 = perioadă extrem de umedă, SPI cuprins între 1,5 şi 1,99
= foarte umedă, SPI cuprins între 1 şi 1,49 = moderat umedă, SPI între – 0,99 şi +0,99 =
aproape normală, SPI cuprins între -1 şi -1,49 = moderat uscată, SPI cuprins între -1,5 şi
-1,99 = foarte uscată, iar SPI ≤ -2 = extrem de uscată.
O precizare în cadrul valorilor aproape normale indică faptul că valorile SPI
cuprinse între 0 şi (-0,99), cca. jumătate din intervalul dintre (–0,99) şi (+0,99), sunt
considerate ca reprezentând secete uşoare şi se produc cu o probabilitate care variază
teritorial între valorile de 16 şi 50%. Secetele moderate se produc în general cu o
probabilitate de 6,8 – 15,9 %, secetele severe cu 2,3 – 6,7 %, iar cele extreme cu < 2,3
% (McKee ş.a., 1993). Wilhite (2000) este de părere că, SPI fiind un indice standardizat,
valorile menţionate sunt aşteptate pentru o distribuţie normală a acestuia.
Do O (2005) recomandă analizarea perioadelor lungi şi foarte lungi, de 12 şi 24
de luni, pentru caracterizarea SPI şi a secetelor, deoarece acestea urmează apropiat
ciclul ecosistemelor umane. De asemenea, din aceleaşi motive Pereira ş.a. (2005) şi
Paulo ş.a. (2005), recomandă şi ei perioade lungi de calcul pentru SPI, de 9 luni şi 12
luni. Avantajul standardizării SPI rezidă în faptul că valorile sale reprezintă aceleaşi
probabilităţi de producere a precipitaţiilor, indiferent de perioada din an, de loc, sau de
climat, situaţia secetelor putând fi astfel comparată între diferitele regiunile ale globului.
Un alt indice pentru caracterizarea secetelor este indicele de secetă Palmer
(Palmer drought stress index) şi caracterizează perioadele de secetă. Este folosit
îndeosebi pentru Marile Prerii din SUA, calculând bilanţul apei în sol bazat pe metoda
Thornthwaite pentru evapotranspiraţia de referinţă (Pereira ş.a., 2005). Pentru a putea fi
aplicat şi în regiunile mediteraneene, Pereira ş.a. (2005) propun modificarea acestuia
pentru a răspunde mai bine condiţiilor respective. În acelaşi timp aceştia critică
utilizarea în regiuni mediteraneene a indicelui Palfai, folosit în bună măsură cu rezultate
bune în ţara noastră (Canarache ş.a., 2002; Canarache, 2004).
Nain ş.a. (2005), comparând rezultatele date de valorile SPI cu cele ale unui
model de simulare a dezvoltării culturilor agricole în monitorizarea secetei, constată
totuşi că SPI are anumite dezavantaje în estimarea deficitului de apă, respectiv a
secetelor agronomice, deoarece acesta nu ia în consideraţie intensitatea şi distribuţia în
timp a precipitaţiilor, de ex. a celor lunare mult utilizate în practică, implicit scurgerile
superficiale şi percolarea în profunzime a apei din precipitaţii, precum şi stresul real al
culturilor agricole. Wilhite (2000) deşi recunoaşte importanţa SPI, critică, de asemenea
acest indice, pentru incapacitatea sa de a prevedea începutul şi sfârşitul secetelor.

2.2. Seceta în România


Relativ recent, în ţara noastră, Stănescu ş.a. (1994) au studiat secetele pentru
evaluarea tendinţelor de aridizare şi deşertificare, în timp ce Geicu (2000) a cercetat
cauzele şi efectele secetelor, iar Barbu şi Popa (2003) au monitorizat secetele în pădurile
din România.
2.2.1 Valorile claselor SPI în România
Cu datele de precipitaţii din perioada 1961–2000, când continuitatea
înregistrărilor a fost probabil superioară faţă de perioada anterioară, s-au calculat
valorile SPI la nivelul României. Domeniul de variaţie a SPI pentru cele 4 perioade de
calcul considerate, de respectiv: 3 luni (SPI 3L), 6 luni (SPI 6 L), 9 luni (SPI 9 L) şi 12

38
luni (SPI 12 L) consecutive în cadrul perioadei de înregistrare a precipitaţiilor între
1961–2000, în ţara noastră, arată o variaţie redusă a valorilor SPI între aceste perioade,
atât pentru clasele recunoscute şi recomandate internaţional (tabelul 2.1., fig. 2.1.), cât şi
pentru subclasele care compun clasele extreme (>2, respectiv < -2), tabelul 2.2.
Astfel, după analiza valorilor SPI în România, perioade extrem de ploioase (SPI
>2) se produc în cca. 1,7-1,8% dintre ani, cu variaţii spaţiale reduse pe teritoriul ţării (de
la 0 la 7,5%, SPI 12).
Perioadele umede (valori SPI cuprinse 1,5 - 2,0) se înregistrează în cca. 4,0 –
4,2% din anii analizaţi, cu variaţii teritoriale cuprinse între cca. 1,0 şi 10,0% pentru
diferitele regiuni ale ţării (SPI 12 L).
Perioade moderat – umede (SPI 1,0 – 1,5) există în cca. 9% dintre ani, cu variaţii
teritoriale cuprinse între cca. 2 – 15% din cazuri (SPI 12 L).
În ceea ce priveşte perioada aproape normală din punct de vedere al
precipitaţiilor [valori SPI între (-1,0) şi (+1,0)], aceasta se produce în 70,0% din ani la
nivelul României, indiferent de perioada de calcul pentru SPI (de la 3 luni, respectiv
până la 12 luni, inclusiv). Variaţia teritorială a valorilor SPI 12 L la nivelul ţării este
cuprinsă între 63,0 – 77,0%.
Se constată că există o simetrie relativă faţă de perioada normală a perioadelor
umede şi a celor secetoase, fig. 2.1. Astfel, perioadele moderat secetoase [SPI între (-
1,5) şi (-1,0)] se produc aproximativ în aceeaşi măsură (SPI 12 L cca. 9,0%) ca cele
moderat umede, cu o variaţie teritorială cuprinsă între cca. 3% şi 15,0%. Perioadele
foarte secetoase [SPI cuprinse între (-2,0) şi (-1,5)] ating frecvenţa de cca. 4,5% (SPI 12
L), variaţiile teritoriale fiind cuprinse între 1,5% şi 8,3% în cadrul SPI 12 L, dar şi în
cazul celorlalte categorii de SPI valorile sunt apropiate (tabelul 2.1.). Secetele extreme
(SPI <-2) prezintă o frecvenţă de cca. 1,9% la nivelul României, având o variaţie
teritorială redusă, de la 0 la 5% (SPI 12 L).
Din punct de vedere statistic, se observă că există un grad ridicat de omogenitate
pentru valorile SPI în cadrul claselor acestora, în jurul mediilor. Totodată din acest tabel
se constată o creştere a coeficientului de variaţie (CV) odată cu creşterea perioadei de
calcul a SPI (de la SPI 3 L la SPI 12 L), concomitent cu o repartiţie cu simetrie
crescătoare a CV faţă de perioada normală pentru perioadele extreme. Acest fapt,
împreună cu recomandările recente ale lui Pereira ş.a.(2005) şi Paulo ş.a. (2005)
menţionate anterior, conduc la ideea de a considera ca aspect riguros în calculul SPI,
perioada de 12 luni, celelalte perioade de calcul fiind necesare îndeosebi pentru
decelarea stabilităţii SPI.
Pentru a compara situaţia din ţara noastră cu aceea din alte părţi ale lumii se
prezintă în continuare câteva date din literatura străină pentru clasele recunoscute
internaţional. Astfel, autorii care au propus indicele SPI şi clasele acestuia (McKee ş.a.,
1993) au publicat pentru statul arid Colorado (SUA) valori de 9,2% din timp pentru
secetă moderată, 4,4 % pentru secetă severă şi 2,3 % pentru secetă extremă. Datele
citate sunt foarte apropiate de valorile medii din prezenta lucrare şi se încadrează bine în
intervalele precizate de autorii menţionaţi, cu deosebirea că nivelul precipitaţiilor care
defineşte seceta este diferit în cele două teritorii.

39
Tabelul 2.1. Mărimea şi domeniul de variaţie a claselor SPI (%) recunoscute şi
recomandate internaţional, pentru cele 4 perioade de calcul considerate: 3 luni (SPI 3
L), 6 luni (SPI 6 L), 9 luni (SPI 9 L) şi 12 luni (SPI 12 L) consecutive în cadrul
perioadei de înregistrare a precipitaţiilor, între anii 1961 – 2000, în ţara noastră

Peri- (-1,0) – (-1,5) -


1,5 - (-2,0) -
oada de Domeniul >2 1,0 - 1,5 (+1,0) (-1,0) < -2
2,0 (-1,5) Total
calcul de variaţie
(%)
pentru a SPI
(extrem (foarte (moderat (normal) (moderat (foarte (extrem
SPI
umed) umed) umed) uscat) uscat) uscat)
Maxim 3,8 7,8 13,7 75,0 13,5 7,1 4,0 -
Minim 0,0 1,9 5,7 63,7 5,2 2,0 0,5 -
Media 1,8 4,0 8,9 70,1 8,9 4,3 2,0 100
SPI 3 L Abaterea
standard 1,0 1,4 1,9 1,5 0,9 0,6 1,0
CV (%) 25,8 15,8 2,6 16,4 21,4 32,6 25,8
Maxim 4,2 6,6 14,5 77,3 12,4 8,7 3,9 -
Minim 0,0 1,7 4,3 63,6 5,9 1,4 0,0 -
Media 1,8 4,2 9,0 69,8 9,0 4,3 1,9 100
SPI 6 L Abaterea
standard 0,7 1,0 1,7 2,3 1,5 1,1 0,8
CV (%) 41,1 24,3 19,5 3,2 16,2 25,6 44,5
Maxim 5,7 8,0 12,9 75,5 15,7 9,6 4,2 -
Minim 0,0 1,3 4,4 61,9 5,1 1,4 0,0 -
Media 1,8 4,1 8,9 70,1 8,8 4,4 1,9 100
SPI 9 L Abaterea
standard 1,0 1,1 1,8 2,3 1,8 1,2 0,9
CV (%) 55,2 27,8 19,9 3,3 20,7 27,9 46,2
Maxim 7,5 10,2 15,1 77,1 15,0 8,3 5,0 -
Minim 0,0 0,9 1,9 62,8 2,8 1,5 0,0 -
SPI Media 1,7 4,2 9,1 69,6 9,0 4,5 1,9 100
12L Abaterea
standard 1,2 1,4 2,2 2,5 2,1 1,3 1,2
CV (%) 69,6 33,3 24,3 3,5 23,7 29,9 61,7

Referitor la subclasele componente claselor extreme (SPI >2 şi SPI<-2), detaliate


suplimentar faţă de recomandările lui McKee ş.a. (1993), valorile SPI ale acestora sunt
prezentate în tabelul 2.2. Se remarcă valorile reduse ale mediilor SPI la nivelul ţării
noastre, de cca. 1,4 – 1,6 % pentru subclasele SPI de 2,0 – 2,5, respectiv (-2,5) – (-2,0),
precum şi valorile foarte reduse (0,4 – 0,1%) ale SPI pentru celelalte 4 subclase: >3,
respectiv 2,5 – 3,0; (-2,5) - (-3) şi < -3.

40
70
SPI 3
60 SPI 6
SPI 9
50

Valoarea SPI (%)


SPI 12

40

30

20

10

0
>2 1,5- 2,0 1,0 - 1,5 (-1,0) – (+1,0) (-1,5)-(-1,0) (-2,0)-(-1,5) < -2

Categoria SPI

Fig. 2.1. Valoarea medie a SPI (%) pentru cele 4 perioade de calcul considerate: 3 luni
(SPI 3 L), 6 luni (SPI 6 L), 9 luni (SPI 9 L) şi 12 luni (SPI 12 L), perioada de
înregistrare: 1961 – 2000, în ţara noastră

Tabelul 2.2. Mărimea şi domeniul de variaţie a subclaselor SPI (%) care compun clasele
extreme (>2, respectiv < -2), pentru cele 4 perioade de calcul considerate: 3 luni (SPI 3
L), 6 luni (SPI 6 L), 9 luni (SPI 9 L) şi 12 luni (SPI 12 L) consecutive în cadrul
perioadei de înregistrare a precipitaţiilor, între anii 1961 – 2000, în ţara noastră
Peri- Total
Clasa SPI >2 Clasa SPI < -2 Total clasa
oada de Domeniul
(%) (%) clasa SPI
calcul de variaţie
SPI >2 <-2
pentru a SPI
(%) (%)
SPI
>3 2,5-3 2-2,5 (-2,5) - (-2) (-2,5) - (-3) < -3
Maxim 0,7 1,3 3,1 3,1 1,2 1,1
Minim 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Media 0,1 0,3 1,4 1,5 0,4 0,1 1,8 2,0
SPI 3 L Abaterea
standard 0,2 0,3 0,6 0,6 0,3 0,2
CV (%) 171,9 89,6 41,1 38,3 78,6 167,7
Maxim 0,6 1,9 3,2 3,5 1,4 1,8
Minim 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Media 0,1 0,3 1,4 1,5 0,3 0,1 1,8 1,9
SPI 6 L Abaterea
standard 0,1 0,4 0,6 0,7 0,3 0,2
CV (%) 231,4 110,7 48,2 49,8 103,5 259,1
Maxim 0,8 1,9 4,3 3,6 1,4 2,6
Minim 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Media 0,1 0,3 1,4 1,6 0,2 0,1 1,8 1,9
SPI 9 L Abaterea
standard 0,1 0,4 0,8 0,8 0,4 0,3
CV (%) 302,3 143,0 58,9 48,1 117,1 301,2
Maxim 1,5 1,7 7,5 5,0 1,9 3,0
Minim 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SPI Media 0,0 0,3 1,4 1,5 0,3 0,1 1,7 1,9
12L Abaterea
standard 0,2 0,4 1,0 0,9 0,5 0,3
CV (%) 460,1 170,7 74,8 59,3 140,7 356,9

41
2.2.2 Repartiţia geografică a SPI în România
În cele ce urmează sunt redate hărţile cu SPI şi caracterizarea acestora, redate
grupat pe clase în ordinea creşterii perioadei de analiză, de la SPI 3L (luni) la SPI 12 L
(luni).

2.2.2.1. Repartiţia geografică a clasei SPI > 2 (extrem de umedă) în România


În cadrul acestei clase, valorile SPI 3 L variază, în general, între 1 şi 2%.
Suprafeţele înconjurate de izolinia de 2% se întâlnesc cu precădere în partea sud – estică
a ţării, fig. 2.2. Valorile cele mai frecvente privind SPI 6 L sunt cuprinse între 1,5 şi 2%,
valori superioare, de 2,5 – 3%, găsindu-se în Bărăgan, în partea de vest a Dobrogei şi în
Moldova, fig. 2.3. O situaţie asemănătoare se observă atât pentru SPI 9L cât şi pentru
SPI 12L, unde valorile superioare (2,5 – 3%) se întâlnesc aproximativ în aceleaşi
regiuni: Bărăgan, partea de vest a Dobrogei şi Moldova, fig. 2.4, respectiv fig. 2.5. În
continuare sunt prezentate componentele clasei SPI > 2.
Se observă că prima dintre aceste componente, subclasa SPI > 2,5, prezintă
valori subunitare, existând şi suprafeţe cu valori SPI 3L ce depăşesc 1%, îndeosebi în
parea de sud – est a ţării, dar şi local în alte părţi, fig. 2.6. Valorile predominante ale SPI
6L sunt tot subunitare (0,2 – 0,6 %) pe teritoriul ţării noastre, dar şi în acest caz în
partea estică se întâlnesc areale cu valori > 1%, chiar de 1,6%, în Bărăgan, însă valori
supraunitare apar local şi în partea deluroasă a Munteniei, fig. 2.7. Referitor la SPI 9L
se remarcă faptul că predomină teritorial valori reduse, de cca. 0,5%, însă valori de cca
1% apar îndeosebi în Bărăgan pe suprafeţe apreciabile, iar local şi în alte părţi ale ţării,
fig. 2.8. Pentru aceeaşi subclasă, valorile predominante ale SPI 12L sunt tot subunitare,
existând însă şi areale cu valori supraunitare în Bărăgan, dar şi local în alte părţi ale
ţării: Moldova, Banat şi chiar şi în regiunile montane, fig. 2.9.
În cadrul subclasei SPI 2 – 2,5 predomină valori SPI 3L de 1,0 – 1,5%, dar
valori superioare (>2%) există în partea sud – estică a Moldovei, în Bărăgan şi în vestul
Dobrogei, fig. 2.10. Situaţia pentru SPI 6L este asemănătoare cu precedenta, iar
regiunile cu valori superioare ale SPI 6, cuprinse între 2,0 şi 2,5%, se găsesc
aproximativ în aceleaşi regiuni, fig. 2.11. În ceea ce priveşte SPI 9L, valorile
remarcabile (2,0 – 3,0%) se află în Moldova subcarpatică, în partea de est a Bărăganului
şi în partea de vest a Dobrogei, iar local şi în alte regiuni, fig. 2.12. SPI 12L prezintă
valori >2% în Bărăgan, local în Moldova, Muntenia (aria Titu – Târgovişte), partea
vestică a Podişului Transilvaniei şi partea de nord – vest a ţării, fig. 2.13.
Subclasa > 3 se manifestă foarte slab. Prin urmare, clasa SPI >2 care cuprinde
aceste 3 subclase, caracterizează regimuri pluviometrice torenţiale şi se întâlneşte în
special în regiunile sud – estice şi estice.

2.2.2.2. Repartiţia geografică a clasei SPI cuprinse între 1,5 şi 2,0 (foarte umede)
în România
Valorile predominante ale SPI 3L din cadrul acestei clase se înscriu în intervalul
de 3 – 4%, relativ omogen repartizate pe cuprinsul ţării noastre, regiunile montane
având valori superioare (5 – 7%) pe o arie largă, fig. 2.14. SPI 6L este caracterizat tot
de valori de cca. 3,5 – 4,5%, în timp ce valorile extreme, de 2,0 – 2,5%, respectiv de 5,0
– 6,0% sunt înregistrate fără o legitate specifică de repartiţie spaţială, dar partea sud –
estică evidenţiază o densitate superioară de izolinii SPI 6L, implicit o variaţie teritorială
mai mare, fig. 2.15. Valorile SPI 9L şi SPI 12L se manifestă asemănător, fig. 2.16 şi fig.
2.17. În concluzie, şi această clasă SPI are caracter torenţial privind precipitaţiile.

42
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Craiova Videle
Plenita Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 2.2. Repartiţia teritorială a valorilor SPI >2 (%), calculate pe intervale de 3 luni
(SPI 3L), reprezentând frecvenţa perioadelor extrem de umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.3. Repartiţia teritorială a valorilor SPI >2 (%), calculate pe intervale de 6 luni
(SPI 6L), reprezentând frecvenţa perioadelor extrem de umede, în România

43
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.4. Repartiţia teritorială a valorilor SPI >2 (%), calculate pe intervale de 9 luni
(SPI 9L), reprezentând frecvenţa perioadelor extrem de umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.5. Repartiţia teritorială a valorilor SPI >2 (%), calculate pe intervale de 12 luni
(SPI 12L), reprezentând frecvenţa perioadelor extrem de umede, în România

44
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.6. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 3L>2,5 (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.7. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 6L >2,5 (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de umede, în România

45
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.8. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 9L >2,5 (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita CorugeaGura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.9. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 12L >2,5 (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de umede, în România

46
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 2.10. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 3L (2-2,5; %), reprezentând componenta
moderată din clasa perioadelor extrem de umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.11. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 6L (între 2 şi 2,5; %), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem de umede, în România

47
Darabani
Avram eni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
S atu M are Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia M are SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Cam pulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
S acueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calim ani Iasi
Oradea
47 Toplita P iatra Neam
Romt an
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni M iercurea Ciuc
Siria Gurahont Dumbraveni
Tg. Ocna
B arlad
A rad Tebea B laj
Sinicolau M are A lba Iulia Adjud
Varadia Hoghiz
Sebes Agnita
46 Deva FagarasSf.Gheorghe Cv.
Tulnici
Tecuci
Jim bolia
Tim isoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa P enteleu
Predeal M aicanestiG alati Chilia
Caransebes P etrosani Cum pana Cheia
B anloc P arang Ramnicu S arat
Resita Cuntu Campulung-M uscel Cam pina B raila
P olovragiCurtea de Arges Tulcea S ulina
Semenic Ram nicu Vilcea B uzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.G heorghe
45 Bozovici TargovisteP loiesti
Baile Herculane P itesti
M oldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. S everin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
P opesti Fundulea
V inju M are Slatina Bucuresti DalgaM arculesti
Cernavoda
Videle
P lenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adam clisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. M agurele
Zim nicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.12. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 9L între 2 şi 2,5, (%), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem de umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.13. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 12L între 2 şi 2,5 (%), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem de umede, în România

48
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.14. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,5 şi 2,0 (%), calculate pe
3 luni (SPI 3L), pentru frecvenţa perioadelor foarte umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.15. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,5 şi 2,0 (%), calculate pe
6 luni (SPI 6L), pentru frecvenţa perioadelor foarte umede, în România

49
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.16. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,5 şi 2,0 (%), calculate pe
9 luni (SPI 9L), pentru frecvenţa perioadelor foarte umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.17. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,5 şi 2,0 (%), calculate pe
12 luni (SPI 12L), pentru frecvenţa perioadelor foarte umede, în România

50
2.2.2.3. Repartiţia geografică a clasei SPI cuprinse între 1,0 şi 1,5 (moderat
umede) în România
Următoarea clasă SPI (1,0 - 1,5) caracterizează regimul pluviometric moderat
umed. Predomină valorile SPI 3L de 8 – 11%, cu diferenţe mici de la o regiune la alta,
fig. 2.18. Se observă valori mai mari în jumătatea sud – estică a teritoriului ţării.
Valorile minime (8 – 9%) ale SPI 6L se întâlnesc în partea vestică a ţării, sud – vestul
Olteniei, Bărăgan, partea centrală şi de vest a Dobrogei, în timp ce valorile maxime (10
– 13%) se găsesc atât în majoritatea regiunilor montane, cât şi în regiunile colinare şi de
câmpie din partea central – estică a ţării, fig. 2.19. Similar indicelui SPI 6L, valorile
minime (7 – 9%) ale SPI 9L sunt răspândite aproximativ în aceleaşi areale, iar valorile
maxime (10 – 11%) în restul teritoriului, şi acest indice având o densitate superioară a
izoliniilor în jumătatea estică a ţării, fig. 2.20. În ceea ce priveşte SPI 12L, nu s-a
constatat nici o legitate de repartiţie teritorială a acestui indice, valorile sale încadrându-
se în intervalul 8 – 12%, fig. 2.21.

2.2.2.4. Repartiţia geografică a clasei SPI cuprinse între +1,0 şi -1,0 (clasa
perioadelor normale) în România
Clasa perioadelor normale (valorile SPI cuprinse între +1,0 şi -1,0) pentru toate
categoriile analizate: SPI 3L, SPI 6L, SPI 9L şi SPI 12L se manifestă relativ omogen pe
teritoriul ţării, prevalând valorea de 70%, diferenţele teritoriale fiind reduse, valori de
68%, respectiv 72 sau 74% producându-se cu caracter local, fig. 2.22 – 2.25. După cum
se observă, ordinul de mărime al acestor indici sunt net diferiţi de cel al celorlalte
categorii SPI, ceea ce înseamnă că predomină regimul pluviometric normal (mediu)
raportat la specificul fiecărei locaţii pe teritoriul ţării noastre.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.18. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,0 şi 1,5 (%), calculate pe
3 luni (SPI 3L), pentru frecvenţa perioadelor moderat umede, în România

51
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.19. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,0 şi 1,5 (%), calculate pe
6 luni (SPI 6L), pentru frecvenţa perioadelor moderat umede, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.20. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,0 şi 1,5 (%), calculate pe
9 luni (SPI 9L), pentru frecvenţa perioadelor moderat umede, în România

52
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.21. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între 1,0 şi 1,5 (%), calculate pe
12 luni (SPI 12L), pentru frecvenţa perioadelor moderat
Darabani
umede, în România
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.22. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între +1,0 şi -1,0 (%), calculate
pe 3 luni (SPI 3L), pentru frecvenţa perioadelor normale, în România

53
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.23. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între +1,0 şi -1,0 (%), calculate
pe 6 luni (SPI 6L), pentru frecvenţa perioadelor normale, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.24. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între +1,0 şi -1,0 (%), calculate
pe 9 luni (SPI 9L), pentru frecvenţa perioadelor normale, în România

54
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 2.25. Repartiţia teritorială a valorilor SPI cuprinse între +1,0 şi -1,0 (%), calculate
pe 12 luni (SPI 12L), pentru frecvenţa perioadelor normale, în România

2.2.2.5. Repartiţia geografică a clasei SPI cuprinse între -1,0 şi -1,5 (moderat
uscate) în România
Deoarece valorile ridicate ale SPI din regiunile aride prezintă o importanţă
deosebită, accentul va cădea în continuare pe prezentarea acestora. Următoarea clasă
SPI (-1,0 până la - 1,5%) caracterizează regimul pluviometric moderat uscat. Predomină
valorile SPI 3L centrate pe 9%, cu diferenţe mici de la o regiune la alta, fig. 2.26. Se
observă valori minime în jumătatea sud – vestică a teritoriului ţării, Banat, sud – vestul
Olteniei, dar şi în Cîmpia Română, în timp ce valorile maxime ale acestei clase (10 –
11%) sunt răspândite în partea estică a ţării, nord – vestul Dobrogei. SPI 6L prezintă
valorile minime (7 – 9%), de asemenea în partea vestică a teritoriului României, iar
valorile maxime (10 – 11%) în Câmpia Română, Bărăgan, vestul Dobrogei, partea nord
– estică a Moldovei, dar şi în regiunile montane din Carpaţii Orientali, fig. 2.27. Totuşi,
secetele din regiunile montane, în general umede, nu au efectul la fel de sever ca
secetele din regiunile aride: Podişul Moldovei, Bărăgan, Dobrogea. Valorile minime (7
– 8%) ale SPI 9L sunt răspândite aproximativ în aceleaşi areale din partea de vest a ţării,
iar valorile maxime (10 – 11%) au răspândire mai mult locală, în partea de nord – est a
Moldovei, sud – estul Bărăganului şi pe alocuri chiar în regiunile montane, fig. 2.28. În
ceea ce priveşte SPI 12L, nu s-a constatat nici o legitate de repartiţie teritorială a acestui
indice, valorile sale încadrându-se frecvent în intervalul 8 – 10%, fig. 2.29.

55
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.26. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,0 şi -1,5 (%), calculate pe 3 luni
(SPI 3L), pentru frecvenţa perioadelor moderatDarabani
uscate, în România
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.27. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,0 şi -1,5 (%), calculate pe 6 luni
(SPI 6L), pentru frecvenţa perioadelor moderat uscate, în România

56
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.28. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,0 şi -1,5 (%), calculate pe 9 luni
(SPI 9L), pentru frecvenţa perioadelor moderatDarabani
uscate, în România
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.29. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,0 şi -1,5 (%), calculate pe 12 luni
(SPI 12L), pentru frecvenţa perioadelor moderat uscate, în România

57
2.2.2.6. Repartiţia geografică a clasei SPI cuprinse între -1,5 şi -2,0 (perioade
foarte uscate) în România
SPI 3L prezintă valori minime de 3 – 4% tot în partea de vest şi cea centrală a
ţării, dar secete cu frecvenţe mai ridicate (5 – 6%) se produc îndeosebi cu caracter local,
în Bărăgan, partea sud – estică şi cea nord – estică a Moldovei, dar şi în unele areale
montane, fig. 2.30. Secetele din regiunile locuite sunt cel mai mult mediatizate, în timp
ce secetele din regiunile de munte sunt conştientizate de un personal redus, mai ales de
silvici, de pastori şi de turişti. Valorile SPI 6L sunt relativ omogene, de 4 – 5% în partea
vestică a teritoriului ţării. În rest, secete cu frecvenţă de 5 – 6% se produc în regiuni
diferite, deluroase şi montane în sau în vecinătatea regiunii Carpaţilor şi Subcarpaţilor
de Curbură, precum şi în partea de nord – vest a ţării, fig. 2.31. SPI 9L este reprezentat
grafic prin valori predominante de 4 – 5%, dar şi de valori mai ridicate (7 – 8%), cu
caracter local în regiunea de curbură a Carpaţilor, dar şi în Carpaţii Orientali, fig. 2.32.
La nivel anual de analiză a secetelor, SPI 12L se caracterizează, de asemenea, prin
valori omogene relativ reduse (4%) în partea de vest a ţării, dar şi prin valori relativ
ridicate (6 – 8%) în partea de nord – est a Moldovei pe areale relativ largi, ca şi în
regiunea de curbură a Carpaţilor, local în alte areale montane, dar şi de câmpie în sudul
ţării, fig. 2.33. Deşi secetele se produc în România atât în regiuni aride, de câmpie, cât şi
în regiuni nearide, montane, efectele acestora sunt diferite, fiind mult mai severe în
zonele locuite, de câmpie, deal sau podiş, unde pot provoca foamete, cum au fost, de ex.
secetele din perioadele 1907 şi 1946 (Berbecel, 1984), sau cele din anii 2000 - 2002.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita CorugeaGura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.30. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,5 şi -2,0 (%), calculate pe 3 luni
(SPI 3L), pentru frecvenţa perioadelor foarte uscate, în România

58
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.31. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,5 şi -2,0 (%), calculate pe 6 luni
(SPI 6L), pentru frecvenţa perioadelor foarte uscate, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.32. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,5 şi -2,0 (%), calculate pe 9 luni
(SPI 9L), pentru frecvenţa perioadelor foarte uscate, în România

59
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 2.33. Repartiţia teritorială a valorilor SPI între -1,5 şi -2,0 (%), calculate pe 12 luni
(SPI 12L), pentru frecvenţa perioadelor foarte uscate, în România

2.2.2.7. Repartiţia geografică a clasei SPI < - 2,0 (extrem de uscate) în România
La nivelul ţării noastre, perioadele extrem de uscate (SPI < - 2,0) se produc cu
frecvenţe reduse. Astfel, în ceea ce priveşte SPI 3L se observă că pe teritoriul României
predomină valorile de 1,5 – 2,5%, fig. 2.34, iar valorile mai ridicate (> 3%) ale SPI 6L
sunt localizate în partea nordică şi estică a Moldovei, Banat, nordul Olteniei şi al
Câmpiei Române, fig. 2.35. Şi SPI 9L prezintă omogenitate spaţială relativ ridicată în
partea de vest şi cea de sud a ţării, cu valori minime, iar local se înregistrează valori mai
mari (cca. 3%) în partea de nord şi cea de est a Moldovei, în partea sudică a Câmpiei
Române, iar în Oltenia chiar pe suprafeţe considerabile, fig. 2.36. Analizat la scara
anuală, SPI 12L prezintă, de asemenea, valori reduse (1%) în partea occidentală a ţării,
dar şi valori mai ridicate (cca. 3%) în partea de sud a Olteniei, în sud – estul Moldovei,
local în Carpaţii Orientali, Podişul Transilvaniei, Munţii Făgăraş, fig. 2.37.
Ca şi în cazul clasei simetrice SPI > 2,0, clasa SPI < -2,0 prezintă trei
componente, subclase, a căror descriere este dată mai departe.
Subclasa SPI (%) cuprinsă între (-2) şi (-2,5), reprezintă componenta moderată
din clasa perioadelor extrem de uscate. Valorile predominante ale SPI 3L se găsesc în
jurul mediei de 1,0 – 1,5%, la care se adaugă valori mai mari (2%) în partea nordică a
Moldovei şi local în partea sudică a Banatului, Olteniei, Bărăganului, în Câmpia
Română, fig. 2.38. SPI 6L prezintă valori medii de 1,0 – 1,5%, dar şi valori ceva mai
mari (2 – 3%) în Banat, Oltenia, nordul, estul şi sudul Moldovei, local în nordul
Munteniei, fig. 2.39.

60
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.34. Repartiţia teritorială a valorilor SPI < -2 (%), calculate pe 3 luni (SPI 3L),
pentru frecvenţa perioadelor extrem de uscate, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.35. Repartiţia teritorială a valorilor SPI < -2 (%), calculate pe 6 luni (SPI 6L),
pentru frecvenţa perioadelor extrem de uscate, în România

61
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.36. Repartiţia teritorială a valorilor SPI < -2 (%), calculate pe 9 luni (SPI 9L),
pentru frecvenţa perioadelor extrem de uscate, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.37. Repartiţia teritorială a valorilor SPI < -2 (%), calculate pe 12 luni (SPI 12L),
pentru frecvenţa perioadelor extrem de uscate, în România

62
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.38. Repartiţia teritorială a SPI 3L între (-2) şi (-2,5), (%), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem uscate, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.39. Repartiţia teritorială a SPI 6L între (-2) şi (-2,5), (%), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem de uscate, în România

63
Valorile remarcabile (2 – 3%) ale SPI 9L şi SPI 12L se întâlnesc respectiv în
Oltenia, sudul Munteniei, nordul şi sudul Moldovei, dar local şi în areale muntoase
(Munţii Făgăraş), fig. 2.40 şi fig. 2.41. În schimb, astfel de valori nu se găsesc în regiuni
aride ca Dobrogea şi Bărăganul.
Subclasa < -2,5 prezintă valori care sunt foarte puţin diferenţiate teritorial, în
jurul cifrei de 1,0 – 1,2%, pentru cele patru categorii de SPI analizate aici: SPI 3L, SPI
6L, SPI 9L şi SPI 12L, fig. 2.42, 2.43, 2.44 şi 2.45.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 2.40. Repartiţia teritorială a SPI 9L între (-2) şi (-2,5), (%), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem de uscate, în România

În concluzia acestei secţiuni se poate spune că valorile SPI sunt distribuite


împrăştiat pe teritoriul ţării, izoliniile acestora traversează în aceeaşi măsură regiunile
montane umede ca şi pe cele de câmpie, mai aride, esenţial fiind ordinul de mărime al
acestor valori în cadrul claselor de caracterizare a secetelor prin SPI. Aşadar, ca regulă
generală, diferenţele dintre clasele SPI sunt mult superioare comparativ cu diferenţele
dintre principalele regiuni geografice. Totuşi, regiunile vestice ale ţării noastre par să
prezinte valori SPI mai omogene, cu mai puţine izolinii, datorită probabil caracterului
slab oceanic, îndeosebi pentru clasele SPI care reprezintă extremele, comparativ cu
regiunile sudice, estice şi sud-estice, cu diferenţieri teritoriale mai mari. Secetele par să
aibă adesea caracter local.

64
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Turda Bacau
Chisineu-Cris Stei Tg. Mures
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Titu
Stolnici Slobozia
Filiasi Fundulea
Vinju Mare Slatina Popesti Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Oltenita
CalafatBailesti Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.41. Repartiţia teritorială a SPI 12L între (-2) şi (-2,5), (%), reprezentând
componenta moderată din clasa perioadelor extrem de uscate, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita CorugeaGura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Craiova Videle
Plenita Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.42. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 3L<-2,5 (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de uscate, în România

65
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.43. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 6L <-2,5, (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de uscate,
Darabani
în România
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.44. Repartiţia teritorială a valorilor SPI 9L <(-2,5), (%), reprezentând
componenta extremă din clasa perioadelor extrem de uscate, în România

66
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Jimbolia
Timisoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 2.45. Repartiţia teritorială pentru SPI 12L < (-2,5), (%), reprezentând componenta
extremă din clasa perioadelor extrem de uscate, în România

Ceea ce pare interesant din punct de vedere climatologic este faptul că regiunile
aride nu coincid neapărat cu cele secetoase şi nu are loc etajarea altitudinală, specifică
caracterizării geografice a României, această situaţie datorându-se modului specific de
calcul al SPI, ca abatere a precipitaţiilor de la media lunară multianuală, în orice loc.
Aşadar, aceeaşi valoare a SPI are, în general, semnificaţie diferită în funcţie de gradul
de ariditate al unei regiuni. Deoarece SPI caracterizează perioadele secetoase faţă de
media multianuală, ca abatere a valorii precipitaţiilor lunare faţă de media aritmetică a
acestora, şi a căror intensitate este dată de valoarea clasei SPI, indiferent de gradul de
ariditate al regiunii respective (aceasta va fi tratat într-un capitol următor), o idee
desprinsă din hărţile cu SPI din România este că atunci când un SPI ce caracterizează un
climat uscat, secetos, de ex. clasa SPI < - 2, se suprapune peste o regiune cu ariditate
pronunţată exprimată prin indicii de ariditate De Martonne, Thornthwaite, prin deficitul
climatic de apă (DEF), sau prin alt indicator, atunci rezultă probleme deosebit de
serioase privind resursele de apă ale regiunii, cum este cazul în Dobrogea, Bărăgan,
partea de sud a Câmpiei Române, partea de sud – est şi de est a Podişului Moldovei, sau
partea occidentală a Câmpiei de Vest şi a Podişului Transilvaniei, mai ales dacă se
foloseşte modul de agricultură neirigată, sau pentru orice domeniu de activitate care
implică utilizarea resurselor de apă. De asemenea, în aceste regiuni aride se pot
înregistra şi perioade foarte ploioase, cu precipitaţii care au adesea caracter torenţial,
când se pot produce inundaţii.

67
Prin urmare, există o diferenţă clară de conţinut între secetă şi ariditate, deşi
uneori acestea se confundă la nivelul exprimării comune. Ariditatea este o trăsătură
permanentă a unei regiuni caracterizată prin precipitaţii medii reduse, în timp ce seceta
este o trăsătură temporară a oricărei regiuni (Wilhite, 2000). Această idee trebuie
completată cu precizarea, că precipitaţiile reduse ale unei regiuni aride sunt asociate cu
evapotranspiraţie intensă (Păltineanu ş.a., 2007) în caz contrar putând rezulta un
caracter de acumulare de precipitaţii, ca în ţinuturile polare cu acumulare de zăpadă.
Aşadar, o regiune aridă nu este neapărat secetoasă, iar în particular unele stepe,
semideşerturi sau chiar deşerturi pot să nu fie secetoase, precipitaţiile putând fi foarte
rare, ceea ce exprimă o ariditate extremă, dar acestea putând avea o repartiţie temporală
relativ regulată, care să permită dezvoltarea unei vegetaţii specifice, uneori efemere,
ceea ce reprezintă o situaţie normală pentru respectiva regiune aridă, în care se poate
eventual practica o agricultură neirigată sau irigată, dacă condiţiile naturale permit
aceasta.
Dimpotrivă, când un SPI ce caracterizează un climat umed sau foarte umed faţă
de media multianuală, de ex. clasa SPI > 2, se suprapune peste regiuni nearide (cu un
climat general având precipitaţii abundente), cum este, de exemplu, cazul Munţilor
Carpaţi, atunci problema care se pune priveşte valorile importante ale scurgerilor de
apă, putând rezulta inundaţii puternice în regiune sau în avalul acesteia. De asemenea,
se pot înregistra secete şi în aceste regiuni montane, cu efecte economice negative, dar
mai puţin grave decât în regiunile aride.

68
CAPITOLUL 3. EVAPOTRANSPIRAŢIA DE REFERINŢĂ PENMAN-
MONTEITH ÎN ROMÂNIA
3.1. Consideraţii generale
Evapotranspiraţia de referinţă (ETo), cunoscută în trecut sub denumirea de
evapotranspiraţie potenţială, este un indicator important utilizat în studii climatologice
şi hidrologice ce caracterizează bilanţul apei în sol şi cerinţele de apă ale culturilor
agricole. De asemenea, ETo aduce informaţii geografice privind tipul de peisaj şi tipul
sau clasa de sol. Studii privind ETo pe scară largă sunt relativ puţine în România (de ex.
Donciu, Clima R.S.R., 1966, Donciu şi Gogorici, 1973) şi prezintă metoda
Thornthwaite de calcul a ETo (Thornthwaite, 1948) care a avut în ţara noastră o largă
răspândire, dar care are astăzi mai mult o importanţă locală. Până recent, nu a existat o
metodă standard care să caracterizeze acest indicator. Astfel, metoda Penman-Monteith
a câştigat recunoaştere generală şi a înlocuit alte metode empirice de determinare a ETo
(Jensen ş.a., 1990; Allen ş.a, 1998; Păltineanu ş.a., 2000a; 2000b). În acest sens, în
ultima perioadă s-a constatat că cea mai precisă şi mai apropiată de determinările
directe, în lizimetre, privind evapotranspiraţia de referinţă (ETo) este metoda Penman-
Monteith (ETo-PM), bazată pe parametri fizici. Aceasta foloseşte cei mai mulţi factori
care influenţează evapotranspiraţia de referinţă, fiind considerată metoda standard
(Jensen ş.a., 1990; Hargreaves, 1989; 1994; Hargreaves ş.a., 1985; Hattfield şi Allen,
1996; Allen, 1986; Allen ş.a., 1989; 1997; 1998; Păltineanu ş.a., 1999).
Ecuaţia combinată, de calcul a ETo-PM (Monteith, 1965) este:

ETo (mm/zi)=[0,408 (Rn-G)+900 U2(es-ea)/(Tm +273)]/[+(1+0,34U2)] (3.1)

unde Rn este radiaţia netă la suprafaţa vegetaţiei (MJ/m2/zi), calculabilă cu ajutorul


duratei de strălucire a soarelui; G este fluxul caloric al solului (MJ/m2/zi);  este panta
curbei presiunii vaporilor de apă din atmosferă (kPa/°C);  este constanta psihrometrică
(kPa/°C), U2 (m/s) este viteza vântului la înălţimea de 2 m, es= presiunea vaporilor
saturaţi (kPa), ea = presiunea reală a vaporilor (kPa), es-ea = deficitul de presiune al
vaporilor (kPa), Tm (C) este temperatura medie a aerului. Pentru calculul mărimilor
derivate s-au utilizat formulele clasice descrise în Doorenbos şi Pruitt (1977), Jensen
ş.a. (1990) şi Allen ş.a. (1998).
În acest capitol este redată repartiţia geografică a valorilor lunare ale
evapotranspiraţiei de referinţă Penman-Monteith (ETo-PM) în România în perioada
aprilie-octombrie, precum şi suma anuală a acestui indicator.
Nu toate staţiile meteorologice au avut înregistrate întreg setul de date climatice
utilizabile în calculul ETo–PM. Totuşi, au fost calculate corelaţii foarte semnificative
între evapotranspiraţia de referinţă calculată prin metoda Thornthwaite (ETo–TH) numai
cu date de temperatură, pentru orice staţie meteorologică, şi ETo–PM, respectiv între
Tm şi ETo–PM (Păltineanu ş.a., 2006b). Aceste două corelaţii prezintă valori ale
coeficienţilor de determinaţie (R2) foarte ridicate, conform următoarelor relaţii (fig.
3.1):

PM-ETo = 0,8697 * TH-ETo + 0,4363 (R2 = 0,96***) (3.2)


PM-ETo = 0,0048 * Tm2 + 0,0678 * Tm + 0,4888 (R2 = 0,93***) (3.3)

Deoarece valorile Tm au fost înregistrate în toate staţiile meteorologice din


România (Clima R.S.R., 1966; Anuare meteorologice), aceasta a făcut posibilă

69
calcularea ETo–PM ca valori medii lunare şi anuale pentru o lungă perioadă de timp,
depinzând de situaţia staţiei meteorologice, de la primele înregistrări din secolul al XIX-
lea până astăzi. Corelaţia dintre ETo-TH şi ETo-PM a fost utilizată în această lucrare
pentru staţiile fără date complete, iar în situaţiile în care temperatura medie lunară a fost
negativă şi nu s-a putut calcula ETo-TH, s-a folosit corelaţia dintre Tm şi ETo-PM.
Datele de ETo-PM au fost apoi interpolate prin metoda kriging între locaţiile staţiilor
meteorologice respective. Astfel, izoliniile ETo–PM rezultate au acoperit întregul
teritoriu al ţării noastre.

ETo (Tm), n = 11000 perechi de date


6 2
y = 0,0048x + 0,0678x + 0,4888
a 5 2
R = 0,9282***
)
ETo-PM (mm/zi)

-1
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28

Tm (grade C)

ETo PM (TH) (n=peste 11000 de date)


b
6,0
)
5,5
y = 0,8697x + 0,4363
5,0 2
4,5
R = 0,9562***
ETo-PM (mm/zi)

4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0
ETo-TH (mm/zi)

Fig. 3.1. Corelaţia dintre ETo-PM şi Tm (a), respectiv dintre ETo-PM şi ETo-TH (b);
(după Păltineanu ş.a., 2006b)

3.2. Repartiţia teritorială a evapotranspiraţiei de referinţă Penman-


Monteith în România

70
Pentru luna aprilie, în regiunile de câmpie din partea vestică a României, în
partea de est a Podişului Moldovei şi în Podişul Transilvaniei, ETo-PM este cuprinsă
între 1,75 şi 2,0 mm zi-1, iar în partea de sud predomină aceleaşi valori, cu menţiunea că
spre frontiera ţării în sud-vest, sud şi sud-est ETo-PM depăşeşte valoarea de 2 mm zi-1,
fig. 2.2. În regiunile colinare şi muntoase joase ETo-PM se înscrie în intervalul 1,0-1,75
mm zi-1, iar în regiunile muntoase înalte valorile ETo-PM oscilează între 0,5 – 1,0 mm
zi-1.
În luna mai, izolinia ETo-PM de 3 mm zi-1 desparte regiunile de câmpie din
partea de sud şi vest, precum şi partea estică a Podişului Moldovei de regiunile colinare
mai înalte. Podişul Transilvaniei este încadrat, în general, de izoliniile de 2,75 şi 3,0 mm
zi-1, fig. 3.3. În Câmpia Română şi în partea centrală şi sudică a Dobrogei se ating în
mai şi valori >3,25 mm zi-1. Regiunile colinare înalte şi regiunile muntoase se
încadrează între izoliniile ETo-PM de 2,0-2,75 mm zi-1, cu valori mai mici de 2 mm zi-1
pe culmile înalte ale munţilor Carpaţi.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita CorugeaGura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 3.2. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna aprilie în România

Iunie este luna de vară în care durata zilnică de strălucire a soarelui este maximă.
Totuşi, ETo-PM nu atinge valoarea maximă în timp, datorită gradului ridicat de
nebulozitate. Repartiţia geografică a ETo-PM pentru luna iunie este redată în fig. 3.4.
Valori mai mici de 3 mm zi-1 se întâlnesc numai în regiunile montane înalte unde
precipitaţiile sunt bogate. Izoliniile de 3,5 mm zi-1 înconjoară munţii şi dealurile înalte,
arătând astfel conturul lor aproximativ. O altă izolinie ETo-PM care arată limitele
regiunilor în care agricultura joacă un rol important este şi cea de 3,8 mm zi-1, în timp ce
izolinia de 4 mm zi-1 separă Câmpia Română în două părţi de la nord la sud şi
mărgineşte regiunile cu altitudine mai coborâtă din Moldova, spre nord. Cum se vede

71
din fig. 3.4, câmpiile şi arealele cu pantă redusă din ţara noastră prezintă izolinii ETo-
PM rare şi, în consecinţă, caracterizează areale largi cu valori similare privind ETo-PM.
Aceste valori ridicate arată un efect favorabil al climatului atât pentru vegetaţia
spontană cât şi pentru culturile agricole din aceste regiuni.

Fig. 3.3. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna mai în România

Fig. 3.5 prezintă repartiţia teritorială a izoliniilor ETo-PM in luna iulie. Valorile
ETo-PM mai mici de 3,25 mm zi-1 apar numai pe vârfurile munţilor Carpaţi, iar izolinia
de 4 mm zi-1 separă, în general, câmpiile joase de regiunile înalte. Izolinia de 4,25 mm
zi-1 înconjoară regiunile înalte înspre vest, sud şi est, în timp ce izolinia de 4,5 mm zi-1
se desfăşoară numai înspre regiunile sudice, care sunt deosebit de aride. În consecinţă,
iulie este luna cu valorile maxime ale ETo-PM în timp, când vegetaţia spontană şi
culturile agricole prezintă consumul maxim de apă din sol, şi când au nevoie de irigaţie
pentru suplimentarea apei din precipitaţii, îndeosebi în regiunile cu ETo-PM mai mari de
4,25 mm zi-1. Pentru comparaţie, ETo-PM în regiuni mai calde, de tip mediteranean
(California), atinge o medie de cca 6-6,5 mm/zi în perioada de vară (O’Connell &
Snyder, 2004).
Răspândirea geografică a ETo-PM în luna august este evidenţiată în fig. 3.6.
Similar lunii iunie, repartiţia teritorială a ETo-PM arată regiuni care cuprind valori mai
mici de 3 mm zi-1 numai în arealele montane înalte. Izoliniile de 3,5 mm zi-1 limitează,
arealele joase de cele înalte. Câmpia Tisei, partea nordică a Câmpiei Române şi Podişul
Moldovei au, în general, valori ETo-PM cuprinse între 3,5 şi 4 mm zi-1. Din nou, cele
mai ridicate valori ale ETo-PM, de peste 4 mm zi-1, se găsesc în partea extrem sudică a
ţării noastre, în Bărăgan şi Dobrogea. Ca şi luna iulie, august este, în general, o altă lună
secetoasă, când culturile agricole necesită irigaţie care să suplimenteze apa provenită
din precipitaţii, în special în regiunile cu valori ETo-PM mai mari de 3,75 mm zi-1.

72
În luna septembrie izoliniile ETo-PM de 2,5 mm zi-1 separă regiunile colinare şi
muntoase de regiunile de câmpie sau podiş cu altitudini joase, fig. 3.7. În Câmpia de
Vest şi în Câmpia Română valorile ETo-PM sunt cuprinse între 2,5-2,75 mm zi-1.
În luna octombrie în regiunile de interes agricol major, situate în Câmpia de
Vest, Câmpia Română, Dobrogea, Podişul Moldovei şi Podişul Transilvaniei ETo-PM
variază, în general, în jurul valorilor de 1,5 – 1,75 mm zi-1, în timp ce în regiunile
muntoase înalte ETo-PM scade sub 1 mm zi-1, fig. 3.8. Variaţia teritorială a ETo-PM este
redusă în această lună.
Valorile anuale ale ETo-PM sunt vizualizate în fig. 3.9, iar pentru comparaţia cu
valorile ETo-TH, aceasta din urmă este redată în fig. 3.10. Cele mai mici valori, sub 500
mm, sunt localizate pe vârfurile înalte ale Munţilor Carpaţi. Izoliniile de 700 mm
reprezintă limitele inferioare ale regiunilor colinare înalte, respective limitele cele mai
înalte ale câmpiilor şi podişurilor joase. Anual, valori ETo-PM mai mici de 750 mm se
întâlnesc, în general, în Podişul Moldovei şi în partea nordică a Câmpiei Române, în
timp ce valori mai mici de 775 mm există, respectiv, în Câmpia de Vest. Partea sudică a
Câmpiei Române prezintă, din nou, valori maxime, de cca 800 mm anual.
Valorile anuale ale ETo-TH (fig. 3.10.) arată o intensitate mai redusă a acestui
fenomen la nivelul ţării, datorită utilizării numai a temperaturii în calculul său, şi au fost
prezentate numai cu caracter orientativ.
Din cele prezentate rezultă o zonalitate latitudinală şi o etajare altitudinală pentru
mărimea ETo-PM, deoarece şi elementele climatice pe care aceasta se bazează prezintă
o structură spaţială similară. Regiunile cu valori anuale ale ETo-PM mai mari de 700
mm şi precipitaţii inferioare acestei valori au nevoie de irigaţie în timpul verii. O
situaţie specială prezintă regiunile cu ETo-PM mai mare de 775 mm.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 3.4. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna iunie în România

73
Printre acestea se numără Dobrogea şi Bărăganul, care sunt cele mai aride
regiuni ale ţării şi sunt considerate priorităţi în aplicarea irigaţiei, care nu este numai un
important factor economic ci şi un factor de modificare a peisajului.

Fig. 3.5. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna iulie în România

Fig. 3.6. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna august în România

74
Fig. 3.7. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna septembrie în România

Fig. 3.8. Repartiţia teritorială a ETo-PM (mm/zi) în luna octombrie în România

75
Fig. 3.9. Repartiţia teritorială a sumei anuale a ETo-PM (mm) în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei
48 Radauti
Dorohoi
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer
Campulung Rauseni
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Tg. Neamt Podu Iloaiei
Zalau Dej Calimani Iasi
Bistrita
Oradea
47 Huedin
Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta
Holod Cluj-Napoca
Joseni
VasluiHusi
Turda Bacau
Chisineu-Cris Stei Tg. Mures
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Dumbraveni Barlad
Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia
Sebes Agnita Hoghiz
46 Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv.
Tulnici
Tecuci
Jimbolia Sibiu
Timisoara Hunedoara Odobesti
Lugoj Brasov Focsani
Paltinis
Piclisa Balea Lac Penteleu
Predeal Maicanesti Galati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel Campina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Buzau
Ramnicu Vilcea Faurei Horia
Oravita Tg. Jiu Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste Ploiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea Gura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Titu
Stolnici
Filiasi Slobozia
Popesti Fundulea
Vinju Mare Slatina Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Oltenita
CalafatBailesti Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 3.10. Repartiţia teritorială a sumei anuale a ETo – TH (mm) în România

76
CAPITOLUL 4. ARIDITATEA
Resursele de apă şi calitatea acesteia sunt în continuă scădere, iar aceste aspecte
constituie un factor limitativ sever, atât pentru ţara noastră cât şi pe plan internţional,
îndeosebi odată cu creşterea aridităţii datorate încălzirii globale, prognozată de unele
scenarii şi modele climatologice. Aceste scenarii estimează că secetele vor persista în
regiunile cu climat critic din Europa, îndeosebi în cele sudice, ca şi în America de Nord,
iar aceste regiuni vor suferi de uscăciune pronunţată, arşiţă, lipsă de apă şi producţii
agricole reduse (Schwartz and Randall, 2003). Alte scenarii evaluează impactul
modificărilor climatice globale în România, arătând că ariditatea se va accentua în
perioada de vegetaţie a culturilor în regiunile sudice ale României (Marica and Busuioc,
2004).
Cunoşterea aridităţii este necesară şi pentru explicarea caracteristicilor peisajului
geografic şi pentru utilizarea raţională a resurselor de apă în multe regiuni ale ţării.
Definirea şi caracterizarea aridităţii ca intensitate s-a făcut prin mai multe
metode, începând cu factorul de ploaie a lui Lang (1920), continuând cu indicele de
ariditate De Martonne (1926), indicele de ariditate Thornthwaite (1948), deficitul de
umiditate şi încheind cu indicele de ariditate UNESCO 1979, redate în detaliu mai
departe. Indicele de ariditate De Martonne (1926) a fost relativ recent modificat de
Murai şi Hunda (1991) pentru a corespunde clasificării vegetaţiei pe glob, dar utilizarea
acestuia în literatura internaţională nu s-a impus până acum.
Clasificarea climatică a lui Kőppen (1936), climatolog german de origine rusă
(1846-1940), distinge printre altele tipul principal de climat uscat, de rang 1, notat cu
litera mare B. Gradul de uscăciune a climei este criteriul de divizare a climatului uscat,
notat prin litere mari: S pentru stepă (Steppe) şi W pentru deşert (Wűste):
-BS, subtipul stepic, semiarid, este răspândit printre altele în partea de sud a
Africii, în interiorul Spaniei, în partea de sud-est a ţării noastre şi pe litoralul românesc
al Mării Negre, în Mexic, Iran, etc., fiind caracterizat de vegetaţie ierboasă spinoasă,
suculentă, cu talia slab dezvoltată. Acoperă cca 14% din suprafaţa Terrei (Goudie and
Wilkinson 1977, www.unu.edu/unupress/unupbooks/80858e/80858E03.htm). Primeşte
mai multe precipitaţii decât deşerturile (BW), atât din zonele de convergenţă
intertropicală a aerului, cât şi de la cicloanele formate la latitudinile mijlocii. Pentru
diferenţierea latitudinală a regiunilor semiaride se utilizează suplimentar litera h pentru
zonele subtropicale (BSh) şi litera k pentru cele de la latitudinile mijlocii (BSk).
-BW, subtipul deşertic, se întâlneşte în Patagonia, Sahara, interiorul Peninsulei
Arabice, Turcmenia, regiunea Aral şi Caspica, partea centrală a Australiei, etc., pe
alocuri cu vegetaţie ierboasă, discontinuă, xerofită şi foarte săracă în arealele relativ mai
umede, oazele datorate prezenţei aproape de suprafaţă a pânzei freatice fiind o excepţie
intrazonală a acestui subtip de climă.
Deşerturile tropicale şi subtropicale se găsesc lângă în vecinătatea celor două
tropice, în general sunt localizate în partea vestică a continentelor şi acoperă cca 12%
din suprafaţa Pământului (Goudie and Wilkinson 1977). În acest climat umiditatea
atmosferică relativă prezintă valori reduse (10 – 30%), cerul este frecvent acoperit de
nori, iar precipitaţiile sunt rare şi puţine, temperaturile medii lunare şi anuale având
valori mari, frecvent între 29 şi 35°C, cu amplitudini diurne apreciabile şi viteze mari
ale vântului. Maximele termice pe Pământ se înregistrează în aceste zone în anotimpul
de vară, în timp ce iarna acestea variază între 15 şi 25°C. Climatul deşertic este
influenţat de marea stabilitate a aerului şi de mişcarea sa predominant descendentă, din
această zonă.

77
Pentru diferenţierea latitudinală a regiunilor aride se utilizează suplimentar litera
h pentru deşerturile şi semideşerturile din zonele subtropicale (BWh) şi k pentru cele de
la latitudinile mijlocii (BWk).
Deşerturile de la latitudinile mijlocii sunt dominate de aerul extrem continental,
tropical în timpul verii şi de aerul continental polar, iarna. Elementele climatice sunt
asemănătoare vara cu cele de la latitudinile subtropicale, temperaturile fiind în unele
cazuri mai reduse faţă de acestea (excepţie Deşertul Valea Morţii, California, SUA). În
schimb, temperaturile din anotimpul de iarnă sunt coborâte. Continentalismul extrem al
acestor climate se datorează marii depărtări faţă de suprafeţele oceanice şi în unele
cazuri altitudinii ridicate, care poate genera aşa-numitul efect al umbririi precipitaţiilor
(rain-shadow effect). Aceste deşerturi au o amplitudine termică diurnă şi anuală
superioară deşerturilor subtropicale.
După unii autori, regiunile aride se deosebesc după cantitatea de precipitaţii
primite, în deşerturi acestea cifrându-se la mai puţin de 250 mm, în timp ce regiunile
semiaride, stepele şi savanele, primesc aproximativ între 250 şi 500 mm.
Regiunile cele mai aride din România, care sunt semiaride la scara globală, se
încadrează în subtipul BSk al clasificării climatice Kőppen. Acestea sunt în general
stepele din partea de sud, sud-est şi est a ţării. În continuare se vor prezenta indicatorii
care caracterizează ariditatea şi repartiţia geografică a acestora.

4.1. Indicele de ariditate De Martonne


Primele studii privind ariditatea în ţara noastră le-a făcut Ioan (1929), fiind
continuate ulterior de o serie de autori, printre care Cernescu (1961), Berbecel ş.a.
(1984), etc.
Un indicator sugestiv pentru caracterizarea aridităţii este Indicele de ariditate De
Martonne (Iar-DM), descris de relaţia:

Iar-DM = P/(Tm+10) (4.1)

unde P = suma precipitaţiilor anuale, iar Tm = temperatura medie anuală, la numitor


intervenind suplimentar valoarea de 10˚C, pentru a produce rezultate pozitive şi în
cadrul regiunilor cu medii termice anuale negative, cum sunt regiunile montane alpine,
sau deşerturile de la latitudini medii. Acest indicator a fost introdus de DE MARTONNE
(1926) pentru caracterizarea condiţiilor climatice, utilizat ulterior şi în caracterizarea
regimului hidric al solurilor, inclusiv în ţara noastră (Cernescu, 1961). În general, valori
reduse ale Iar-DM arată condiţii secetoase, în timp ce valori ridicate arată condiţii umede.
În tabelul 4.1. se observă clasificarea climatică după DE MARTONNE (1926) conform
indicatorului Iar-DM.

Tabelul 4.1. Clasificarea climatică după DE MARTONNE (1926 )

Tipul de climă Iar-DM


Foarte uscat = deşert (arid) 0-5
Uscat = stepă, semiarid (semideşert) 5-15 (5-12)
Semiarid (dry sub-humid) 15-20
Subumed (moist sub-humid) 20-30
Umed (wet) 30-60
Foarte umed (humid) peste 60

78
Iar De Martonne – valori anuale
Repartiţia spaţială a indicelui de ariditate De Martonne (Iar-DM) anual arată că
ţara noastră prezintă o variabilitate ridicată. În regiunile cele mai aride din România,
anume în partea răsăriteană a Dobrogei, Iar-DM se situează sub valoarea de 20, existând
areale restrânse cu valori şi mai reduse (15 – 20), fig. 4.1.1. Dar cea mai mare parte a
Câmpiei Române, din sudul şi centrul acesteia, partea estică a Podişului Moldovei, cea
mai mare parte a Câmpiei de Vest, precum şi partea de vest a Podişului Transilvaniei
sunt caracterizate de valori ale Iar-DM cuprinse între 20 şi 30, arealele mai secetoase cu
Iar-DM cuprins între 20 şi 25 fiind Bărăganul, partea sud-estică a Moldovei, respectiv
extremitatea sudică a Câmpiei Române. Conform clasificării prezentate de Cernescu
(1961), valorile Iar-DM de 26-35, care se găsesc în partea mai înaltă a acestor teritorii,
indică un echilibru relativ între precipitaţiile anuale şi evapotranspiraţia potenţială
(denumită ulterior evapotranspiraţie de referinţă Penman-Monteith, Jensen et al., 1990)
anuală, ceea ce nu se confirmă în acest studiu, deoarece termenul de evapotranspiraţie
potenţială nu era atunci bine precizat, utilizându-se îndeosebi metoda bazată numai pe
temperatură, metoda Thornthwaite. De fapt, traseul izoliniei Iar-DM de 30 corespunde
într-o bună măsură cu cel al izoliniei deficitului de apă climatic (DEF) anual de (–100
mm), (fig. 4.3.1).
Darabani
Avram eni
Sighetul Marm atiei D orohoi
48 Radauti
Satu M are Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer R auseni
C am pulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei C otnari
Zalau Tg. Neam t Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calim ani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
R om an
Salonta Huedin
H olod Cluj-Napoca
Joseni VasluiH usi
Turda Bacau
C hisineu-C ris Stei Tg. M ures
Ineu
Cam peni M iercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dum braveni Barlad
Sinicolau Mare A lba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
D eva FagarasSf.Gheorghe C v. Tecuci
Jimbolia
Tim isoara Sibiu Odobesti
Hunedoara
Lugoj Brasov Focsani
Paltinis Balea Lac Penteleu
Piclisa
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita C untu Campulung-M uscelC am pina Braila
PolovragiC urtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ram nicu Vilcea Buzau
O ravita Faurei Horia
Tg. Jiu Viziru
TargovistePloiesti Sf.Gheorghe
45 Bozovici
Baile H erculane Pitesti
M oldova Veche Dragasani Urziceni Grivita C orugeaG ura Portitei
Titu Hirsova
D r.Tr. Severin Stolnici
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti D algaMarculesti
C ernavoda
Videle
Plenita C raiova C alarasi C onstanta
C aracal R osiori Adam clisi
Oltenita
Calafat Bailesti Alexandria
44 Giurgiu M angalia
Tr. M agurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.1.1. Repartiţia teritorială a indicelui anual de ariditate De Martonne (Iar-DM,
mm/˚C) în România

Aceste regiuni cu ariditate pronunţată au un profil agricol specific, de regiuni


predominant cerealiere, fiind în general asociate şi cu dezvoltarea culturii viţei de vie şi

79
a unor pomi fructiferi termofili, precum caisul şi piersicul. Agricultura de mare
randament nu poate fi efectuată aici, în prezent, fără aplicarea irigaţiei.
Izoliniile de 40 şi 50 ale Iar-DM străbat regiunile deluroase mijlocii şi înalte,
îndeosebi de platformă dar şi/sau subcarpatice. În general, traseul izoliniei de 40
marchează aproximativ echilibrul dintre precipitaţiile anuale şi evapotranspiraţia de
referinţă, deficitul climatic de apă anual fiind practic nul în acest caz (fig. 4.3.1). De aici
înspre regiunile montane înalte valorile Iar-DM cresc accentuat, depăşind 60 şi chiar 100
în regiunile alpine, ajungând chiar până aproape de 160 pe vârfurile cele mai înalte ale
Munţilor Carpaţi.
După clasificarea mondială a lui DE MARTONNE în care sunt considerate inclusiv
deşerturile (cu valori 0 – 5, tabelul 4.1.), valorile Iar-DM din cea mai mare parte a
teritoriului utilizat pentru agricultură în ţara noastră se încadrează la clasa subumed (20
– 30), deşi percepţia comună privind aceste regiuni este că sunt uscate, respectiv umed
(30 – 60), iar numai partea estică a Dobrogei intră în clasa climei semiaride, cu valori
Iar-DM de cca. 15 – 18 pentru litoralul Mării Negre.
Fig. 4.1.2. prezintă temperatura medie anuală (°C) şi valorile anuale ale Iar-DM
pentru câteva localităţi din România, ordonate crescător după Iar-DM, respectiv în general
descrescător după temperatură. Domeniul de variaţie spaţială a Iar-DM este foarte larg, de
la cca. 15 – 18 pe litoralul Mării Negre, la aproximativ 20 – 40 în regiunile deluroase,
până la 160 în Vf. Omu.
Pentru o comparaţie mai extinsă, aceste două caracteristici sunt ilustrate şi pentru
alte regiuni situate în diferite climate, de la cel intertropical până la cel polar, fiind
specificate şi tipurile principale de climat după clasificarea lui Kőppen (1936), fig.
4.1.3.
De exemplu, pentru tipul de climat uscat (BW, după Köppen) Iar-DM calculat cu
datele de temperatură şi precipitaţii din literatură, prezintă următoarele valori anuale:
Las Vegas (SUA) Iar-DM este 3,52, tipul de climat fiind BWk, în timp ce la In Salah
(Algeria) acesta abia atinge valoarea de 0,44, iar tipul de climat este BWh (Cool Planet,
deserts, 2005, http://www.oxfam.org.uk/ coolplanet/kidsweb/index.htm), iar în alte
locaţii din străinătate s-au înregistrat următoarele valori (Pidwirny, 2005, http://www.
physicalgeography.net/ glossary.html), fig. 4.1.3:
- în climatul cald de tip A (după Köppen): Af - Andagoya, Columbia 5° N, altitudine
65 m, cu Iar-DM =186; Af - Iquitos, Peru 4° S, altitudine 104 m, cu Iar-DM =78, Aw - Calcutta,
India 22.5° N , altitudine 6 m, cu Iar-DM =43, Aw - Darwin, Australia 12.5° S , altitudine 27 m,
Iar = Iar-DM;
- în climatul uscat de tip B: BWh - Berbera, Somalia 10.5° N , altitudine 8 m, cu Iar-DM
=1; BWh - Alice Springs, Australia 23.5° S , altitudine 579 m, Iar-DM=8; BSh - Monterrey,
Mexico 26° N , altitudine 512 m, Iar-DM=18; BWk - Lovelock, Nevada, SUA 40° N , altitudine
1211 m, Iar-DM=7; BSk - Denver, Colorado, SUA 40° N, altitudine 1611 m, Iar-DM=19; BSk -
Williston, North Dakota, SUA 47.5° N, altitudine 579 m, Iar-DM=23;
- în climatul temperat cu ierni calde, de tip C: Cf - New Orleans, SUA 30° N, altitudine
1 m, Iar-DM=45; Cf - Buenos Aires, Argentina 34.5° S, altitudine 27 m, Iar-DM=39; Cf - Londra,
Anglia, 51.5° N, altitudine 5 m, Iar-DM=29; Cw - Omaha, Nebraska, SUA 41° N, altitudine 298
m, Iar-DM=33; Cs - Santiago, Chile 33.5° S, altitudine 512 m, Iar-DM=15; Cs - Los Angeles, SUA
34° N, altitudine 37 m, Iar-DM=13; Cs - Roma, Italia, 42° N, altitudine 131 m, Iar-DM=35;

80
Fig. 4.1.2. Temperatura medie anuală (°C) şi valorile anuale ale Iar-DM pentru câteva
Vf. Omu Vf. Omu
Fundata Balea Lac
Sinaia Fundata
Sinaia
Baia Mare
Baia Mare
Campulung-Muscel
Campulung-Muscel
Brasov
Brasov
Pitesti

localităţi din România


Localitatea
Pitesti
Cluj-Napoca
Cluj-Napoca

Localitatea
Timisoara

81
Timisoara
Bucuresti Baneasa
Bucuresti Baneasa
Iasi
Iasi
Braila
Braila
Mangalia
Mangalia
Constanta Constanta
Gura Portitei Gura Portitei
Sulina Sulina

0
160

140

120

100

80

60

40

20
12

10

-2

-4
Temperatura medie anuala (C) Iar - De Martonne
- în climatul boreal cu ierni reci, de tip D: Df-Winnipeg, Canada 50° N,

nu se întâlneşte în România. Nici valorile Iar-DM de tip polar nu se înregistrează în


- în climatul polar de tip E: ET - Isachsen, Canada, 79° N, altitudine 35 m, Iar-

Faţă de valorile din străinătate menţionate mai sus, valorile Iar-DM din ţara noastră

România, dar variaţia spaţială privind Iar-DM rămâne considerabilă, arătând varietatea
se înscriu ca fiind specifice climatelor de tip A, B, C şi D, deşi primul dintre acestea (A)
Fig. 4.1.3. Repartiţia teritorială a temperaturii şi a Iar-DM, valori anuale, în câteva regiuni

altitudine 240 m, Iar-DM=41; Dw-Calgary, Canada, 51° N , altitudine: 1140 m, Iar-DM=33;


Berbera, Somalia, BWh
Berbera, Somalia, BWh
Darwin, Australia, Aw
Darwin, Australia, Aw
Andagoya, Columbia, Af
Andagoya, Columbia, Af
Calcutta, India, Aw
Calcutta, India, Aw
Iquitos, Peru, Af

DM= -10; EF - Eismitte, Groenlanda, 71° N, altitudine 2953 m, Iar-DM=-6.


Iquitos, Peru, Af
In Salah, Algeria, BWh
In Salah, Algeria, BWh
Localitatea si tipul de clima Koeppen

Monterrey, Mexico, BSh


Monterrey, Mexico, BSh

Localitatea si tipul de clima Koeppen


Alice Springs, Australia, BWh
Alice Springs, Australia, BWh
New Orleans, USA, Cf
New Orleans, USA, Cf

Valorile lunare ale Iar-DM în perioada de vegetaţie


Las Vegas, SUA, BWk
Las Vegas, SUA, BWk
Los Angeles, USA, Cs
Los Angeles, USA, Cs
Buenos Aires, Argentina, Cf

din lume
Buenos Aires, Argentina, Cf
Rome, Italy, Cs

82
Rome, Italy, Cs
Santiago, Chile, Cs
Santiago, Chile, Cs
Lovelock, Nevada, BWk
Lovelock, Nevada, BWk
Omaha, Nebraska, USA, Cw
Omaha, Nebraska, USA, Cw

climatică deosebită a ţării noastre.


London, England, Cf
London, England, Cf
Denver, Colorado, BSk
Denver, Colorado, BSk
Williston, North Dakota, USA, BSk
Williston, North Dakota, USA, BSk
Calgary, Canada, Dw
Calgary, Canada, Dw
Winnipeg, Canada, Df
Winnipeg, Canada, Df
Isachsen, Canada, ET
Isachsen, Canada, ET
Eismitte, Greenland, EF
Eismitte, Greenland, EF
30

20

10

-10

-20

-30

50

0
200

150

100

-50
Temperatura (C) Iar - De Martonne
Indicii de ariditate de Martonne au fost trataţi şi ca valori lunare pentru ţara
noastră, aduşi la nivel anual cu relaţia de mai jos, unde p şi t definesc valorile lunare ale
sumei precipitaţiilor, respectiv ale mediei temperaturii:

Iar-DM lunar = 12 p/(t +10) (4.2.)

pentru a putea fi încadrate în clasele ce caracterizează ariditatea şi a putea fi comparate


între ele. Fig. 4.1.4. redă aceşti indici pentru câteva localităţi.

160
Vf. Omu

140

Vf. Omu
120 Vf. Omu
Iar De Martonne - lunar

100 Vf. Omu

Fundata Vf. Omu


80 Fundata
Fundata
Vf. Omu
Sinaia Vf. Omu
Sinaia Fundata
60
Sinaia Sinaia Fundata Fundata
Baia Mare
Baia Mare Baia Mare
Sinaia
Baia Mare Sinaia Fundata
40 Pitesti Pitesti Baia Mare Fundata
Timisoara Baia Mare Sinaia
Pitesti Pitesti Baia Mare
Timisoara Sinaia
Timisoara Braila Timisoara
Pitesti
Braila Timisoara Pitesti Baia Mare
20 Braila Timisoara Pitesti
Timisoara
Constanta Constanta Constanta
Braila Pitesti
Constanta Braila Timisoara
Braila Constanta
Constanta Constanta Braila Braila
Constanta

0
4 5 6 7 8 9 10 calda
Luna

Constanta Braila Timisoara Pitesti Baia Mare Sinaia Fundata Vf. Omu

Fig. 4.1.4. Indicii de ariditate de Martonne, valori lunare, pentru câteva localităţi din
România

Se observă o etajare altitudinală şi pentru valorile Iar-DM-lunar, începând cu luna


aprilie şi terminând cu luna octombrie. Toţi aceşti indici cresc slab din aprilie până în
iunie, apoi descresc încet până în septembrie, de la care încep să crească, în concordanţă
cu variaţia elementelor climatice componente.
Dar o imagine mai completă privind repartiţia teritorială pentru Iar-DM-lunar se
obţine din consultarea figurilor următoare, care evidenţiază aspectele de ariditate lunară.
Astfel, fig. 4.1.5. prezintă valorile Iar-DM-lunar pentru luna aprilie în România, unde se

83
constată deja o ariditate climatică considerabilă în Dobrogea, cu valori sub 20, excepţie
partea sa sud - vestică. Valori ale Iar-DM-lunar cuprinse între 20 şi 30 caracterizează cea
mai mare parte a Câmpiei Române şi a Podişului Moldovenesc, ca şi Câmpia de Vest şi
partea vestică a Podişului Transilvaniei. Regiunile deluroase extra şi intracarpatice
prezintă valori ale Iar-DM-lunar de 30 – 40, iar regiunile montane depăşesc cu mult valoare
50. Totuşi, în această lună umiditatea solului este ridicată, datorită perioadei de
încărcare din iarnă, inclusiv datorită topirii zăpezilor. Prin urmare, deşi luna aprilie pare
aridă din punct de vedere climatic, în realitate ariditatea solului este într-o bună măsură
diminuată.
În luna mai izoliniile indicelui Iar-DM-lunar de 20 şi 30 din regiunile extra-carpatice
se deplasează mai spre sud–est, cele din Câmpia de Vest, către vest, dar mai puţin
evident, iar aceleaşi izolinii din Transilvania se restrâng ca suprafaţă, fig. 4.1.6.
Izoliniile de 40–60 caracterizează arealele deluroase, iar peste aceste valori se întâlnesc
regiunile muntoase. Deoarece luna mai este în general ploioasă, ariditatea climatică a
teritoriului se reduce în această lună faţă de aprilie, chiar dacă temperatura creşte
substanţial.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes Tulnici
46 Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita CorugeaGura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.1.5. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,


mm/˚C), luna aprilie, în România

După poziţia izoliniilor de 20, 30 şi 40 se constată că ariditatea se reduce şi mai


mult în luna iunie, datorită precipitaţiilor medii abundente din această lună, fig. 4.1.7.
Izoliniile menţionate coboară ca altitudine, ca şi izoliniile cu valori superioare. Acum se

84
întâlneşte situaţia cea mai puţin aridă din toată perioada caldă. Totuşi, ariditatea este
relativ accentuată în regiunile sudice şi sud – estice, mărginite de izolinia de 30.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.1.6. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,


mm/˚C), luna mai, în România

În luna iulie ariditatea creşte la nivelul ţării faţă de iunie, izolinia Iar-DM-lunar de 20
avansează mult spre interiorul ţării, delimitând Dobrogea, Bărăganul, partea de sud a
Câmpiei Române, ca şi partea occidentală a Câmpiei de Vest, de restul ţării, fig. 4.1.8.
Partea estică a Dobrogei este traversată chiar de izolinia Iar-DM-lunar de 15, arătând o
ariditate deosebit de mare.
Luna august este şi mai aridă decât precedenta, fiind caracterizată de valori ale
Iar-DM-lunar de sub 15 în Dobrogea, estul Bărăganului şi în extremitatea sudică din
vecinătatea Luncii Dunării, fig. 4.1.9. Izolinia de 20 avansează şi mai mult în interiorul
ţării şi cuprinde cea mai mare parte a Câmpiei Române, partea de sud – est a Podişului
Moldovenesc şi mare parte din Câmpia de Vest. Chiar şi partea vestică a Podişului
Transilvaniei suferă acum de ariditate, fiind traversată de izolinia de 30.
Luna septembrie deţine recordul aridităţii din cadrul perioadei de vegetaţie,
izolinia de 20 înaintând acum şi mai mult în interiorul ţării, pentru a delimita Câmpia
Română de regiunile deluroase şi pentru a despărţi Moldova în două jumătăţi, de sud-
est, mai aridă, de cea de nord-vest, mai umedă, fig. 4.1.10.

85
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.1.7. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,
mm/˚C), luna iunie, în România Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.1.8. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,
mm/˚C), luna iulie, în România

86
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.1.9. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,
mm/˚C ), luna august, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.1.10. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,
mm/˚C), luna septembrie, în România

87
În interiorul suprafeţelor delimitate de izolinia de 20 sunt areale insulare
mărginite de izolinia de 15, fig. 4.1.10. Câmpia de Vest este caracterizată tot de valori
reduse ale Iar-DM-lunar, sub 20. Chiar şi partea vestică a Podişului Transilvaniei este
înconjurată de izolinia de 20. Chiar dacă din punct de vedere climatic septembrie este
foarte aridă, totuşi în această lună multe culturi ajung la maturitate şi necesarul de apă se
reduce.

Luna octombrie este luna de la care solul începe să se încarce cu umiditate,


datorită scăderii radiaţiei solare şi temperaturilor, implicit scăderii evapotranspiraţiei.
Izoliniile cu valori inferioare (20; 30) încep să coboare către graniţele ţării. Cea mai
mare parte a regiunilor extra-carpatice sunt caracterizate de valori ale Iar-DM-lunar cuprinse
între 15 şi 20, Câmpia de Vest între 20 şi 30, iar Podişul Transilvaniei între 25 şi 35, fig.
4.1.11. Deşi această lună este încă aridă, culturile agricole sunt sau au fost deja
recoltate, iar luna octombrie este, în principal, perioada în care se seamănă cerealele de
toamnă. Uneori însă, în anii deosebit de secetoşi, sunt probleme privind posibilitatea
desfăşurării lucrărilor agricole, îndeosebi arăturile, datorită solurilor foarte uscate, sau a
răsăririi plantelor,

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.1.11. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate lunar De Martonne (Iar-DM-lunar,


mm/˚C), luna octombrie, în România

În toată perioada de vegetaţie, repartiţia teritorială a valorilor Iar-DM-sezon sunt


redate în fig. 4.1.12. Deşi încadrarea în clase climatice se face pe baza valorilor anuale

88
ale Iar, se poate însă evalua gradul de ariditate a regiunilor ţării numai pentru perioada
menţionată. Se constată valori foarte reduse ale acestui indicator climatic, care scade la
mai puţin de 10 în partea estică a Dobrogei. În regiunile de câmpie şi în regiunile de
dealuri Iar-DM-sezon se încadrează aproximativ între 10 şi 20, iar în regiunile de munte
acesta depăşeşte valoarea de 30. Din punct de vedere al utilităţii practice, valorile anuale
sau lunare ale Iar De Martonne permit evaluarea consumului de apă pentru plantele de
cultură. Astfel, pe de o parte s-au găsit corelaţii foarte semnificative atât între valorile Iar
De Martonne şi consumul de apă, cât şi între valorile Iar-DM şi normele de irigaţie lunare
şi/ sau totale (Păltineanu ş.a., 2007).

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.1.12. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate De Martonne (Iar-DM-sezon,


mm/˚C), perioada de vegetaţie (aprilie – octombrie), în România

89
4.2. Indicele de ariditate Thornthwaite (Iar–TH)
Iar–TH (%) a fost calculat după metoda Thornthwaite (1948), ca raport
procentual dintre: 1) suma deficitelor climatice lunare de apă (Precipitaţii minus ETo–
PM, fără considerarea excedentelor de apă din anumite luni din aceeaşi perioadă) şi
suma valorilor lunare ale ETo–PM, calculate pentru perioada de vegetaţie (aprilie –
octombrie) în primul caz, respectiv cu ajutorul ETo–TH în cel de-al doilea. În cazul în
care precipitaţiile au depăşit ETo, valoarea acestui indice a fost considerată nulă.

Iar–TH1 = 100 x Σ(P – EToPM) / Σ EToPM (4.2.1)


Iar–TH2 = 100 x Σ(P – EToTH) / Σ EToTH (4.2.2)

După Thornthwaite (1948), valorile Iar–TH cuprinse între 0 şi 10 caracterizează


un climat semi-temperat, cele din intervalul 20 – 40 un climat semi – arid, iar cele mai
mari decât 40 în valoare absolută, un climat arid.
Fig. 4.2.1. şi 4.2.2. prezintă repartiţia teritorială pentru Iar–TH1 şi Iar–TH2 în
România. Se constată o mare asemănare între aceste două hărţi, diferenţa dintre ele
constând în faptul că ariditatea relevată de Iar–TH1 este puţin mai accentuată comparativ
cu aceea indicată de Iar–TH2, prin suprafaţa dintre izolinii.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei
48 Radauti
Dorohoi
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer
Campulung Rauseni
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Tg. Neamt Podu Iloaiei
Zalau Dej Calimani Iasi
Bistrita
Oradea
47 Huedin
Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta
Holod Cluj-Napoca
Joseni
VasluiHusi
Turda Bacau
Chisineu-Cris Stei Tg. Mures
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Dumbraveni Barlad
Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia
Sebes Agnita Hoghiz
46 Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv.
Tulnici
Tecuci
Jimbolia Sibiu
Timisoara Hunedoara Odobesti
Lugoj Brasov Focsani
Paltinis
Piclisa Balea Lac Penteleu
Predeal Maicanesti Galati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel Campina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Buzau
Ramnicu Vilcea Faurei Horia
Oravita Tg. Jiu Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste Ploiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea Gura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Titu
Stolnici
Filiasi Slobozia
Popesti Fundulea
Vinju Mare Slatina Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Oltenita
CalafatBailesti Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.2.1. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate Iar–TH (% mm/mm), metoda


ETo-PM, pentru perioada de vegetaţie (aprilie – octombrie), în România

90
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.2.2. Repartiţia teritorială a indicelui de ariditate Iar–TH (% mm/mm), metoda


ETo-TH pentru perioada de vegetaţie (aprilie – octombrie), în România

Valorile care exprimă ariditate pronunţată (Iar–TH>40) sunt întâlnite în


jumătatea sudică a Câmpiei Române, Bărăgan, Dobrogea, partea sud – estică a
Podişului Moldovenesc şi extremitatea occidentală a Câmpiei de Vest. În aceste regiuni,
Iar–TH depăşeşte chiar valoarea de 60% sau chiar 65% în partea estică a Dobrogei sau în
Lunca Dunării, semnificând o ariditate foarte ridicată. În schimb, numai pe culmile
înalte ale Munţilor Carpaţi se întâlnesc valori nule ale Iar–TH.
Spre deosebire de Iar-DM (mm/°C), Iar–TH (%) măsoară ariditatea ca procent din
ETo pentru perioada de vegetaţie, fiind astfel mai sugestiv decât primul. Astfel,
utilizarea Iar–TH permite o încadrare mai “realistă” a aridităţii climatelor în România,
regiunile aride din această clasificare fiind mai apropiate de constatările climatologice şi
agronomice privind acest aspect în ţara noastră.

4.3. Deficitul de apă climatic anual


Diferenţa dintre valorile anuale ale precipitaţiilor şi ale ETo-PM, definit deficit
anual (DEF) de apă climatic (sau hidrologic), cu semn negativ, este prezentat în fig.
4.3.1. Spre deosebire de Iar-DM care este un raport între precipitaţii şi temperatură (cu un
adaos convenţional de 10° C pentru a produce valori pozitive), DEF reprezintă o
diferenţă între termeni mai adecvaţi ce caracterizează esenţa peisajului natural, prin
contribuţia lui ETo în locul temperaturii, precipitaţiile şi ETo având aceleaşi unităţi de
măsură, mm. Comparativ cu Iar–TH, DEF prezintă valorile absolute (mm), nu valori
relative, procentuale din ETo.

91
Fig. 4.3.1. Deficitul de apă climatic (DEF, mm) faţă de ETo-PM, anual în România

După valorile DEF, cea mai aridă regiune a ţării este litoralul Mării Negre, unde
se înregistrează cca. -400 mm, fig. 4.3.1. Partea vestică a Podişului Dobrogei şi partea
estică a Câmpiei Bărăganului sunt caracterizate de un DEF anual cuprins între -300 şi -
400 mm, aceste regiuni clasându-se pe locul al doilea în ceea ce priveşte intensitatea
aridităţii
Partea de sud a Câmpiei Române este străbătută de izolinia DEF anual de -200
mm, care se îndreaptă apoi spre nord, caracterizând partea estică a acesteia printr-un
deficit de -200 până la -300 mm. Valori anuale similare ale DEF acoperă partea sudică
şi centrală a Podişului Moldovei, care descresc apoi spre nord la valori cuprinse între -
200 şi -100 mm. În Câmpia de Vest, izolinia DEF de -200 mm taie această formă de
relief pe la vest de Timişoara, cea mai mare parte a acestei Câmpii fiind acoperită de un
DEF cuprins între -200 şi -100 mm. Izolinia DEF cu valoarea de -100 mm străbate
partea centrală a Câmpiei Române şi delimitează apoi regiunile subcarpatice de Podişul
Moldovei, fig. 4.3.1. În Transilvania, aceeaşi izolinie separă aproximativ părţile mai
joase ale Podişului Transilvaniei de regiunile deluroase mai înalte sau montane,
înconjurătoare.
O izolinie a DEF anual, cu valoare deosebită în practica agricolă, de altfel şi în
regimul hidric al solurilor şi în tipul predominant al vegetaţiei spontane, este izolinia de
0 mm, care străbate partea sudică de platformă, urmând apoi îndeaproape regiunile
subcarpatice din Moldova până la graniţa nordică a ţării. În Transilvania această izolinie
marchează limitele geografice dintre Podişul Transilnaniei şi Carpaţii Orientali,
Meridionali şi Occidentali, fig. 4.3.1. La altitudini superioare izoliniei de 0 mm a DEF

92
anual se înregistrează numai valori excedentare (cu semn pozitiv), unde precipitaţiile
întrec ETo, iar scurgerile au valori ridicate, infiltraţia apei în soluri prevalând asupra
evapotranspiraţiei. Pe culmile Munţilor Carpaţi valorile excedentului de precipitaţii
cresc până la cca 650-750 mm, determinând scurgeri de apă însemnate.
Fig. 4.3.2. prezintă, pentru comparaţie, repartiţia geografică a DEF calculat faţă
de ETo-TH. Se constată, şi în acest caz, că valorile DEF sunt mai reduse faţă de cele
calculate faţă de ETo-PM, datorită aceloraşi considerente expuse anterior.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei
48 Radauti
Dorohoi
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer
Campulung Rauseni
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Tg. Neamt Podu Iloaiei
Zalau Dej Calimani Iasi
Bistrita
Oradea
47 Huedin
Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta
Holod Cluj-Napoca
Joseni
VasluiHusi
Turda Bacau
Chisineu-Cris Stei Tg. Mures
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Dumbraveni Barlad
Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia
Sebes Agnita Hoghiz
46 Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv.
Tulnici
Tecuci
Jimbolia Sibiu
Timisoara Hunedoara Odobesti
Lugoj Brasov Focsani
Paltinis
Piclisa Balea Lac Penteleu
Predeal Maicanesti Galati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel Campina Braila
Polovragi Curtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Buzau
Ramnicu Vilcea Faurei Horia
Oravita Tg. Jiu Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste Ploiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea Gura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Titu
Stolnici
Filiasi Slobozia
Popesti Fundulea
Vinju Mare Slatina Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Oltenita
CalafatBailesti Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.3.2. Deficitul de apă climatic (DEF, mm) faţă de ETo-TH, anual în România

4.4. Indicele de ariditate UNESCO 1979, ca raport anual şi lunar dintre


precipitaţii şi ETo-PM
Un alt indice de ariditate, denimit şi UNESCO 1979, Iar-P/ETo, este definit de
raportul (P/ETo, valori anuale, mm/mm), care este utilizat pe scară largă astăzi, cu
calculul ETo bazat pe ETo-PM în această lucrare, deşi iniţial era bazat pe ETo-Penman
(UNESCO, 1979). După acest indice de ariditate, încadrarea climatică este descrisă de
tabelul 4.2. Climatul hiper arid, deşertic, este caracterizat de valori mai mici de 0,03 ale
Iar, valori inexistente în ţara noastră, în timp ce climatul arid este încadrat de valorile
0,03 şi 0,20, de asemenea inexistente în România. Cele mai aride (Iar-P/ETo = 0,45 – 0,50)
regiuni ale ţării după acest indicator, încadrate totuşi la clasa semi-aridă din acest tabel,
sunt partea estică a Deltei Dunării şi litoralul Mării Negre, fig. 4.4.1. Cea mai mare
parte a Dobrogei şi partea nord-estică a Bărăganului prezintă, de asemenea, valori
reduse ale Iar-P/ETo de 0,5 - 0,6, iar Bărăganul în întregime şi partea de sud-est a
Podişului Moldovei, ca de altfel şi o fâşie îngustă din Lunca Dunării, sunt încardate
aproximativ de izolinia 0,65, fig. 4.4.1.

93
Tabelul 4.2. Clasele climatice de ariditate după Iar-P/ETo (UNESCO, 1979)
Valoarea Iar = P/ETo Clasa climatului
≤0,03 Hiper arid
0,03 – 0,20 Arid
0,20 – 0,50 Semi-arid
0,50 – 0,65 Uscat subumed
> 0,65 Umed

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes Tulnici
46 Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.4.1. Valorile anuale ale Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm) în România

Câmpia Română, Podişul Moldovenesc şi Câmpia de Vest sunt încadrate, în


principal, de valorile Iar-P/ETo de 0,6 şi 0,8, fiind pe locul doi în ceea ce priveşte
intensitatea aridităţii, dar după clasificarea UNESCO (1979), acestea aparţin clasei
umede. Regiunile de deal şi podiş din sudul, estul, centrul şi vestul ţării sunt delimitate
de valorile Iar-P/ETo cuprinse între 0,8-1,4, iar regiunile muntoase sunt caracterizate de
valori de peste 1,6 ale Iar-P/ETo, pentru ca în regiunile vârfurilor înalte acesta să
depăşească 2,0, şi chiar 2,5, fig. 4.4.1. O menţiune specială merită valoarea Iar-P/ETo=
1,0, deoarece se suprapune peste izolinia 0 a DEF, arătând echilibrul dintre cei doi
parametri climatici, P şi ETo-PM.
Valorile lunare ale Iar-P/ETo sunt prezentate mai jos. Chiar şi pentru luna aprilie,
care arată valori scăzute ale ETo-PM, Iar-P/ETo prezintă valori reduse în Dobrogea (<0,6),
numai regiunile deluroase înalte şi Munţii Carpaţi prezentând exces de precipitaţii faţă
de ETo-PM, fig. 4.4.2. În luna mai, izoliniile Iar-P/ETo cu valori mici, de ex. de 0,6

94
avansează din regiunile extracarpatice spre regiunile mai înalte dinspre nord-vest, dar şi
în Câmpia de Vest, marcând extinderea teritorială a aridităţii, în ciuda creşterii cantităţii
de precipitaţii, fig. 4.4.3. De asemenea, aceeaşi tendinţă se remarcă şi în luna iunie, dar
numai în regiunile extracarpatice, unde valoarea Iar-P/ETo de 0,5 delimitează Dobrogea şi
partea de sud-vest a Olteniei de restul ţării noastre, fig. 4.4.4.
În luna iulie se produce accelerarea extinderii aridităţii, demonstrată de
localizarea izoliniei Iar-P/ETo de 0,4, care separă acum de teritoriul României, cele mai
aride regiuni, Dobrogea, Bărăganul, partea de sud-vest a Câmpiei Române, partea de
sud-est a Moldovei, dar şi extremitatea occidentală a Câmpiei de Vest, fig. 4.4.5. În
această perioadă, Dobrogea este traversată de izolinia Iar de 0,3, evidenţiind severitatea
aridităţii litoralului Mării Negre, în timp ce partea de vest a Podişului Transilvaniei este
caracterizată de valoarea Iar-P/ETo de 0,6. După acest indicator, Iar, luna august este cea
mai aridă pentru regiunile extracarpatice, izolinia de 0,4 înaintând şi mai mult înspre
regiunile deluroase înalte, separând practic Muntenia şi Oltenia în două jumătăţi, fig.
4.4.6. Majoritatea teritoriului Dobrogei se găseşte încadrată de izolinia Iar-P/ETo de 0,3 în
această lună, excepţie arealele muntoase din partea de nord-vest, iar izolinia de 1 se află
pe culmile înalte ale Munţilor Carpaţi.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.4.2. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm), luna aprilie în România

Începând cu luna septembrie se produce restrângerea fenomenului de ariditate.


Izoliniile Iar-P/ETo cu valori reduse (0,4 – 0,5) se deplasează acum în sens invers, spre
sud-est, fig. 4.4.7, pentru ca în luna octombrie majoritatea teritoriului cu potenţial
agricol ridicat să fie caracterizat de echilibru între P şi ETo-PM, fig. 4.4.8.

95
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.4.3. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm), luna mai în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.4.4. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm), luna iunie în România

96
Pentru perioada de vegetaţie, valoarea Iar-P/ETo de 0,5 separă teritoriile cele mai aride de
restul ţării. Dobrogea prezintă în partea estică valori Iar-P/ETo <0,4, în timp ce jumătatea
vestică, Bărăganul, partea de sud-est a Moldovei şi extremitatea sudică a Câmpiei
Române sunt caracterizate de valori Iar-P/ETo <0,5, fig. 4.4.9.
Faţă de caracterizarea dată de valorile lunare ale Iar-DM, prezenta caracterizare
diferă ca sens, luna cea mai aridă fiind septembrie după primul caz, respectiv august în
cel de-al doilea caz. Caracterizarea după Iar-P/ETo este asemănătoare faţă de
caracterizarea făcută după deficitele lunare de apă, tratate mai jos.
Totuşi, faţă de încadrarea claselelor de ariditate din lucrarea UNESCO (1979),
bazate pe indicele de ariditate Iar-P/ETo calculat cu ETo-Penman, valorile Iar-P/ETo din
prezenta lucrare sunt mai mari, deoarece valorile ETo-PM sunt, la nivelul ţării noastre,
inferioare celor ale ETo-Penman (Păltineanu şi Chiţu, 2001).

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.4.5. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm) pentru luna iulie în România

97
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.4.6. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm), luna august în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.4.7. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm), luna septembrie în România

98
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.4.8. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm), luna octombrie în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.4.9. Valorile Iar-P/ETo calculat cu ETo-PM (mm/mm) pentru perioada de vegetaţie
în România

99
4.5. Corelaţia dintre indicii de ariditate
4.5.1.Corelaţia dintre Iar şi DEF anual
Între indicatorul Iar-DM, utilizat pe scară largă în trecut şi valorile anuale ale DEF
calculate atât faţă de ETo-PM cât şi faţă de ETo-TH au fost stabilite corelaţii curbilinii de
gradul al III-lea, foarte semnificative şi având coeficienţi de determinaţie foarte ridicaţi
(R2 = 0,964***, respectiv 0,9925***), fig. 4.5.1.
800 900
700 800
600 700

DEF anual fata de ETo-TH (mm)


600
DEF anual fata de ET o-PM (mm)

500
400 500
300 400
300
200
200
100
100
0
0
-100 0 20 40 60 80 100 120 140 160 -100 0 20 40 60 80 100 120 140 160
-200 -200
-300 -300
-400 -400
-500 -500
y = 0,0005x3 - 0,2247x2 + 32,406x - 915,1 y = 0,0004x3 - 0,1758x2 + 28,906x - 784,46
-600 -600
2
R = 0,964*** -700 R2 = 0,9925***
-700
-800 -800
Iar-DM (mm/°C) Iar-DM (mm/°C)

Fig. 4.5.1. Corelaţia dintre valorile anuale ale Iar-DM (mm/°C) şi DEF (mm) calculate
faţă de ETo-PM, respectiv ETo-TH, în România

Aceste corelaţii pot face utilizabile cu termenii actuali, datele anterioare ale
indicatorului Iar-DM. Intersecţia curbei graficului cu axa Ox (DEF = 0) este aproximativ
în dreptul valorii Iar de 36,91 pentru primul caz şi 34,09 pentru cel de-al doilea, în aceste
puncte valoarea precipitaţiilor fiind egală cu valoarea ETo-PM, iar deficitele de apă sunt
separate de excedentele de apă. Corelaţiile dintre aceleaşi mărimi, dar cu Iar-DM în
funcţie de DEF, ambele metode, sunt tot curbilinii şi foarte semnificative, şi prezintă
următoarele ecuaţii de regresie de tipul polinomului de gradul al III-lea:

Iar = 0,00000007*DEF3 + 0,00006*DEF2 + 0,0513*DEF + 34,809


R2=0,9534***, cu DEF faţă de ETo-PM şi (4.5.1.)
3 2
Iar = 0,00000006*DEF + 0,00003*DEF + 0,0476*DEF + 32,751
R2=0,9812***, cu DEF faţă de ETo-TH. (4.5.2.)

4.5.2.Corelaţia dintre Iar-DM şi indicele de ariditate UNESCO (Iar-P/ETo)


Între Iar-DM şi Iar-P/ETo, calculate prin ambele metode ETo există, de asemenea,
corelaţii curbilinii pentru condiţiile din ţara noastră (fig. 4.5.2). Ecuaţiile de regresie au
fost foarte semnificative, cu R2 > 0,99. Tăria corelaţiei a fost chiar mai mare decât în
cazul precedent, datorită similarităţii mai mari a structurii relaţiei dintre Iar-DM şi Iar-P/ETo.
Intersecţia graficului cu dreapta orizontală y = 1 produce aceleaşi valori ale Iar de cca 37
şi 34 mm °C-1, ca în cazul precedent.
Corelaţia dintre aceiaşi termeni, Iar-DM şi Iar-P/ETo, dar cu ultimul termen ca
variabilă independentă, ambele metode, este tot curbilinie şi foarte semnificativă, fig.
4.5.3. Aceasta confirmă din nou, rolul pozitiv pe care l-a jucat Iar-DM în trecut şi pe care
încă îl are în prezent, ca indicator ce caracterizează ariditatea peisajului.

100
3,0 3,5

2,5 3,0

P / ETo-TH (mm mm-1)


P/ETo-PM (mm mm-1)

2,5
2,0
2,0
1,5
1,5
1,0
1,0
y = -8E-05x2 + 0,0302x - 0,0236 y = -8E-05x2 + 0,0357x - 0,1021
0,5 0,5
R2 = 0,9954*** R2 = 0,9982***
0,0 0,0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
Iar-DM (mm °C-1) Iar-DM (mm °C-1)

a) b)
Fig. 4.5.2. Corelaţia dintre Iar-DM şi Iar-P/ETo-PM (a), respectiv dintre Iar-DM şi Iar-P/ETo-TH, cu
Iar-DM ca argument, în România (valori anuale)

O astfel de corelaţie, cu Iar-DM în funcţie de Iar-P/ETo-TH, a obţinut Canarache (2005), care


se deosebeşte foarte puţin de prezenta corelaţie parabolică în domeniul Iar-P/ETo-TH de 0,5
– 2,5, atât prin ecuaţia de regresie, cât şi prin R2, fig. 4.5.3. Pentru regiunile mai umede
din regiunile montane înalte însă, cu valori ale acestui raport cuprinse între 2,5 şi 3,5,
estimările Iar-DM produse de corelaţia Canarache se depărtează de cele produse de
prezenta corelaţie, probabil datorită domeniului mai extins de valori luat în consideraţie
în prezenta lucrare, care oricum se prezintă rarefiat în acest sector datorită staţiilor
meteorologice montane rare şi, implicit datelor puţine.

180 160
y = 15,316x2 + 9,3095x + 12,097 y = 6,5205x2 + 17,662x + 8,7045
160 140
R2 = 0,9875*** R2 = 0,9952***
140 120 prezenta lucrare
Iar-DM (mm/°C)

Iar-DM (mm/°C)

120
100
100
80
80
60 Canarache
60
(2005)
40 40
20 20
0 0
0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5
P / ETo-PM (mm/mm) P / ETo-TH (mm/mm)

a) b)
Fig. 4.5.3. Coreaţia dintre Iar-DM (mm/°C) şi Iar-P/ETo-PM (mm/mm) (a), respectiv dintre Iar-
DM şi Iar-P/ETo-TH (b), cu Iar-DM ca funcţie, în România (valori anuale)

4.5.3.Corelaţia dintre Iar-DM şi Iar–TH


Această corelaţie, obţinută cu date din România, este inversă şi se desfăşoară pe
domeniul Iar-DM cuprins între cca. 15 şi 60 (de la care începe domeniul foarte umed,
conform caracterizării acestui autor), pentru care Iar–TH descreşte de la 70% la 0 (ce
reprezintă domeniul deficitului climatic de apă), fig. 4.5.4. Cu alte cuvinte, domeniul cu

101
valoarea Iar-DM de 60 – 65 corespunde cu valoarea 0 pentru Iar–TH, şi aceşti indici
corelându-se strâns.
80

70 Iar-TH = 0,00000135x4 - 0,000588x3 + 0,093137x2 -


Iar-TH (%) fata de ET o-PM
-6,3168x + 154,56
60
R2 = 0,9736***
50

40

30

20

10

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

-1
Iar-DM (mm °C )

a)
90
80
Iar-TH = 0,00000131x 4 - 0,00057657x 3 + 0,091615x 2 -
Iar -TH (%) fata de ETo-TH

70 -6,23151x + 152,59
2
60 R = 0,9671***

50
40
30
20
10
0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
-1
Iar-DM (mm °C )

b)

Fig. 4.5.4. Corelaţia dintre Iar-DM şi Iar–TH calculat prin: a) metoda ETo-PM şi b)
metoda ETo-TH, pentru perioada de vegetaţie (aprilie – octombrie), în România

Pe de altă parte, pentru aceeaşi perioadă elementară de timp (de ex. lunară), între
indicele de ariditate UNESCO, Iar-P/ETo, şi Iar–TH există teoretic, relaţii funcţionale,
deoarece: Iar–TH=Σ(P–ETo)/ΣETo=ΣP/ΣETo–1= Iar-P/ETo–1, dar relaţia este aproximativă
pentru perioade lungi, deoarece pot exista perioade cu exces de apă neconsiderate în
primul caz, dar care pot fi luate în consideraţie în cel de-al doilea, la însumarea
termenilor.
Totuşi, clasificarea lui De Martonne (1926) pare acum să necesite mai multe
clase climatice de ariditate, în special în cadrul clasei umede (cu Iar-DM de 30 – 45 şi 46 –
60 mm°C-1) şi a celei supraumede (60 – 100 şi 101 – 160 mm°C-1). Aceste praguri ar

102
putea fi mai utile în caracterizarea regimurilor de umiditate pentru partea centrală şi de
sud – est a ţării şi chiar a Europei. Valoarea Iar-DM de 37 mm°C-1 reprezintă echilibrul
dintre regimul sursă şi cel de consum, şi suportă idea unei împărţiri a domeniului umed
(30 – 60 mm °C-1) al Iar-DM în două clase: de la 30 la 45 mm °C-1 (aproape de valoarea
de 37, care ar putea fi denumit echilibrat, iar de la 46 la 60 mm °C-1 care ar putea fi
denumit ca umed.

4.6. Deficitul climatic de apă lunar


În luna aprilie
DEF calculat faţă de ETo-PM ca valori anuale, prezentat mai sus, nu oferă însă
informaţii suficiente despre starea hidrologico-climatologică din lunile sau perioadele
componente ale anului. Lunile de interes practic pentru consumul de apă al plantelor
formează perioada de vegetaţie, care se întinde din aprilie până în octombrie.
În luna aprilie, repartiţia teritorială a DEF este redată în fig. 4.6.1. DEF de -30
până la -35 mm se înregistrează în luna aprilie numai în partea centrală şi sudică a
Dobrogei. Cu toate acestea, în general, umiditatea acumulată în sol în perioada de
încărcarea a solului cu apă din anotimpul rece este suficientă pentru dezvoltarea
plantelor perene, sau pentru răsărirea plantelor semănate. Partea nordică a Dobrogei şi
Bărăganul de nord şi est, precum şi un areal restrâns din sudul Câmpiei Române
(Alexandria - Roşiorii de Vede) sunt caracterizate prin valori DEF cuprinse între -30 şi -
20 mm. În restul Câmpiei Române, valorile lunare ale DEF sunt mai mici, în valoare
absolută de -20 mm, ajungând la -10 mm în partea centrală şi sudică a acesteia, precum
şi în sud-estul Podişului Moldovei şi în extremitatea vestică a Câmpiei Tisei.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.6.1. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna aprilie în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

103
Izolinia de 0 mm a DEF în luna aprilie marchează aproximativ limita sudică a Podişului
Getic şi se continuă prin nordul Câmpiei Române în Moldova, delimitând regiunile
subcarpatice de cele aparţinând Podişului Moldovei. În Transilvania, izolinia de 0 mm
separă arealele cu altitudine mai coborâtă din centrul şi vestul podişului de cele mai
înalte, în centrul acestei provincii înregistrându-se chiar un DEF slab, de -10 mm. Şi în
regiunile de câmpie din vestul ţării izolinia de 0 mm separă arealele mai coborâte de
regiunile colinare sau montane cu altitudine superioară. În arealul ocupat de Munţii
Carpaţi se întâlnesc numai izolinii cu valori pozitive, excedentare, ale DEF, de cca. 70
până la 80 mm, ce favorizează scurgerile şi infiltrarea profundă a apei în solurile
permeabile.

În luna mai
Desfăşurarea izoliniilor DEF în luna mai arată că cele mai ridicate valori DEF se
întâlnesc tot în regiunile aride din Dobrogea (cu excepţia Munţilor Dobrogei) şi
Bărăganul de est, ajungând la mai mult de -50 mm. Astfel de valori se înregistrează
local şi în partea de sud a Câmpiei Române, fig. 4.6.2.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Dumbraveni Tg. Ocna Barlad
Arad Tebea Blaj
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.6.2. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna mai în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

Izolinia de -40 mm se desfăşoară aproape continuu în sudul Câmpiei Române, începând


din apropiere de Calafat, intersectând apoi Bărăganul şi traversând partea de est a
Podişului Moldovenesc. Această izolinie îşi marchează prezenţa local şi în sud-vestul
Banatului. În regiunile menţionate mai sus, în această lună, îndeosebi în partea a doua,

104
este necesar să înceapă aplicarea irigaţiei la unele culturi cu consum ridicat de apă, cum
ar fi cerealele păioase sau furajele.
În luna mai se înregistrează valori reduse privind DEF, de 0-30 mm, în toate
regiunile de câmpie înaltă sau podiş, care pot fi însă compensate, în general, de
umiditatea din sol acumulată anterior. Izolinia de 0 mm mărgineşte regiunile deluroase
înalte sau montane joase, unde există excedente de precipitaţii care pot ajunge până la
60-70 mm, generând scurgeri de apă apreciabile.
În luna iunie
Izoliniile cu valorile maxime ale DEF în această lună separă Dobrogea în două
regiuni, partea estică atingând -80 mm şi -70 mm, în timp ce în partea de vest DEF este
cuprins între -60 mm şi -70 mm, fig. 4.6.3. Partea de sud a Câmpiei Române este
încadrată de izolinia de -50 mm, care caracterizează şi Bărăganul şi partea de sud a
Moldovei. Aceste regiuni constituie areale prioritare în privinţa aplicării irigaţiei pentru
anumite culturi agricole în această lună.
Valori ale DEF cuprinse între -40 mm şi 0 mm se găsesc practic în toate
regiunile de câmpie sau podiş, cu dezvoltare însemnată în partea centrală a Câmpiei
Române, scăzând treptat de la sud la nord, precum şi în Podişul Moldovei unde scade de
la est spre vest. De asemenea, valori similare se întâlnesc şi în Câmpia de Vest, unde
descreşterea urmează o direcţie vest-est. Podişul Transilvaniei prezintă valori DEF mai
scăzute comparativ cu regiunile menţionate anterior, atingând -20 mm până la cca -30
mm. Regiunile deluroase înalte şi cele montane sunt înconjurate de izolinia de 0 mm. În
aceste areale predomină excedentele de precipitaţii, acestea putând atinge 80-90 mm pe
vârfurile munţilor, printre cele mai ridicate din an, datorită valorilor maxime ale
precipitaţiilor din luna iunie. Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita CorugeaGura Portitei
Hirsova
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Craiova Videle
Plenita Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.6.3. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna iunie în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

105
În luna iulie
Similar lunilor anterioare, valorile maxime ale DEF în luna iulie se întâlnesc în
regiunea litoralului Mării Negre, unde se ating cca 100 mm, urmând apoi restul
Dobrogei şi Bărăganul de est, fig. 4.6.4.
Partea sudică a Câmpiei Române, partea de sud-est a Moldovei şi extremitatea
occidentală a Câmpiei de Vest sunt caracterizate de valori ale DEF cuprinse între -70 şi
-80 mm. În regiunile cu DEF ridicat, menţionate anterior pentru această lună, este
necesară aplicarea irigaţiei pentru creşterea producţiei agricole sau pentru supravieţuirea
culturilor. Partea de nord a Câmpiei Române şi Podişul Getic, precum şi partea de nord
a Podişului Moldovei şi restul Câmpiei de Vest prezintă valori DEF mai coborâte,
atingând frecvent -70 mm până la -40 mm, care pot fi, de asemenea, irigate, dacă
irigaţia este economică, crescând acum şi altitudinea terenului şi înălţimile de pompare
a apei în sistemele de irigaţie. În această lună, Podişul Transilvaniei prezintă valori ale
DEF de cca -40 mm până la -50 mm, cu ariditate superioară în partea de vest a acestuia.
În această lună, izolinia de 0 mm închide regiunile montane înalte, unde se înregistrează
valori maxime ale excedentului de precipitaţii de până la 45-55 mm, aici prevalând
scurgerile şi infiltrarea apei în soluri şi roci. Comparativ cu luna anterioară, excedentul
de precipitaţii în regiunile montane s-au redus la jumătate.

Fig. 4.6.4. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna iulie în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

În luna august

106
În luna august se remarcă valorile de -90 mm ale DEF, izolinia respectivă
întâlnindu-se de-a lungul litoralului Mării Negre şi al fluviului Dunărea, fig. 4.6.5.
Valori ridicate privind DEF, de -80 mm, se găsesc, de asemenea, în partea de sud a
Câmpiei Române, în Bărăgan şi în sudul Moldovei. Urmează apoi înspre nord, în
centrul Câmpiei Române o centură delimitată de izolinia de -70 mm care se închide în
Moldova lângă Vaslui. Valori similare ale DEF se găsesc şi în Câmpia de Vest, la apus
de o linie ce uneşte municipiile Timişoara şi Arad. Şi în această lună arealele
menţionate mai sus prezintă prioritate maximă privind aplicarea irigaţiei, dar irigaţia se
poate aplica şi în regiuni cu valori DEF mai coborâte, după criterii economice, de ex. în
partea de nord a Câmpiei Române sau a Podişului Moldovei (DEF = -50 mm până la -
60 mm), în toată Câmpia de Vest, sau în Podişul Transilvaniei (DEF = -40 mm până la -
60 mm).
În luna august izolinia DEF de 0 mm se restrânge teritorial, iar excedente
maxime ale precipitaţiilor ating acum cca 30-40 mm, apreciabil mai puţin decât în
celelalte luni de vară.

În luna septembrie
Izoliniile reprezentând valorile maxime ale DEF, de -50 mm, sunt discontinui şi
acoperă areale restrânse în Dobrogea, Bărăgan şi în partea de sud a Câmpiei Române,
fig. 4.6.6. Cea mai mare parte a Dobrogei, jumătatea sudică a Câmpiei Române,
Bărăganul şi sud-estul Podişului Moldovenesc prezintă valori DEF lunare cuprinse între
-50 mm şi -40 mm. Aceleaşi valori se întâlnesc şi în extremitatea occidentală a Câmpiei
de Vest.

Fig. 4.6.5. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna august în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

107
În aceste teritorii, în prima jumătate a lunii septembrie se poate aplica în
continuare irigaţia, cu condiţia ca aceasta să nu împiedice recoltarea ulterioară a
producţiei agricole. Partea central-nordică a Câmpiei Române şi Podişul Getic în sudul
ţării, precum şi cea mai mare parte a Podişului Moldovenesc, partea estică a Câmpiei de
Vest, regiunea deluroasă învecinată şi Podişul Transilvaniei sunt caracterizate de valori
DEF lunare de -40 mm până la -20 mm, fig. 4.6.6. Izolinia de 0 mm încadrează numai
regiunea montană înaltă, iar pe culmile Carpaţilor se înregistrează precipitaţii
excedentare de cca 20-30 mm, ce generează scurgeri superficiale reduse de apă.

În luna octombrie
Dobrogea şi o parte însemnată din Bărăgan prezintă valori DEF lunare în jurul
cifrei de -20 mm, în timp ce Câmpia Română este străbătută de izoliniile de -10 mm în
partea centrală şi 0 mm în partea nordică, fig. 4.6.7.

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.6.6. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna septembrie în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

Irigaţia poate fi aplicată acum numai pentru răsărirea cerealelor de toamnă.


Podişul Moldovenesc, Câmpia de Vest şi Podişul Transilvaniei sunt mai omogene din
punct de vedere al repartiţiei teritoriale a DEF, aceste teritorii fiind încadrate de -10 mm
şi 0 mm, primul având valori uşor superioare, până la -20 mm. Izolinia DEF de 0 mm
înconjoară o suprafaţă în creştere faţă de cea din luna anterioară, iar în regiunile
montane propriu-zise, precipitaţiile excedentare ajung pe vârfurile munţilor Carpaţi

108
până la cca. 50-60 mm, cu efecte importante privind scurgerile de apă pe versanţi.
Începând cu această lună, acumularea de apă în soluri şi roci devine predominantă.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Corugea
Hirsova Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Videle
Plenita Craiova Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.6.7. Deficitul climatic de apă calculat faţă de ETo-PM (mm) în luna octombrie în
România (DEF cu valori negative, excedentul cu valori pozitive)

4.7. Deficitul climatic de apă pe anotimpuri şi perioade


4.7.1.În anotimpul de iarnă
Valorile pozitive ale DEF în anotimpul de iarnă, în realitate excedentele (EXC)
de precipitaţii din această perioadă, sunt minime în Dobrogea (cca. 40 mm), ceea ce
arată faptul că solurile regiunii acumulează acum o cantitate redusă de apă, în timp ce în
cea mai mare parte a Câmpiei Române, EXC de iarnă se cifrează între 60 mm şi 100
mm, excepţie făcând Bărăganul, cu 40-60 mm, fig. 4.7.1. De asemenea, valori reduse
ale EXC, de 40-60 mm, se înregistrează în cea mai mare parte a Moldovei, în partea
central-nordică acestea scăzând chiar sub 40 mm. În Podişul Transilvaniei şi în Câmpia
de Vest valorile EXC oscilează între 40 mm şi 100 mm. EXC mari (200 până la 240
mm, cca. 65-80 mm/lună) se produc în acest anotimp pe vârfurile munţilor, generând
scurgeri importante.

4.7.2.În anotimpul de primăvară


În acest anotimp se produc atât deficite de apă în arealele de câmpie sau podiş,
cât şi excedente în regiunile deluroase înalte sau în cele montane. Dobrogea, cu excepţia
părţii nord-estice, este caracterizată de valori DEF între -80 mm şi -100 mm, iar în
arealul Munţilor Dobrogei, o bună parte din Bărăgan, partea central sudică a Munteniei,
sud-estul Podişului Moldovenesc şi local în Câmpia de Vest se înregistrează valori DEF

109
cuprinse între -60 mm şi -80 mm, fig. 4.7.2. Partea central-nordică a Câmpiei Române,
Podişul Transilvaniei şi Câmpia de Vest prezintă valori reduse ale DEF, cuprinse în
mare parte între -40 mm şi de 0 mm. În cea mai mare parte a Podişului Moldovenesc
valorile DEF variază în domeniul -60 mm până la -20 mm. Izolinia DEF de 0 mm
încadrează regiunile deluroase înalte şi pe cele montane, iar în interiorul acesteia
valorile DEF cresc până la cca 180-230 mm (cca 60-80 mm/lună), favorizând procesele
de scurgere şi infiltraţie a apei.

4.7.3.În anotimpul de vară


Izoliniile DEF din acest anotimp au un aspect aproape circular, concentric faţă
de regiunile muntoase înalte ale Munţilor Carpaţi, influenţate şi de prezenţa Mării Negre
la est.
Izolinia DEF de -250 mm separă Dobrogea în două jumătăţi, cea estică fiind mai
aridă; partea vestică a Dobrogei, Bărăganul în întregime, Moldova sud-estică şi partea
sudică a Câmpiei Române prezintă valori DEF între -200 mm şi -250 mm, fig. 4.7.3. În
partea de nord a Câmpiei Române şi Podişul Getic, în Podişul Moldovenesc în partea
centrală şi nordică, precum şi în Câmpia de Vest cu excepţia extremităţii occidentale
mai aride se găsesc valori DEF cuprinse între -200 mm şi -100 mm. Izoliniile DEF din
Podişul Transilvaniei indică valori mai reduse ale acestuia, ajungând la -50 mm până la
-150 mm. Izolinia DEF de 0 mm înconjoară regiunile montane, iar pe vârfurile înalte ale
munţilor se găsesc şi valori EXC de 150-170 mm (cca. 50-57 mm/lună).

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Campulung Rauseni
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes Tulnici
46 Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti Marculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.7.1. Deficitul (DEF, valori negative) şi excedentul climatic de apă (EXC, valori
pozitive) calculat faţă de ETo-PM (mm), iarna în România

110
48

47

46

45

44

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.7.2. Deficitul (DEF, valori negative) şi excedentul climatic de apă (EXC, valori
pozitive) calculat faţă de ETo-PM (mm), primăvara în România

Fig. 4.7.3. Deficitul (DEF, valori negative) şi excedentul climatic de apă (EXC, valori
pozitive) calculat faţă de ETo-PM (mm) în anotimpul de vară în România

111
4.7.4. În anotimpul de toamnă
Dobrogea şi Bărăganul de nord prezintă valori ridicate (cca. -50 până la -60 mm)
ale DEF, dar şi partea sudică şi estică a Câmpiei Române, jumătatea estică a Podişului
Moldovenesc şi extremitatea occidentală a Câmpiei de Vest au valori importante (-40
până la -60 mm) ale DEF, fig. 4.7.4. Partea nordică a Câmpiei Române, partea vestică a
Podişului Moldovenesc, Podişul Transilvaniei şi cea mai mare parte a Câmpiei de vest
sunt marcate de izoliniile DEF de -40 mm până la 0 mm. Izolinia de 0 mm mărgineşte
arealele înalte, îndeosebi în partea vestică a ţării include şi regiuni deluroase, arătând şi
în acest caz un grad mai ridicat de ariditate în jumătatea de est a ţării, comparativ cu
jumătatea de vest. Valorile cele mai ridicate ale EXC, din vecinătatea vârfurilor
montane, ating în acest anotimp cca. 120-126 mm (40-42 mm/lună), fiind cele mai mici
valori lunare ale scurgerii.

4.7.5. În perioada rece


În perioada rece se produc precipitaţii excedentare, repartizate spaţial foarte
diferit. Litoralul Mării Negre şi partea centrală a Dobrogei prezintă valorile EXC
minime, cca. 40 mm, restul acestei regiuni, Bărăganul şi o fâşie orientată nord-sud în
cadrul Podişului Moldovenesc având valori cuprinse între 40 mm şi 60 mm, fig. 4.7.5.
Chiar dacă nu ar exista scurgeri superficiale de apă, gradul de acumulare a apei în sol în
perioada de încărcare nu ar putea compensa în întregime deficitul de apă din sol, care
depăşeşte în mod normal aceste valori.

48

47

46

45

44

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 4.7.4. Deficitul (DEF, valori negative) şi excedentul climatic de apă (EXC, valori
pozitive) calculat faţă de ETo-PM (mm), toamna, în România

112
48

47

46

45

44

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 4.7.5. Deficitul (DEF, valori negative) şi excedentul climatic de apă (EXC, valori
pozitive) calculat faţă de ETo-PM (mm) în perioada rece, în România

Partea estică şi vestică a Podişului Moldovenesc este acoperită de valori EXC


cuprinse între 60-80 mm, iar în regiunea subcarpatică se întâlnesc valori de 80-120 mm.
Partea estică a Câmpiei Române este străbătută de izoliniile EXC de 60 mm, 80 mm şi
100 mm, iar partea sudică a acesteia centrată pe localitatea Turnu Măgurele este
intersectată de izolinia de 100 mm. Partea nord-vestică şi cea nordică a Câmpiei
Române şi a Podişului Getic prezintă o densitate ridicată de izolinii EXC, între 120 mm
şi 200 mm, unde acumularea apei în sol în această perioadă poate satisface în bună
măsură deficitele de apă din sol de la sfârşitul toamnei. O situaţie asemănătoare se
întâlneşte şi în Câmpia de Vest, unde izoliniile EXC au valorile de 80 mm, 100 mm,
120 mm. În Podişul Transilvaniei se întâlnesc izoliniile de la 60 mm la 100 mm.
Regiunile montane înalte sunt caracterizate de valorile maxime ale EXC, de până la
300-360 mm (cca 60-70 mm/lună), care generează scurgeri însemnate de-a lungul
versanţilor şi infiltraţii în apele subterane.

4.7.6. În perioada caldă


Forma izoliniilor DEF din perioada caldă, sau perioada de vegetaţie, din aprilie
până în octombrie inclusiv, este asemănătoare cu aceea a izoliniilor anuale, unde factorii
zonalităţii altitudinale, latitudinale şi influenţa Mării Negre determină aspectul aproape
circular al acestora. Domeniul de variaţie a DEF în arealele de câmpie şi podişuri este
foarte larg, de la peste -400 mm în partea estică a Dobrogei, trecând prin intervalul -400
mm până la -350 mm din partea de vest a Dobrogei, Bărăgan şi extremitatea sudică a
Câmpiei Române şi până la -100 mm în partea de nord a acesteia, fig. 4.7.6.

113
Fig. 4.7.6. Deficitul (DEF, valori negative) şi excedentul climatic de apă (EXC, valori
pozitive) calculat faţă de ETo-PM (mm) în perioada caldă în România

Valori mai mici ale DEF se întâlnesc în regiunile de platformă şi în cele


subcarpatice din sudul ţării noastre, care sunt străbătute de izolinia de 0 mm, între cele
două situaţii existând valori DEF intermediare. Podişul Moldovenesc este acoperit de
izoliniile DEF de -350 mm în partea de sud, continuând spre nord cu izolinia de -300
mm, iar spre regiunea subcarpatică din vest se găsesc izoliniile DEF cuprinse între -200
mm şi 0 mm. Izoliniile de -300 mm, -250 mm şi -200 mm intersectează Câmpia de
Vest. Podişul Transilvaniei prezintă valori DEF inferioare altor podişuri din ţară,
cuprinse între -200 mm şi 0 mm, datorită caracterului de ariditate mai redusă. Izolinia
DEF de 0 mm mărgineşte regiunile montane înalte, care prezintă în vecinătatea
vârfurilor cu altitudinea de peste 2000 m, valori maxime EXC de 350-400 mm (cca 50-
57 mm/lună).
Regiunile cu valori maxime ale DEF din perioada de vegetaţie se află, după cum
s-a arătat, în Dobrogea şi Bărăgan, dar şi partea de sud a Câmpiei Române. Aici, adesea
este nevoie chiar de aplicarea irigaţiei de toamnă, de aprovizionare, deoarece deficitul
de apă din sol nu este, în mod normal, acoperit de precipitaţiile din perioada rece a
anului, noiembrie-martie.
Ariditatea regiunilor României este evidenţiată prin toţi indicii de ariditate
climatici prezentaţi anterior, putând fi abordaţi şi alţi indicatori suplimentari. Rămâne la
atitudinea autorului oricărui studiu să decidă care dintre aceştia servesc cel mai bine
scopului lucrării. Spre deosebire de indicatorii ce caracterizează seceta (SPI) sau de
ceilalţi indicatori ce caracterizează ariditatea, indicatorul DEF prezintă avantajul
cuantificării exacte a mediei necesarului suplimentar de apă pentru cultura de referinţă
(iarba) în diferitele regiuni ale ţării sau, folosind coeficienţii de corecţie ai culturilor

114
agricole, acest indicator dă informaţii privind norma de irigaţie lunară sau pe perioada
de vegetaţie. Prin urmare, din raţiuni practice, pentru prezenta lucrare cel mai bine se
potriveşte indicatorul DEF, fiind strâns legat de cantitatea de apă aplicabilă prin irigaţii.
Faţă de prezentarea menţionată mai sus, abordarea bazată atât pe date climatice
cât şi pe date pedologice este şi mai complexă. Astfel, după analiza făcută de Canarache
(2005) privind indicele de ariditate Palfay, în cadrul aceloraşi regiuni geografice
ariditatea este mai accentuată în cadrul solurilor: 1) cu textură grosieră, cum sunt
solurile nisipoase din partea de sud a Olteniei, 2) cu textură fină şi tasate, cum sunt
solurile argiloase, cel mai frecvent şi vertice din Piemontul Getic, Câmpia Găvanu –
Burdea, etc., 3) saline, ca cele din Valea Călmăţuiului, sau 4) scheletice şi terenurilor
puternic înclinate, ca cele din partea central-estică a Dobrogei, în care deficitul real de
apă este mai sever decât deficitul climatic de apă, evidenţiat în prezenta lucrare.
Accentuarea aridităţii în Europa de est datorită încălzirii globale reprezintă un
hazard real, existând pericolul deşertificării în majoritatea regiunilor din partea de sud a
ţării (Marica şi Busuioc, 2004). Bazat pe modelul CROPWAT (Smith, 1992) şi pe
scenariile derivate din modelul climatic HadCM3, autorii estimează impactul
schimbărilor climatice şi efectele negative semnificative care se vor produce asupra
principalelor componente ale bilanţului apei, implicit asupra producţiei de porumb. În
acest sens, accesibilitatea apei pentru culturile agricole va scădea datorită asocierii unei
mai mari valori zilnice a ETo, cu un deficit mai mare de umiditate a solului şi cu o
scădere a valorii precipitaţiilor. De ex., temperatura medie lunară va creşte cu cca. 2,5º
C în luna august în anii 2020 şi cu cca. 4,8ºC în anii 2050, când ETo va creşte cu până
la 8 – 16%, în aceeaşi perioadă, iar necesarul apei de irigaţie va creşte cu cca. 15 – 28%
(Marica şi Busuioc, 2004). Conform acestui scenariu, o descreştere a umidităţii solului
va produce o reducere a evapotranspiraţiei reale maxime a culturii cu cca. 16 – 24%
până în anii 2020 - 2050, în ciuda unei creşteri a cererii evaporative a atmosferei.
Guvernele ţărilor cu probleme de ariditate ar trebui să dezvolte politici adecvate
pentru regiunile afectate, de ex., prin reabilitarea sistemelor de irigaţie, utilizând un plan
strategic pentru toate aspectele referitoare la cerinţele de apă şi aplicând o utilizare
raţională a resurselor de apă bazate pe managementul riscului şi nu pe cel al crizei.
O altă direcţie de strategie constă în utilizarea speciilor agricole şi horticole
adecvate, respectiv a soiurilor şi hibrizilor cu rezistenţă maximă la stresul hidric, în
special în regiunile sudice ale ţării, deoarece reducerea, de ex. a producţiei de porumb
datorită stresului hidric în următoarece decenii ar putea atinge 60–70%, datorită
temperaturilor foarte ridicate, care ar scurta lungimea perioadei de vegetaţie, asociată cu
stresul hidric pe parcursul fazei de umplere a bobului (Marica şi Busuioc, 2004).

4.8. Influenţa aridităţii asupra unor proprietăţi ale solurilor


Pentru a pune în evidenţă legătura dintre gradul de ariditate, exprimat prin
deficitul de apă climatic (DEF) şi adâncimea de levigare a carbonaţilor (AC), datele
experimentale au fost corelate prin metoda celor mai mici pătrate şi au fost apoi
analizate pentru a explica şi a cuantifica această legătură (Păltineanu ş.a., 2007).
AC a fost determinată în 200 de profile reprezentative de sol, care au fost săpate,
în general, până la adâncimea de 2,5 m, dacă până la această adâncime nu s-a întâlnit
roca dură. Roca parentală a fost reprezentată prin depozite de loess, depozite loessoide,
luturi şi luturi argiloase, roci care predomină în majoritatea solurilor din arealele de
câmpie din ţara noastră, îndeosebi din partea de sud şi est a României, care reprezintă
cele mai aride regiuni ale ţării.

115
Solurile cu texturi extreme, ca cele nisipoase sau pietroase, care au o
permeabilitate ridicată pentru apă, au fost evitate în acest studiu, dar acestea ocupă
oricum ponderi reduse în regiunile aride. Relieful arealelor studiate este constituit din
câmpii plane, cu pante reduse, care rareori depăşesc 3 – 4 %.
Tipul de ecuaţie de regresie obţinută a fost considerat linear, chiar dacă au fost
încercate şi alte tipuri de ecuaţie, neliniare, deoarece câştigul privind creşterea lui R 2 a
fost neglijabil, fig. 4.7.7. Imprăştierea punctelor pe grafic este relativ însemnată, datorită
probabil altor factori care influenţează AC, cum ar fi panta şi expoziţia reliefului,
permeabilitatea solului, modul de folosinţă a terenului, vârsta reliefului (de ex. terasele
fluviatile sau câmpurile de vârstă diferită dintr-o regiune geografică care se presupun ce
au un DEF relativ uniform) etc. În ciuda unei diversităţi ridicate privind condiţiile
naturale ale solurilor, este esenţială găsirea acestei corelaţii directe între DEF şi AC.

240
Adancimea levigarii carbonatilor in

y = 0,6304x + 236,3
220 2
R = 0,711***
200 n = 200
180
160
sol (cm)

140
120
100
80
60
40
20
0
-450 -400 -350 -300 -250 -200 -150 -100 -50 0
Deficitul de apa climatic (mm)

Fig. 4.7.7. Corelaţia dintre adâncimea levigării carbonaţilor (AC) şi deficitul anual de
apă climatic (DEF) pentru soluri (după Păltineanu ş.a., 2007)

Conform acestei corelaţii, solurile din regiunile aride în care DEF a fost cuprins
între -250 şi -425 mm au prezentat, în general, valori ale AC mai mici de 50 cm
adâncime. După Sistemul Român de clasificare a solurilor (Florea and Munteanu, 2000)
acestea includ kastanoziomuri, denumite în alte ssisteme de clasificare şi Calcaro-calcic
Kastanoziems (FAO, ISRIC, 1998) sau Typical Calciustolls (Soil Taxonomy, 1999), ca
şi diferite cernoziomuri reprezentate prin cernoziomuri tipice (Calcic Chernozems, Entic
Haplustolls, în cele două sisteme internaţionale de clasificare a solurilor menţionate mai
sus), diferite cernoziomuri cambice (Cambic Chernozem, Haplic Chernozems, Typical
Haplustolls). Urmează apoi în această corelaţie, cernoziomuri argice (Argic Chernozem,
Luvic Chernozems, Udic Argiustolls), faeoziomuri tipice (Haplic Phaeozioms, Entic
Hapludolls) etc.. Aceste soluri au un humus de tip mull şi o structură bine dezvoltată
(Florea et al., 1968), precum şi o adâncime superioară de levigare a carbonaţilor.
Acestea sunt situate în partea de sus a graficului, deasupra dreptei de regresie.
Multe alte tipuri de sol prezintă valori ale DEF cuprinse între valorile extreme ce
caracterizează kastanoziomurile, menţionate anterior, şi 0, care corespund aproximativ

116
la valori ale AC de 250 cm adâncime. Această adîncime este, în general, adâncimea
maximă până la care au fost săpate profilele de sol. Astfel, pentru valori DEF cuprinse
între -250 şi -350 mm, cernoziomurile prezintă acelaşi tip de humus (mull), iar valorile
AC cresc de la 0 cm până la cca. 50 – 100 cm adâncime. La o creştere ulterioară a DEF,
de la -250 la -150 mm, solurile sunt în principal cambisoluri (Typical Eutricambosol,
Florea şi Munteanu, 2000), denumite cu genericul de Eutric Cambisols (FAO, ISRIC,
1998), precum şi Typic Eutrocryepts (Soil Taxonomy, 1999), ca şi Typical
Districambosol (Distric cambisols, Typic Dystrudepts, în cele două sisteme
internaţionale de clasificare a solurilor, amintite), iar AC creşte mai departe, atingând în
medie penru solurile studiate, adâncimi de 100 – 150 cm.
Carbonaţii au fost levigaţi la adâncimi mai mari de 150 cm în cazul
faeoziomurilor (Typical Phaeozems, Haplic Phaeozioms, Entic Hapludolls, Greyic
Phaeozems, Greyi-luvic Phaeozioms, Alfic argiustols, cu denumiri în cele trei sisteme
de clasificare a solurilor discutate anterior), cu valori DEF de până la 0 mm.
Dacă nu se situează pe materiale parentale bogate în carbonaţi, solurile din
aceste regiuni în care valorile DEF sunt pozitive, ce arată exces de apă, sunt profund
levigate; în unele luvisoluri (Typical Luvosol, Haplic Luvisols, Typic Hapludalfs, ca şi
în Albic Luvosol, Albic Luvisols, Glossic Hapludalfs, denumite în cele trei sisteme) şi
planosoluri (Typical Planosol, Haplic Planosols, Albaquic Hapludalfs), carbonaţii sunt
complet absenţi din profilul de sol. Tipul de humus caracteristic este mor, iar structura
solului este slab dezvoltată. Argila a migrat în orizonturile subiacente (Florea ş.a., 1968;
Conea ş.a., 1980). Către regiunile muntoase această tendinţă continuă, existând un exces
de apă climatic, respectiv o climă mai rece; aceste soluri arată o migrare a fierului care
formează podzoluri haplice (Haplic Podzols în FAO, ISRIC, 1998; Typic Humicryods
în Soil Taxonomy, 1999).
Adâncimea de levigare a carbonaţilor este rezultanta proceselor de progradare –
regradare a acestora şi reprezintă situaţia actuală, echilibrul tendinţelor de îndepărtare,
respectiv de ridicare a carbonaţilor în soluri. În perspectiva încălzirii globale este posibil
ca regimul de umiditate a solurilor să evolueze spre uscăciune, care poate favoriza în
regiunile cele mai aride procesul de regradare a carbonaţilor.

117
CAPITOLUL 5. COEFICIENŢII DE CORECŢIE AI CULTURILOR
AGRICOLE UTILIZAŢI ÎN TEHNICA IRIGAŢIEI
5.1. Calculul coeficienţilor de corecţie ai culturii pentru metoda Penman-
Monteith
Coeficienţii de corecţie ai culturii (Kc) sunt specifici metodei de calcul al ETo,
arătând raportul dintre consumul optim (ETc) de apă al culturii respective, denumit şi
evapotranspiraţie reală maximă, pe de o parte, şi ETo pe de altă parte. În ţara noastră, în
ultima parte a secolului al XX-lea, Kc a fost determinat pentru multe culturi agricole
folosind metoda Thornthwaite sau metoda evaporimetrului clasa A, care erau pe scară
largă utilizate în programarea şi avertizarea aplicării udărilor, şi erau utilizabile numai
în raport cu valorile metodei ETo respective (Grumeza, 1989).
În prezenta lucrare valorile Kc s-au estimat pentru metoda Penman-Monteith de
calcul a ETo. Pentru toată perioada studiată Kc a fost calculat cu ajutorul metodei relativ
recente şi a formulelor publicate de Allen ş.a. (1997, 1998). Autorii estimează valorile
ETc (notat ETc-est), care sunt influenţate de ETo prin efectele climatice. Kc variază
îndeosebi în funcţie de caracteristicile specifice culturii şi în funcţie de climă, permiţând
astfel transferul valorilor standard ale Kc între localităţi şi condiţiile climatice (Allen
ş.a., 1998). Astfel, Kc pentru mijlocul perioadei de vegetaţie (Kc mid), precum şi Kc
pentru faza finală de vegetaţie a culturilor (Kc end) au fost calculaţi prin ecuaţia:

Kc mid = Kc mid’ + (0.04 (U2 -2)-0.004 (RHmin - 45)) (h/3)0.3 (5.1)

unde Kc mid' a fost tabelat în lucrarea lui Allen ş.a. (1998) şi a fost dat pentru
condiţiile în care umiditatea relativă a aerului (RHmin) = 45 %, iar viteza vântului la
înălţimea de 2 m (U2) = 2 m s-1; h = înălţimea medie a culturii (m). Kc end a fost calculat
în mod similar, prin aceeaşi formulă dar înlocuind Kcmid' cu Kcend', ultimul fiind de
asemenea tabelat, în timp ce Kc iniţial (Kc ini) a fost luat din acelaşi tabel (Allen ş.a.,
1997; 1998). Procedura a fost similară cu aceea prezentată de Doorenbos şi Pruitt
(1977). Coeficienţii de corecţie ai culturii pentru fiecare decadă din perioada de
vegetaţie au fost apoi reprezentaţi în funcţie de timp pentru toate lunile de interes.
Deşi România prezintă condiţii pedo – climatice variate şi are o întindere mare,
valorile estimate ale Kc au fost calculate pentru fiecare localitate cu staţii meteorologice,
ca medie pentru fiecare lună întreagă din perioada de vegetaţie, chiar dacă unele culturi
prezintă condiţii favorabile numai în anumite regiuni sau zone, sau dacă data
semănatului ori a recoltării, implicit lungimea perioadei de vegetaţie, sunt diferite.
Din punct de vedere climatic Kc depinde de viteza vântului la înălţimea de 2 m şi
de umiditatea atmosferică diurnă minimă. Unele staţii meteorologice nu au toate datele
necesare pentru acest calcul. Totuşi, între Kc şi temperatura medie s-au stabilit corelaţii
liniare semnificative pentru fiecare lună din perioada de vegetaţie, tabelul 5.1. Aceste
corelaţii au fost semnificative şi în cazul primelor luni din perioada de vegetaţie, aprilie
şi mai, când coeficienţii de determinaţie (R2) au prezentat, totuşi, valori reduse (0,11 –
0,19*) datorită domeniului îngust de variaţie a mărimii Kc pe teritoriul României.
Pentru celelalte luni din perioada de vegetaţie gradul de semnificaţie a corelaţiilor a
crescut. Astfel, pentru lunile iunie şi iulie corelaţiile au fost distinct semnificative, R 2
încadrându-se în intervalul 0,20 – 0,24**, respectiv 0,26 – 0,29**, în timp ce în lunile
august, septembrie şi octombrie corelaţiile au fost foarte semnificative, R2 oscilând între
0,30 – 0,33***, respectiv între 0,26** – 0,34*** şi 0,46 – 0,53***. Se remarcă valorile

118
superioare din cadrul lunii octombrie, în comparaţie cu celelalte luni. Cu ajutorul
acestor corelaţii s-au completat datele privind valoarea Kc pentru staţiile meteorologice
în care nu au existat înregistrări privind viteza vântului la înălţimea de 2 m şi/sau date
de umiditate atmosferică minimă.

Tabelul 5.1. Ecuaţiile de regresie liniară de forma (Kc = at + b) şi coeficienţii de


determinaţie (R2) dintre Kc pentru metoda ETo-PM şi temperatura medie lunară (t, °C)
pentru diferite culturi agricole în perioada de vegetaţie pe teritoriul României
Cultura /
Luna
IV V VI VII VIII IX X
0,002t + 0,0087t + 0,0116t + 0,0117t +
Grâu 0,714 0,953 0,799 0,125 0,3
0,0031t 0,0095t + 0,012t +
Orz + 0,890 0,985 0,287 0,3
0,0007t + 0,0081t + 0,0145t + 0,0155t + 0,0186t +
Porumb 0,347 0,638 0,807 0,704 0,144
Floarea 0,001t + 0,0108t + 0,0141t + 0,0152t + 0,0183t +
soarelui 0,404 0,716 0,816 0,540 0,022
0,0019t + 0,0092t + 0,0098t + 0,0105t + 0,0126t +
Sfeclă 0,529 0,932 0,967 0,840 0,491
0,0022t + 0,0104t + 0,0111t + 0,0119t + 0,0143t +
Soia 0,549 0,864 0,887 0,805 0,349
0,0006t + 0,0066t + 0,0118t + 0,0127t + 0,0153t +
Tomate 0,446 0,741 0,921 0,730 0,376
0,0005t + 0,006t + 0,0107t + 0,0114t + 0,0138t +
Cartof 0,444 0,724 0,896 0,802 0,274
0,0028t 0,0086t + 0,0105t + 0,0103t + 0,011t + 0,0131t + 0,0214t
Lucernă + 0,768 1,052 0,973 0,956 0,952 0,934 + 0,890
0,002t + 0,0063t + 0,0077t + 0,0077t + 0,0081t + 0,0097t + 0,0157t
Căpşun 0,602 0,742 0,600 0,652 0,658 0,601 + 0,559
Măr, cireş 0,0035t + 0,0115t + 0,0174t + 0,0185t + 0,0143t + 0,0051t
ogor 0,528 0,556 0,539 0,531 0,445 + 0,269
Măr, cireş- 0,0035t + 0,0115t + 0,0174t + 0,0185t + 0,0226t + 0,0184t
iarbă 0,635 0,750 0,789 0,781 0,751 + 0,506
Piersic, 0,0032t + 0,0106t + 0,016t + 0,017t + 0,0202t + 0,0101t
cais-ogor 0,519 0,541 0,523 0,516 0,369 + 0,236
Piersic, 0,0032t + 0,0106t + 0,016t + 0,017t + 0,0203t + 0,0168t
cais-iarbă 0,626 0,735 0,773 0,765 0,653 + 0,499
0,0015t + 0,0049t + 0,0023t + 0,0051t + 0,0189t + 0,0045t
Vie masă 0,441 0,612 0,822 0,766 0,287 + 0,243
R2 =
Valorile lui R2=0,13- R2=0,20- R2=0,26- R2=0,30- R2=0,26**- R2=0,46-
0,11-
R2 0,19* 0,24** 0,29** 0,33*** 0,34*** 0,53***
0,15*

5.2. Repartiţia geografică a coeficienţilor de corecţie ai culturii pentru


metoda Penman-Monteith
Coeficienţii de corecţie Kc sunt prezentaţi şi discutaţi în cele ce urmează, pentru
culturile agricole principale, îndeosebi în regiunile de interes agricole major, chiar dacă
izoliniile acestora acoperă şi regiunile montane înalte, unde aceştia au numai rol
orientativ, de comparaţie între regiunile geografice ale ţării noastre.
5.2.1. Culturile de cereale păioase
În luna aprilie, datorită variabilităţii reduse a Kc, nu a rezultat o hartă privind
repartiţia geografică a acestui indicator. Pentru luna mai, culturile de păioase, de grâu şi
orz, prezintă consumuri importante de apă din sol. În cazul grâului, izolinia Kc cu

119
valoarea 1,05 înconjoară lanţul carpatic, în afara acestuia în regiunile de câmpie şi podiş
Kc încadrându-se într-un interval scurt (1,05-1,10), fig. 5.1. Excepţie face numai
extremitatea sud-vestică şi sudică a Câmpiei Române unde Kc depăşeşte uşor valoarea
1,10. În luna iunie, Kc pentru grâu prezintă valori şi mai omogene din punct de vedere al
repartiţiei teritoriale, între 1,0 şi 1,05, fig. 5.2. Izolinia Kc cu valoarea 1,0 înconjoară
regiunile montane ale Munţilor Carpaţi. În cazul orzului în luna mai, cu consum intens
de apă, regiunile muntoase sunt încadrate de izolinia de 1,10, fig. 5.3. Teritoriul de
interes agricol major prezintă valori Kc între 1,10 şi 1,15, excepţie făcând extremităţile
sudică şi sud-vestică, unde Kc se încadrează între 1,15 şi aproximativ 1,20.
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti
Satu Mare Ocna Sugatag Stanca
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Gurahont
Siria Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
46 Sebes Tulnici
Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
Predeal MaicanestiGalati Chilia
Caransebes Petrosani Cumpana Cheia
Banloc Parang Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Craiova Videle
Plenita Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 5.1. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru grâu în luna mai, în România

5.2.2. Porumbul
În cursul lunii iunie, izolinia Kc de 0,75 înconjoară munţii înalţi, în timp ce în
Câmpia de Vest şi în Podişul Moldovei Kc atinge valori de 0,75-0,80, fig. 5.4. Izolinia
de 0,80 desparte Câmpia Română în două părţi aproximativ egale şi include în bună
măsura şi Dobrogea.
În luna iulie, izolinia Kc de 1,05 delimitează Munţii Carpaţi, regiunile extra-
carpatice încadrându-se aproximativ între izoliniile de 1,10-1,15, fig. 5.5. Regiunile mai
înalte din Podişul Moldovei şi din partea de nord a acestuia sunt cuprinse între izoliniile
de 1,05 şi 1,10.
Pentru luna august la porumb, izoliniile Kc de 0,95 separă regiunile montane
propriu-zise de regiunile colinare şi de câmpie, fig. 5.6. Câmpia de Vest şi Podişul
Moldovei în marea sa majoritate sunt caracterizate de valori Kc de 1,0. În Câmpia
Română Kc atinge valori între 1,0 şi 1,05, iar în extremitatea sud-vestică depăşeşte 1,05.

120
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. NeamtPodu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni Husi
Vaslui
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes
46 Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv.Tulnici Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj PaltinisBalea Lac Brasov Penteleu Focsani
Piclisa
Predeal
Cheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel
Campina Braila
Polovragi Tulcea Sulina
Semenic Curtea
Ramnicu de Arges
Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova
Corugea
Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea Dalga
Bucuresti Marculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 5.2. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru grâu în luna iunie, în România
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. NeamtPodu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes
46 Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv.Tulnici Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj PaltinisBalea Lac Brasov Penteleu Focsani
Piclisa
Predeal
Cheia Maicanesti Galati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel
Campina Braila
Polovragi Tulcea Sulina
Semenic Curtea
Ramnicu de Arges
Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova
Corugea
Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti FunduleaDalga
Bucuresti Marculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 5.3. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru orz în luna mai, în România

121
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. NeamtPodu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes
46 Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv.Tulnici Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj PaltinisBalea Lac Brasov Penteleu Focsani
Piclisa
Predeal
Cheia Maicanesti Galati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel
Campina Braila
Polovragi Tulcea Sulina
Semenic Curtea
Ramnicu de Arges
Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova
Corugea
Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti FunduleaDalga
Bucuresti Marculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 5.4. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru porumb în iunie, în România

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes Tulnici
46 Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29

Fig. 5.5. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru porumb în iulie, în România

122
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare SuceavaBotosani
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. NeamtPodu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes
46 Jimbolia Deva Fagaras Sf.Gheorghe Cv.Tulnici Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj PaltinisBalea Lac Brasov Penteleu Focsani
Piclisa
Predeal
Cheia Maicanesti Galati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-Muscel
Campina Braila
Polovragi Tulcea Sulina
Semenic Curtea
Ramnicu de Arges
Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Ploiesti Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici Targoviste
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova
Corugea
Gura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti FunduleaDalga
Bucuresti Marculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 5.6. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru porumb în august, în România

5.2.3. Floarea soarelui


Floarea soarelui prezintă un consum optim de apă ridicat, implicit un coeficient
Kc important, începând din luna iunie. Izoliniile Kc de 0,90 separă Munţii Carpaţi de
restul teritoriului ţării noastre, toate regiunile de interes agricol major prezentând
indicatorul Kc în jurul valorilor de 0,90-0,95, fig. 5.7.
În luna iulie, izolinia Kc de 1,05 separă Munţii Carpaţi de teritoriile colinare ale
ţării. Câmpia de Vest şi Podişul Moldovei sunt cuprinse în interiorul izoliniei Kc de
1,10, excepţie făcând numai teritoriul situat în partea de sud-vest a ţării, prin care trece
şi izolinia Kc de 1,15, fig. 5.8.
În luna august izolinia Kc de 0,80 pentru floarea soarelui delimitează arealele
montane la exterior. Câmpia de Vest, Podişul Moldovei şi Podişul Transilvaniei sunt
încadrate de izoliniile Kc de 0,80 şi 0,90, fig. 5.9. În partea de nord a Câmpiei Române
se întâlnesc izoliniile Kc de 0,80 şi 0,85, în timp ce cea mai mare parte a acestei câmpii
este acoperită de valori Kc de 0,85 – 0,90.

5.2.4. Soia
În luna iunie se observă o omogenitate teritorială ridicată pentru Kc. Astfel, în
Câmpia de Vest a ţării şi în Podişul Transilvaniei acest indicator variază în jurul valorii
de 1,05, fig. 5.10. Teritoriul Moldovei, Munteniei şi Olteniei este acoperit de valori Kc
cuprinse între 1,05 şi 1,10.
Repartiţia teritorială a Kc în luna iulie nu diferă mult de aceea a lunii anterioare
în privinţa omogenităţii acestuia. Aproape tot teritoriul de interes agricol al ţării este
cuprins între izoliniile de 1,10 şi 1,15, fig. 5.11. Numai în extremitatea sud-vestică a
ţării noastre se ating şi valori de peste 1,15.

123
Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman
Salonta Huedin
Holod Cluj-Napoca
Joseni VasluiHusi
Chisineu-Cris Stei Turda Tg. Mures Bacau
Ineu
Campeni Miercurea Ciuc
Siria Gurahont Tg. Ocna
Arad Tebea Blaj Dumbraveni Barlad
Sinicolau Mare Alba Iulia Adjud
Varadia Agnita Hoghiz
Sebes Tulnici
46 Jimbolia Deva FagarasSf.Gheorghe Cv. Tecuci
Timisoara Hunedoara Sibiu Odobesti
Lugoj Paltinis Balea Lac Brasov Focsani
Piclisa Penteleu
PredealCheia MaicanestiGalati Chilia
Banloc Caransebes Petrosani
Parang Cumpana Ramnicu Sarat
Resita Cuntu Campulung-MuscelCampina Braila
PolovragiCurtea de Arges Tulcea Sulina
Semenic Ramnicu Vilcea Buzau
Oravita Tg. Jiu Faurei Horia
Viziru Sf.Gheorghe
45 Bozovici TargovistePloiesti
Baile Herculane Pitesti
Moldova Veche Dragasani Urziceni Grivita Hirsova CorugeaGura Portitei
Dr.Tr. Severin Stolnici Titu
Filiasi Slobozia
Vinju Mare Slatina Popesti Fundulea
Bucuresti DalgaMarculesti
Cernavoda
Plenita Craiova Videle
Calarasi Constanta
Caracal Rosiori Adamclisi
Bailesti Oltenita
Calafat Alexandria
44 Giurgiu Mangalia
Tr. Magurele
Zimnicea

21 22 23 24 25 26 27 28 29
Fig. 5.7. Repartiţia geografică a coeficientului Kc pentru floarea soarelui în luna iunie,
în România

Darabani
Avrameni
Sighetul Marmatiei Dorohoi
48 Radauti Stanca
Satu Mare Ocna Sugatag
Carei Baia Mare Botosani
Suceava
Iezer Rauseni
Campulung
Tg.Lapus Rarau Falticeni
Sacueni Vatra Dornei Cotnari
Zalau Tg. Neamt Podu Iloaiei
Dej Bistrita Calimani Iasi
Oradea
47 Toplita Piatra Neamt
Roman