Universitatea din București

Școala Doctorală Simion Mehedinți

Specializarea: Geomorfologie environmentală

TORNADELE

Asistent universitar drd. : ELENA - VERONICA NUȚU

 reprezintă o perturbaţie atmosferică turbionară, de mare intensitate şi de mică întindere,
dezvoltată la baza unui nor Cumulonimbus capillatus (fig.1) – tuba (fig.2) sau mamma, asociată unor
vânturi extrem de puternice. (Moldovan, 2003)
Fig. 1 Cumulonimbus capillatus

Fig. 2 Cumulonimbus tuba

Fig. 3 Trombă marină – Gura Portiţei (2002), sursa ANM

Dacă fenomenul apare

deasupra unui bazin acvatic
poartă denumirea de
(fig. 3), de
obicei mai puţin violentă
decât tornada (Măhăra,
2001). Trombele marine
pot înălţa apa până la circa
trei metri.

Zona afectată de o tornadă aflată în mişcare poate avea un diametru de până la , iar
lungimea drumului parcurs de perturbaţie poate varia de la până la
(Bryant, 1991).
Viteza de deplasare a tornadei în ansamblul ei atinge valori situate între , în
timp ce viteza vântului în interiorul tornadei se poate ridica până la .
 Fig. 4 Structura unei tornade

TORNADA

Pâlnia Curenţii de aer

asociaţi pâlniei

devine vizibilă în momentul aspirării de pe suprafaţa

terestră, de către curenţii ascendenţi, a diferitelor materiale, de
care depinde şi culoarea pâlniei.
Pâlnia poate avea un diametru între câteva zeci şi câteva sute de
metri, , iar înălţimea ei poate fi cuprinsă între
Fig. 5 Pâlnia unei tornade şi .
 au traiectorie:

Descendentă – în interiorul acesteia;

Ascendentă – cu sens de învăluire, la partea
exterioară tornadei;

Fig. 6 Sensul de scădere a presiunii în interiorul

tornadei

Comparativ cu presiunea de la exterior,

interiorul pâlniei se caracterizează printr-o
presiune atmosferică foarte scăzută, în acest
fel generându-se un gradient baric foarte
accentuat, orientat dinspre exteriorul spre
interiorul pâlniei.
Fig. 7 Traiectoriile curenţilor de aer asociaţi pâlniei
Există două teorii mai importante care încearcă să explice apariţia acestor fenomene (Bryant,
1991).
– premise:
• Existenţa unei mişcări de tip vortex orizontal sub norul Cumulonimbus capillatus;
• Existenţa unui vortex vertical aflat în apropierea suprafeţei terestre, apărut ca urmare
a denivelărilor acesteia.

Cele două mişcări turbionare se pot uni, generându-se astfel pâlnia, care, în urma
acestui mod de apariţie, va fi caracterizată prin fenomene de o intensitate mai redusă,
fenomenul fiind mai degrabă un vârtej.
 – presupune existenţa unor procese care se dezvoltă pe toată grosimea
troposferei. Astfel, în SUA (fig. 8), apariţia tornadelor este condiţionată de:

Existenţa a unui aflux

de aer maritim
tropical, cald şi umed,
dinspre SSE (Golful
Mexic);

În altitudine, de
pătrunderea prin
intermediul unui talveg
al curentului fulger (jet
stream);

Pătrunderea dinspre
latitudini medii şi
superioare a unui aer
mult mai rece – polar,
arctic (Canada). Fig. 8 Harta Statelor Unite ale Americii
 VITEZA VÂNTULUI
TREAPTA CATEGORIA PAGUBE (km/h)

F0 Slabă Uşoare 61-115

F1 Moderată Moderate 119-176

F2 Puternică Importante 180-248

F3 Foarte puternică Severe 252-331

F4 Violentă Devastatoare 334-417

F5 Foarte violentă Incredibile 421-511

Fig. 9 Scara Fujita de clasificare a tornadelor (după Beltrando, Chémery, 1995)

 Fig. 10 Tornadă F0 –
Oklahoma – aprilie 1989

Fig. 11 Daună
provocată de o
tornadă F0 asupra
unui hambar –
Ringgold, Georgia,
USA
Fig. 12 Tornadă F1

Fig. 13 Daune provocate

de o tornadă F1 în
Augusta, Wisconsin
 Fig. 14 Tornadă F2,
iunie, 2005

Fig. 15 Daune
provocate de o
tornadă F2 în
Arkdale-Cottonville,
Wisconsin
Fig. 16 Tornadă F3,
South Dakota

Fig. 17 Daune provocate de o

tornadă F3 lângă Raleigh,
North Carolina
 Fig. 18 Tornadă F4, Roanoke,
Illinois, 2004

Fig. 19 Daune provocate

de o tornadă F4, Saint
Louis, 2011
 Fig. 20 Tornadă F5, Topeka,
Kansas, iunie 1966

Fig. 21 Daune provocate de o

tornadă F5 în Greensburg,
Kansas
În principiu, tornadele pot să apară între 20 şi 55 – 60° latitudine, în ambele emisfere, în perioada caldă a
anului.

Fig. 22 Repartiţia geografică a tornadelor pe mapamond

Fig. 23 Limitele geografice ale “Aleii tornadelor”
Cele mai afectate state sunt cele ale Vestului Mijlociu, situate în zona climatului subtropical
(Texas, Oklahoma, Kansas, Arkansas, Missouri), dar şi cele din zona temperat-continentală
(Nebraska, Iowa, etc.) În acest areal se formează anual, în medie, circa 1 0 0 0
d e t o r n a d e , din care, din fericire, numai în jur de
30 aparţin categoriilor 4 şi 5 pe scara Fujita.
Lunile cu frecvenţa maximă a acestor fenomene sunt
aprilie, mai, iunie (fig. 25). Tornadele pot lua naştere
la orice oră din zi şi din noapte, însă sunt mai frecvente
după-amiază.

Fig. 24 Cele mai afectate state de către tornade Fig. 25

1896, 27 mai – tornada produsă în St. Louis, statul Missouri a cauzat moartea a minimum 255
de persoane (fig. 26);

Fig. 26 Distrugeri provocate de

tornada din mai, 1896, Missouri,
sursa: NOAA Photo Library
1974, aprilie – în numai două zile, s-au produs aproape 1 5 0 d e t o r n a d e , care au făcut
392 de victime şi au făcut pagube estimate la 1 miliard $;

Fig. 27 Tornada F4, 1974, Parker City, statul Indiana Fig. 28 Tornada F5, 1974, Xenia, statul Ohio

1999, 3 mai – „Ziua tornadei” – statele Oklahoma şi Kansas au fost afectate, în decursul a 8
ore, de 76 de tornade, dintre care una a ajuns să atingă treapta F5 pe scara Fujita, în zona
localităţilor Bridge Creek şi Moore. Bilanţul a fost tragic, la nivelul statului Oklahoma,
evenimentele soldându-se cu 42 de morţi, 800 de răniţi, pagube materiale de 1,485 miliarde de
dolari.
 GAZE CU
INCĂLZIR
INDUSTRI EFECT DE
E
ALIZARE SERĂ
GLOBALĂ

În ultimul secol, în România, temperatura

medie anuală a crescut cu 0,3°C (în jumătatea
estică, creşterea a fost de 0,8°C).
Pentru precipitaţiile atmosferice s-a evidenţiat
în secolul trecut, în general, o tendinţă
descendentă la nivelul cantităţilor anuale.
În România, perioada 2000 – 2003 s-a încadrat
în tendiţa generală de încălzire. Vara anului
2002 se înscrie şi ea în şirul verilor de excepţie:
• Caniculă;
• Inundaţii.
Fig. 29 Creşterea concentraţiei de CO2 din atmosferă de-a lungul ultimului mileniu
12 august 2002, FĂCĂENI, judeţul Ialomiţa

6 stâlpi de
Sute de
14 case înaltă 20 ha de pădure
4 minute 3 morţi 10 răniţi case distruse
dărâmate tensiune
afectate
doborâţi

Fig. 30 Cifrele tornadei de la Făcăeni

 Cb

Cb

Cb

Fig. 31 Harta fizică a României, scara 1:800.000

Fenomenele meteorologice care însoţesc norii Cumulonimbus sunt aversele de ploaie,
descărcările electrice, posibile căderi de grindină şi intensificări ale vântului.

Analiza retroactivă a Aceasta s-a deplasat Momentul culminant a

imaginilor radar a pe o direcţie SV-NE, fost atins în jurul orei
identificat supercelula în intrând pe teritoriul 19.30. Imaginea radar
stadiul său iniţial pe României în jurul orei evidenţiază structura de
teritoriul Bulgariei, în 18.30, în zona oraşului “cârlig” caracteristică
jurul orei locale 16 (fig. Călăraşi (fig. 32, 2) sistemelor cu rotaţie
32, 1). internă (fig. 32, 3).
1) 2) 3)

Fig. 32 Imagini radar ale supercelulei din 12 august 2002

 4) 5) 6)

Fig. 32 Imagini radar ale supercelulei din 12 august 2002

În zona comunei Făcăeni, ora Supercelula a atins înălţimi de aproape 15 kilometri la ora locală 20,
19.50, indicele radar care descrie când ajunsese deja în nord-vestul judeţului Constanţa (fig. 32, 5), iar
probabilitatea de grindină atinsese probabilitatea producerii de grindină crescuse de la 47% la 56% (fig.
valori de 47%, valorile obişnuite ale 32, 6).
Fig. 33 Traseul aproximativ al
acestui parametru fiind de maxim tornadei
20% (fig. 32, 4).
Fenomene similare s-au produs pe şoseaua de la
intrarea în Feteşti şi în comuna Ghindăreşti,
situată dincolo de Dunăre, în judeţul Constanţa.
Din analiza fenomenului rezultă o deplasare a
acestuia dinspre Feteşti (19.30) spre Făcăeni
(19.45) şi Ghindăreşti (20.00), fig. 33.
 PRESIUNEA
VITEZA FOARTE FOARTE MICĂ
MARE A
DIN INTERIORUL
VÂNTULUI
PÂLNIEI

DOBORÂRE
RIDICARE ASPIRAŢIE
TRANSPORTARE
 Pregătirea populaţiei de la vârste fragede

Supravegherea meteo cu ajutorul imaginilor satelitare şi a radarelor Doppler

Avertizări făcute prin intermediul mass-mediei şi sirenelor instalate în localităţi

Evacuarea populaţiei – adăposturi subterane sau evacuări pe orizontală

Buna organizare a activităţilor de salvare din orele următoare trecerii tornadei

Investirea în programe de cercetare necesare înţelegerii fenomenului

Determinarea statistică a riscului producerii tornadelor semnificative (min. F2)