Sunteți pe pagina 1din 28

Hazarde naturale si antropice

Hazardele naturale

Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundatiile, secetele,care au o influenta directa asupra vietii oamenilor, asupra societatii si a mediului inconjurator, in ansamblu. Producerea unor asemenea fenomene face posibila atingerea unor anumite praguri de adaptare a societatii la conditiile mediului. Atunci cand hazardele produc distrugeri de mare amploare si pierderi de vieti omenesti, ele sunt numite dezastre si catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt atat de puternice incat sunt necesare interventii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel national si international. Un fenomen natural extreme poate fi numit un dezastru daca sunt inregistrate cel putin 10 pierderi de vieti omenesti sau 50 de personae ranite si daca se produc pierderi materiale de peste un million de dolari.

Trasaturi ale hazardelor naturale:


Vulnerabilitatea pune in evidenta gradul de expunere a omului si a bunurilor sale fata de diferita hazarde, indicand nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul reprezinta nivelul probabil al pierderilor de vieti omenesti, al numarului de raniti, al pagubelor aduse proprietatilor si activitatilor economice de catre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada. Hazardele naturale pot fi de mai multe feluri, in functie de geneza: Hazarde endogene a caror actiune este generata de energia provenita din interiorul planetei(cutremure, eruptii vulcanice). Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

Hazarde endogene

Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoatei

care produc unde elastice reflectate in trepidatii cu un impact puternic asupra asezarilor umane. Annual sa produc pe Glob peste 1 milion de cutremure, dar numai o mica parte din acestea sunt sufficient de puternice pentru a fi considerate hazarde naturale. Cele mai numeroase si mai puternice cutremure sunt generate de dinamica interna a Terrei, fiind numite cutremure tectonice care se produc in lungul contactului dintre placile tectonice. Energia eliberata se masoara in ergi si e utilizata pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se masoara cutremur ajutorul unei scari logaritmice, numita scara Richter, cuprinsa intre 0.3 si 9 grade.

Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe

(Japonia) din 1975, cu pagube de 100 mld de dolari.

In tara noastra, cele mai puternice cutremure se inresgistreaza in zona seismica Vrancea, situate in regiunea de curbura a Carpatilor. Astfel de cutremure s-au inregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute in tara noastra sunt: Aria Fagarasana, Aria Banatica(Danubiana), Aria de Nord-Vest, Aria Transilvaneana si Aria Pontica, dar unde cutremurele sunt rare si au o intensitate redusa.

Hazarde primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurlui din adancul scoartei, numit focar. Aceste unde se propaga spre exterior cu viteze si amplitudini diferite si produc trepidatii care duc la fisurarea,distrugerea si prabusirea cladirilor la mari pagube materiale si la pierderi de vieti omenesti. Amplitudinea miscarii terenului este mai mare in apropierea epicentrului si tinde sa scada pe masura indepartarii de aceasta.

Hazarde secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafata Pamantului si cuprind alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivitatea unor falii, formarea vulcanilor noroiosi, formarea unor valuri uriase numite tsunami etc.

Eruptiile vulcanice sunt datorate energiilor accumulate in

rezervorul subterane care contin lave si presiunilor exercitate de fortele tectomice, care determina ascensiunea materiilor incandescente spre suprafata. Un vulcan este o deschidere profunda in scoarta terestra,prin care sunt aduse la suprafata incandescente sub forma de lava,cenusi vulcanice,fragmente de roca si gaze.

Se diferentiaza mai multe tipuri de eruptii vulcanice:


Eruptiile islaneze si hawaiene sunt linistite, cutremur lave fluide, bazice, care sunt evacuate prin crratere. Eruptiile de tip srtombolian cutremur lave mai vascoase, cutremur eruptii moderate Eruptiile de tip vulcanian cutremur lave foarte vascoase, cutremur explozii puternice, extreme de periculoase (Vezuviu, Volcano- Italia,ParicutinMexic). Eruptiile pliniene (1991- vulcanul Pinatubo din ins Filipine) sunt violente si diverseaza o mare cantitate de cenusi vulcanice. Eruptiile peleene ( vulcanul Montagne Pelee din ins Martinica) sunt insotite de nori arzatori extreme de periculosi, iar eruptiile ultravulcanice sunt cele mai violente ( august 1883 eruptia vulcanului Kracatoa care a distrus in intregime insula cutremur acelasi nume) Pe Terra se inregistreaza annual circa 50 de eruptii vulcanice, dintre care 5% produc victime si mari distrugeri materiale.

Hazarde Exogene
Hazardele geomorfologice
Cuprind o gama variata de procese, cum sunt alunecarile de teren, curgerile de noroi, prabusirile, procesele de eroziune in suprafata si ravenarea, care produc mari pagube materiale si uneori victime. Alunecarile reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete de alunecare, care le separa de partea stabile a versantului.

Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe

versantii abrupti, prin cadere libera, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la inceputul primaverii,datorita alternamtelor frecvente ale inghetului si dezghetului;au o frecventa mai mare in regiunule cu climat rece si in etajele alpin si subalpin. Prabusirile reprezinta un factor de risc important pentru localitatile si caile de comunicatie din spatial montan. Pericolul lor este accentuat de rapiditatea producerii dezastrului,neexistand posibilitatea de evacuare a populatiei la timp.

Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa a

depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti din regiunile montane afectate de precipitatii abundente.( in 1970, in Anzii Peruvieni, o curgere de noroi cu lungimea de 15 km. s-a deplasat cu o viteza de peste 300 km/ora, acoperind in cateva minute localitatile Yungay si Ramrahirca; au fost inregistrate 18000 de victime)

Avalansele sunt hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru populatia


montana si pentru uristii din numeroasele tari ale lumii. Deplasarea rapida a zapezii pe versantii abrupti acoperiti cu zapada este favorizata de nisprile abundente, de schimbarile rapide de temperatura care favorizeaza topirea brusca a stratului de zapada, si de perturbarea echilibrului zapezii prin trepidatii.

Eroziunea in suprafata si ravenarea. Eroziunea in suprafata este procesul de

desprindere si transport ale particulelor de sol sub actiunea apei care se scruge pe versant sub forma de panza sau de siroaie instabile. Scurgerea apei pe versant sub forma unor siroie instabile determina formarea unor mici canale numite rigole, a caror adancime ajunge la 30-40 cm. Prin adancirea rigolelor se formeaza ogasele (0,5- 2m adancime) si ravenele, cand adancimile depasesc 2m. Aceste forme de eroziune in adancime aduc mari pagube, contrebuind la scoaterea din circuitul economic a unor suprafete intinse.

Hazarde climatice
Cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5 si 15 grade

lat N si S, avand vitezi ale vantului de peste 180 km/ora.( in noiembrie 1970, in Bangladesh, in asezarile din delta fluviilor Gange si Brahmaputra si-au pierdut viata circa 1 mil de personae in urma unui ciclon tropical, ale cateva mil ramanad fara adapost si hrana).

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona

temperate si se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. Furtunile sunt asociate adesea cu fulgere si tunete, cunoscute impreuna sub denumirea de oraje. Acestea reprezinta manifestari luminoase si sonore ale unor descarcari electrice in atmosfera.

Seceta este un hazarde climatic cu perioada lunga de instalare si este


caracterizata prin scaderea precip sub nivelul mediu, prim micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si sol, cu eefecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole. Seceta din vara anului 2000, considerate cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra a afectat 2,6 mil hectare si a produs pagube evaluate la 6500 mld lei.

Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra

care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. (Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundatii cunoscute in istorie. In anul 1887 a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 de kmp, au murit circa 1 mil de personae si a pierit ulterior prin foamete un numar si mai mare).

deosebite a vanturilor care au un caracter turbionar.Acestea se produc pe continente intre 20 si 60 grade latitudine nordica si sudica.In cadrul unei tornade ,care are aspectul unei coloane inguste sau al unei palnii,viteza vantului este cuprinsa intre 60 si 400 km/h iar diametrul poate sa ajunga la cativa kilometrii, aerul in miscare antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o culoare cenusie,distincta.Cele mai cunoscute tornade se produc in partea centrala a SUA (800-1200 tornade annual), in Australia, Japonia si in Africa de Sud.

Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase datorita fortei

Hazardele

oceanografice

Cuprind hazarde generate de valurile de vant sau de cutremure ( tsunami) de banchiza de gheata si de deplasarea aisbergurilor, de producerea fenomenului El Nino, de ridicarea nivelului oceanului planetar.

Valuri eoliene puternice, produse de furtuni, sunt periculoase


pentru navigatie si au un impact insemnat asupra coastelor.

Tsunami sunt valuri uriase produse de cutremure puternice, eruptii

vulcanice si alunecari submarine.Cel mai puternic tsunami, provocat de un cutremur cu epicentrul in golful Prince William, din Alaska, a fost inregistrat la 28 martie 1964; a atins 67 m amplitudine in zona portului Valdez, iar valul care a luat nastere a traversat in 22 de ore, intregul Ocean Pacific.

Banchiza de gheata a carei grosime poate sa ajunga la 3-4 m deine

un hazard pentru navigatie atunci cand se extinde rapid si pune in dificultate, datorita pericolului de blocare, navele de cercetari sau de pescuit oceanic

Aisbergurile sunt fragmente uriase de gheata desprinse din

calotele glaciare sau din ghetarii polari, care plutesc impinse de vanturi ori de curentii oceanici. Cea mai cunoscuta catastrofa navala produsa de ciocnirea cu un aisberg s-a produs la 14 aprilie 1912, cand transatlanticul Titanic s-a scufundat in largul coastelor insulei Newfoundland, fiind inregistrate 1503 victime.

Oscilatia Sudica - El Nino este un fenomen complex de interactiune

intre apele Oceanului Planetar si atmosfera, care se produce in zona tropicala a Oceanului Pacific. Acest fenomen se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre patrtea estica sub impulsul unor mase de aer cu aceeasi directie de miscare.

Ridicarea nivelului Oceanului Planetar este legata de tendinta

generala de incalzire a climei si reprezinta un hazard global, de lunga durata, cu numeroase consecinte grave asupra zonelor de coasta. Aceasta ridicare este datorata aportului tot mai mare de apa dulce de pe continente, provenite din topirea ghetarilor si din apele subterane utilizate de om pentru irigatii.

Hazarde biologice
Sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unor agenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra galbena), musca tze tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).

Epidemiile de mari proportii poarta denumirea de pandemii si au generat

milioane de victime, mai ales in evul mediu (ciuma bubonica, spre exemplu, in Europa). In present se manifesta maladia SIDA, determinate de virusul HIV, cu transmitere sexuala sau prin transfuzii de sange.

in deosebi in Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor, utilizarea insecticidelor si a unor capcane pentru distrugerea nimfelor de lacusta.

Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari agriculturii,

Incendiile sunt hazarde periculoasde pentru mediu si pentru activitatile


umane si determina distrugeri ale recoltelor. Incendiile pot fi declansate de cause naturale cum sunt fulgerele, eruptiile vulcanice, fenomene de autoaprindere a vegetatiei si de activitatile omului (neglijenta utilizarii focului, incendieri intentionate, accidente tehnologice). In perioadele secetoase, incediile sunt favorizate de vanturi puternice associate cu temperature ridicate, care contribuie la extinderea rapida a focului.

Hazardele antropice i tehnologice

declanate sau favorizate de activiti umane i care sunt duntoare societii n ansamblu i existenei umane n particular. Aceste fenomene sunt legate de intervenia omului n natur, n general cu scopul de a utiliza elementele cadrului natural n interes propriu: activiti agricole, miniere, industriale, de construcii, de transport, etc. Hazardele antropice sunt fenomene de interaciune ntre om i natur, declanate sau favorizate de activiti umane i care sunt duntoare societii n ansamblu i existenei umane n particular. Hazardele antropice i tehnologice, la fel ca i cele naturale, produc pagube mai mici sau mai mari n funcie de amplitudinea acestora i de factorii favorizani n locul sau regiunea n care se manifest, uneori mbrcnd un aspect catastrofal: produc ncetarea sau perturbarea grav a funcionrii societii i victime omeneti, mari pagube i distrugeri ale mediului. Ca urmare a aciunilor omului, uneori necontrolate i nechibzuite, alteori fireti, impuse de necesitatea dezvoltrii economice i sociale, planeta noastr a cunoscut, n anumite regiuni sau zone, o degradare accentuat, n unele cazuri iremediabil.

Hazardele antropice sunt fenomene de interaciune ntre om i natur,

Degradarea solurilor.
Este o urmare directa a exploatarii irationale a potentialului edafic prin practicarea unei agriculturi abuzive.S-a ajuns la diminuarea fertilitatii solurilor,dar si la distrugerea sa prin activitati(economice,constructii sau lucrari) ce au favorizat torentialitatea,spalarea areala,alunecari de teren. Degradarea terenurilor apare i n cazul despduririlor neraionale i al punatului excesiv De asemenea, irigaiile constituie o cauz important a degradrii solului, fcute n mod neraional, fr a se ine seama de condiiile pedoclimatice specifice, aceasta provoac salinizarea (ca de exemplu n Cmpia Indului, valea Eufratului, nord-estul Braziliei etc.), fie excesul de umiditate.

Reducerea biodiversitii
Pe planeta noastr exist circa 1 500 000 de specii de animale i 500 000 de specii vegetale. Dintre acestea au disprut 400 500 de specii de animale (alte 1000-1100 aflndu-se n pericol de dispariie) i cteva sute de specii de plante (alte peste 20 000 fiind n prag de extincie), ca urmare a defririlor excesive, a desecrilor neraionale, a punatului intensiv, polurii, vnatului, braconajului, colonizrilor catastrofale, etc. Dei numrul speciilor afectate, fa de efectivul total, pare nesemnificativ, oamenii de tiin apreciaz c desfurarea n continuare a acestui proces de distrugere poate duce la compromiterea vieii pe planeta noastr

Hazarde industriale
Aceast categorie include o gam larg de accidente, declanate de om cu sau fr voia sa, legate de activitile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substane toxice, etc. Asemenea hazarde sunt mai frecvente n industriile chimic i metalurgic, mai ales n prima, datorit emisiilor de substane nocive n procesul de producie i cantitilor mari de deeuri care afecteaz solul, apa i aerul. Amplasarea obiectivelor industriale n vi adnci i depresiuni, n care se manifest frecvent fenomene meteorologice cum sunt calmul atmosferic i inversiunea termic, conduce la stagnarea i cumularea poluanilor i, n final, la realizarea unor concentraii periculoase. Printre cazurile cele mai semnificative se numr cele din vile Meusa, Belgia (n 1930) i Donora, S.U.A. (n 1948), precum i de la Londra (n 1952).

Hazarde legate de transporturi


Transporturile au cunoscut o evoluie spectaculoas, corelat cu creterea demografic exploziv i cu dezvoltarea economico-social. Transporturile rutiere au cunoscut cea mai ampl dezvoltare, ntre toate categoriile de transporturi, derulndu-se pe nu mai puin de 15 milioane de km de drumuri modernizate, fr a lua n calcul imensa reea stradal din aezri i drumurile nemodernizate. Aceast categorie de transport este apreciat ca fiind de circa zece ori mai periculoas dect transportul feroviar ori cel aerian, cauzele accidentelor fiind legate de mai muli factori: viteza excesiv, consumul buturilor alcoolice, oboseala la volan, dificultatea traseelor n anumite zone Transporturile feroviare. Impresionanta reea feroviar dominat de magistrale transcontinentale, cu lungimi de mii de km ,creterea vitezei de deplasare dificultile traseelor strbtute, erorile de semnalizare i ali factori fac ca accidentele n domeniu s fie foarte grave, cu att mai mult cu ct numrul pasagerilor este ridicat i volumul mrfurilor foarte mare. n ultimele decenii, catastrofe feroviare s-au nregistrat att n ri n curs de dezvoltare ( ndeosebi n India, Brazilia, Mexic .a.) ct i n ri dezvoltate ( Germania, Belgia .a.) Transporturile navale prezint riscuri mai mari n cazul transporturilor maritime ( datorit tonajului mare al navelor, unele petroliere avnd 450-550 mii tdw i lungimea de 300350 m), dect n cazul celor fluviale. Transporturile aeriene au revoluionat comunicaiile la mari distane, fiind eseniale pentru deplasarea pasagerilor. Dei sunt considerate cele mai sigure, par mai periculoase dect alte mijloace de transport ntruct accidentele aviatice sunt intens mediatizate

Hazarde nucleare (accidente nucleare)


Acestea sunt produse de rspndirea necontrolat a unor substane radioactive n afara instalaiilor nucleare i a dispozitivelor de deeuri radioactive. Substanele respective pot s iradieze populaia i mediul nconjurtor i pot produce victime omeneti i pagube materiale. Hazardele nucleare sunt legate de centralele atomoelectrice, de instalaiile nucleare din unele institute de cercetare tiinific, de cderea pe Pmnt a unor satelii artificiali cu propulsie nuclear, precum i de transportul i depozitarea deeurilor radioactive.

Accidente la centrale nucleare: 12 decembrie 1952 la Chalk River, lng capitala canadian Ottawa; 7 octombrie 1957: - la Windscale Pile No. 1, nord de Liverpool, Marea Britanie, unde a fost afectat o suprafa de 520 km2; - n apropiere de Kyshtym, n sudul Munilor Ural, fosta Uniune Sovietic, soldat cu evacuarea a circa 10 000 de persoane; 1976, lng Greifswald, fosta R.D. German; 28 martie 1979, la Three Mile Island, lng Harrisburg, Pennssylvania, S.U.A.; 26 aprile 1986 la Cernobl.

Cel mai grav accident este cel nregistrat n fosta Uniune Sovietic, la Cernobl, n Ucraina. Explozia unui dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare, n noaptea de 25-26 aprilie 1986, a pulverizat peste 1 000 tone din cuvertura protectoare i o mare cantitate de substane radioactive care conineau Iod 131 i Cesiu 137. Dintre consecine amintim: muncitorii i pompierii care au asigurat stingerea incendiului, grav iradiai, au murit n lunile urmtoare, au fost evacuate imediat 200 000 de persoane din localitile aflate pe o raz de 30 km; au fost iradiate circa un milion de persoane. S-a produs o contaminare nu numai a Ucrainei, ci i a altor regiuni ale Europei ( ndeosebi Europa Central i Peninsula Scandinav) i, totodat, pentru prima oar a avut loc i o contaminare transcontinental, fiind afectate Alaska (S.U.A.) i Canada.

Realizat de: Lupu Alexandra si Petruta Dragos