STAREA MEDIULUI IN 2050

In ceea ce priveste starea mediului in preajma anului 2050 , consider ca ea va fi foarte

diferita in sens negativ fata de perioada prezenta daca nu se vor lua si respecta masurile
pentru stoparea/ diminuarea degradarii mediului inconjurator, pentru combaterea fenomenului
schimbărilor climatice care va lua o amploare deosebita.
Efectele schimbărilor climatice vor fi mai vizibile ,încălzirea globala va afecta si mai
mult topirea gheţarilor si creşterea nivelului mărilor, si ,astfel, modificarea coastelor.
Turbulentele climatice vor afecta omenirea: marile vor fi agitate, furtuni, tornade, uragane
violente, vizibilitatea redusa.
Va avea loc cresterea frecventei si a intensitatii fenomenelor meteorologice extreme
(ploi torenţiale, valuri de caldura si frig).Se vor produce inundaţii masive ,incendii de
padure ,va scadea calitatea apei, resursele de apă vor deveni tot mai putine. Între 50 și 700 de
milioane de persoane vor fi obligate să-și părăsească locuințele și orașele, ca urmare a
dezastrelor naturale.Din punct de vedere economic,vor aparea costuri din ce in ce mai mari
legate de daunele cauzate bunurilor imobile , infrastructurii .
Calitatea vietii va fi afectata de schimbările climatice care vor afecta sănătatea
populatiei: va creste numărul deceselor cauzate de căldură şi de frig , se vor raspandi boli
generate de aceste fenomene. 1/2 din populatia lumii va suferi de miopie. Ca urmare, vor
creste cheltuielile legate de asigurarea sănătăţii ,de protejare a populaţiei de efectele secetei
şi ale inundaţiilor.
În contextul incalzirii globale , a creşterii populaţiei mondiale,a dezvoltarii economice ,
cererea de apă pentru populatie, pentru agricultură sau producţia de electricitate se va
accentua., consumul de apa crescand cu 1% pe an.Fara masuri eficiente, până în 2050 circa
cinci miliarde de oameni vor avea acces redus la apă, in prezent, 3,6 mld.oameni (1/2 din
populatia mondiala) avand acces limitat la apa.pana in 2050, cererea de apa crescand cu o
treime.
Se impune trecerea la o „agricultură de conservare", la „soluţii naturale", adica practici
ecologice pentru conservarea resurselor de apă , care includ schimbarea practicilor agricole
pentru menţinerea unei cantităţi mai mari de umiditate şi nutrienţi în sol, recoltarea apei de
ploaie ,reciclarea apei, conservarea zonelor umede (din 1990, 64%-71% din supratata
zonelor umede au fost distruse ca urmare a activitatilor antropice).Aceste masuri ar duce la
cresterea productiei agricole mondiale cu 20% in conditiile in care agricultura foloseste 70%
din cantitatea de apa de la nivel mondial.
In 2050 populatia va ajunge la 9,5 mld. oameni. ,fata de 7,8 mld. in prezent,ceea ce va
duce la cresterea necesarului de alimente. Productia mondiala de alimente ar trebui sa se
dubleze pentru a acoperi necesarul, insotita de reducerea risipei.Se estimeaza ca ar trebui 850
mil. ha terenuri agricole pentru acoperirea acestui necesar. Extinderea agriculturii ecologice
care nu foloseste ingrasaminte minerale , utilizeaza mai putina energie alaturi de conceptul de
agricultura urbana , gradini de legume in cartier vor lua amploare.3 sferturi din populatia
lumii va trai in orase.:livrarea hranei se va face cu drone,se vor extinde fermele pe verticala.
toate serviciile vor fi conectate la fibra optica de mare viteza.
 Economia si , in primul rand sectoarele care depind mult de temperatură şi precipitaţii,
precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor fi în mod special afectate.
Schimbările climatice constituie in prezent o ameninţare pentru biodiversitate.Ele o vor
afecta, in continuare ,daca nu se iau masuri pentru diminuarea lor. Unele specii de flora şi
fauna riscă să dispară dacă temperaturile medii globale vor continua să crească necontrolat.
Se pot produce modificari de comportament si de adaptare a speciilor, ale distribuţiei şi
alcătuirii habitatelor, ca urmare a modificării structurii speciilor, , cresterea numarului
speciilor exotice si posibilitatea ca ele sa devina invazive.
Conform unui studiu efectuat de The Guardian, una din amenințările reale pentru
următorii 30 de ani va fi colapsul societății.Va avea loc un “apartheid climatic”: comunităţile
bogate vor avea posibilitatea de a se proteja de criza climatică , însă oamenii săraci vor avea
cel mai mult de suferit.UE isi propuna sa fie neutra din punct de vedere climatic pana in
2050:emisii de gaze cu efect de sera zero si cresterea temperaturii cu maxim 1,5 grade C. .
Se apreciaza ca 20% din productia de titei va fi folosita pentru a produce plastic, in
prezent se utilizeaza doar 5%.Industria reciclarii maselor plastice trebuie regandita , pentru ca
in prezent e mai scump sa se recupereze plasticul dacat sa se proceseze hidrocarburile.
Se preconizeaza ca Polul Sud se va micsora, se vor reduce padurile tropicale din Amazon,
Congo, Papua Noua Guinee,exista posibilitatea aparitiei unor mlastini in anumite zone din
apropierea unor orase,aparitia unor noi cai de comunicatie ca urmare a topirii ghetarilor.Pana
in 2050 vor exista din ce in ce mai multi ani “cel mai cald an din istorie”.
Va aparea o noua amenintare “arma meteo” : blocarea luminii Soarelui sau provocarea de
inundatii, care va inlocui amenintarea cu arma nucleara,
Se estimeaza ca in 2050 omenirea va fi dependenta total de tehnologie, se va vorbi de
“Homo Optimus” si apare ideea “imortalitatii electronice”,in sensul ca gandurile vor fi
stocate in mediul virtual, pentru a fi transmise generatiilor viitoare.Tehnologiile futuriste vor
duce la cresterea somajului:20% din forta de munca va fi inlocuita de inteligenta artificiala,
de roboti.
Resursele vor fi limitate, astfel incat e nevoie de “economie circulara”, fara substante
toxice, care sa utilizeze mai eficient materiile prime si sa reduca pierderile.
Conform sursei citate, până în 2050, cererea de energie la nivel global este estimată să
crească cu până la 20% faţă de 2021. Resursele energetice care nu au la bază combustibili
fosili, precum energia nucleară și regenerabilele, vor produce mai multă energie până în 2050
In prezent 30% din populatie traieste in zone afectate de inundatii/seceta.(1,2 mld
afectate de inundatii/ 1,8 mld. afectate de seceta). Numărul persoanelor expuse riscului de
inundaţii se estimează că va creste la aproximativ 1,6 miliarde în 2050.
Modificarile care vor schimba mediul vor afecta relațiile sociale dintre oameni (care se
vor înstrăina tot mai mult), relațiile economice și politice. Se vor accentua inflația,
conflictele, nivelul criminalitatii ,stresul , depresia si foametea. . În 2050, autoritatile se vor
folosi de încălzirea globală pentru a justifica adoptarea de măsuri tot mai autoritare și mai
restrictive.
In concluzie, se apreciaza ca problemele actuale se vor accentua , in ceea ce priveste
calitatea necorespunzătoare a aerului, poluarea, generată de surse de poluare
majore( activitatile din transport, din agricultură), cantitatea şi calitatea necorespunzatoare a
resurselor de apă, a apei potabile , poluarea apelor de suprafaţă,a solului şi apelor subterane ,
gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere , urbanizarea mediului , pericolele
produse de catastrofe/fenomene naturale si antropice , asigurarea necorespunzatoare a stării
de sănătate a populaţiei, insuficientă implicare politică şi administrativă a factorilor de
decizie in soluţionarea problemelor de mediu, lipsa educaţiei ecologice.