RISCUL DE APARIȚIE A

INUNDAȚIILOR CATASTROFALE

Studenti: Antohi Iulia,

Popa Sara-Amelia,
Vrabie Lucian-Mihai
Introducere
 Inundațiile sunt cel mai frecvent tip de dezastru natural și apar atunci când o
revărsare de apă scufundă terenul care este de obicei uscat. Inundațiile sunt
adesea cauzate de precipitații abundente, topirea rapidă a zăpezii sau de un val
de furtuni de la un ciclon tropical sau tsunami în zonele de coastă.
În funcție de factorii care contribuie la producerea lor și de spațiile care sunt
afectate, se disting mai multe tipuri de inundații, dintre care cele mai frecvente
sunt inundațiile fluviale, litorale și urbane.
 Inundațiile fluviale sunt generate de revărsarea apei unui organism fluviatil
peste limitele albiei minore în spațiul albiei majore. Ele pot fi provocate de mai
multe cauze, precum: precipitațiile bogate, creșterea nivelului apei, blocaje de
gheață, ruperea digurilor și barajelor
 Inundațiile litorale afectează zonele costiere, fiind generate de cauze precum:
furtuni puternice ce provoacă valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori
la ruperea digurilor; cresterile mareice amplificate de furtuni.
 Inundațiile urbane sunt datorate dimensionarii necorespunzătoare sau a
întreținerii defectuase a sistemului de drenaj urban, care, în timpul episoadelor
pluviale puternice, nu poate asigura scurgerea apelor pluviale.
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b) obiectivele sociale;
c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale
electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul
producerii de accidente;
e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu
energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare,
staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
f) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul
localităţilor şi altele)..
 Între 80-90% din toate calamitățile
documentate din cauza pericolelor Inundațiile pot avea, de asemenea,
naturale din ultimii 10 ani au rezultat efecte asupra sănătății pe termen mediu
din inundații, secete, cicloni tropicali, și lung, însemnând: 
valuri de căldură și furtuni severe. 
boli transmisibile prin apă, cum ar fi
Inundațiile cresc, de asemenea, ca
holera, tifoida sau malaria
frecvență și intensitate, iar frecvența și
intensitatea precipitațiilor extreme se  răni, cum ar fi lacerații sau străpungeri
așteaptă să crească în continuare din din cauza evacuărilor și “curățenia” pe
cauza schimbărilor climatice. care a făcut-o dezastrul
 pericole chimice
 efectele asupra sănătății mintale
 a perturbat sistemele, facilitățile și
serviciile de sănătate, lăsând
comunitățile fără acces la asistență
medicală
 infrastructura de bază deteriorată, cum
ar fi aprovizionarea cu alimente și apă,
și adăpost sigur.
Analiza situației la nivel global, continental și
regional
 Inundațiile pot provoca devastări pe scară largă, rezultând pierderi de vieți
omenești și daune bunurilor personale și infrastructurii critice de sănătate
publică. În perioada 1998-2017, inundațiile au afectat peste 2 miliarde de
oameni din întreaga lume. Persoanele care locuiesc în câmpii inundabile sau
clădiri nerezistente sau care nu dispun de sisteme de avertizare și de
conștientizare a pericolului de inundații sunt cele mai vulnerabile la inundații.
 Înecul reprezintă 75% din cauzele care provoacă decesul atunci când vorbim de
inundații.Acestea devin din ce în ce mai frecvente și se așteaptă ca această
tendință să continue.

 Inundațiile se pot întâmpla oriunde - doar un centimetru de apă de inundație

poate provoca daune de până la 25.000 de dolari.
 Zonele așteptate să fie cele mai afectate sunt țările cu venituri reduse din
latitudinile inferioare. Aceste țări sunt, în medie, mai dens populate și mai puțin
echipate pentru a face față vremii extreme decât țările mai bogate. Pe măsură ce
va crește populației lumii, impactul schimbărilor climatice asupra populației
umane va deveni grav. Guvernele trebuie să se concentreze pe obiective, cum ar fi
cele stabilite prin Acordul climatic de la Paris, care reduc emisiile de carbon și
previn sau diminuează amenințarea viitoarelor inundații catastrofale.
 Se observă că global, continentele Africa, America și Asia tind să fie egale din
punct de vedere al frecvențelor absolute ale dezastrelor, cuprinzând unele dintre
cele mai vulnerabile țări, subdezvoltate și slab pregătite pentru un dezastru de
orice tip.
 Setul de date provine din lista globală a evenimentelor de inundații extreme de la
Dartmouth Flood Observatory, compilată din diverse surse, pentru o perioadă de 19 ani, în
perioada 1985-2003. Unele inundații sunt evidente în mai mult de o treime din suprafața
terestră a lumii
 Studii de caz-analiză comparativă
1.Costa Rica, octombrie 1999.
Ploile abundente care însoțeau furtunile tropicale au lovit majoritatea părților din
America Centrală în 1999 mai bine de două săptămâni. Acestea au cauzat decese-9
în
Costa Rica, răniri, evacuări pe scară largă a peste 6000 de persoane și daune grave,
în special infrastructurii deja slăbite de uraganul Mitch cu un an în urmă. Guvernul a
declarat stare de urgență și asistența a fost concentrată în zonele cele mai afectate
din Guanacaste, Puntarenas, Limon, Cartago și San Jose, unde râurile au inundat
comunitățile.
Ultimele estimări au fost de 5.372 de persoane evacuate în 44 de adăposturi și
Pagube raportate la poduri, drumuri, apeducte, sisteme de canalizare, case și școli.
 2. Brazilia, Rio de Janeiro, 2011. Inundațiile au avut loc pe 11 Ianuarie, în urma unor
averse ce au depășit într-un interval de 24 de ore întreaga cantitate de precipitații
prognozată pentru întreaga lună. Au fost afectate în special locuințele oamenilor și
utilitățile publice precum canalizarea, electricitatea și liniile de telefonie. În jur de 2960
de oameni au avut casele distruse, iar 903 de oameni și-au pierdut viața, cele mai afectate
regiuni au fost cele sărace, favelas, în special din cauza lipsei unui plan de amenajare și
de urgență în aceste zone. Acest incident a fost numit de către presa braziliana ca fiind cel
mai mare dezastru de origine naturală din istoria țării. Cursul de apă care a afectat cel mai
mult zonele este râul Santo Antonio, conform autorităților aceste inundații au fost
provocate de către zona de convergență a umidității.
 Guvernul a alocat 480 de milioane de dolari pentru reconstruirea zonelor afectate, de
asemenea armata a construit spitale mobile pentru persoanele rănite, de asemenea au fost
realocați un număr mare de personal medical și echipament necesar.
3. India, Kerala 2018. Precipitațiile medii anuale din
statul Kerala sunt de aproximativ 3000 mm, iar
precipitațiile sunt controlate de musonii de sud-vest și
nord-est. Aproximativ 90% din precipitații se produc
pe parcursul a șase luni musonice. Furtunile de
intensitate mare care predomină în lunile musonice
duc la deversări în toate râurile. Un exemplu a fost
Kerala care a înregistrat precipitații abundente în
perioada 1 iunie 2018 - 19 august 2018. 
 Aceasta a dus la inundații severe în 13 din 14
districte din stat. Conform datelor IMD, Kerala a
inregistrat 2346,6 mm de la 1 iunie 2018 la 19 august
2018. Aceste precipitații au fost cu aproximativ 42%
peste cele normale. Mai mult, precipitațiile peste
Kerala în lunile iunie, iulie și 1-19 august au fost de
15%, 18% și 164% peste normal. Din cauza
precipitațiilor abundente, prima apariție a inundațiilor
a avut loc spre sfârșitul lunii iulie.
 Peste 500 de oameni au murit și 140 au fost declarate disparute, iar
33.000 de persoane au fost salvate. Autoritatea de gestionare a
dezastrelor din statul Kerala a plasat statul în alertă roșie ca urmare a
inundațiilor intense. O serie de stații de tratare a apei au fost forțate să
înceteze pomparea apei, rezultând un acces slab la apă curată, în
special în districtele de nord ale statului. Peste 3.274 tabere de
ajutorare au fost deschise în diferite locații pentru a găzdui victimele
inundațiilor. Se estimează că 1.247.496 de persoane si-au găsit adăpost
în astfel de tabere. Inundațiile au afectat sute de sate, au distrus
aproximativ 10.000 km de drumuri și mii de case au fost deteriorate
sau distruse. 
 Dupa cum putem observa, deși în
Costa Rica frecvența acestor
inundații este mai mare, impactul
lor este semnificativ mai mic,
datorită pregătirii și planificării
corespunzătoare a autorităților.

Privind indicatorul lipsei capacității de

răspuns-aceasta depinde de guvernanța,
asistența medicală și socială pe care le oferă
Brazilia, India, dar și Costa Rica, și, din acest
punct de vedere, Brazilia este în topul
clasamentului, însa nu și în topul mondial.
 Soluții, perspective
 Amploarea costurilor fizice și umane generate de inundații poate fi
redusă dacă măsurile adecvate de prevenire, pregătire, răspuns și
recuperare de urgență sunt puse în aplicare într-un mod durabil și în
timp util. OMS colaborează cu statele membre pentru a construi
sisteme de sănătate rezistente și proactive care pot anticipa nevoile și
provocările în timpul situațiilor de urgență, astfel încât acestea să fie
mai susceptibile de a reduce riscurile și de a răspunde eficient atunci
când este necesar.
 Asigurarea suplimentelor alimentare , restabilirea serviciilor de
îngrijire primară, cum ar fi imunizarea, sănătatea maternă și a copilului
și sănătatea mintală, instruirea echipelor mobile din timp ar fi unele din
puținele exemple de soluții preventive care s-ar putea adopta în caz de
urgențe. Având în vedere evoluția continuă și neîntreruptă a
tehnologiei, se poate anticipia un dezastru de acest tip cu ceva timp
înainte să se produca. În acest mod, toata lumea va fi pregătită pentru
ce va urma.
 Concluzii
 Nu există nicio îndoială cu privire la succesul guvernului din Costa
Rica în gestionarea dezastrelor, care se transformă de la un răspuns
reactiv la unul proactiv. Există, de asemenea, potențialul ca unele dintre
inițiativele politice ambițioase de gestionare a dezastrelor care apar ar
crea o contribuție durabilă la calitatea vieții în Costa Rica. Din aceste
motive, această revizuire a gestionării situațiilor de urgență oferă
informații importante care ar îmbunătăți foarte mult instruirea și ar
facilita o bună politică și luarea deciziilor în Costa Rica și în alte părți.
 Brazilia va continua sa fie afectata puternic de aceste inundatii, datorita
nevoii elaborarii unui nou plan urbanistic care sa poata raspunde
situatiilor de urgenta.
Bibliografie
https://www.ready.gov/floods
https://www.earthnetworks.com/flooding/
https://www.who.int/health-topics/floods#tab=tab_1
https://agupubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/2016EF000485
https://www.preventionweb.net/knowledgebase/disaster-statistics
https://reliefweb.int/report/costa-rica/central-america-floods-and-landslide
s-information-bulletin-n-4
https://reliefweb.int/report/costa-rica/costa-rica-floods-ocha-situation-repo
rt-no-2
https://ourworldindata.org/search?q=flood
https://www.undrr.org/event/costa-rica-launch-2011-global-assesment-rep
ort-disaster-risk-reduction
https://www.theguardian.com/global-development/poverty-matters/2011/fe
b/02/brazil-floods-urban-planning
https://www.bbc.com/news/world-latin-america-12171710
https://reliefweb.int/sites/reliefweb.int/files/resources/Rev-0.pdf
