Hazarde naturale - Seceta

Vasiu Vasile
Clasa a XI – a MII
 Ce este seceta?

Seceta este un
fenomen complex care
apare datorită lipsei
precipitațiilor și a
reducerii rezervei de
umiditate din sol, cu
efecte negative asupra
plantelor, zonelor
acvatice și societății în
ansamblu.
 Cum apare?
Seceta apare de cele
mai multe ori în atmosferă,
ca urmare a persistenței unor
tipare de circulație
atmosferică care nu sunt
favorabile pentru producerea
precipitațiilor într-un anumit
areal. În lipsa precipitațiilor,
rezervele de apă din sol sunt
consumate de plante sau se
pierd prin evaporare,
conducând la instalarea
secetei pedologice.
 Clasificare
Fundul unui lac secat
Seceta poate fi clasificată ca:
•Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă de timp
lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități
foarte mici.
•Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă necesară
agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice)
•Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei de ape
freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare și al
celor stătătoare.
 Efecte negative ale
secetei
Seceta poate duce la saracie, boala, chiar la razboi si poate avea impact social, economic si politic
cu consecinte grave asupra sanatatii, pe termen lung.
Apa este unul dintre produsele esentiale pentru supravietuirea oamenilor. Deci, atunci cand este seceta, care, prin
definite, inseamna a avea prea putina apa pentru a satisface cerintele actuale, conditiile pot deveni dificile sau
periculoase in scurt timp.
Efectele secetei pot include conditiile de foame si de foamete precum si apa putina pentru culturile agro-
alimentare. Seceta afecteaza furajele verzi si cereale utilizate in hrana animalelor si pasarilor de curte. Cand seceta
submineaza sau distruge sursele alimentare, oamenii flamanzesc. In cazul in care seceta este grava si continua pe
o perioada lunga de timp, poate aparea foametea. Toate fiintele vii trebuie sa aiba apa pentru a supravietui.
Oamenii pot trai cateva saptamani fara alimente, dar numai cateva zile fara apa.
Seceta creeaza adesea o lipsa de apa potabila curata, apa pentru salubritatea publica si igiena personala, ceea ce
poate duce la o serie de boli ce pun in pericol viata.
Umiditatea scazuta si lipsa precipitatiilor pot crea rapid conditii periculoase pentru declansarea incendiilor
in paduri si pe terenuri cu multa vegetatie uscata, ce pot creea raniri, decese si pagube materiale.
Lipsa apei creează o lipsa corespunzatoare de alimente, iar oamenii vor concura si in cele din urma vor lupta intre
ei, pentru a avea suficienta apa pentru a supravietui. Confruntandu-se cu aceste efecte, multi oameni vor fugi din
zonele afectate de seceta in cautarea unei noi zone de locuit cu o mai buna aprovizionare cu apa, hrana suficienta,
evitand astfel si bolile si conflictele de razboi.
 Cele cinci secete extreme care au schimbat cursul istoriei.
Momente de cotitură ale omenirii
1. Seceta care a determinat migrația primilor oameni
Cercetările ADN pe fosile sugerează că o serie de megasecete s-au produs între 135.000 și 75.000 de ani în urmă și ar fi
pututu determina migrațiile primilor oameni din Africa.
Oamenii de știință spun că condițiile climatice variabile au făcut ca pământul din anumite părți ale Africii să fie adesea arid și
impropriu vieții. În lipsa resurselor de bază, precum apa și hrana, locuitorii Africii au fost forțați să părăsească continentul.
2. Seceta care a schimbat Egiptul antic
Arheologii care cercetează mormintele regale din Vechiul Egipt au găsit dovezi ale unei secete care a lovit Orientul
Mijlociu și anumite părți ale Europei în urmă cu 4.500 de ani.
Unii experți spun că acea secetă, mai degrabă decât conflictele civile, a cauzat căderea faraonilor, care au condus Egiptul Antic timp
de 3.000 de ani, înainte ca regiunea să devină provincie a Imperiului Roman în anul 30 înainte de Hristos
3. Seceta care i-a distrus pe mayași
Imperiul Maya din Mexic și America Centrală a fost puternic afectat de secetă în cel mai vulnerabil moment din istoria
sa.Creșterea rapidă a populației a coincis cu o înjumătățire a precipitațiilor anuale, în urmă cu 1.200 de ani, ceea ce a dus la
compromiterea recoltelor și un război cu popoarele vecine pentru resursele de apă, ceea ce a dus, în cele din urmă, la dispariția
civilizației Maya.
4. Seceta care a răspândit epidemii mortale
Dust Bowl - o perioadă de furtuni de nisip puternice, din Câmpiile de Vest ale SUA și în Canada, a alungat
două milioane de oameni din locurile de baștină și a provocat numeroase epidemii.
La acea vreme, oamenii nu și-au dat seama că praful transmite rujeola, gripa și o boală pulmonară fungică
numită Valley Fever- Febra Văii. Pentru persoanele deja slăbite de malnutriție, aceste boli s-au dovedit adesea
fatale.
5. Cea mai îngrozitoare secetă din China
În timp ce chinezii au suportat numeroase secete severe de-a lungul istoriei, poate că nici una nu a fost la
fel de puternică precum seceta dintre anii 1928-1930, pe care unii experți au numit-o „cel mai îngrozitor
eveniment din secolul al XX-lea din China”. Seceta a dus la o foamete de proporții, care a dus la dispariția
unei populații între trei milioane și zece milioane de oameni.
Mai recent, în 2017, autoritățile chineze au declarat că o mare regiune nordică a suferit cea mai gravă secetă
înregistrată vreodată, invocând schimbările climatice drept cauză pentru fenomenele meteorologice extreme în
anumite părți ale țării.
 Scenarii pentru viitor

Pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară
(adică o tendință semnificativă de uscare) în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața
României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în proces de
aridizare.
Una dintre cele mai afectate zone, în termeni de aridizare, este zona Dobrogei. Dobrogea este o regiune care a
fost supusă unei creșteri semnificative a temperaturii medii a aerului și o scădere semnificativă a
precipitațiilor, mai ales în sezonul estival.
De exemplu, la stația meteorologică Sulina, indicatorii de seceta pe termen lung, indică o amplificare
semnificativă a fenomenului de seceta, mai ales în ultimii 20 de ani. Aceasta tendința de aridizare este strânsă
legată de creșterea frecvenței și amplitudinii temperaturilor extreme de vară, sub formă de valuri de căldură.
Din punct de vedere istoric, lipsa precipitațiilor a făcut ca România să se confrunte cu fenomenul de secetă
prelungită în intervale precum 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003 și 2018 - 2020.