Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE CONSTRUCII INGINERIA I MANAGEMENTUL RESURSELOR DE AP

ANALIZA FENOMENELOR DE SECETA SI ARIDITATE IN DOBROGEA

Masterand: Miu (Sumanaru) Liliana-Anisoara

CONSTANA 2012

CUPRINS

1. INTRODUCERE 2. SECETA 3. DESERTIFICAREA 3.1. DESERTIFICAREA IN ROMANIA 3.2.CONSECINTELE DESERTIFICARII 4. DOBROGEA 4.1.RELIEFUL 4.2.CLIMA 4.3.RETEAUA HIDROGRAFICA 4.4.VEGETATIA SI FAUNA 5. ZONA DE STUDIU COBADIN 5.1. RELIEFUL 5.2.CLIMA 5.3.VEGETATIA 5.4.FAUNA 6. PREZENTAREA METODELOR DE ANALIZA 6.1. INDICII CLIMATICI 6.1.1. INDICI DE BILANT HIDRIC 6.1.2. INDICI BAZATI PE MISCAREA PRECIPITATIILOR 6.2.DIAGRAME CLIMOGRAME 6.2.1. DIAGRAMA PEGUY 6.2.2. CLIMOGRAMA WALTER-LIETH 7. CARACTERIZAREA REGIMULUI PRECIPITATIILOR SI TEMPERATURII 8. CARACTERIZAREA FENOMENELOR DE SECETA SI ARIDITATE 8.1.REPREZENTAREA GEOGRAFICA A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE CLIMEI 8.1.1. REPREZENTAREA GEOGRAFICA A TEMPERATURII AERULUI 8.1.2. REPREZENTAREA GEOGRAFICA A PRECIPITATIILOR 9. DISTRIBUTIA SPATIALA - METODA POLIGOANELOR THIESSEN 10. CONCLUZII 11. BIBLIOGRAFIE

ANALIZA FENOMENELOR DE SECET I ARIDITATE N DOBROGEA

1. INTRODUCERE Prin analiza datelor pluviometrice i termice se caracterizeaz apariia i intensitatea fenomenelor de secet i ariditate din regiunea Dobrogea. Pentru studiul acestor fenomene au fost folosite date din perioada 1965-2005, de la staia meteorologic Cobadin. Interpretarea climogramelor i a indicatorilor de aridiate i secet ofer o viziune asupra evoluiei, gradului de manifestare i efectele ariditii i secetei n contextul schimbrilor climatice n zona studiat. 2. SECETA Potrivit unei definiii clasice, seceta reprezint o perioad ndelungat din sezonul cald al anului (primvar, var, toamn), n condiii de temperatur ridicat a aerului, cu precipitaii avnd valori cu mult sub valoarea normal pentru respectiva regiune. ns aceasta este o definiie puin precis. n aceste condiii, rezervele de ap din ruri, lacuri i sol se micoreaz mult, ceea ce creeaz premise nefavorabile dezvoltrii normale a plantelor i aprovizionrii cu Fig. 1 Fenomenele de uscaciune si seceta ap a oamenilor. din Dobrogea

Condiiile favorabile pentru manifestarea secetei sunt create atunci cnd un anticiclon, ndeosebi de natur continental, stagneaz o perioad nsemnat deasupra unei ri sau a unui anumit teritoriu, mpiedicnd ca acestea s fie traversate de perturbaiile ploioase. Seceta este un eveniment deosebit de dramatic pentru societatea dobrogean. Dac perioada cu deficit n precipitaii dureaz, ea poate provoca un dezechilibru hidric important, care se exprim prin pierderi de recolt sau restricii n consumul de ap, i creeaz o ntreag serie de probleme economice. Termenul de secet n accepiunea clasic este propriu perioadelor uscate i calde, durabile, cum ar fi de exemplu, un interval de 21 de zile, n care cade mai puin de 30% din cantitatea obinuit de precipitaii. Un deficit de umezeal, definit ca secet ntr-o regiune, poate s nu fie considerat secet n alt regiune i,de asemenea, poate fi mai puin grav pentru un anumit sezon dect pentru altul. De pe ntreg teritoriul Romniei, Dobrogea prezint cea mai diversificat palet de riscuri climatice. Fenomenul se explic prin faptul c aceasta reprezint zona de interferen sau de transformare a aerului polar n aer tropical i a aerului tropical n aer polar. Este domeniul susceptibil n permanen de invazii ale maselor de aer foarte reci i uscate de origine arctic sau polar, care atrag dup sine ntregul cortegiu de riscuri climatice de iarn (rciri masive, viscole, ngheuri i brume etc.), ca i de invazii ale maselor de aer fierbinte tropical dinspre tropice care aduc cu sine cortegiul riscurilor climatice de var (nclziri masive, secete prelungite, ariditate etc.). n cazul interferenei acestor mase de aer, pot avea loc fenomene deosebit de spectaculoase n diferite sezoane din an prin modul de manifestare i consecine (ninsori abundente, viscole violente etc.) Ele sunt cu att mai periculoase cu ct se produc mai mult n afara sezonului lor caracteristic, limitnd perioada de vegetaie. Evoluia sezonier i multianual a acestor fenomene are un caracter neperiodic i, de aceea, nu totdeauna pot fi prevzute i prentmpinate. Datele climatice din ultimul secol relev o nclzire progresiv a atmosferei i o reducere a cantitilor de precipitaii, care au devenit factori limitativi pentru creterea, dezvoltarea i productivitatea culturilor, din anumite zone geografice ale rii, n acelai timp factori puternic restrictivi pentru alocarea i folosirea resurselor de ap. n Romnia, fenomene de secet cu accente puternice n unele perioade au fost semnalate i descrise cu mult timp n urm. n ultimul deceniu ca urmare a transformrilor profunde (defriri, distrugerea perdelelor forestiere de protecie, etc.), suprapuse pe un fond climatic dezechilibrat, ce au avut loc la nivelul celei mai mari pri a patrimoniului funciar (agricol i silvic), s-au extins procesele de uscciune. n acelai timp, procesele de degradare a terenurilor cunosc o extindere i intensificare alarmant.

Romnia are o clim temperat continental de tranziie, specific pentru Europa central, cu patru anotimpuri distincte. Diferenele locale sunt cauzate de altitudine i nesemnificativ de influenele oceanice n vest, de cele mediteraneene n sud-vest i continentale n est.

Fig. 2 Harta climatica a Romaniei

n timpul iernii temperatura medie scade sub - 3C si pe timp de vara se situeaz ntre 22C si 24C. Temperaturile medii anuale sunt de 11C n sudul rii i de 8C n nord. Temperatura minim nregistrat a fost de - 38.5C la Bod, n Depresiunea Braov, iar cea maxim de + 44.5C la Ion Sion n Brgan. Media anual a precipitaiilor scade uor de la vest ctre estul rii. Media anual a Precipitaiilor czute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari n zona de munte (1.400 - 1.000 mm/an) i mai scazut n Brgan (500 mm/an), Dobrogea i Delta Dunrii (400 mm/an). Conform datelor meteorologice obinute pentru o perioad de peste 100 de ani la un numr de 17 staii situate n sud estul rii (Dobrogea, estul Munteniei i sudul Moldovei) zonele aferente acestora sunt potenial afectate de deertificare (cca 3 milioane ha, dintre care cca 2,8 milioane terenuri agricole, adic cca 20 % din suprafaa agricol). Suprafaa afectat de secet este sensibil mai mare dect cea de mai sus, practic acoperind sus, ntreaga zon agricol a rii. Este evident c deertificarea este cauzat de doi factori majori : factori naturali, prin stressuri periodice ale unor evenimente extreme i persistente, cum este seceta, pe de o parte i prin factori antropici, prin abuzurile fcute de om n utilizarea ecosistemelor vulnerabile i ntropici, sensibile din spaiul geografic n general i zonele aride n special, pe de alt parte. Teritoriul Romniei, n vremuri preistorice, era acoperit cu vegetaie forestier n proporie de cca 79 80 %. O dat cu dezvoltarea societii umane suprafaa cu pduri s redus s-a treptat ajungndu-se astzi la un procent de mpdurire de cca 28 %. se

n zonele cu risc ridicat la deertificare suprafaa pdurilor este foarte redus (1607 mii ha, sub 2 %). Ca urmare secetele, fenomen natural obinuit pentru climatele de step i silvostep, s-au accentuat i au devenit mai frecvente, afectnd puternic producia agricol. Un prim efect al accenturii fenomenului de secet i aridizare l constituie scderea pn la zero a produciilor agricole. Srcia rural trebuie explicat i prin frecvena i durata mare a secetelor cu impact direct asupra agriculturii care constituie principala activitate a locuitorilor. n aceste zone, veniturile din agricultur sunt mici, ceea ce face ca gospodriile s fie srace. Cea mai eficient metod de prevenire i combatere a fenomenului de deertificare este extinderea suprafeelor mpdurite prin crearea de reele de perdele forestiere de protecie, iar n afara acestora a unor cordoane arboricole. Fiecare arbore plantat nseamn un plus de oxigen pentru noi i pentru copiii i nepoii notri, un cont n continu cretere n banca vieii pentru noi i pentru cei care vin dup noi.

3. DESERTIFICAREA Este procesul de degradare a terenurilor si are loc n zonele terestre unde solul este afectat de eroziunea eolian din cauza defrisrilor masive, unde cderile de ploaie sunt rare si climatul arid , precum si de activitile umane. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmat de pierderea capacittii solului de a sustine biodiversitatea si alte activitti umane. Aspectele privind procesul de desertificare au fost aduse n discutie prin Conventia ONU privind Combaterea Desertificrii UNCCD lansat la Paris n 1994, aceasta fiind fost semnat de Guvernul Romniei si ratificat de Parlament prin Legea nr. 629/1997. Interesul Romniei n aceast problem este cu att mai mare cu ct din faptul c 1/3 din teritoriul trii reprezint zone cu risc de desertificare. Toate zonele lumii sunt mai mult sau mai putin afectate de desertificare, inclusiv regiunea mediteranean, care ar putea cunoaste o criz de ap si alimente pe msur ce schimbrile climatice si degradarea solului se accentueaz. Tierea pdurilor este o problem cu consecinte serioase asupra climei (si n acelasi timp grbeste procesul de desertificare), biodiversittii, amenintnd ntreaga planent. Despduririle au loc din mai multe cauze, cea mai important fiind exploatarea excesiv a lemnului si extinderea suprafeelor agricole. La nivel mondial, o atentie deosebit se acord procesului de mpdurire a zonelor cu soluri degradate, dar si strii actuale a pdurilor (afectat din cauza ploilor acide, diminurii fertilittii solului si eroziunii avansate a acestuia), care au devenit probleme serioase, dezbtute tot mai mult n cadrul evenimentelor din domeniu. Schimbrile climatice pot precipita procesul de desertificare, ns activittile umane sunt cauza principal cea mai frecvent. Supracultivarea epuizeaz solul.

Despduririle au efecte negative asupra vegetatiei care sustine solul fertil. Cele mai evidente efecte ale desertificrii sunt degradarea pdurilor existente si a solurilor, aceasta conducnd la scderea productiei de alimente. n final seceta si desertificarea au ca rezultat srcia deoarece aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de degradarea solului. Terenurile degradate prin eroziune se pot reface, dar procesul este foarte lent, dup cum estimeaz specialistii fiind nevoie de o perioad de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de centimetri de sol. Furtunile de praf de tipul celor ntalnite tot mai des n China ultimilor ani reprezint o problem tot mai mare, n msura n care ele afecteaz n mod direct sntatea ecosistemelor. Nu mai putem ignora c 10% pn la 20% dintre zonele uscate sunt deja degradate. Suprafata total afectat de desertificare este estimat ntre 6 si 12 milioane de kilometri ptrati. Efectele acestui fenomen se vd deja, iar unii cercettori sustin c dac activittile umane care duc la desertificare vor fi oprite, zonele afectate si pot reveni.

3.1. DESERTIFICAREA IN ROMANIA Regiunile cele mai expuse deertificrii, existente pe teritoriul Romniei sunt: Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Cmpiei Romne. n teritoriu, desertificarea se manifest prin reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie, intensificarea sever a eroziunii hodlologice si eoliene ale solului precum si a salinizrii, crustificarea si compactarea solului, Fig. 3 Desertificarea scderea procentului de materie organic si elemente nutritive din sol, cresterea frecventei, duratei si intensittii perioadelor de secet si cresterea progresiv a intensittii radiatiei solare. Specialistii Agentiei Europene de Mediu au tras semnale de alarm nc de acum 14 ani vizavi de aspectul cresterii accelerate a temperaturii medii n Europa. Efectele nclzirii globale au devenit din ce n ce mai vizibile si n Romnia, cea mai expus zon a trii fiind Dobrogea, urmat de cmpia din sudul Romniei. Una din cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificrii din Romnia, dar mai ales din Dobrogea, este definit de fenomenul distrugerii constiente a terenurilor arabile, n special al stratului protector de sol fertil. Acest fenomen, este cauzat n special de activittile antropice si are ca rezultat desertificarea ireversibil urmat de distrugerea ntregului ecosistem.

Desertificarea antropic (prin activittile antropice) a fost pus n discutie ultima oar n anul 2003, cnd rezultatele unei statistici de specialitate au artat c acest gen de desertificare este mentinut de extinderea suprafetelor minelor si carierelor de suprafat. Din cariere se extrag substante minerale, n acest context zonele de extractie de suprafat reprezentnd zone de concentrare si reflexie ce capteaz si amplific cldura razelor solare sub efectul de oglind concav. Astfel apare n situ efectul de ser, zonele respective devenind ele nsele focare de extindere a desertificarii.

3.2. CONSECINELE DEERTIFICRII - diminuarea produciei de hran, reducerea productivitii solului i o scdere a capacitii de regenerare a terenului; - creterea inundaiilor n zonele din avalul rurilor, reducerea calitii apei, sedimentarea n ruri i lacuri i colmatarea lacurilor de acumulare i a canalelor navigabile; - agravarea problemelor de sntate datorate furtunilor de nisip i praf, n special a infeciilor oculare, a dificultilor respiratorii, a alergiilor i a stress-ului; - reducerea mijloacelor de trai, fornd populaia afectat s migreze. Schimbrile climatice, defririle abuzive i metodele greite de exploatare a culturilor accelereaz fenomenul deertificrii.Temperatura aerului a dep it frecvent n aceast var 32 de grade C adic valoarea biologic de rezisten a plantelor pritoare cum sunt porumbul i floareasoarelui). Cele mai afectate sunt culturile din sudul Cmpiei Romne i din Cmpia de Vest, precum i din sudul Moldovei. Conform datelor statistice, anul acesta, cele mai mari valori ale intensitii i duratei fenomenului de ari s-au nregistrat la Giurgiu, Grivia, Clrai, Brila, Alexandria, Buzu, Turnu Magurele, Bechet i Caracal. n aceste zone, au fost i 6-7 zile consecutive cu temperaturi maxime de peste 32 grade C. Unul dintre cele mai afectate judee din sud este Doljul, unde fenomenul deertificrii, semnalat de mai muli ani, este alimentat de secet, de solul nisipos, de fenomenul de deflaie eolian (spulberarea nisipului de vnt), dar i de defririle masive. n zona Calafat Poiana Mare Sadova Bechet Dbuleni i fluviul Dunrea, din sudul judeului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase avnd o tendin spre deertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezat Sahara Olteniei. n ultimii trei ani, n zon a fost calamitat un procent foarte mare de suprafee (ntre 50% i 100%). n consecin, i pierderile de recolte au fost considerabile (ntre 73,8%, n 2001, i 92,8%, n 2002).

Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole i al resurselor de ap, realizat de ANM, arat c vegetaia specific din sudul Romniei va migra ctre nord i zonele mai nalte. Aceasta va fi nlocuit treptat de vegetaia aflat la sud de grania Romniei. Studiul pleac de la premisa c, n condiiile n care emisiile de gaze cu efect de ser (dioxid de carbon, metan) nu sunt stopate, temperaturile vor crete cu circa 5 grade C pn la sfritul secolului XXI. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Vasile Cuculeanu, aceste mriri de temperaturi vor avea impact asupra ecosistemelor agricole. Una dintre puinele plante agricole neafectate de acest fenomen va fi grul, deoarece acesta metabolizeaz dioxidul de carbon i d o producie mai mare. O prognoz realizat recent de ANM arat c, pn n 2050, producia grului va crete cu 14% datorit efectului creterii concentraiei asupra fotosintezei. n plus, grul este recoltat n luna iunie i scap astfel de stresul termic din lunile de var. Cele mai vulnerabile sunt ns culturile pritoare, spre exemplu porumbul, floarea-soarelui sau soia, care cresc n lunile anului cele mai calde i mai expuse secetei. Aceeai proiecie a ANM arat c producia de porumb se va diminua cu 14% pn n 2020 i cu 21% pn n 2050 din cauza deficitelor de ap din sol. Efecte - Culturi exotice:

SMOCHINI. De opt ani, n localitatea vina, judeul Mehedini, exist 15 hectare cultivate cu smochini. KIWI. n comuna Ostrov, judeul Constana, exist dou hectare de teren cultivat cu kiwi. Plantaia de kiwi a mplinit 13 ani i a ajuns s produc aproape patru tone de fructe anual. MIGDALI. n comuna Gura Vadului, numeroi localnici au nfiinat livezi de migdali. MUTAR. n Timi, agricultorii s-au apucat serios s planteze boabe de mutar. MSLINI. Specialitii n agricultur estimeaz c, dac tendina nclzirii climei va continua, n zece ani vor aprea primele plantaii cu mslini n Banat. n Timioara crete deja primul mslin aclimatizat pe spaiul public.

4. DOBROGEA Dobrogea este un habitat istoric si geografic care face parte din teritoriul Romaniei si i Bulgariei, teritoriul dintre Dunare i Marea Neagra. Regiunea era cunoscuta in trecutul istoric . sub numele de Scitia Minor. Din punct de vedere administrativ cuprinde in Romania jude ia vedere judetele Tulcea si Constana iar in Bulgar regiunile Dobrici si Silistra. Bulgaria Dobrogea este limitata la nord de Delta Dunarii si de Muntii Macinului la est de ii Macinului, Marea Neagra, si la vest de cursul inferior al i Dunarii. Dobrogea cuprinde in nord . nord-estul Bulgariei regiunile Dobrici s Silistra. Apele si curgatoare de pe teritoriul ei sunt pu putine la numar, scurte, cu un debit mic si ele se varsa in lacurile de pe tarmul Marii Negre Cele Negre. mai importante rauri sunt: Taita, Telita, Slava, Casimcea. Lacurile existente sunt . sarate, dintre care se pot aminti: Techirghiol,

Fig. 4 Harta Romaniei Babadag, Golovita, Tasaul, Sinoe si Razim 4.1. R E L I E F U L Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse. Ca principale unitati naturale se disting:

Fig. 5 Harta reliefului din Dobrogea podisul care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala. e

Partea sudica corespunzatoare Podisului Litoralului este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km. Zona litorala este marcata de mai multe trpte:

5-15 m, de-a lungul tarmului; 20-30 m, cu omare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor; 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime; 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km; 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite.Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, TopologSaraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc. 4.2. C L I M A Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai Fig. 5 Zone afectate de seceta din Romania

moderat termic, brize diurne si insolatie puternica. Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai bogate (500-600mm/anual). Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare intindere de -1o - -2oC, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa regiune iarna. Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata; 23o-24oC in jumatatea "dunareana" a Dobrogei si 21o-22oC in jumatatea "maritima" a climatului litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile spre Campia Romana. O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de 400mm/anual in interiorul podisului. Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra. Din Romnia, Dobrogea prezint cea mai diversificat palet de riscuri dar i de resurse climatice, fenomenul fiind explicat att prin faptul c aceasta reprezint zona de interferen sau de transformare a aerului polar n aer tropical i a aerului tropical n aer polar (care explic frecvena mare a riscurilor) dar i datorit poziiei geografice i proximitii Mrii Negre (care determin multitudinea resurselor climatice). Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizicogeografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar) iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile gnu scad sub 100C.
ianuarie februarie martie aprilie mai iunie -0,3 0,8 4,4 9,3 15,1 19,5 iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie Anual 22,2 22 18,5 13,5 7,5 2,6 11,2

Tabel 1. temperatura anului 1995- media lunara si anuala ; Constanta.

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost de -250C la Constanta la 10 februarie 1929, -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 si 25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985, +410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927 si +360C la Mangalia la 25 mai 1950. Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii. Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.

4.3. RETEAUA HIDROGRAFICA Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare podisului, Canalul DunareMarea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra. Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord. Fig. 6 reteaua hidrografica Principalele rauri interioare sunt: Taita siTelita, care se varsa in lacul Babadag, Slava, care se varsa in lacul Golovita, Casimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul. La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda. Valea Carasu, in trecut cu izvoare la 5km vest de Constanta, varsarea in Dunare la Cernavoda si un curs abia perceptibil, datorita pantei reduse, a fost utilizata pentru proiectarea si construirea

traseului Canalul Dunare Marea Neagra; acest canal, in lungime de 64km, leaga Dunarea de Marea Neagra intre Cernavoda si Agigea, la cele doua capete existand cate un sistem de ecluze. A fost construita si o derivatie de la Poarta Alba la Midia (Canalul Poarta Alba-Midia). Canalul Dunare-Marea Neagra utilizat pentru navigatie va spori in importanta o data cu activizarea magistralei fluviale fluviale transeuropene, dintre Marea Nordului (rotterdam) si Marea Neagra (Constanta). Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul, Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei. Apele subterane sunt, in partea de sud, la adancimi mari si slabe calitativ, iar in partea de nord, mai bogate cantitativ, datorita acumularii lor in patura detritica. Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei, care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma continetala si litoralul romanesc al Marii Negre. 4.4. VEGETATIA SI FAUNA Vegetatia Dobrogei este formata in cea mai mare parte din stepa, la care se adauga suprafete de silvostepa si paduri de stejar. Stepa caracterizeaza peste 3/4 din suprafata Dobrogei. Desigur este vorba de "stepa secundara" si terenuri cultivate, deoarece vegetatia naturala, cu specii spontane, este redusa ca intindere. Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului si este, din acest punct de vedere, o zona de tranzitie. Etajul stejarului (format indeosebi din stejar pufos, stejar brumariu, la care se adauga specii caracteristice padurilor submediteraneene) cuprinde trei areale majore: zona MacinNiculitel (cu paduri in masiv), Podisul Babadagului si nordul Podisului Casimcei, la care se adauga un areal discontinuu, partial distrus in extremitatea sud-vestica a Dobrogei (zona "Deliorman" - "padure nebuna", continuata insa in sud, in Durostor). Fauna cuprinde specii de rozatoare specifice stepei (popandaul, orbetele, harciogul), la care se adauga reptile de origine submediteraneana (soparla dobrogeana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat), pasari, fauna acvatica. Din Dobrogea a disparut, in vremuri istorice, vulturul plesuv, dar a fost introdus ca specie noua muflonul.

Solurile cele mai raspandite sunt solurile balane (dobrogene), diferitele tipuri de cernoziomuri, soluri cenusii (in Podisul Babadag), soluri brune (in Muntii Macin) si soluri slab Podisul evoluate (indeosebi litosoluri). Principalele rezervatii si monumente ale naturii sunt: Valul lui Traian, rezervatie floristica (cu specii xerofile, rare); Luncavita, rezervatie forestiera ( faget relict); (un Gura Dobrogei, rezervatie speologica; Diferite puncte fosilifere (Topalu, Basarabi, Seimenii Mari, Aliman); Rezervatii geologice (Macin); Dunele de la Agigea (rezervatie de flora si fauna).

5. ZONA DE STUDIU - COBADIN refer Datele utilizate n acest studiu se refer la media anual a temeraturilor precipitatiilor n perioada 1965-2005 de l staia meteorologic Cobadin. 2005 la i a

Fig. 8 Localitatea Cobadin

Localitatea COBADIN se afl n partea de sud a judeului Constana , n podiul Cobadin, la o distan de 38 km de oraul Constana i la 17 km de oraul Medgidia, ntinzndu-se pe o suprafa de 18.841 ha. Comuna este situat n sud-estul extrem al Romaniei, justificndu-se astfel caracteristicile continental-excesive ale climei cu influene n toate componentele mediului geografic. Localitatea este definit de urmatoarele coordonate geografice: paralela 44 23 latitudine nordic i meridianul 2829 longitudine estic. Localitatea COBADIN se afl n Dobrogea la distane aproape egale att de Dunare ct i de Marea Neagr (40 km). Comuna are n componen satele: Viioara, Negreti i Conacu. Se invecineaz la nord cu comunele Petera i Ciocarlia, n est i sud-est cu comuna Mereni i n vest cu comuna Deleni Iar n sud cu Independena i Chirnogeni. 5.1. Relieful are un aspect tabular, cu altitudini cuprinse ntre 100-150m, ale crui straturi orizontale sau larg bombate pe axul Medgidia-Dumbraveni, este alctuit predominant din calcare cretacice i sarmatiente aezate pe un fundal precambrian i acoperite de o patura groas de 400m de loess cuaternar. 5.2.Clima este temperat-continental, temperatura medie fiind de 11 grade C. Verile sunt calde i secetoase, iar iernile sunt reci cu viscole puternice datorit curenilor continentali reci din nord-vestul i estul Europei. Valorile medii anuale ale temperaturilor maxime zilnice se situeaz aproape de 0 grade C i n jurul valorii de 28 grade C vara. 5.3.Vegetaia este format n cea mai mare parte din step care ocup 3/4 din suprafaa Dobrogei, la care se adaug suprafee de silvostep i pdurile de stejar. Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului, crend o zon de tranziie. 5.4.Fauna cuprinde specii de roztoare specifice stepei (popndul, orbetele, hrciogul), la care se adaug reptile de origine submediteranean (oprla dobrogean, vipera cu corn, broasca estoas).

6. PREZENTAREA METODELOR DE ANALIZA Existenta mai multor medii (solurile, apele, atmosfera) si sectoare afectate de secete, conditiile particulare de ordin geografic si variabilitatea in timp a secetelor conduc catre definirea dificila a unor indici unitari care sa caracterizeze fenomenul de seceta. Din punct de vedere meteorologic si considerate punctual, secetele se caracterizeaza prin intensitate si durata.

Daca analiza este la scara regionala, se va lua in calcul si aria de extindere a secetei, cu observatia ca analiza extinderii teritoriale a secetei va fi precedata de analize punctuale la statiile meteorologice din regiune. ( ) Legatura dintre elementele ce caracterizeaza secetele depinde intr-o mare masura de conditiile fizico-geografice locale, care prezinta o neuniformitate pronuntata, determinata de influentele climatice, neuniformitatea reliefului, a solurilor, a conditilor geologice etc.. 6.1. INDICII CLIMATICI Pentru caracterizarea secetelor se iau in consideratie marimea precipitatiilor cazute intr-o perioada si abaterea fata de valorile normale (medii multianuale). Indicii de caracterizare a secetei sunt urmatorii: Indici climatici Indici i criterii climatici Indici de bilan hidric Indici de bilan hidric care consider i acumularea n sol a precipitaiilor n perioada de iarn Indici de caracterizare a secetelor hidrologice SWSI rezervele de ap de suprafa RDI Reclamation drought index Indici pentru secetele agricole Indicele umiditii disponibile Indicele rezervei de ap Potentialul agro-hidric 6.1.1. Indici de bilan hidric Indicele de ariditate (De Martonne) se calculeaz pe diferite perioade (anual, lunar sau perioad de vegetaie), lund n considerare suma precipitaiilor din perioada analizat (mm) i temperatura medie a aerului pe perioada analizat (grade Celsius). Aprecierea secetei se face astfel: I < 10: perioad foarte arid; I = 10-20: perioad arid; I= 20-30: perioad semiarid; I > 30: perioad umed.

I=

P T + 10

6.1.2. Indici bazai numai pe msurarea precipitaiilor

Procentul din normal (Willeke 1994) Este unul din cei mai uzuali termeni folositi de catre meteorologi: Pa- precipitatia actuala; Pn- precipitatia normala precipitatia medie pe min 30 ani Se poate calcula anual, lunar sau pe perioade de vegetatie. Se reprezinta grafic si se observa tendinta Indicele Topor (1964)

Pa PN = *100 Pn

I=

Anual N nr de luni normale=LN+LPP+LPS LN lunile in care cant de precip variaza cu 10% fata de media multianuala LPP luni putin ploioase in care cant de precip depaseste cu 10-20% media multianuala LPS luni putin secetoase in care cant de precip este mai redusa cu 10-20% fata de media multianuala P= LP+LFP+LEP LP luni ploioase in care in care cant de precip depaseste cu 20-30% media multianuala LFP luni foarte ploioase in care cant de precip depaseste cu 30-50% media multianuala LEP luni excesiv de ploioase in care cant de precip depaseste cu peste 50% media multianuala S= LES+LFS+LS LES luni excesiv de secetoase in care cant de precip este cu peste 50% sub media multianuala LFS luni foarte secetoase in care cant de precip este cu 30-50% sub media multianuala LS luni secetoase in care cant de precip este cu cu 20-30% sub media multianuala 6.2.Diagrame - climograme Studiul fenomenelor de uscciune i secet, se poate realiza pe baza unor diagrame complexe, cunoscute sub numele de climograme (climagrame sau climatograme). Aceste reprezentri grafice, au fost imaginate de Filippo Eredia i evideniaz, fie caracteristicile pluvio termice ale lunilor din an (aa cum sunt cele de tip Peguy), fie intervalul din an n care sunt prezente fenomene de uscciune i secet (cum sunt cele de tip Walter Lieth). Climogramele prezint o importana deosebit n studiul climatelor. Ele au servit i servesc n continuare la alcatuirea unor clasificri moderne a climatelor bazate pe criteriul analizei complete a elementelor, criteriu care st la baza cercetrilor de climatologie aplicat 6.2.1. Climograma Peguy evideniaz caracteristicile pluvio termice ale lunilor din an. Sunt hietograme, preluate de la Taylor, care stabilesc corelaii grafice ntre precipitaii i temperatur ntr-un sistem de axe rectangulare.

N + 2P N + 2S

Pguy introduce praguri critice de temperatur i precipitaii (-5 oC; 0 oC, 0 mm; 23 oC, 43 mm; 16 oC, 200 mm ) care permit evidenierea caracterului climatic determinant al unei luni : Foarte rece (G), Rece (R), Optim (O), Tropical (T), Arid (A). 6.2.2. Climograma WALTER LIETH- reprezentare grafica ce evideniaz intervalul din an n care sunt prezente fenomene de uscciune i secet.

7. CARACTERIZAREA REGIMULUI TEMPERATURII I PRECIPITAIILOR Ca punct de pornire n analiza termic a provinciei dobrogene a fost folosita localitatea Cobadin. S-au analizat date cu privire la temperatura si precipitatiile din ultimii 40 ani inregistrate la statia meteorologica Cobadin. S-a calculat temperatura medie anuala. Pentru perioada 1965-2005 s-a observat o tendin de cretere a valorilor anuale a temperaturii (fig. 1). Media anual cu valoarea cea mai mare s-a inregistrat n anul 1994 - 12,2 C, n anul 1977 s-a inregistrat cea mai mic valoare medie anual a temperaturii - 9,6C.

temperatura medie anuala


14.0 12.0 10.0 Axis Title 8.0 6.0 4.0 2.0 0.0 1965 1967 1969 1971 1973 1975 1977 1979 1981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 media anuala

Fig. 9 Temperatura medie anuala la Cobadin (1965 2005)

Mediile lunare ale temperaturii, n perioada studiat, au valori pozitive, exceptie facand luna ianuarie. Se remarc un minim termic de 0.60C n luna ianuarie i un maxim de 22.00C n luna iulie.

valorile medii lunare


25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 -5.0 0.8 -0.6 10.3 16.0 22.0 21.3 19.9 17.1

11.6 media lunara 6.0

4.6 1.3

Fig. 10 Valorile medii lunare la Cobadin (1965 2005) Din punct de vedere pluviometric, pe perioada 1965-2005, s-a evideniat o uoar tendin de cretere a cantitilor anuale de precipitaii (fig. 3)

precipitatia medie anuala


70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 1960 media anuala

1970

1980

1990

2000

2010

Fig. 11 Precipitatia medie anuala la Cobadin (1965 2005)

Valoarea medie anual a precipitaiilor, pentru perioada studiat, este de 423 mm i situeaz Dobrogea printre regiunile cu cele mai reduse cantitii de precipitaii din ar. Cea mai mare cantitate anual de precipitaii s a nregistrat n anul 2004 674,8 mm, iar s-a cea mai mic n anul 1983 227,0 mm.

Valorile medii lunare


70.0 60.0 50.0 44.8 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 martie aprilie iunie sept august iulie nov oct ian mai dec feb 33.634.0 26.9 21.9 44.7 41.5 38.936.740.0 33.8 Valorile medii lunare 58.0

Fig. 12 Valorile medii lunare la Cobadin (1965 2005) Conform climogramei Pguy (fig.), ce evidenieaz caracteristicile pl pluvio termice ale lunilor din an, pe parcusul anului 2000, lunile cu caracter climatic arid (fig. 9) sunt cele mai frecvente.

Diagrama Pguy
250 200 200

R
PP (mm) 150

T G
100

50

0 -7 -2

0 3 8 Temperatura 13 (C) 18 23 28

Fig.13 Climograma Pguy (2000)

Numrul lunilor cu caracter arid accentuat este mai mare vara i toamna dect primvara. Luna ianuarie este cea mai rece lun de iarn iar luna august cea mai arid, media temperaturii fiind de 23,3 (C), la acelai nivel cu luna iunie, ns se nregistreaz cea mai sczut cantitate de precipitaii de 1,2 (mm).

Frecventa cumulata
120.00 100.00 80.00 60.00 40.00 20.00 0.00 G R O T A Frec cumulata

Fig.14 Poligonul frecvenelor cumulate metoda Pguy Cobadin

8. CARACTERIZAREA FENOMENELOR DE SECETA I ARIDITATE Aceste fenomene sunt declanate n condiiile n care, n Dobrogea, temperaturile aerului sunt cele mai mari din ar iar precipitaiile nregistreaz printre cele mai mici cantiti. Seceta constituie starea normal sau pasager a solului i/sau a mediului nconjurator corespunzatoare unei reduceri (lipse) drastice a precipitaiilor i/ sau a resurselor de ap, pe perioade lungi de timp. Seceta este un eveniment deosebit de dramatic pentru societatea dobrogean. Dac perioada cu deficit n precipitaii dureaz, ea poate provoca un dezechilibru hidric important, care se exprim prin pierderi de recolt sau restricii n consumul de ap, i creeaz o ntreag serie de probleme economice. Ariditatea este o stare permanent a climatului i reprezint un risc climatic major pentru teritoriul Dobrogei. Indicele de ariditate De Martonne anual, calculat pe baza valorilor medii multianuale de temperatur (T) i precipitaii (P) (1965-2005), scoate n eviden frecvena fenomenelor de uscciune i de secet (fig.).

Variatia indicelui Martonne 1965-2005


40.00 35.00 30.00 25.00 20.00 15.00 10.00 5.00 0.00 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 36.44 33.22 30.90 28.11 27.06 26.33 26.51 26.27 25.38 24.67 23.46 23.22 22.74 22.74 22.96 22.59 22.16 23.37 22.10 22.46 21.74 21.05 20.87 20.87 20.70 20.52 20.65 20.17 19.02 18.44 17.80 17.29 16.91 16.25 16.13 17.34 15.21 14.49 12.36 9.02 33.71

Fig.15 Variatia indicelui Martonne - Cobadin

Se constat o frecven de 57,5 % a anilor care se caracterizeaz ca fiind perioade aride (A) i de 37,5 % semiaride (S). Conform calcului indicelui De Martonne anul 1990 a fost cel mai secetos an, media precipitatiilor fiind cea mai mica. S-au mai inregistrat ani secetosi intre 1965 1989 si 1992 - 2001.
anul 1965 1967 1976 1982 1983 1985 1986 1989 1990 1992 1994 2000 2001 temperatura 10.2 10.8 9.8 10.5 10.9 9.8 10.6 11.4 11.8 11 12.2 12 12 precipitatii 384.2 338.1 409.9 330.7 385.5 343.4 313.4 380.9 196.6 304.3 375.3 271.9 380.4 indice martonne 19.02 16.25 20.70 16.13 18.44 17.34 15.21 17.80 9.02 14.49 16.91 12.36 17.29 aprecierea secetei perioada arida perioada arida perioada arida perioada arida perioada arida perioada arida perioada arida perioada arida perioada foarte arida perioada arida perioada arida perioada arida perioada arida

Tabel 2 Aprecierea secetei pe baza indicelui martonne n ceea ce privete evidenierea intervalelor din an n care sunt prezente fenomene de uscciune i secet, determinrile se realizeaz cu ajutorul climogramei Walter Lieth i se construiete folosind precipitaiile i temperaturile trecute pe ordonat i a timpului trecut pe abscis. Tabel Valori ale IDM Cobadin Din grafic se observ c n timpul unui an, frecvena secetelor i a perioadelor de uscciune este mai mare din primvar pn n toamn (cu maximum n luna august) i mai mic n timpul iernii. Perioadele secetoase i uscate dintr-un an sunt adesea consecutive.

In continuarea acestui studiu au fost utilizate date provenite de la 18 statii meteorologice din regiunea Dobrogea. Datele au fost obtinute din arhivele Institutului National Roman de Meteorologie. Fig. 16 Statii meteorologice Dobrog Dobrogea

Tabel 3 tabela atributara

Pentru realizarea hartilor s-a folosit programul Arcview Gis. a Metoda Spline este una dintre cele mai utilizate metode de interpolare. Ea const n trecerea unei suprafee tip band prin punctele de intrare de asemenea manier nct s minimizeze curbatura. Tipul de spline se alege dintre dou tipuri propuse: Tension i Regularized. Tipul Regularized permite obinerea unei suprafee netede (line), n acest caz parametrul Weight (greutate) determin importana derivatei de ordinul 3 n expresia de minimizare a curbaturii. eutate) Tipul Tension determin rigiditatea suprafeei n funcie de caracterul fenomenului ce trebuie modelizat. Acest tip de interpolare se folosete cu precdere la altitudini, adncimea apelor altitudini, fretice, sau grade de concentrare a unui poluant.

Fig. 17 forme de relief Dobrogea

8.1. REPARTITIA GEOGRAFIC A PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE CLIMEI iunii scar Complexitatea interactiunii factorilor climatogeni face ca repartitia geografic la scar planetar a caracteristicilor climei s prezinte adesea abateri ample fa de modelele de influen esentiale fat influent 8.1.1. Repartitia geografic a temperaturii aerului Se analizeaz n mod obisnuit cu ajutorul h ilor cu izoterme (linii de egal valoare a nuit hrtilor egal temperaturii aerului) si al hrt tilor cu izanomale (linii de egal valoare a anomaliilor de temperatur).

Hrtile cu izoterme Izotermele se traseaz pe baza mediilor termice lunare si anuale provenite din siruri lungi de i observatii si reduse la nivelul m i mrii pentru a fi comparabile ntre ele. Orice studiu referitor la repartitia geografic a temperaturii aerului trebuie s porneasc de la analiza hr s rtilor cu izoterme ale lunilor extreme (ianuarie si iulie), precum si a hrtilor izotermelor anuale. i

Fig. 18 Harta izotermelor multianuale

Tot prin interpolare de tip Spline a fost creata si harta temperaturii (fig. 18) in regiunea Dobrogea. Temperatura aerului reprezint parametrul climatic care influenteaz evolutia tuturor celorlalti parametri climatici si care, n acelasi timp, este important n stabilirea modului n care comportamentul uman este influentat de manifestrile atmosferei (deoarece s-a demonstrat faptul c variatia temperaturii aerului limiteaz sau stimuleaz capacitatea de efort a organismului uman influentnd n acest mod randamentul uman). Media multi-anuala a temperaturii variaza, cele mai inalte valori fiind inregistrate in Delta Dunarii (Jurilovca11oC, Sulina11,5oC) si pe litoral (Constanta 11,7oC; Pecineaga 11,7oC; Mangalia 11.5oC). Cele mai mici temperaturi au fost inregistrate in centru la Corugea si Mihai Viteazu. Situatia prezentata in aceasta harta intra in studiul acestei regiuni, aratandu-ne ca temperatura descreste dinspre coasta spre interior si dinspre Dunare spre interior. In centrul regiunii precum si in Delta Dunarii si in zona Tulcei izotermele sunt mai dese si uniform distribuite. In partea de sud a regiunii, in zona mai puternic incalzita se observa o curbare spre sud-vest a acestora. Conform climogramei Pguy, ce evidenieaz caracteristicile pluvio termice ale lunilor din an s-au aflat lunile cu caracter climatic arid, temperat si optim. Calculand media celor 41 de ani pentru fiecare categorie in parte s-au obtinut pentru cele 18 localitati urmatoarele date:
Localitatea Tulcea Sulina Corugea Daieni Greci Jurilovca Constanta Mangalia Cernavoda Harsova Medgidia Adamclisi Cobadin Crucea Mihai viteazu Negru voda Pecineaga Agigea Judetul Tulcea Tulcea Tulcea Tulcea Tulcea Tulcea Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta Constanta temperat 4.27 1.83 2.64 7.11 5.50 3.25 3.86 3.46 5.13 4.47 5.28 4.47 3.95 0 0 5.34 3.30 3.04 optim 44.3 38.2 50.2 40.6 45.4 39.8 47.7 49.8 47 43.7 49.3 49.1 44.7 0 0 54 49.6 49.7 arid 31.3 46.7 22.7 27.8 28.2 35.5 35.3 31.9 27.7 30.4 26.8 24.8 32 0 0 25 32.3 35.9

Fig. 19 Variatia mediei lunare cu caracter arid In figura 19 se constata ca cele mai scazute valori sunt inregistrate in centru, in dreptul localitatilor Mihai Viteazu si Crucea. Cele mai ridicate valori se regasesc in Delta Dunarii, la Sulina, Jurilovca si Tulcea, unde se poate observa ca tendinta izotermelor este de a se curba spre tendinta exterior. Zonele de ariditate medie sunt situate in partea de nord a regiunii, respective in partea de sud.

Fig. 20 Variatia mediei lunare cu caracter optim

In ceea ce priveste repartitia zonelor cu caracter optim acestea se regasesc in podisul Negru NegruVoda, jumatatea de est a Podisului Oltinei, Podisul Medgidiei, Casimcei si Babadag. Valorile cele mai ridicate sunt in Negru Voda iar cele mai scazute in centru, in localitatile Miha Viteazu Mihai si Crucea.

Fig. 21 Variatia mediei lunare cu caracter temperat

Media anual este cuprins ntre 10,4oC n partea de nord-vest a judeului i 11,4oC n partea de vest sud-est. Sub aspect termic, zona litoral, ceea ce nseamn o fie de 10-15 km la vest de rmul mrii, beneficiaz de temperaturile medii cele mai mari, peste 11oC, dar mai ales de o umiditate atmosferic mai ridicat. Aceasta din urm atenueaz, ntr oarecare ntr-o msur, ariele de la sfritul lunii iunie i nceputul luni iulie. lunii

8.1.2. Repartitia geografic a precipitatiilor

Precipitatiile atmosferice reprezint un alt parametru climatic important n stabilirea potentialului climatic al unei regiunii. Cunoasterea regimului si a cantit ii de precipita cantittii precipitatii atmosferice este util n evalurile bioclimatice pentru c precipitatiile atmosferice sunt cel mai iile important element de aport al apei de pe suprafa uscatului ce ntretine viata. suprafata Particularittile si repartitia precipita ia precipitatiilor atmosferice depind n mod direct de caracterul d miscrilor aerului explicnd astfel diferentele locale. Cantitatea de precipitatii atmosferice mai ii este influentat si de Marea Neagr (dar la o scar mai mic) de prezenta Dunrii, de dispunerea at a n trepte a reliefului supus mai mult influentelor continentale.

Metoda izohietelor
O izohieta este locul geometric al punctelor pe care cade aceeasi cantitate de precipitatie, intr-o perioada data. o Desenarea izohietelor pe un bazin hidrografic se face in functie de topografia terenului si de numarul de statii pluviometrice existente in bazin . Pentru obtinerea ploii medii pe bazin se efectueaza masurarea pe un plan a suprafetelor situate intre doua curbe izohiete vecine. Fig. 22 Harta izohietelor m multianuale

Teritoriul Dobrogei este secionat de la nord la sud de izohieta 400 care separ aceeai zon eritoriul litoral de restul teritoriului judeului. La est de aceast linie precipitaiile medii anuale sunt cuprinse ntre 350-400 mm anual, iar la 400 vestul acesteia ntre 400-450 mm anual. n plan transversal, la est de izohieta 400 precipitaiile 450 scad pe direcia vest-est, iar la vest de izohieta 400 precipitaiile cresc de la est spre vest. Cu est, toate acestea, distribuia spaial a preci precipitaiilor nu este att de liniar ca i aceea a temperaturilor. Media multianuala a precipitatiilor variaza intre 240 550 mm, cele mai ridicate valori inregistrandu-se in zona de centru si in Delta Dunarii. Valorile precipitatiilor scad odata cu se altitudinea, in zonele cu altitudini mai mari inregistrandu se valori mai ridicate ale acestora. dinea, inregistrandu-se Cea mai scazuta valoare a fost inregistrata la Sulina (261 mm) iar cea mai mare la Negru Voda (541 mm), fiind urmata de Cernavoda (487 mm) si Daieni cu 473 mm. rita Datorita variatiei mediei anuale a precipitatiei pentru statiile studiate se observa o succesiune intre anii ploiosi si cei secetosi. Se poate observa ca aceeasi evolutie este prezentata la toate statiile, incepand cu anul 1992, media anuala a precipitatiilor pentru fiecare statie fiind mai mare decat media multi r multi-anuala. Fig. 23 procent din normal

Fig. 24 Indicele Topor

Figura reprezinta distributia mediei multianuale a indicelui Martonne in Dobrogea. Izotermele au fost create automat in Arcview Gis, prin interpolarea de tip SPLINE prin introducerea datelor obtinute de la cele 18 statii meteorologice. Se observa variarea valorilor, cele mai ridicate intalnindu se in partea de sud a regiunii. In Delta intalnindu-se Dunarii valorile sunt cele mai scazute, variind intre 12 18. martonne

Fig. 25 Indicele de Martonne

Distributia spatiala a precipitatiilor Una din problemele principale in hidrologie este evaluarea corecta a cantitatii de precipitatii care este receptionata de un bazin hidrografic intr un interval de timp. intr-un Intr-un bazin hidrografic pot exista un numar insuficient de posturi pluviometrice un sau acestea pot fi situate doar in zonele accesibile ale bazinului. In plus, distributia ale precipitatiei pe suprafata unui bazin este foarte diferita de la o zona la alta, in zonele de munte si cele colinare receptionandu se cantitati mai mari de precipitatii decat de zonele receptionandu-se de campie. da Metoda poligoanelor Thiessen Cunoscand pe harta pozitia statiilor meteorologice in care se cunosc valorile precipitatiilor (mm), se unesc punctele respective doua cate doua formandu formandu-se o retea de triunghiuri care ocupa toata suprafata regiunii studiatese acopera toata suprafata cu astfel de acopera poligoane. Zonarea se face ducand mediane de pe dreptele care unesc posturile pluviometrice. Fiecarui post pluviometric i se atribuie astfel o suprafata aferenta, determinata prin planimetrare. prafata Daca F este suprafata bazinului hidrografic, fiecare post pluvometric i, caruia i se atribuie suprafata Fi, va avea un coeficient de pondere Ci=Fi/F. , Ploaia medie pe bazin va fi egala cu suma ploilor partiale: Fig. 26 Model poligon Thiessen

Aceast metod atribuie fiecrui pluviometru o zon de influen din aria total, exprimat n procente, reprezentnd factorul de pondere al valorii nregistrate. Tabel 5 Model calcul poligon Thiessen indicele martonne

Tabel 6 Model calcul poligon Thiessen indicele topor

Tabel 7 Model calcul poligon Thiessen procent din normal

Tabel 8 Model calcul poligon Thiessen precipitatii

Tabel 9 Model calcul poligon Thiessen temperatura

Tabel 10 Model calcul poligon Thiessen arid

Tabel 11 Model calcul poligon Thiessen optim

Tabel 12 Model calcul poligon Thiessen procent din normal

CONCLUZII

Analiza perioadelor de uscaciune si seceta arata ca pe teritoriul Dobrogei srcrta rdtr prezenta in fiecare an. Fenomenele de uscaciune si seceta reprezinta in medie, circa 5 luni pe ani. Analiza lunara a numarului de zile secetoase pune in evident o seceta de toamna si una de primavera sau iarna, cea de toamna fiind mult mai intense. Calculul indicilor a scos in evidenta faptul ca hazardele generate de deficitul pluviometric sunt mai frecvente, dar si mai intense decat cele generate de excedent. In ultimii ani, pe fondul cresterii temperaturii aerului, importanta acestui hazard nu mai este primordial. In acest context, la fel de intense si pagubitoare au devenit secetele din ultimul timp. S-a vazut ca ele pot produce mari pagube material. In general, secetele produc pagube mai mari decat excedentele pluviometrice, deoarece afecteaza teritorii mult mai vaste, iar vijeliile au devenit tot mai frecvente, in special in arealele sudice. Avand in vedere ca in urmatorii ani temperature aerului va continua sa creasca, rezulta ca cele mai importante hazarde la care societatea este vulnerabila nu sunt doar excedentele de precipitatii, ci si secetele, vijelia sau chiar grindina. Autoritatile locale vor trebui sa cunoasca masurile de prevenire a acestor hazarde, iar transmiterea cat mai rapida a avertizarilor meteorologice devine de prima importanta. Populatia trebuie informata rapid asupra riscurilor la care este expusa, in cazul manifestarii unor fenomene meteorologice periculoase cu desfasurare rapid ape teritoriul Dobrogei. Aceasta constituie poate, cea mai buna masura de aparare a vietii cetatenilor si a bunurilor acestora.

BIBLIOGRAFIA 1. Serban Eugenia Fenomene climatice de risc generate de precipitatii in Campia de Vest (teza de doctorat) Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale. (2008) 2. Marius Lungu Resurse i riscuri climatice din Dobrogea (teza de doctorat) Universitatea din Bucureti, Facultatea de Geografie (2008) 3. Vasile Popa, Florin Achim, Stefan Iordache, Robert Dobre - Ghidul Aplicatiei - Anul I - Universitatea din Bucureti, Facultatea de Geografie, mai 2011 4. Carmen Maftei, Alina Barbulescu, Constantin Buta,Cristina Serban (Gherghina) Change Points Detection and Variability Analysis of some Precipitation Series - Recent Researches in Computational Techniques, Non-Linear Systems and Control 5. Carmen Maftei, Alina Barbulescu Statistical Analysis of Climate Evolution in Dobrudja Region- Proceedings of the World Congress on Engineering 2008 Vol II WCE 2008, July 2 - 4, 2008, London, U.K. 6. Marius Lungu, Corneliu Cismaru, Victor Gabor, iosif Bartha, Daniel Scripcariu Gestiunea secetelor Editura Performantica 2004 7. Raport Starea Mediului 2066 8. I. Codreanu,V. Sofroni - Condiiile climatice, ca factor al modificrilor de mediu din bazinul rului Rut - Seminarul Geografic D. Cantemir Nr. 27 / 2006 9. http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea 10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Secet%C4%83 11. http://www.meteo.ro/articol/22/Cum-apare-seceta.html 12. http://site.judbrasov.ro/upload/files/Ziua%20Mondiala%20pentru%20Combaterea%20De sertificarii.pdf 13. http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=415:deertifica rea-consecine-la-nivelul-romaniei&catid=38:articole 14. http://primaria-cobadin.ro/ 15. http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=statia%20meteorologica%20cobadin&source=w eb&cd=2&ved=0CF4QFjAB&url=http%3A%2F%2Fwww.dervent.ro%2Fresurse%2Fpro iecte%2FAnaliza%2520Desertificarii.doc&ei=arjXTLLCpHNswbDxIzlDw&usg=AFQjCNEDlAqaBybr7Hk0AIlI3oGCuSDMgw