RESURSELE NATURALE

ŞI AGRICOLE.
IMPACTUL EXPLOATARII SI
VALORIFICARII RESURSELOR
ASUPRA MEDIULUI
 I. RESURSELE NATURALE
- se pot clasifica:
A: după modul în care pot (sau nu) fi refăcute de
circuitele planetare: - resurse regenerabile;
- resurse neregenerabile;
B: după locul unde se află situate:
- resurse ale mediului natural;
- resurse ale scoarţei terestre;

Platforme de foraj marin

 A. RESURSE NEREGENERABILE
- se diminuează pe măsura utilizării lor, iar refacerea lor este
imposibilă
- mai importante pentru om sunt:
 resursele energetice de combustibili fosili (cărbuni,
petrol, gaze naturale, uraniu);
 resursele de minereuri feroase şi neferoase;
 anumite săruri;
 roci foarte rare;
 solul (care se regenerează greu şi într-un timp îndelungat);

Cărbuni
 Rezerve Asigurare în
Resurse Consum anual
(aproximate) timp

Cărbuni 1 000 mld. t. 4,5 mld. t. 230 ani

Petrol 160 mld. t. 3,0 mld. t. 50 ani
Gaze naturale 141 000 mld. tm³ 2 000 mld. tm³ 70 ani

Minereu de fier 150-200 mld. t. 850 mil. t. 150-200 ani

Bauxită 20 mld. t. 110 mil. t. 180-200 ani
Cupru 300-500 mld. t. 10 mil. t. 30-50 ani
Plumb 60-100 mld. t. 6 mil. t. 10-15 ani
Staniu 7-9 mld. t. 0,2 mil. t. 40 ani
Zinc 140 mld. t. 8 mil. t. 15-20 ani
2,5 mld. t. 0,3 mil. t. 10 ani
Magneziu
 Sarea este regenerabilă în timp indelungat, dar rezervele
actuale reprezintă acumularea unor cantităţi într-un
interval foarte mare de timp.
 rezervele actuale sunt concentrate în proporţie de 1/40
pe continente şi 39/40 sunt dizolvate în apa oceanelor.
 resursele de sare la consumul actual ajung peste 5,5 mil.
ani, ceea ce reprezintă un grad de asigurare considerabil.
 dintre resursele neregenerabile, o situaţie aparte o au
hidrocarburile lichide şi gazoase (petrol / gaze naturale),
deoarece sunt utilizate intensiv şi în cantităţi foarte mari.
Unde se găsesc
cele mai mari
cantitati de
sare?
 petrolul e materia primă de bază pentru ramuri industriale
(petrochimia, termoenergia) şi pentru transporturi, fiind
resursa principală a lumii contemporane;
Platformă de foraj marin

 criza petrolului, (deceniile 8 si 9 ale secolului), a dus la

exploatarea extensivă şi neraţională a petrolului;

 efectul l-a reprezentat (pe langa scumpire) o diminuare a

consumului şi plafonarea acestuia la dimensiuni mari, dar
constante (3 mld. tone, faţă de 3,2 mld. tone);

 pe ţări, situaţia arată un grad înalt de concentrare a

rezervelor în Orientul Mijlociu şi Apropiat, care cuprinde
toate ţările cu peste 10 mld. tone rezerve.
 Volum rezerve Raportul
Ţara
(mld. t) rezerve/producţie (ani)
Arabia Saudită 35,62 84
Irak 13,41 354
Kuwait 13,35 130
Iran 12,33 68
Emiratele Arabe Unite 9,84 111

Ţara Capacitate Producţie

SUA 763 000 762 512
Federaţia Rusă 301 062 178 009
Japonia 260 000 209 350
China 170 000 130 938
Italia 139 800 89 253
 gazele naturale, la fel ca şi petrolul sunt limitate în timp.
 gaze se găsesc în cantităţi mari în ţările foste ale U.R.S.S.
(Federatia Rusă, Turkmenistan, Ucraina).
 pe a doua poziţie se situează Iranul, urmat de alte ţări din
jurul Golfului Persic.

Conductă de gaz
Regiunea Producţia Consumul
Europa de Vest 215 307
Europa de Est si ex-URSS 685 582
America de Nord 684 695
America Latina 107 109
Orientu Mijlociu 138 131
Africa 84 42
Asia si Oceania 206 215
 cărbunii vor ajunge pentru încă 200 de ani;
 repartiţia lor e legată de continentele unde în anumite
condiţii climatice, de vegetaţie şi tectonice s-au format
rezervele cele mai mari;
 deşi producţia mondială s-a diminuat în ultimii ani,
cărbunele rămâne o resursă care va putea înlocui
petrolul şi gazele naturale după epuizare;
 impedimentul acestei resurse este poluarea mediului.

Extragerea cărbunilor
1. De ce nu putem
folosi folosi
cărbunii
în cantităţi
nelimitate?
2. Ce resurse pot
inlocui in scurt
timp petrolul si
gazele naturale?
 metalele radioactive naturale (uraniu şi thoriu) sunt
utilizate în atomocentrale;
 producţia de uraniu e acum în uşoară scădere;
 atomoenergia produce 18% din totalul energiei electrice şi cca.
6% din balanţa energică.
 gradul de asigurare în timp e mult mai mare decât a altor
resurse energetice iar utilizarea materialelor radioactive e o
soluţie pentru energia post-petrolieră.

Uraniu

 dintre resursele de minereuri neferoase, se pune în evidenţă

epuizarea rapidă a celor de cupru;
 o asigurare redusă în timp o au şi resursele de plumb, staniu şi
zinc, minereuri cu o importanţă deosebită în metalurgie şi în
construcţiile de maşini.
 bauxita şi minereurile de fier au un grad mai mare de asigurare.
 există o dependenţă energetică a societăţii omeneşti de anumite resurse
neregenerabile (petrol, gaze naturale) ;

Bauxita

 o problemă e epuizarea rapidă a resurselor de bază şi poluarea intensă a

aerului;
 alternativa e trecerea la alte resurse (regenerabile), care necesită
Folii / vase de aluminiu
tehnologii, dar diminuează poluarea mediului;
 B. RESURSE REGENERABILE
sunt inepuizabile sau se refac în anumite intervale;
energia atomică e o formă alternativă faţă de resursele
clasice;
în privinţa minereurilor feroase, posibilităţile utilizării unor
resurse alternative sunt deocamdată modeste;
acestea sunt:
Energia eoliană
 energia geotermală
 energia solară
 energia eoliană
 energia mareelor
 hidrogenul
Energia solară
 hidroenergia
1. Energia geotermală
e manifestarea la suprafaţă a energiei interne a Terrei;
mare parte din energia internă se consumă natural:
migrarea magmei în astenosferă;
deplasarea şi coliziunea plăcilor tectonice;
fenomene de vulcanism şi apariţia rifturilor;

altă parte a energiei interne poate ajunge la suprafaţă într-o

formă modificată:
energia termică a apelor (energia geotermală);
căldura terestră;

Energia geotermală
2. Energia solară
e foarte mare, ca sursă energetică / de energie electrică;
energia solară e dispersată inegal, datorită unor cauze
diferite, cum ar fi:

forma Pământului; Energia solară

mişcările Pământului;
masa atmosferei străbătute;
albedoul;
nebulozitatea, etc.;

din totalul de energie solară, 80% se consumă în circuitul

apei în natură şi 16% pentru fotosinteză;
aceasta are valori foarte mari în zona tropicală, maxime în
Sahara şi valori mici în zonele polare.
1. Din ce cauze
energia solară
este dispersată
diferit?
2. Care sunt
avantajele si
dezavantajele
energiei
solare?
3. Energia eoliană
 4. Energia mareelor
 reprezintă forma de stocare a energiei cinetice a oceanelor
în mişcarea de ridicare / coborâre a suprafeţei sale, ca
urmare a atracţiei Lunii;
 sunt importante regiunile unde amplitudinea mareică
(diferenţa dintre flux şi reflux) e mai mare de 8 m.

1 2

Flux (1) şi reflux (2) în Golful Fundy; sursa: Wikipedia

 5. Hidrogenul
 are mare capacitate energetică;
 este nepoluant;
 e predispus la aprinderi accidentale;
 se obţine din hidrocarburi;
 principala rezervă o reprezintă apa;
 se obţine prin electroliză sau prin utilizarea
energiei nucleare (care e deficitară);
 6. Hidroenergia
 e forma cea mai cunoscută de utilizare
energetică a unei resurse alternative;
 în prezent, produce aproape 1/5 din
producţia mondială de energie electrică.
ale
nt r
e
r oc
Hi d
 Ce resurse
regenerabile
cunoaşteti?
 II. RESURSELE AGRICOLE

 Pedosfera e o resursă naturală fundamentală;

 este mediul unde se dezvoltă plante de cultură şi vegetaţie;
 suprafaţa solurilor utilizabile agricol e de cca. 32 mil. km²;
 o problemă: asigurarea unor resurse de hrană suficiente
pentru întreaga populaţie a planetei;
 în secolul trecut (deceniile 8, 9) creşterea populaţiei Terrei
a fost superioară creşterii producţiei agroalimentare;
 în ultimul deceniu situaţia s-a echilibrat, dar s-au adâncit
decalajele între regiuni şi ţări.
 Ce este
pedosfera?
- în prezent întâlnim următoarele posibilităţi:
 cele mai populate ţări (China/India) dezvoltă producţia

agroalimentară mai mult decât creşterea populaţiei;

 ţările cu agricultură comercială şi producţie ridicată au

sporit producţia agroalimentară mai mult decât creşterea
populaţiei, dar mai puţin faţă de posibilităţile proprii;

 ţările cu agricultură de subzistenţă au avut creşteri ale

producţiei agroalimentare nesemnificative faţă de populaţie;

- acest grup de ţări (ţările africane, ţări din America Latină şi

Asia de Sud-Est) sunt confruntate cu un deficit permanent de
produse agroalimentare şi creează o “problemă a hranei” la
nivel regional şi mondial.
- posibilităţile de utilizare a terenurilor pentru agricultură, au
următoarele dimensiuni:

 creşterea productivităţii terenurilor actuale, printr-o

agrotehnică şi chimizare corespunzătoare;
 extinderea irigaţiilor în zonele semiaride şi utilizarea
resurselor de soluri cu o fertilitate redusă;
 dezvoltarea unor practici agricole care permit creşterea
cantitativă şi diversificarea calitativă a produselor agricole;
 conservarea atentă a resurselor de soluri;

Agricultură
 la nivel mondial, există o discrepanţă în privinţa consumului
produselor agroalimentare.
 o problemă importantă ar fi încercarea asigurării intregii
populaţii a planetei.
cle
o
g ri
a
use
Pr od
 A. RESURSELE ŞI MEDIUL
- - varietatea resurselor şi utilizarea
acestora influenţează mediul prin
activităţile economice;
- - utilizarea resurselor (cărbuni, petrol,
minereuri, gaze naturale) duce la
dezvoltarea economică;
- - dacă nu vor exista modalităţi de
stopare a poluării, utilizarea resurselor
va fi o opţiune pe termen scurt;
- depăşirea acestor praguri va duce la
utilizarea mai largă a resurselor
nepoluante şi a celor regenerabile;
- apare problema depozitării
Deşeuri
Poluarea
mediului
 B. PROBLEMA APEI
- apa e un mediu de viaţă, cu factori geoecologici
importanţi şi un domeniu cu variate resurse;
 Apa oceanică: e repartizată în mai multe bazine,
fiecare cu anumite proprietăţi (întindere, volum,
adâncime, etc).
 e principala resursă de apă, dar nu poate fi utilizată în
activităţile umane (datorită concentraţiei mari de săruri);
 pentru aceasta soluţia este: desalinizarea apelor;
 societatea utilizează apa dulce, care reprezintă o
proporţie mică din ansamblul hidrosferei;
 resursele de apă dulce sunt răspândite inegal şi prezintă
diferite aspecte regionale.
Poluarea apelor
 apele subterane sunt rezervorul cel mai important de
apă dulce;
 şi apele subterane pot fi intens utilizate şi se pot epuiza;
 gheţarii de calotă concentrează cea mai mare parte a
apelor dulci; o mare cantitate de apă dulce este în
banchize;
 lacurile dulci reprezintă un rezervor natural important,
dar foarte mic ca volum şi afectat de poluare;
 între creşterea consumului, creşterea poluării, creşterea
necesităţilor, caracterul finit al resurselor şi diminuarea
lor, există o contradicţie fundamentală care poate fi
numită “problema apei în lume”
 speranta referitoare la resursele de apa e legata de
posibilitatea desalinizarii apelor maritime
 De ce nu
reprezintă
lacurile dulci o
soluţie la
problema apei?
Ce alta solutie
exista pentru
aceasta?
Ghetar de calotă - Groenlanda
Tema pentru acasa!!!

Realizati un afis in care sa

evidentiati impactul
negativ asupra mediului
al exploatarii resurselor
naturale si masurile care
se pot lua pentru a il
limita.