Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclon
 HAZARDURI NATURALE
DE NEGOITA BOGDAN
 Definitie: Ansamblul proceselor si fenomenelor natural care produc
dezechilibre in mediu si afecteaza vietile oemenilor.

 Exemple:
1. Cicloni tropicali……
2. Tornade………………
3. Secete…………………
4. Geruri persistente
5. Furtuni de zapada
6. Freezing rain………

Cicloni tropicali
 În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează
într-o zonă depresionară tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori
până la câteva mii de kilometri. Este formată dintr-o masă mare
de nori și furtună care, datorită unui sistem de vânturi circulare puternice se rotesc
tridimensional în formă de spirală în jurul unui centru.

 Ciclonurile se masoara pe scara Saffin-Simpson.

 Ciclonul se invarte  în sens direct (adică invers sensului acelor de ceasornic) în
emisfera nordică și în sens retrograd (adică sensul acelor de ceasornic) în cea sudică.

EMISFERA SUDICA EMISFERA NORDICA

Tornade
  Tornadă sau tornado  sau și trombă puternică, este un vânt foarte puternic ce
acționează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer, fiind frecvent pe
teritoriul Americii de Nord unde mai e numit și twister.

 Tornadele sunt masurate pe scara Fujita.

 Procesul de formare al tornadei este complex, fiind azi încă în fază de cercetare.
Vântul ia naștere când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice.
Tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului. În Evul
Mediu, ele erau considerate ca fiind „duhuri rele”.

Secete
 Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin faptul că o anumită regiune
suferă din cauza lipsei necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă.

 Seceta poate fi clasificată ca:

1. Secetă meteorologica - când domnește o perioadă mai lungă de timp
lipsa completă a precipitațiilor sau când precipitațiile cad în cantități
foarte mici.

2. Secetă agricolă - când există o cantitate insuficientă de apă necesară

agriculturii (provenită din precipitații sau ape freatice)

3. Seceta hidrogeologică -  când scade substanțial nivelul pânzei de ape

freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor curgătoare și al celor

stătătoare.

Tsunamiuri
  Tsunamiul sau valul seismic reprezintă o undă energetică de tip mecanic care se
propagă prin apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupții subacvatice,
alunecări de teren submarine sau a unor cutremure submarine sau de coastă
foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).

 Cand un tsunami se aproape de coasta, la început, apa oceanului se retrage ca din

senin. La orizont apare un mic "zid de apă" sau "vălurele", dispuse unele peste
altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spațiul gol creat, și intră cu
viteză mare pe plajă.

Inundatii
 Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a
unui teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.

 Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau

a lacurilor. Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale,
topirii bruște a zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au loc la gura râurilor de câmpie,
în urma acțiunii vânturilor care bat dinspre mare, a cutremurelor de
pământ submarine etc.

 Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc diguri, baraje ș.a. Inundațiile

(numite irigații) pot fi provocate și în mod voit pentru a iriga terenurile agricole.
Tot intenționat se provoacă inundații în amonte de baraje, pentru a
construi lacuri de acumulare.
Desertificare
 Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor
terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările
climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane (supraexploatarea
terenurilor).

 Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea

vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările
climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația
are un rol important în determinarea compoziției solului. Studiile au arătat că, în
multe ecosisteme, rata eroziunii solului descrește exponențial odată cu
abundența vegetației. Suprafețele uscate și neprotejate de vegetație sunt
spălate de ploi sau de inundații, lăsând straturile infertile de la baza solului să se
usuce la soare. Aceste suprafețe devin astfel tari și neproductive.

DESERTIFICAREA LACULUI CIAD

 CICLONUL NARGIS

 Ciclonul Nargis a fost unul dintre cele mai distructive cicloane

tropicale din istoria recentă a omenirii. Acesta a lovit sudul
statului Myanmar pe 2 mai 2008. Rafalele de vânt care au ajuns la 240 km/h,
au măturat construcțiile, lăsând în urmă 2,4 milioane de sinistrați.

 Dezastrul s-a soldat cu 140.000 de morți și dispăruți, dar există supoziția că

numărul victimelor a crescut din cauza lipsei de hrană, apă și îngrijire
medicală. Aceasta din cauză că autoritățile au refuzat accesul asistenților
umanitari în zonele calamitate. Abia după trei săptămâni, sub presiunea
internațională, autoritățile au devenit mai cooperante.

 Ruta Ciclonului a inceput pe 28 Aprilie 2008 cand meteorologii au

clasificat o furtună tropicală formată în golful Bengal ca un uragan.[2] În acel
moment, Nargis încă nu se afla în mișcare, la peste 750 km distanță de
coasta Indiei. Când ciclonul a pornit spre nord, meteorologii au determinat
că acesta va ajunge în Bangladesh sau în India. Pe 1 mai, Nargis s-a
intensificat, iar pe 2 mai deja viteza vântului crescuse până la 215 km/h.
[2]
 Ciclonul a ajuns în Myanmar și s-a dezintegrat treptat pe măsură ce înainta

spre uscat. RUTA CICLONULUI NARGIS

 Impactul ciclonului a fost unul tragic: Ciclonul Nargis a făcut aproximativ

80.000 de morți numai la Labutta, localitate din sud-vestul Myanmarului. Multe
 dintre cele 63 de sate care înconjoară Labutta au fost devastate. Suprafețe
întregi din delta râului Irrawaddy au fost acoperite de ape. La Bogalay, ciclonul
Nargis a distrus 95% din locuințele orașului, lăsând în urmă mai mult de 10.000
de morți.
 În regiunile Irrawaddy, Rangoon, Bago, Karen și Mon, autoritățile au decretat
starea de dezastru.
 Conform unui raport al ONU, ciclonul Nargis a distrus 800.000 de case, 75% din
echipamentele sanitare și 4.000 de școli, iar ajutoarele acordate sinistraților și
cele pentru reconstrucții se ridică la suma de 1 miliard de dolari.

EFECTELE CICLONULUI NARGIS

INTR-UN SAT DIN DELTA RAULUI
IRRAWADDY

 Reactia nu a fost foarte buna:

ajutoarele trimise de guvernele străine au întârziat să ajungă în zonele
afectate, din cauza temerilor juntei militare că prezența străinilor ar putea să
producă instabilitate politică.
 Într-un comunicat dat de ministerul de externe birmanez se specifică faptul că
Birmania acceptă ajutoare în bani sau bunuri, însă este reticentă la prezența
echipelor de salvare și a presei străine pe teritoriul țării.
  Același comunicat susține că forțele armate birmaneze se străduiesc să
distribuie ajutoarele pe cont propriu, fără ajutor strain.  Însă potrivit experților
ONU, Myanmarul nu deținea la momentul respectiv logistica necesară pentru a
face față unui astfel de dezastru.