Elev: Stainbok Mihai-Tudor

Invazii de insecte Clasa: XI-C

 Cuprins

1. Hazardele biologice
2. Invazii neobisnuite
3. Invazia de lacuste din Rusia
4. „Swarmageddon”
5. Invaziile de insecte din Banat
 Hazardele biologice sunt reprezentate de epidemii si de invazii de insecte.

 Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnaviri in masa ale populatiei, datorita unor
agenti patogeni cum sunt virusii, rickettsiile, bacteriile, fungi si protozoarele. Cele mai
grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii (malaria, febra
galbena), musca tze (boala somnului), puricii, paduchii (tifosul exantematic).

 Invaziile de insecte, in special de lacuste, produc pagube mari agriculturii, in deosebi in

Africa, Asia, estul Europei si Amerrica de Nord. Combaterea lacustelor se realizeaza
prin diferite metode, cum ar fi distrugerea oualelor, utilizarea insecticidelor si a unor
capcane pentru distrugerea nimfelor de lacusta. (fig. 1)

 Pe langa lacuste mai sunt si alti daunatori biologici a caror actiune capata proportii
catastrofale. Periculoasa este si capusa vitelor frecventa in America de Sud, Australia
si Africa de Sud, parazitii orezului (Asia de Sud si Sud-Est), ai bumbacului (America
de Nord, de Sud, Orientul Mijlociu) sau omizile.

 Mii de insecte au invadat, in 20 iun 2007, municipiul Vaslui. Insectele, asemănătoare

unor furnici cu aripi, au făcut imposibilă circulaţia oamenilor pe anumite străzi.
Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor au pus
fenomenul pe seama temperaturilor foarte ridicate din această perioadă, care fac ca
Fig. 1
insectele şi animalele să-şi schimbe comportamentul, devenind agresive.

 Coasta de Est a Statelor Unite se pregăteşte de invazie. Experţii avertizează că

miliarde de insecte cunoscute sub numele de "cicade" vor umple totul în jur. Cicadele
stau sub pământ şi se hrănesc din rădăcinile copacilor.
 La sfârşitul lunii mai, insectele, de aproximativ trei centimetri lungime, vor
ieşi din pământ şi vor forma roiuri care par adevăraţi nori. Biologii spun că
densitatea lor poate ajunge chiar la un milion şi jumătate de insecte pe acru.

Deşi nu provoacă stricăciuni majore, aduc destule necazuri. Intensitatea

sunetului produs de un roi ajunge la 90 de decibeli, echivalentul unui concert
rock.

 Ultima invazie de cicade a avut loc acum 17 ani.

 Explozie de insecte periculoase in marile orase din cauza vremii foarte

schimbatoare. O constata in primul rand medicii care anunta ca numai in
ultima luna la camerele de garda din tara s-au prezentat sute de pacieti cu
intepaturi.

 Cele mai periculoase, spun specialistii, sunt capusele care pot transmite boli
foarte grave. In Capitala, de pilda, nimeni nu se ocupa de starpirea lor pentru
ca primaria nu a angajat nici o firma specializata pentru asta.

 Primele pe lista inamicilor aproape nevazuti sunt capusele, care au impinzit

Fig. 2
parcurile. (fig. 2)

 In 10% din cazuri muscatura de capusa provoaca boli dintre cele mai grave:
maladia Lyme si febra Butonoasa.
 Invazii neobisnuite

 1. Insectele care mancau bani

In 2011, managerul unei banci din India a deschis un seif dintr-o
camera veche si a descoperit, socat, ca termitele au mancat nu mai
putin de 222.000 $ (sub forma de titluri). (fig. 3)

Fig. 3
 2. Fluturii care au distrus o masina!
În 2009 o masina din Rotterdam, Olanda, a fost distrusa dupa ce a fost
atacata de supte de fluturi care au lasat in urma o panza gigantica de
matase care a acoperit, literalmente, intregul vehicul. (fig. 4)

Fig. 4
 3. Invazia de insecte care era atat de mare
incat a aparut pe radar
 In 2014 un oras din New Mexico a fost invadat de atat de multe lacuste, incat
imaginea insectelor a aparut pe radar. A fost cea mai mare invazie de lacuste din
ultimii 20 de ani.(fig. 5)

Fig.
5
 4. Gandacii care au accidentat un biciclist
In 2011 Australia a fost infestata de carabusi. Un biciclist pe nume Ken
Tompkins a intrat din greseala intr-un maldar de carabusi morti, reusind sa isi
nenoroceasca soldul, claviculele si coastele. A trebuit sa stea in pat saptamani
intregi pentru a-si reveni.(fig. 6)

Fig.
6
 5. Viespiile care au umplut o masina
In 2006, expertii au observat ca cuiburi imense de viespi au aparut in tot felul de
locuri intunecate din Alabama de sud. Cauzele nu au fost cunoscute cu exactitate,
dar rezultatele au fost socante. Un cuib de aproximativ 1,5 metri a fost descoperit
pe un drum de tara! De asemenea, viespiile au umplut interiorul unei masini si si-au
extins cuibul pana la un hambar din apropiere.(fig.7)

Fig.
7
 Invazia de lacuste din Rusia
 O zonă vastă, de cel puţin 800 de hectare, este afectată de valuri de insecte uriaşe - de până la opt centimetri lungime -, care au distrus lanuri de porumb şi alte culturi.

 Potrivit unor oficiali locali, această zonă nu s-a mai confruntat cu un asemnea fenomen de 30 de ani.

 Cel puţin 10% la sută din culturi au fost deja distruse, potrivit unor funcţionari, care avertizează că lăcustele ameninţă mijloacele de subzistenţă a agricultorilor locali.

 Mergând prin ceea ce a mai rămas dintr-un lan de porumb din regiunea Stavropol, un agricultor, Piotr Stepancenko, arată îndurerat. "Priviţi, nu a mai rămas nimic din porumb. Lăcustele au
mâncat tot, de la frunze şi până la ştiuleţi", spune el.

 Televiziunea de stat leagă fenomenul de modificările climatice - inundaţii şi creşterea temperaturilor atmosferice peste medii, scrie Mediafax.

 Oficiali de la Ministerul rus al Agriculturii au declarat stare de urgenţă, dar par neputincioşi în împiedicarea distrugerii.
Ei afirmă că-şi intensifică eforturile de a salva recolta cu ajutorul avioanelor, în lupta împotriva dăunătorilor.
Însă temperaturile ridicate, afirmă ei, scad eficienţa pesticidelor puternice pe care le folosesc.

 De asemenea, unii oficiali afirmă că valul de lăcuste se deplasează rapid în sudul Rusiei, uneori prea repede pentru ca autorităţile să ţină pasul, lăsând o dâră de distrugere în urma lor.

 "La Kalamikia, Astrahan, Volgograd şi în Dagestan lăcustele nu mai au ce devora, aşa că s-au mutat către alte surse de hrană", declară Tatiana Drişceva de la Centrul Agticol al Rusiei, o
organizaţie guvernamentală. "Au o anvergură a aripilor de 12 centimetri, ca rândunicile", a adăugat ea.

 Unii locuitori furioşi, care riscă ruina, au postat înregistrări video în care apar luptând împotriva valului de lăcuste. Dar toate eforturile lor par zadarnice în faţa acestui val copleşitor.
 Invazia de insecte
zburatoare de la marginea
Capitalei
„Pe soseaua din apropierea Aeroportului Henri Coanda, sute de roiuri ii
Fig. 8
infioara de-a dreptul pe locuitori si pe soferi. Cercetatorii pun acest
fenomen pe seama schimbarilor bruste de temperatura, insa oamenii vad
totul ca pe un semn rau.

Intre Tunari si Balotesti, coloniile de furnici se misca amenintator.

Primele au aparut acum trei zile, insa de la o zi la alta parca sunt tot mai
multe.

Chiar si animalele au de suferit de pe urma insectelor.

Fenomenul nu este unul izolat. A fost invazie acum cateva saptamani

si in judetul Prahova, in apropierea localitatii Targsor. Oamenii de
stiinta explicau atunci ca insectele sunt bulversate de diferente mari de
temperatura.”(fig. 8)
 „Americanii se pregatesc pentru "Swarmageddon" - invazia insectelor”

 Americanii din Carolina de Nord sau Connecticut se pregatesc pentru o noua invazie
masiva a cicadelor, fenomen ce a mai avut loc in urma cu 17 ani.
In timpul invaziei din acest an insectele vor avea o densitate de 1.5 milioane pe acru.

 Cicadele au o lungime de 2-5 cm, iar unele specii pot atinge chiar 15 cm, au aripi mari,
transparente si produc prin vibratia membranei de pe abdomen un sunet apropiat de cel
al greierului sau al lacustei. Zgomotul facut de roiurile de masculi poate atinge si 90 de
decibeli.

 Larvele lor traiesc in pamant, la o adancime de o jumatate de metru, timp de 17 ani in

sir. Dupa acest ciclu, miliardele de larve raspandite pe un teritoriu enorm, ies din
pamant cam in aceeasi zi, si anume in ziua de 25 mai si pornesc sa se imperecheze,
potrivit telegraph.co.uk. (fig. 9)
Fig.
9
 Invaziile de insecte, probleme vechi care reapar în Banat
 Invaziile de lăcuste, ultimele semnalate acum două decenii în Banat, au fost înlocuite de cele ale
acestor insecte exotice, care se pare că au fost introduse controlat în fauna Timişului, pentru
combaterea păduchilor de plante. Câteva sate din Timiş au fost terorizate, la sfârşitul anului trecut,
de roiurilde buburuze asiatice care s-au adunat ciorchine pe clădiri, au intrat în case,
determinându-i pe săteni chiar să sune şi la 112. În lipsa unui plan de dezinsecţie preventivă,
există riscul ca situaţia să se repete în acest an.

 Milioane de buburuze asiatice au invadat, la sfârşitul anului trecut, trei localităţi din Timiş – mai
precis comunele Maşloc şi Bogda şi satul Altringen, localnicii fiind efectiv terorizaţi de acest
insecte. În lipsa unui plan organizat de dezinsecţie preventivă, situaţia s-ar putea repeta în acest
an, aglomerări de insecte de acest gen fiind deja observate în unele localităţi din nordul judeţului.

 “La sfârşitul anului trecut a fost afectată cu precădere zona de nord a Timişului. Insectele se Fig. 10
pregăteau de iernat, şi temperaturile scăzute le-a activate acest instinct de a se aduna în roiuri.
Aceste insecte nu sunt specifice faunei locale, fiind aduse din China. Aici au găsit condiţii propice
şi s-au înmulţit peste măsură. Spre deosebire de buburuzele autohtone, aceste insecte au această
caracteristică de a se adune în grupuri mari. Am observat acest lucru şi pe Clisura Dunării, unde,
pe o pajişte cu vegetaţie arsă am observat un grup imens de astfel de insecte”, spune biologul
Sretko Milanovici, muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului. (fig.10)
 Buburuzele asiatice, numite Harmonia axyridis, sunt ceva mai mari decât cele autohtone şi au ajuns la noi
în ţară în urmă cu cinci ani. Potrivit specialiştilor, această insectă a fost introdusă în SUA, în 1916, pentru
controlul biologic al afidelor (păduchilor de plantă), iar în Europa, în 1997, când a fost introdusă în
Belgia. În România, primele exemplare au fost semnalate în 2008. “Din punctul meu de vedere, şi pe plan
local a fost o introducere voită, controlată a acestor insecte, folosite pentru combaterea păduchilor de
plante fără să se folosească insecticide. În SUA aceste insecte se folosesc intensiv pentru combaterea
dăunătorilor, putând fi cumpărate şi la cutie. Iar acest dezechilibru a fost produs de om. Sau e posibil ca
insectele să fi ajuns accidental, cu un transport de cereale provenind din China”, spune Sretko Milanovici.
Buburuzele asiatice, numite Harmonia axyridis, sunt ceva mai mari decât cele autohtone şi au ajuns la noi
în ţară în urmă cu cinci ani. Potrivit specialiştilor, această insectă a fost introdusă în SUA, în 1916, pentru
controlul biologic al afidelor (păduchilor de plantă), iar în Europa, în 1997, când a fost introdusă în
Belgia. În România, primele exemplare au fost semnalate în 2008. “Din punctul meu de vedere, şi pe plan
local a fost o introducere voită, controlată a acestor insecte, folosite pentru combaterea păduchilor de
plante fără să se folosească insecticide. În SUA aceste insecte se folosesc intensiv pentru combaterea
dăunătorilor, putând fi cumpărate şi la cutie. Iar acest dezechilibru a fost produs de om. Sau e posibil ca
insectele să fi ajuns accidental, cu un transport de cereale provenind din China”, spune Sretko Milanovici.
Pe plan local, aceste invazii de buburuze reprezintă o noutate, pentru că nu au mai fost semnalate Fig. 11
asemenea fenomene de ani buni. Ultimele invazii, de lăcuste însă, au avut loc în Banat în urmă cu peste
20 de ani.

 De altfel, pe plan local s-au şi făcut pregătiri pentru o astfel de eventualitate. Unul dintre cele mai
interesante proiecte de cercetare în care a fost implicată Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară a Banatului a vizat o soluţie pentru contracararea unei eventuale invazii de lăcuste, care ar fi
devastatoare pentru culturile agricole şi pajiştile din această zonă a ţării. (Fig. 11)


 Pentru că aceste insecte aduc prejudicii pentru tot ce înseamnă vegetaţie, mai ales în păşunile montane şi culturile păioase, cercetătorii timişeni le-
au monitorizat în condiţii speciale, pentru că aceste zone sunt protejate şi există restricţii la utilizarea substanţelor de combatere a dăunătorilor.
Cosaşii şi lăcustele au fost monitorizate în cuşti pătrate, cu latura de un metru, împrejmuite cu plase de ţânţari. Le-a fost urmărită evoluţia
biologică şi a fost monitorizat timpul în care răspund la anumite substanţe care li se administrează. Cercetarea a urmărit obţinerea unei soluţii pe
cât posibil biologice, cu remanenţă mică şi la un cost cât mai redus. Astfel, s-a căutat o alternativă de acţiune în cazul în care cosaşii şi lăcustele
se înmulţesc excesiv şi ameninţă cu o invazie.

 Cercetarea universitarilor timişoreni a avut în vedere stoparea din faşă a pericolului unei invazii a lăcustelor. Nu este vorba despre intenţia
uciderii în masă a acestor insecte, lucru care ar pune în pericol diverse specii de animale care se hrănesc cu ele. Proiectul vizează o soluţie cu care
să se acţioneze doar în punctele în care lăcustele se înmulţesc periculos de mult.

 În mod obişnuit, lăcustele se deplasează prin salturi şi îşi folosesc aripile doar pentru zboruri pe distanţe foarte mici. Aceleaşi specii, însă, în
anumiţi ani, se înmulţesc foarte mult şi formează roiuri zburătoare, cu o deplasare imprevizibilă, astfel că, odată pornite, este foarte dificilă
distrugerea lor. În consecinţă, trebuie intervenit la momentul oportun şi cu soluţiile adecvate. Diverse regiuni ale ţării noastre s-au confruntat cu
invazii de lăcuste, care au “bărbierit” de vegetaţie suprafeţe însemnate. În Banat, un astfel de fenomen a avut loc în urmă cu mai bine de două
decenii.

 Ultima invazie de acest gen a avut loc la sfârşitul anilor `80, pe muntele Semenic. Atunci, roiurile de lăcuste au făcut pagube pe păşuni alpine
şi exista pericolul migrării spre zonele de şes, unde ar fi devenit incontrolabile. Atunci, s-a acţionat la timp, cu aviaţia utilitară. În locurile în
care insectele se aşezau se auzea cum ronţăiau vegetaţia şi după ce îşi luau zborul, rămânea pământul gol.

 În 2004, câteva sute de mii de lacuste marocane au invadat terenurile agricole de la marginea comunei Livada, situată în apropierea Aradului.

 Lăcustele de la Livada au apărut pe nişte terenuri care nu au fost au fost lucrate în anii precedenţi, sau din canale, apariţia lor fiind favorizată de
condiţiile atmosferice existente în acel an, cu ploi multe, urmate de secetă. Odată ajunse la maturitate, lăcustele marocane se deplasează cu o
viteza de 40 – 50 de kilometri pe zi. Potrivit specialiştilor, o tonă de lăcuste marocane consumă aceeaşi cantitate de mâncare cât zece elefanţi, 25
de cămile sau 2.500 de oameni. Autorităţile arădene au reuşit atunci să scape de lăcuste, distrugându-le focarele, cu substanţe extreme de toxice.
 Bibliografie

http://wow.bzi.ro/ http://stirileprotv.ro

http://riscurinaturalesiantropice.blogspot.ro http://www.9am.ro
Timpolis.ro