Sunteți pe pagina 1din 50

Colegiul Naţional „I. L.

Caragiale”, Şcoala Gimnazială Discovery,


Bucureşti
 Voluntari

IOAN MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ.
EUROPA

Caiet pentru clasa a VI-a

UTILIZATOR
Nume și prenume .................................................
...................................................................................
Clasa ........................................................................

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ S.A.


COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE” ȘCOALA GIMNAZIALĂ DISCOVERY
www.cnilcb.ro www.ScoalaDiscovery.ro
Bucureşti – Calea Dorobanţilor nr. 163, Sector 1 Voluntari-Pipera – Str. Drumul Potcoavei nr. 100
Telefon: 0212.301.021 Tel. 0212.690.036
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com scoaladiscovery@yahoo.com

Referenţi:
Prof. gr. I Mariana GHERGHINĂ, Liceul Teoretic „Constantin Brătescu”, Isaccea
Prof. gr. I Sorin MIRCEA, Şcoala Gimnazială Prejmer-Braşov

Redactare şi tehnoredactare: prof. dr. Ioan Mărculeţ

Lucrarea a fost realizată pe baza informaţiilor oferite de manualul de geografie pentru clasa a VI-a,
ediţia a II-a, autori: Mihaela Cornelia Fiscutean, Ciprian Mihai, Dorin Fiscutean, Ionela Popa,
Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018.

Important: prezenta lucrare nu se comercializează.

Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


MĂRCULEŢ, IOAN
Geografie : Terra - Elemente de geografie umană - Europa : caiet pentru clasa a VI-a / Ioan Mărculeţ. -
Bucureşti : Editura Didactică şi Pedagogică, 2018
ISBN 978-606-31-0776-4

91

EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ S.A.


Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, Bucureşti
Tel.: 021.315.38.20
e-mail: office@edituradp.ro
www.edituradp.ro
Librăria E.D.P.: Str. Gen. Berthelot nr. 28-30.

Redactori: Vanesa Magherușan, Dragoș Ghițulete


Coperta: Alin Casapu

Numar plan: 63260/2019


Tipărit la imprimeria: ANDOR TIPO, Bucureşti

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

2
CUPRINS

Cunoaşterea lumii în care trăim………………………………………………………………………………4


Repere ale cunoaşterii Terrei – de la marile descoperiri geografice la explorarea modernă…………….4
Continente şi ţări – reprezentări cartografice. Harta politică a lumii………………………………………5
Activităţi practice: Exerciţii de apreciere a distanţelor şi suprafeţelor pe suprafeţe cartografice clasice
şi/sau digitale……………………………………………………………………….............……………………7

Antroposfera – omul şi activităţile umane…………………………………………………………………..8


Populaţia Terrei: evoluţia numerică, răspândirea geografică, diversitatea umană, mobilitatea
teritorială…………………………………………………………………………………….............…………...8
Aşezările omeneşti – forme de locuire şi diferenţieri teritoriale…………………………………………..10
Resursele naturale şi valorificarea acestora…………………………………………………………………11
Domeniile activităţilor economice pe Terra: agricultura, industria, serviciile (caracteristici
generale)..……………………………………………………………………………….............………………13
Efectele activităţilor umane asupra mediului şi calităţii vieţii…………………………………….............15
Aplicaţii practice……………………………………………………………………………………………….16

Europa – identitate geografică……………………………………………………………………………….18


Europa – poziţia geografică. Ţărmurile: golfuri, insule, peninsule şi strâmtori…………………………18
Caracteristicile generale ale reliefului. Unităţi majore……………………………………………………..19
Hidrografia Europei…………………………………………………………………………………………...21
Diferenţieri climatice şi biogeografice……………………………………………………………………….22
Harta politică a Europei – state şi regiuni…………………………………………………………………...25
Răspândirea geografică a populaţiei. Elemente de diversitate umană (etnică, lingvistică, confesională
şi culturală)………………………………………………………………………………….............………….26
Mari oraşe europene…………………………………………………………………………………………...29
Resursele naturale şi valorificarea lor………………………………………………………………………..30
Activităţile economice: agricultura, industria, serviciile…………………………………………………..32
Uniunea Europeană……………………………………………………………………………………………33
Franţa……………………………………………………………………………………………………………35
Germania………………………………………………………………………………………………………..37
Italia……………………………………………………………………………………………………………..39
Federaţia Rusă………………………………………………………………………………………………….41
Ţările scandinave: Norvegia, Suedia, Finlanda……………………………………………………………..44

Europa în lumea contemporană……………………………………………………………………………..47


Valori culturale şi umane europene………………………………………………………………………….47
Calitatea vieţii în Europa……………………………………………………………………………………...49

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

3
Cunoaşterea lumii în care trăim

Repere ale cunoaşterii Terrei – de la marile descoperiri


geografice la explorarea modernă

 Observă imaginile 1, 2, 3 şi 4, din manual (pag. 10), şi precizează ce instrumente de orientare sunt
reprezentate.
Născut cu spiritul explorator în sânge, omul a fost dornic încă din cele mai vechi timpuri să-şi
cunoască planeta pe care trăieşte. (manual, pag. 10).
 Citeşte textul din manual („Află”, pag. 10–11) şi realizează corespondenţa dintre afirmaţiile din
coloana A şi exploratorii din coloana B.
A B
 Întemeietorul geografiei, cel care a scris lucrarea „Geografia”  Cristofor Columb
(63 î.Hr.- 26 d.Hr.).
 Dumitru Prunariu
 A ajuns în Insula San Salvador (1492), descoperind America.
 Fernando Magellan
 A descoperit calea maritimă dintre Europa şi India (1498).
 A realizat prima călătorie în jurul lumii (1519―1522), demonstrând  Iuri Gagarin
forma sferică a Pământului.  Strabon
 Primul om care a ajuns în spaţiu, pe orbita Pământului (1961).
 Vasco da Gama
 Primul om care a coborât pe Lună (1969).
 Singurul român care a ajuns în spaţiul cosmic (1981).  Neil Armstrong

 Analizează harta „Mari Călătoria lui Fernando Magellan


exploratori ai secolelor XV―XVI”,
din manual (pag. 11), şi harta
alăturată şi precizează:
1. Numele oceanului traversat în
intervalul 1519―1520.
…………………………………………
2. Numele continentului în care se
află estuarul Rio de la Plata.
…………………………………………
3. Numele oceanului în care se află
Insulele Mariane.
…………………………………………
4. Numele arhipelagului din care
face parte Insula Mactan.
…………………………………………
5. Numele oceanului situat între Arhipelagul Indonezian şi Capul Bunei Speranţe.
…………………………………………
6. Numele continentului în care se află Capul Bunei Speranţe.
…………………………………………

 Activitate în perechi. Citiţi documentul alăturat şi DOCUMENT


precizaţi: Odată cu evoluţia tehnicii, instrumentele
a. două instrumente de orientare utilizate de exploratori în timpul de explorare a suprafeţei terestre au devenit
marilor descoperiri geografice; mai performante, ajungând în prezent să
……………………………………………………………………………. ofere informaţii extrem de exacte, numeroase
……………………………………………………………………………. şi diversificate atât despre suprafaţa terestră,
cât şi despre spaţiul cosmic.
b. importanţa telefonului cu aplicaţie GPS (Sistemul de
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

4
Poziţionare Globală). În prezent, exploatarea spaţiului terestru
……………………………………………………………………………. este mult mai facilă pentru oricine, existând
……………………………………………………………………………. Sisteme Informaţionale Geografice (S.I.G.)
……………………………………………………………………………. prin intermediul cărora se pot realiza studii
 Parcurge secvenţa „GEOinfo”, din manual (pag. extrem de variate asupra tuturor
11), şi scrie cele patru elemente care compun Sistemele elementelor mediului geografic. (manual,
Informaţionale Globale (S.I.G.). pag. 10–11).

a. b.
c. d.

    

Continente şi ţări – reprezentări cartografice.


Harta politică a lumii

 Rezolvă în caiet rubrica „Descoperă”, din manual (pag. 12).


 1. ...……………………………………; 2. …………………………………………; 3. …………………………………………;
4. …………………………………………; 5. …………………………………………; 6. …………………………………………;
7. ………………………………………….
 ………………………………………...…………………………………………...…………………………………………...…………
 ………………………………………...…………………………………………...…………………………………………...…………
 a. ………………………………………………………………; b. ………………………………………………………………….;
c. ………………………………………………………………….; d. …………………………………………………………………..
 Ce este harta? Scrie definiţia.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 După conţinut, hărţile se împart în hărţi generale şi hărţi speciale (tematice).
 Sprijiniţi de profesor, stabiliţi şi scrieţi caracteristicile celor două tipuri de hărţi.
 hărţile generale …………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 hărţile speciale (tematice) ……………………………………………………………………………………………………………....
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Daţi exemple de hărţi speciale (tematice).
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar („Află”, pag. 12), scrieţi:
a. ce conţine harta politică a lumii: ……………………………………………………………………………………………………..
b. câte ţări sunt membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: ……………………………………………………………………………
c. elementele care definesc statele: ……………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Ţările (statele) se clasifică după mai multe criterii: în funcţie de localizarea teritoriului, după
suprafaţa teritoriului, după forma teritoriului, după numărul de locuitori, după forma de guvernare,
după gradul de dezvoltare economică etc.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar (pag. 13), completaţi în tabelul de mai jos
exemple de ţări din Europa:
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

5
A. în funcţie de localizare B. în funcţie de suprafaţa teritoriului
1. insulare: 1. mari:
2. peninsulare: 2. mijlocii:
3. sub formă de arhipelag: 3. mici:
4. continentale: 4. foarte mici:
 În prezent, ţările cu cei mai mulţi locuitori sunt China (≈ 1,4 miliarde), India (≈ 1,3 miliarde) şi
Statele Unite ale Americii (≈ 325 milioane), iar ţările cu cele cu cele mai întinse teritorii sunt
Federaţia Rusă (≈ 17 milioane km2), Canada (≈ 10 milioane km2) şi China (≈ 9,5 milioane km2).
 Pe harta de mai jos sunt marcate, cu numere de la 1 la 11, cele mai mari state de pe Glob, după
suprafaţă. Utilizând harta politică din manual (pag. 14―15), identifică statele şi notează în spaţiile
punctate numele acestora.
1. …………………………………………………..
2. …………………………………………………..
3. …………………………………………………..
4. …………………………………………………..
5. …………………………………………………..
6. …………………………………………………..
7. …………………………………………………..
8. …………………………………………………..
9. …………………………………………………..
10. …………………………………………………
11. …………………………………………………
 După forma teritoriului, statele pot fi: dispuse de-a lungul meridianelor, dispuse de-a lungul
paralelelor, fragmentate şi compacte.
 Cu ajutorul informaţiilor din manual („GEOinfo”, pag. 13), daţi câte un exemplu de stat …
… întins de-a lungul meridianelor: … întins de-a lungul paralelelor:
… fragmentat: … compact:
 Activitate în perechi. Utilizând harta politică din manual (pag. 14–15), scrieţi în dreptul statelor de
mai jos categoria din care fac parte după forma teritoriului.
 Coasta de Fildeş =  Swaziland (Regatul Eswatini) =
 Federaţia Rusă =  Vanuatu =
 Franţa =  Vietnam =
 Japonia =  Yemen =
 Mongolia =  Zimbabwe =

 Temă
.

 Rezolvă exerciţiul de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 13). …

1. …………………………………………………………………………………………………………
2. …………………………………………………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
4. …………………………………………………………………………………………………………
5. …………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
6. …………………………………………………………………………………………………………
    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

6
Activităţi practice: Exerciţii de apreciere a distanţelor şi
suprafeţelor pe suprafeţe cartografice clasice şi/sau digitale

 Ce este scara hărţii? Se dă scara directă 1 cm = 4 km. Transformă şi scrie/construieşte o scară


numerică (a.) şi o scară harta grafică (b.), formată din patru intervale.
a. b.

 Realizaţi corespondenţa dintre scările numerice de mai jos A şi categoriile din care fac parte B.
A B
_______ a. 1 : 150.000 1. scară mică
_______ b. 1 : 400.000 2. scară mijlocie
_______ c. 1 : 2.000.000 3. scară mare

Care este diferenţa dintre hărţile la scară mare şi hărţile la scară mică?
Spaţiu pentru efectuarea calculelor.
 Activitate în perechi. Citiţi şi rezolvaţi
„Aplicaţia 1”, din manual (pag. 16).
 scara numerică = _____________________________
 distanţa totală = _______________________________
 distanţa cea mai mică, în kilometri, dintre două oraşe
consecutive = _________________________________

 Citeşte şi rezolvă prima şi a treia cerinţă din „Aplicaţia 2”, din manual (pag. 17).
  scara numerică =  scara grafică =

 Câţi kilometri vor parcurge bicicliştii din punctul A până în punctul B?


………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
Spaţiu pentru efectuarea calculelor.
 Activitate în perechi. Citiţi şi rezolvaţi primele
patru cerinţe din „Aplicaţia 3”, din manual (pag. 17).
 scara imaginii = ___________________________________
 distanţa de la care a fost marcat golul fetelor = ___________
 distanţa mingii faţă de cele două porţi = ________________
şi distanţa faţă de liniile de tuşă = ______________________
 distanţa parcursă de jucător cu mingea la picior = _________

 Temă
.

 Rezolvă cerinţa a doua rubrica „Aplicaţia 2”, din manual (pag. 17).
 „Utilizează un suport cartografic digital (de exemplu: Google Earth …)”.

    

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

7
Antroposfera – omul şi activităţile umane

Populaţia Terrei: evoluţia numerică, răspândirea geografică,


diversitatea umană, mobilitatea teritorială

I. Evoluţia numerică a populaţiei. Până în secolul al XIX-lea, evoluţia numerică a populaţiei


Terrei a fost relativ lentă.
 Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi câteva cauze care au generat evoluţia
numerică redusă a populaţiei, până în jurul anului 1850.

 Activitate în perechi. Analizaţi figurile 1 şi 2, din manual (pag. 22), şi scrieţi:


a. anii în care s-au înregistrat:
 primul miliard de locuitori: …………………..….
 al treilea miliard de locuitori: …………………..….
 al cincilea miliard de locuitori: …………………..….
 al şaptelea miliard de locuitori: …………………..….
b. numele continentului în care se va produce o scădere a numărului de locuitori până în anul 2100: ………………….
Creşterea accelerată a numărului populaţiei se numeşte explozie demografică.
 Utilizând textul din manual („Află”, pag. 22), scrie factorii care au generat explozia demografică a
populaţiei din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
a. ________________________________________________________________________________________________
b. ________________________________________________________________________________________________
c. ________________________________________________________________________________________________
d. ________________________________________________________________________________________________
 Explicaţi rolul factorilor scrişi mai sus, la punctul d.

II. Răspândirea geografică a populaţiei. Pe Glob, populaţia este neuniform răspândită.


Densitatea populaţiei (loc./km2) este influenţată de mai mulţi factori.
 Citeşte textul din manual (pag. 23) şi scrie factorii care au favorizat răspândirea geografică a populaţiei.
a. b.
c. d.
 Realizează corespondenţa dintre factorii răspândirii geografice a populaţiei.
 demografici  clima
 istorici şi culturali  gradul de dezvoltare economică
 naturali  natalitatea
 socio-economici  religia
 Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, precizaţi:
1. o formă de relief majoră favorabilă locuirii: …………………………………………………………………………………………...
2. două tipuri de climă nefavorabile locuirii: ……………………………………………………………………………………………..
Pe continente, ponderea populaţiei este diferită.
 Cu ajutorul graficului „e. Populaţia pe continente”, din manual (pag. 23), scrie continentele în
ordinea descrescătoare a proporţiei (%) populaţiei din totalul mondial şi valoarea sa.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

8
III. Diversitatea umană se evidenţiază prin diferenţele rasiale, confesionale/religioase, pe
grupe de vârstă şi sexe, etnice etc.
 Activitate în perechi. Analizaţi imaginile din manual (pag. 24) şi scrieţi:
a. ponderea (%) deţinută de populaţia aparţinând următoarelor confesiuni:
 creştină: ………………..
 musulmană: ………………..
 hindusă: ………………..
 budistă: ………………..
 taoistă şi confucianistă: ………………..
b. ponderea (%) locuitorilor cu vârste de:
 0―18 ani: ………………..
 19―64 ani: ………………..
 peste 65 ani: ………………..

IV. Mobilitatea teritorială a populaţiei se referă la deplasarea persoanei dintr-un areal


geografic în altul. Acest fenomen demografic se numeşte migraţie. Locuitorii care părăsesc o regiune
geografică sau o ţară se numesc emigranţi, iar cei care se stabilesc în alt teritoriu sau în altă ţară se
numesc imigranţi.
 Activitate în perechi. Scrieţi câteva cauze
care îi determină pe oameni să-şi părăsească
definitiv sau temporar ţările de origine.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

 Temă
Diversitatea trăsăturilor somatice (culoarea pielii, părul, forma feţei, forma buzelor, forma nasului,
forma craniului şi forma ochilor) şi fiziologice (însuşirile funcţionale) ale oamenilor generează
subdiviziuni rasiale. Majoritatea surselor indică trei rase: europeană (sau albă), mongoloidă
(galbenă) şi negroidă (neagră sau ecuatorială).
 Utilizând diferite surse de informare, completaţi pentru rasele de mai jos principalele
trăsături somatice şi principalele regiuni geografice în care sunt majoritari.
rasa europeană rasa mongoloidă rasa negroidă

    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

9
Aşezările omeneşti – forme de locuire şi diferenţieri teritoriale

Aşezările omeneşti se diferenţiază după numărul locuitorilor, după activităţile desfăşurate de


locuitori, după structura clădirilor etc., în aşezări rurale şi aşezări urbane.

I. În aşezările rurale predomină activităţile agricole (cultivarea plantelor şi creşterea


animalelor), iar dotările sunt mai reduse.
 Citeşte textul din manual („Află”, pag. 25) şi scrie formele de aşezări rurale.
a. ___________________________ b. ___________________________ c. ___________________________
Prin ce se deosebeşte ferma de cătun? Schiţă de aşezare rurală
Satele, cele mai dezvoltate forme de aşezări rurale, sunt
alcătuite din:
 populaţie sau locuitori;
 vatră – …………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
 moşie – …………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….
 Utilizează textul din manual (pag. 26) şi scrie tipurile de 1. limita vetrei; 2. gospodărie; 3. drum;
sate în funcţie de dispunerea gospodăriilor în cadrul vetrei. 4. limita moşiei; 5. teren arabil; 6. livadă; 7. pădure.

a. b.
c. d.
 Observaţi imaginile din manual (pag. 26) şi descrieţi cele patru tipuri de sate.
În funcţie de regiunea geografică în care sunt amplasate şi de materialul utilizat în construcţia
caselor, satele sunt de mai multe tipuri: stup sau cuib, cu izbe, kraal, cu iurte ş.a.
 Citiţi textul din manual (pag. 26) şi realizează corespondenţa dintre tipurile de sate (A) şi regiunile
geografice în care se găsesc (B).
A B
 cu case din cărămidă şi din piatră  Africa de Sud
 cu case din chirpici  Asia Centrală
 cu iurte  Europa Estică
 cu izbe  Europa Vestică
 kraal  regiunea mediteraneană
 stup sau cuib  taigaua siberiană

II. Aşezările urbane au evoluat de la stadiul de oraş propriu-zis, la cel de metropolă,


conurbaţie şi megalopolis.
Oraşul propriu-zis este alcătuit din:
 populaţie sau locuitori;
 intravilan – ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 extravilan – ………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar (pag. 26), stabiliţi şi scrieţi prin ce se
caracterizează metropola, conurbaţia şi megalopolisul.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

10
a. metropola …………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. conurbaţia …………………………………………………………………………………………………………………….……….....
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
c. megalopolisul …………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Citiţi textul referitor la oraşul viitorului, din manual („GEOinfo”, pag. 27).
V-ar plăcea să locuiţi într-un astfel de oraş? _________________

 Temă
.

 Rezolvă punctul al doilea de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 27).


Megalopolis Ţara/Ţări Oraşe
BOSWASH
Japonia
Londra, Amsterdam, Strasbourg, Milano
Brazilia
Shenzen, Hong Kong, Shanghai, Hangzhou
Delta Nilului

    

Resursele naturale şi valorificarea acestora

 Observă imaginile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 28), şi precizează:


a. resursele naturale de suprafaţă pe care le poţi identifica în imaginea 1: …………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. resursele naturale prezentate de imaginile 2 şi 3:
2. ……………………………………………………………….. 3. …………………………………………………………………
 Cu ajutorul textului din manual („Află”, pag. 28), defineşte resursele naturale.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 După durata de exploatare, resursele naturale se împart în resurse epuizabile (neregenerabile)
și resurse inepuizabile, iar în funcţie de impactul utilizării asupra mediului în resurse poluante şi
resurse nepoluante.
 Stabiliţi şi scrieţi câteva resurse epuizabile şi inepuizabile.
a. resurse epuizabile: ……………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. resurse inepuizabile: …………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Cu ajutorul textului din manual („Află”, pag. 28), scrieţi câteva resurse naturale poluante şi nepoluante.
a. resurse poluante: ...……………………………………………………………………………………………………………………...
b. resurse nepoluante: ……………………………………………………………………………………………………………………..
Resursele naturale au utilizări multiple. Valorificarea lor se face mai ales în industrie, prin
prelucrare și transformare în anumite produse.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

11
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar (pag. 29), scrieţi produsele obţinute din
prelucrarea: a. petrolului, b. cărbunelui, c. minereului de fier, d. lemnului şi e. bumbacului.
a. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
b. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
c. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
d. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
e. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Activitate pe grupe.
Analizaţi harta alăturată şi
cu ajutorul hărţii politice din
manual (pag. 14―15) scrieţi
numele ţărilor din care se
exploatează petrol, cărbuni,
minereu de fier, aur şi lemn.
Grupa  – petrol: …………
……………………………………….
……………………………………….
……………………………………….
……………………………………….
……………………………………….
……………………………………….
Grupa  – cărbuni: ……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Grupa  – minereu de fier: …………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Grupa  – aur: …………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Grupa  – lemn: ……………………………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Solul este extrem de important pentru om.
 Activitate în perechi. Utilizaţi manualul şcolar („GEOinfo”, pag. 30) şi argumentaţi afirmaţia de mai sus.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

 Temă
 Rezolvă aritmogriful alăturat şi I 1 I G 2 Ţ I I
descoperă câteva modalităţi de utilizare a 3 1 2 4 S 5 O 1 3

apei. 2 6 I 7 8 4 3 2 Ţ I 8

3 9 1 I S 7

H I 10 1 O 8 4 8 1 G I 8
..

 Precizaţi câte o sursă de energie utilizată de următoarele centrale de producere a energiei electrice:
 termocentrală   centrală eoliană 
 hidrocentrală   centrală mareomotrică 
 centrală solară   atomocentrală 
….

    

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

12
Domeniile activităţilor economice pe Terra:
agricultura, industria, serviciile (caracteristici generale)

 Observă imaginile 1, 2, 3 şi 4, din manual (pag. 32), şi realizează corespondenţa cu următoarele


activităţi economice:
 turistică  imaginea ab  industrială  imaginea ab
 comercială  imaginea ab  agricolă  imaginea ab

 Activitate în perechi. Utilizaţi textul din manual („Află”, pag. 32) şi scrieţi sectoarele economice
(activităţile economice):
 ……………………………….. (…………………………………….);
 ……………………………….. (…………………………………….);
 ……………………………….. (…………………………………….);
 ……………………………….. (…………………………………………………………………………………………….............).

 Agricultura asigură hrana necesară oamenilor şi reprezintă sectorul economic cel mai vechi
(din neolitic) şi are ca obiect de activitate cultivarea plantelor şi creşterea animalelor.
Pe continente, din cauza condiţiilor naturale variate plantele cultivate sunt destul de diferite.
 Activitate în perechi.
Analizaţi harta alăturată şi
scrieţi câte două continente în
care se cultivă:
 grâu: ………………………………...
………………………………………....
 orez ……………………………........
………………………………………....
 arborele-de-cafea …………………..
……………………………………….....
 citrice ………………………………..
……………………………………….....
 viţă-de-vie …………………………...
……………………………………….....

 Industria
 Sprijiniţi de profesorul de la clasă, stabiliţi şi scrieţi ce este industria.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual referitor la industrie (pag. 33) şi scrieţi:
a. perioada în care s-a produs prima revoluţie industrială şi factorul determinant: …………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b. perioada în care s-a produs a doua revoluţie industrială şi factorul determinant: ...…………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
c. perioada în care s-a produs a treia revoluţie industrială şi factorul determinant: ……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Identificaţi şi scrieţi câte un produs realizat în cadrul ramurilor industriale de mai jos.
 industria energetică şi a energiei electrice: …………………………………………………..;
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

13
 industria metalurgică: …………………………………………………..;
 industria chimică: …………………………………………………..;
 industria lemnului: …………………………………………………..;
 industria materialelor de construcţii: …………………………………………………..;
 industria uşoară şi alimentară: …………………………………………………..;

 Serviciile satisfac o serie de nevoi ale oamenilor. Cuprind: transporturile, comerţul, turismul,
serviciile profesionale (sănătatea, educaţia ş.a.), serviciile sanitare etc.

1. Transporturile
 Stabiliţi importanţa transporturilor.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Clasificaţi tipurile de transporturi.
a. (feroviare şi rutiere) b. (fluviale şi maritime)
c. d. (prin conducte, telecomunicaţiile etc.).
….

2. Comerţul asigură legătura între produse şi consumatori.


În general, statele dezvoltate exportă produse prelucrate (maşini, calculatoare, alimente procesate
ş.a.), iar statele mai puţin dezvoltate economic exportă resurse naturale (minereuri, petrol, lemn ş.a.).
 Realizează un text prin care să arăţi importanţa comerţului pentru ţările lumii.

3. Turismul constă în efectuarea unei călătorii în afara locului de domiciliu, în scopul odihnei şi
cunoașterii.
Obiectivele turistice pot fi naturale (munţi, peşteri, canioane, zone litorale, cascade ş.a.) şi antropice
(construite de om: cetăţi, castele, muzee, edificii religioase, baraje hidroenergetice ş.a.).
 Stabiliţi corespondenţa dintre tipurile de turism şi locurile de desfăşurare (locurile de destinaţie).
A B
 balnear-maritim  Mecca
 cultural-istoric  Marea Mediterană
 cultural-religios  Munţii Alpi
 drumeţii şi sporturi de iarnă  Veneţia

 Temă
 Citeşte textul din manual referitor la sectorul cuaternar (pag. 33) şi arată importanţa sa
pentru societate.

    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

14
Efectele activităţilor umane asupra mediului şi calităţii vieţii

 Observă imaginile 1, 2 şi 3 din manual (pag. 34) şi, pe baza lor, rezolvă următoarele cerinţe:
a. scrie efectele negative asupra mediului: ……………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. scrie activităţile umane care produc aceste efecte negative: .……………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
c. realizează corespondenţa dintre imagini A şi geosferele afectate B
A B
 imaginea 1  atmosferă
 imaginea 2  biosferă
 imaginea 3  hidrosferă

Prin activităţile lor, oamenii au afectat şi continuă să afecteze calitatea mediului şi, indirect,
calitatea vieţii din anumite spaţii geografice. Din această cauză, mediul este afectat de tot mai multe
hazarduri.
 Citeşte textul din manual („Descoperă”, pag. 34), află şi scrie:
1. ce este hazardul: …………………………………………………………………………………………..........................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
2. care este cel mai cunoscut hazard generat de om (hazard antropic): .……………………………………………………………
Calitatea mediului este dată de mai mulţi factori, între care:
 calitatea aerului;
 calitatea apei;
 calitatea solului;
 confortul acustic.
În acest scop, se pune tot mai mult accentul pe luarea unor decizii din perspectiva dezvoltării durabile.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („Află”, pag. 34), stabiliţi:
 ce reprezintă dezvoltarea durabilă: ……………………………………………………………………………………………............
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 care este principalul său obiectiv, din perspectiva creşterii calităţii vieţii: .…………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
Poluarea se produce, în general, din cauza pătrunderii în mediul înconjurător a unor poluanţi
naturali şi artificiali, iar cele mai afectate teritorii sunt în China, India, Europa de Est etc.
 Se dau sursele de poluare de mai jos. Marcaţi pe cele de care se fac vinovaţi oamenii  .
apele menajere;
erupţiile vulcanice;
exploziile solare puternice;
furtunile de praf;
incendiile de pădure;
pulberile rezultate din dezintegrarea meteoriţilor;
războaiele;
transporturile;
unităţile industriale;
utilizarea îngrăşămintelor chimice.

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

15
 Activitate pe grupe. Citiţi textul din manual (pag. 35) şi scrieţi cum contribuie factorii de mai jos la
degradarea mediului:
Grupa  – exploatarea neraţională a resurselor Grupa  – agricultura intensivă:
naturale:

Grupa  – activităţile turistice: Grupa  – urbanizarea:

 Temă
.

 Rezolvă primul punct de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 35).


„Imaginile de mai jos ilustrează …”

    

Aplicaţii practice

 Analiza şi interpretarea caracteristicilor demografice şi de locuire din orizontul local şi apropiat.


 Provocări locale în context mondial.
 Trasee turistice aplicate pe domenii de interes. Regiuni turistice.
Activitate pe grupe. Realizaţi câte un poster intitulat:
Grupa  – Cartea de identitate a localităţii tale (localitatea în care se află şcoala în care înveţi).
 Conţinutul posterului:
 titlul: numele localităţii;

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

16
 judeţul în care este situată (excepţie, oraşul Bucureşti);
 harta poziţiei geografice în cadrul României;
 tipul aşezării: sat sau oraş;
 atestarea documentară;
 planul localităţii;
 numărul de locuitori în prezent sau la ultimul recensământ şi graficul evoluţiei numărului de locuitori în ultimele decenii;
 bilanţul natural, bilanţul migratoriu;
 graficul structurii etnice, graficul structurii confesionale, graficul structurii profesionale, imagini reprezentative;
 sursele de documentare (bibliografie).

Grupa  – Gestionarea şi valorificarea resurselor de apă şi de sol (o abordare în contextul dezvoltării


durabile a resurselor de apă şi de sol din regiunea geografică în care se află şcoala voastră).
 Conţinutul posterului:
 titlul: Gestionarea şi valorificarea resurselor de apă şi de sol din ………………………………..;
 scurtă prezentare a hidrografiei locale (ape subterane, ape curgătoare şi ape stătătoare);
 harta hidrografiei locale;
 tipul/tipurile de sol dominant/dominante în regiune;
 activităţile umane care au determinat sau determină degradarea calităţii apei din regiune;
 activităţile umane care au condus la degradarea solului/solurilor;
 măsurile propuse în scopul creşterii calităţii apei şi a creşterii fertilităţii solului/solurilor;
 imagini reprezentative;
 sursele de documentare (bibliografie).

Grupa  – Cu noi la drum (realizaţi un itinerar Grupa  – Mic îndrumar turistic (caracterizaţi,
turistic între localitatea în care se sub aspect turistic, o ţară la alegere
găseşte şcoala în care învăţaţi şi o dintre: Australia, Brazilia, China, Egipt
regiune turistică din România, situată şi Statele Unite ale Americii).
la cel puţin 100 km distanţă).  Conţinutul posterului:
 Conţinutul posterului:  titlul: ţara de destinaţie;
 titlul: Itinerarul turistic ………………………………………..;  continentul pe care se află ţara;
 distanţa între localitatea voastră şi cea de destinaţie;  harta poziţiei geografice pe Glob;
 tipul de transport şi timpul alocat parcurgerii distanţei  forma teritoriului, limba oficială, moneda;
(estimare);  oraşul-capitală şi numărul său de locuitori;
 cadrul natural străbătut (unitatea/unităţile de relief,  descrierea a două unităţi de relief interesante pentru turişti;
principalele ape curgătoare traversate, tipul de vegetaţie  caracteristicile climei: tipul/tipurile de climă, temperatura
întâlnit); medie anuală, precipitaţii medii anuale, fenomenele
 numele aşezărilor urbane întâlnite pe traseu şi descrierea climatice cu care se pot confrunta turiştii;
succintă a două dintre acestea (localizare – unitate de  două ape curgătoare sau două lacuri de interes turistic (o
relief şi judeţ –, număr de locuitori şi obiective turistice); caracterizare extinsă a unei singure unităţi hidrografice);
 caracterizarea regiunii de destinaţie: provincia istorică în  descrierea unui tip de mediu reprezentativ pentru turism;
care este situată, unitatea de relief, judeţul/judeţele,  trei obiective antropice de mare interes pentru turism (o
principalele obiective/atracţii turistice, locuri de cazare; descriere extinsă a unui singur obiectiv);
 tipul de turism practicat;  două situri aflate în patrimoniul mondial UNESCO;
 harta itinerarului turistic, harta turistică a regiunii vizitate,  imagini reprezentative;
imagini reprezentative;  sursele de documentare (bibliografie).
 sursele de documentare (bibliografie).
    

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

17
Europa – identitate geografică

Europa – poziţia geografică.


Ţărmurile: golfuri, insule, peninsule şi strâmtori

 Între continente, Europa ocupă locul şase ca întindere (10.180.000 km2).


 Observă imaginile 1, 2, 3, 4 şi 5 din manual (pag. 42) şi, pe baza lor, rezolvă următoarele cerinţe:
a. completează spaţiile punctate de mai jos:
Punctul cardinal Punctul extrem Ţara
Nord …………………………………………. ………………………………………….
Sud …………………………………………. ………………………………………….
Est …………………………………………. ………………………………………….
Vest …………………………………………. ………………………………………….
b. numeşte oceanele care mărginesc Europa la nord (1.) şi vest (2.).
1. la nord: 2. la vest:
 Europa intră în contact direct cu Asia, fiind delimitate prin: Munţii Ural, fluviul Ural, Marea
Caspică şi Munţii Caucaz.
 Ţărmurile continentului sunt scăldate de apele a numeroase mări, între care: Marea Barents,
Marea Albă, Marea Norvegiei, Marea Mediterană şi Marea Neagră.
 Cele mai reprezentative golfuri sunt: Biscaya (la Oceanul Atlantic), Botnic şi Finic (la Marea Baltică).
 Strâmtorile sunt cele care fac legăturile dintre componentele Oceanului Planetar (oceane şi
mări) şi separă unele întinderi de uscat.
 Cu ajutorul hărţii „Europa: golfuri, insule, peninsule şi strâmtori” din manual (pag. 43),
completează propoziţiile de mai jos.
 Strâmtoarea Gibraltar leagă Oceanul Atlantic de Marea …………………………… .
 Strâmtoarea Dardanele leagă Marea Mediterană de Marea …………………………… .
 Strâmtoarea Bosfor leagă Marea Marmara de Marea …………………………… .
 Strâmtoarea Kerci leagă Marea Neagră de Marea …………………………… .
 Strâmtoarea Dover (Calais) leagă Marea …………………………… de Marea …………………………… .
 Cea mai întinsă insulă care aparţine politic Europei este Groenlanda (teritoriu dependent al
Danemarcei).
 În apropierea continentului se găsesc numeroase insule (Marea Britanie, Irlanda, Islanda – cea
mai mare insulă vulcanică –, Sardinia, Sicilia, Cipru ş.a.), iar din masa continentală se desprind
peninsule: Scandinavă, Iberică, Balcanică ş.a.
Europa: mări, peninsule şi insule
 Activitate în perechi. Pe harta alăturată sunt
marcate unele mări (A – F), insule (a – g) şi
peninsule (1 – 6). Cu ajutorul hărţii „Europa:
golfuri, insule, peninsule şi strâmtori” din manual
(pag. 43), scrieţi numele acestora.
A. Marea ………………………………………..
B. Marea ………………………………………..
C. Marea ………………………………………..
D. Marea ………………………………………..
E. Marea ………………………………………..
F. Marea ………………………………………..
a. Insula ………………………………………...
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

18
b. Insula ……………………………………….. 1. Peninsula ………………………………………...
c. Insula ………………………………………... 2. Peninsula ………………………………………...
d. Insula ……………………………………….. 3. Peninsula ………………………………………...
e. Insula ………………………………………... 4. Peninsula ………………………………………...
f. Insula ………………………………………… 5. Peninsula ………………………………………...
g. Insula ………………………………………... 6. Peninsula ………………………………………...
 Configuraţia ţărmurilor a fost şi este influenţată de mai mulţi factori naturali şi antropici, între
care: evoluţia geologică, dinamica apelor mărilor şi oceanelor (valuri, maree şi curenţi), evoluţia
climei, caracteristicile apelor curgătoare ş.a. Ca urmare, în regiunile litorale s-au diferenţiat mai
multe categorii de ţărmuri:  cu estuare,  cu fiorduri,  cu rias,  de tip dalmatic (cu insule şi canale),
 cu poldere,  cu deltă ş.a.
Estuarele au, în general, formă de pâlnie şi se formează acolo unde marea Estuar
sau oceanul, în care se varsă fluviul, are maree puternică. Se evidenţiază
estuarele fluviilor Elba, Tamisa, Sena şi Garonne.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („GEOinfo”, pag. 43―44) şi scrieţi:
a. regiunile geografice cu ţărmuri cu fiorduri: …………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. regiunile geografice cu ţărmuri cu rias: ……………………………………………………………………………………………….
c. regiunea geografică cu ţărm de tip dalmatic: …………………………………………………………………………………………
d. regiunea geografică cu poldere: ……………………………………………………………………………………………………….
e. fluviile care au gurile de vărsare sub formă de deltă: ……………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

 Temă
.

 Rezolvă primul punct de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 45).


„Identifică pe harta de mai jos peninsulele marcate …”
1. Peninsula ………………. 7. Arhipelagul ………………. c. Golful ……………….
2. Peninsula ………………. 8. Insula ………………. d. Strâmtoarea ……………….
3. Peninsula ………………. 9. Insula ………………. e. Strâmtoarea ……………….
4. Peninsula ………………. 10. Insula ………………. f. Strâmtoarea ……………….
5. Peninsula ………………. a. Golful ………………. g. Strâmtoarea ……………….
6. Insula ………………. b. Golful ………………. h. Strâmtoarea ……………….
 Scrie prin ce se deosebesc ţărmurile cu fiorduri de ţărmurile cu rias.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

    

Caracteristicile generale ale reliefului. Unităţi majore

Relieful Europei este cuprins altitudinal între -28 m (Câmpia Precaspică) şi 5.642 m (Vârful Elbrus
din Munţii Caucaz) şi cuprinde trei mari trepte – câmpii (57%), podişuri (37%) şi munţi (6%) –
distribuite neuniform.
În funcţie de timpul de formare şi evoluţie, relieful din nordul continentului este mult mai vechi
comparativ cu cel din sud. Ca urmare, în nord altitudinile sunt în general mai reduse, iar în sud mai
mari.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

19
 Activitate în perechi. Analizaţi harta „Unităţile majore de relief din Europa”, din manual (pag. 46), şi
scrieţi numele munţilor, podişurilor şi câmpiilor din Europa.
 munţi: ___________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
 podişuri: _________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
 câmpii: __________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________.
1. Munţii s-au format în trei orogeneze1: caledoniană (cea mai veche), hercinică şi alpină (cea
mai nouă).
2. Podişurile au rezultat prin eroziunea unor munţi (în special hercinici) şi prin acumulări de
sedimente la poalele structurilor alpine.
3. Câmpiile au geneze diferite: fluvio-glaciare, fluvio-lacustre, fluvio-litorale şi pe structură de podiş.
 Citeşte/citiţi textul din manual („Află”, pag. 47) şi rezolvă/rezolvaţi următoarele sarcini de lucru:
I. Realizează/realizaţi corespondenţa dintre orogeneze A şi munţi B.
A B
____________ caledoniană 1. Masivul Central Francez
2. Munţii Cambrieni
____________ hercinică 3. Munţii Carpaţi
4. Munţii Caucaz
____________ alpină 5. Munţii Scandinaviei
6. Munţii Ural
II. Citeşte lista cu podişuri de mai jos. Subliniază cu o linie podişurile formate prin eroziunea unor
munţi şi cu două linii, pe cele formate prin acumulări de sedimente.
Listă podişuri: Bavariei, Central Rus, Doneţk, Transilvaniei, Valdai.
III. Scrie câte o unitate de câmpie (nume de câmpie) după modul de formare.
 câmpie fluvio-glaciară = ___________________________  câmpie fluvio-litorală = ____________________________
 câmpie fluvio-lacustră = ___________________________  câmpie pe structură de podiş = _____________________
IV. Activitate în perechi. Având în vedere modul de formare, scrieţi prin ce se deosebeşte Câmpia
Română de Câmpia Precaspică.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
Vulcanii activi din Europa se găsesc în regiunea de subducţie2 a Mării Mediterane şi în regiunea
Riftului3 Medio-Atlantic (în Insula Islanda).
 Analizează harta „Unităţile majore de relief din Europa”, din manual (pag. 46), şi scrie numele
vulcanilor activi din Europa.
 …………………………………………………………………………………………………………………………………………….

 Temă
.

 Citeşte rubrica „GEOinfo”, din manual (pag. 47).


    
1
Orogeneză = etapă îndelungată în care mişcările tectonice dau naştere lanţurilor de munţi.
2
Subducţie = tip de contact între plăcile tectonice. Placa mai grea coboară în astenosferă şi se topeşte treptat.
3
Rift = despicătură verticală ce separă plăcile tectonice care se deplasează în sensuri opuse.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

20
Hidrografia Europei

 Observă harta „Hidrografia Europei”, din manual (pag. 48), şi precizează categoriile de ape
continentale redate pe aceasta.
 _________________________________________________________________________________________________
 Apele curgătoare (râurile şi fluviile) se caracterizează după lungime, după debit şi după sursele
de alimentare.
 Activitate în perechi. Analizaţi conţinutul hărţii „Hidrografia Europei”, din manual (pag. 48), şi
scrieţi numele apelor curgătoare care se varsă în:
 mările Oceanului Arctic (Marea Barents şi Marea Albă): ……………………………………………………………………………;
 Marea Nordului: ………………………………………………………………………………………………………………………….;
 Marea Mânecii: …………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Oceanul Atlantic: ………………………………………………………………………………………………………………………..;
 Marea Mediterană: ………………………………………………………………………………………………………………………;
 Marea Neagră şi Marea Azov: …………………………………………………………………………………………………………;
 Marea Caspică: …………………………………………………………………………………………………………………………..
 Activitate pe grupe. Citiţi textul de la rubrica „Află”, din manual (pag. 49). Scrieţi principalele
caracteristici ale grupelor de ape curgătoare din Europa şi exemplificaţi.
Grupa  – Apele curgătoare din Europa Sudică Grupa  – Apele curgătoare din Europa Vestică:
(Mediteraneeană):

Grupa  – Apele curgătoare din Europa Estică: Grupa  – Apele curgătoare din Europa Nordică:

 Analizaţi graficele din manual (pag. 49) şi precizaţi numele celor mai mari fluvii, după lungime şi debit.
 Lacurile din Europa au origini ale cuvetelor diferite.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual (pag. 49), scrieţi numele a câte două lacuri:
 glaciare de calotă: ……………………………………………..  vulcanice: ……………………………………………………….
 glaciare montane: ……………………………………………..  de baraj antropic: ………………………………………………
 tectonice: ……………………………………………………….
 Localizaţi pe harta „Hidrografia Europei”, din manual (pag. 48), următoarele lacuri: Ladoga, Onega,
Boden (Constanţa) şi Balaton.

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

21
 Gheţarii din Europa sunt prezenţi în munţii mai înalţi de 3.000 de metri (Alpi, Caucaz) şi în
Insula Islanda.
 Dunărea, al doilea fluviu ca lungime din Europa, izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania) şi se
varsă în Marea Neagră, prin braţele Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe. La gura de vărsare formează o deltă:
Delta Dunării.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta „Traseul Dunării”, din manual (pag. 50), şi scrieţi ţările (a.) şi
capitalele (b.) traversate de fluviu, de la izvor la gura de vărsare.
a. ţări: _____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
b. capitale: _________________________________________________________________________________________

 Temă
.

 Rezolvă cerinţa a doua de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 50).


„Analizează imaginea de mai jos şi completează …”

1. Sena 5. Tamisa
2. Pad 6. Elba
3. Vistula 7. Dunărea
4. Loara 8. Tejo

 Realizează corespondenţa dintre mări A şi fluviile care se varsă în acestea B.


A B
________ 1. Marea Albă a. Don
________ 2. Marea Azov b. Dvina de Nord
________ 3. Marea Baltică c. Dvina de Vest
________ 4. Marea Mânecii d. Ebru
________ 5. Marea Mediterană e. Nipru
________ 6. Marea Neagră f. Sena

    

Diferenţieri climatice şi biogeografice

 Observă imaginile 1, 2, 3 şi 4, din manual (pag. 52), şi corelează-le cu regiunile geografice de mai jos:
 Europa Sudică – imaginea ……….  Europa Estică – imaginea ……….
 Europa Nordică – imaginea ……….  Europa Vestică – imaginea ……….

I. Diferenţieri climatice. Europa este cuprinsă în cadrul a două zone climatice: temperată (în
cea mai mare parte) şi rece (în extremitatea nordică).
 Analizează harta din manual (pag. 52) şi scrie tipurile de climă din Europa, de la sud la nord şi de la
vest la est.
 _________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
La formarea acestor tipuri de climă au contribuit mai mulţi factori.

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

22
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („Află”, pag. 52) şi precizaţi factorii şi rolul acestora în
formarea tipurilor de climă din Europa.
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Activitate în perechi. Cu ajutorul textului din manual („Află”, pag. 52˗53), scrieţi caracteristicile
tipurilor de climă din Europa.
1. clima mediteraneeană (subtropicală) – _______________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
2. clima temperat-oceanică – _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
3. clima temperată de tranziţie (continentală de tranziţie) – ________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
4. clima temperat-continentală – ______________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
5. clima subpolară – ________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
În nordul Europei bat vânturile polare, între 35 şi 60o latitudine bat Vânturile de Vest, în sud-est –
Crivăţul, iar în sud – Mistralul, Bora şi Sirocco.
II. Diferenţierile biogeografice sunt influenţate de o serie de factori, între care: clima, relieful
şi omul.
 Stabiliţi cum influenţează cei trei factori răspândirea vieţuitoarelor.
 Clima. ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Relieful. …………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Omul. ……………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Factorii de mai sus determină formarea mai multor zone biogeografice.
 Analizează harta din manual (pag. 53) şi scrie zonele biogeografice din Europa, de la sud la nord şi
de la vest la est.
 _________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
 Activitate în perechi. Cu ajutorul hărţii şi al textului din manual („Diferenţierile biogeografice …”,
pag. 53), completaţi tabelul de mai jos.
Zona biogeografică Poziţia geografică Vegetaţia Fauna

 Zona mediteraneeană

 Zona pădurilor de fo-


ioase

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

23
 Zona pădurilor mixte

 Zona de stepă şi sil-


vostepă

 Zona de taiga (păduri


de conifere)

 Zona de tundră

 În munţii înalţi (Alpi, Caucaz, Carpaţi, Pirinei ş.a.) se evidenţiază o etajare altitudinală a
vegetaţiei şi faunei.
 Diferenţierile climatice şi biogeografice au determinat formarea mai multor tipuri de soluri.
Acestea se deosebesc în funcţie de fertilitate, constituţie, culoare etc.
 Citeşte textul din manual şi realizează corespondenţa dintre zonele biogeografice A şi tipurile de
soluri B care s-au format în acestea.
A B
_________ a. mediteraneeană (subtropicală) 1. cernoziomuri (bogate în humus)
_________ b. păduri de foioase 2. brune de pădure
_________ c. stepă şi silvostepă 3. podzoluri
_________ d. taiga (păduri de conifere) 4. terra rossa
_________ e. tundră 5. turboase (bogate în materie organică)

 Temă
.

 Analizează tabelul de mai jos şi scrie:


a) tipul de climă cu cele mai ridicate temperaturi medii anuale: …………………………………………….
b) tipul de climă cu cele mai reduse temperaturi medii anuale: ……………………………………………...
c) tipul de climă cu cele mai ridicate cantităţi de precipitaţii: ……………………………………………….
d) tipul de climă cu cele mai scăzute cantităţi de precipitaţii: ………………………………………………..
e) tipul de climă cu cele mai ridicate variaţii de temperatură în funcţie de latitudine: …………………...
………………………………………………………………………………………………………………………….

Caracteristicile elementelor climatice din Europa


Tipul de climă Temperaturile medii anuale (oC) Precipitaţiile medii anuale (mm)
Mediteraneeană 15―20 500―800
(subtropicală)
Temperat-oceanică 8―15 1.000―2.000 şi peste 2.000
Temperată de tranziţie 8―10 600―1.000
Temperat-continentală 5―10 (în sud) şi sub 5 (în nord) sub 500 (în nord) şi
sub 500―800 (în sud)
Subpolară circa 0 sub 500

    

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

24
Harta politică a Europei – state şi regiuni

În Europa sunt teritoriile a 47 de state (ţări). Kosovo, desprins din Serbia în anul 2008, este
recunoscut doar parţial de statele O.N.U.
 Activitate în perechi. Rezolvaţi cerinţa de la rubrica „Descoperă” din manual (pag. 54).
 patru state care au ieşire la Marea Baltică: ______________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
 două state care au ieşire la Marea Azov1: _______________________________________________________________;
 câte două state din peninsulele:
 Iberică: ___________________________________________________________________________________;
 Italică: ___________________________________________________________________________________;
 Balcanică: ________________________________________________________________________________;
 Scandinavă: _______________________________________________________________________________;
 cinci capitale care încep cu litera B: ____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
 trei state care nu au ieşire la mare: ____________________________________________________________________.
..

 Statele se clasifică în funcţie de mai multe criterii: poziţie geografică, suprafaţă, populaţie,
formă de guvernământ etc.
 În funcţie de poziţia geografică, statele aparţin: Europei Sudice (Mediteraneene), Europei
Nordice, Europei Centrale, Europei Vestice şi Europei Estice.
 Activitate pe grupe. Ana- Grupa  – cinci state din Europa Grupa  – cinci state din Europa
lizaţi harta „Regiunile geografice Sudică (Mediteraneeană): Nordică:
din Europa”, din manual (pag. _______________________________ _______________________________
55), şi scrieţi: _______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________
Grupa  – cinci state din Europa Grupa  – cinci state din Europa Grupa  – trei state din Europa
Centrală: Vestică: Estică:
_______________________________ _______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________ _______________________________
_______________________________ _______________________________ _______________________________
 În funcţie de numărul locuitorilor (populaţiei), statele se împart în: state mari (peste 50
milioane loc.), state medii (10―50 milioane loc.) şi state mici (sub 10 milioane loc.)
 Citeşte documentul de mai jos şi clasifică statele în funcţie de numărul de locuitori.
 state mari: ……………………………………………………………………  Document: Andorra (85.000 loc.),
…………………………………………………………………………………… Franţa (66.600.000 loc.), Germania (82.300.000
loc.), Federaţia Rusă (146.800.000 loc.),
 state medii: …………………………………………………………………..
Monaco (36.000 loc.), Polonia (38.500.000
…………………………………………………………………………………… loc.), România (20.100.000 loc.), Ucraina
 state mici: ……………………………………………………………………. (42.600.000 loc.), Vatican (800 loc.) 2.

1
În sud-vestul Mării Azov se află Peninsula Crimeea. În anul 2014, în urma unei intervenţii armate ruse, peninsula a trecut din posesia
Ucrainei în cea a Federaţiei Ruse. Această „alipire” nu a primit recunoaştere internaţională.
2
După ro.wikipedia.org.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

25
 În funcţie de forma de guvernământ, statele pot fi: republici (parlamentare, prezidenţiale şi
semiprezidenţiale), monarhii, state directoriale şi teocraţii.
 Citiţi textul din manual („GEOinfo”, pag. 55) şi stabiliţi prin ce se deosebesc formele de
guvernământ precizate mai sus.
 Activitate în perechi. Analizaţi harta „Formele de guvernământ din Europa”, din manual (pag. 55),
şi scrieţi:
1. cinci republici parlamentare: _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
2. două republici prezidenţiale: _________________________________________________________________________
3. trei republici semiprezidenţiale: _______________________________________________________________________
4. cinci monarhii: ____________________________________________________________________________________
5. un stat directorial: _________________________________________________________________________________
6. o teocraţie: _______________________________________________________________________________________

 Temă
.

 I. În funcţie de întinderea teritoriului (suprafaţă), statele pot fi grupate în: state mari şi foarte
mari (peste 500.000 km2), state mijlocii (între 200.000 şi 500.000 km2) şi state mici şi foarte mici (sub
200.000 km2).
 Se dau următoarele state: Finlanda, Franţa, Italia, Liechtenstein, Rep. Moldova, Muntenegru,
România, Federaţia Rusă şi Ucraina.
 Folosind diferite surse de informare, grupaţi statele din listă în tabelul de mai jos.
State mari şi foarte mari State mijlocii State mici şi foarte mici
1. …………………………….. 1. …………………………….. 1. ……………………………..
2. …………………………….. 2. …………………………….. 2. ……………………………..
3. …………………………….. 3. …………………………….. 3. ……………………………..

 II. Rezolvă exerciţiul de la rubrica „Aplică” din manual (pag. 55).


Stat Capitală Apa curgătoare care străbate capitala
Italia
Londra
Vltava
Franţa
Viena
Nipru

    

Răspândirea geografică a populaţiei. Elemente de diversitate


umană (etnică, lingvistică, confesională şi culturală)

Populaţia Europei numără peste 720 de milioane de locuitori. Din aceasta, cele mai multe persoane
trăiesc în mediul urban (peste 75%)1.
 Activitate în perechi. Realizaţi cerinţa de la rubrica „Descoperă” din manual (pag. 56).
 regiunile geografice (patru la număr) cu cele mai mari concentrări ale numărului de locuitori: _______________________
..

1
Pe continent se găsesc state în care ponderea populaţiei urbane este de 100% (Vatican, Monaco, San Marino).
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

26
__________________________________________________________________________________________________;
 doi factori care determină răspândirea populaţiei pe continentul european: _____________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
 cele mai populate state europene: ____________________________________________________________________;
 ponderea locuitorilor de la oraşe şi sate: _______________________________________________________________.
..

 În Europa, evoluţia numărului de locuitori este influenţată de natalitate, mortalitate şi migraţii.


 În majoritatea ţărilor de pe continent bilanţul natural este negativ, ca urmare a scăderii
natalităţii. Această situaţie generează fenomenul de îmbătrânire demografică.
 Bilanţul migratoriu este negativ în statele în dezvoltare (România, Republica Moldova, Polonia,
Bulgaria ş.a.) şi pozitiv în statele dezvoltate (Marea Britanie, Italia, Germania, Franţa, Belgia ş.a.).
 Indicatorii de mai sus influenţează răspândirea geografică a populaţiei şi elementele de
diversitate umană (structura lingvistică, structura confesională, structura pe grupe de vârstă etc.).
I. Răspândirea geografică a populaţiei. Circa 75% din populaţia continentului este concentra-
tă în 10 ţări.
 Cu ajutorul textului din manual (pag. 57) scrie numele celor 10 state.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Densitatea medie a populaţiei de pe continent este de aproximativ 71 loc./km2. Valori foarte
mari se găsesc în ţările foarte mici – Monaco (peste 16.000 loc./km2), Vatican (peste 1.000 loc./km2) –
şi valori foarte scăzute în ţările Europei Nordice – Islanda (circa 3 loc.km2), Norvegia (circa 15 loc./km2).
În general, cele mai mari valori ale densităţii populaţiei sunt specifice regiunilor industriale (Rin–
Ruhr, Silezia, Anglia Centrală ş.a.) şi arealelor învecinate marilor oraşe (Moscova, Londra, Paris ş.a.).
 Activitate în perechi. Se dau următoarele state: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia,
Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, România şi Ungaria.
 Folosind harta „Densitatea <50 loc./km2 50―100 loc./km2
medie a populaţiei în Europa”, din 1. ………………………………………... 1. ………………………………………...
manual (pag. 57), grupaţi statele 2. ………………………………………... 2. ………………………………………...
din listă în tabelul alăturat. 3. ………………………………………... 3. ………………………………………...
100―150 loc./km2 150―250 loc./km2 >250 loc./km2
1. ………………………………………... 1. ………………………………………... 1. ………………………………………...
2. ………………………………………... 2. ………………………………………... 2. ………………………………………...
3. ………………………………………... 3. ………………………………………... 3. ………………………………………...

II. Elemente de diversitate umană.


A. Structura lingvistică din Europa este dominată de trei familii de limbi indo-europene:
 romanice (latine) – în sudul, centrul şi vestul continentului –,  germanice – în Europa Centrală şi în
unele state nordice – şi  slave (în Europa de Est, Europa Centrală şi Peninsula Balcanică).
Acestor familii li se adaugă limbile: fino-ugrice, greacă (în Grecia şi Cipru), albaneză, letonă,
lituaniană şi celtice (în Irlanda şi Scoţia).
 Activitate în perechi. Se dau următoarele state: Austria, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia,
Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Islanda, Republica Moldova, Olanda, Polonia, România, Federaţia
Rusă, Slovacia, Spania şi Ungaria.
 Folosind harta „Structura lingvistică a populaţiei Europei”, din manual (pag. 57), grupaţi statele de
mai sus în funcţie de familia lingvistică din care face parte limba oficială.
a. limbi romanice (latine): _____________________________________________________________________________;
b. limbi germanice: __________________________________________________________________________________;
c. limbi slave: ______________________________________________________________________________________;
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

27
d. limbi fino-ugrice: __________________________________________________________________________________.
B. Structura confesională este dominată de trei culte creştine:  catolicism (în sud-vestul
Europei),  ortodoxism (în Europa Estică, Europa Centrală şi Peninsula Balcanică) şi  protestantism (în
Europa Centrală, Europa Nordică şi Europa de Vest). Acestor culte li se adaugă cel musulman, prezent
în Peninsula Balcanică (Albania).
 Activitate în perechi. Se dă următoarea listă cu state: Belarus, Danemarca, Germania, Grecia, Italia,
Franţa, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, România, Federaţia Rusă, Spania.
 Folosind textul din manual (pag. 57), grupaţi statele din listă în funcţie de cultul dominant din acestea.
 catolic:
 ortodox:
 protestant:
C. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei din Europa este influenţată de mai mulţi factori,
între care: bilanţul natural, bilanţul migratoriu şi condiţiile socio-economice.
În ansamblu, populaţia Europei se caracterizează printr-o pondere ridicată (peste 15%) a
populaţiei vârstnice (peste 60 de ani). Unele ţări se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire
demografică – Ucraina, Italia, Germania, România, Grecia –, iar altele au o pondere însemnată a
populaţiei tinere (Albania, Irlanda ş.a.).
D. Speranţa de viaţă la naştere a populaţiei de pe continent este de peste 70 de ani, cu diferenţe
regionale generate de calitatea vieţii.
 Explicaţi cum influenţează calitatea vieţii indicatorul numit speranţa de viaţă la naştere.
 Citeşte rubrica „GEOinfo” din manual (pag. 58) şi:
a. scrie numele limbilor oficiale vorbite în Elveţia: ………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
b. scrie numele limbilor oficiale vorbite în Belgia: ……………………………………………………………………………………...;
c. află mai multe despre acestea.

 Temă
.

 Rezolvă exerciţiul de la rubrica „Aplică” din Structura confesională a populaţiei Europei


manual (pag. 58).

Legenda hărţii „Structura confesională a populaţiei Europei”:


1. catolici;
2. protestanţi;
3. ortodocşi;
4. musulmani.
Stat Limbă Religie
A …………………………. …………………………. ………………………….
B …………………………. …………………………. ………………………….
C …………………………. …………………………. ………………………….
D …………………………. …………………………. ………………………….
E …………………………. …………………………. ………………………….

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

28
F …………………………. …………………………. ………………………….
G …………………………. …………………………. ………………………….
H …………………………. …………………………. ………………………….
I …………………………. …………………………. ………………………….
J …………………………. …………………………. ………………………….

    

Mari oraşe europene

 Activitate în perechi. Rezolvaţi cerinţele de la rubrica „Descoperă”, din manual (pag. 59).
 Asociaţi elementele arhitectonice cu capitalele în care se află:
______ 1. Paris a. Poarta Brandenburg
______ 2. Moscova b. Colosseum
______ 3. Roma c. Catedrala Sf. Vasile
______ 4. Londra d. Turnul Eiffel
______ 5. Berlin e. Big Ben
..
 Care credeţi că este cel mai vechi obiectiv construit, dintre cele de mai sus? ________________________________

Europa este unul dintre cele mai urbanizate continente, aici dezvoltându-se mari oraşe şi
concentrări urbane, unele cu peste 10 milioane de locuitori (Moscova, Londra, Paris).
 Oraşele se clasifică după mai multe criterii: vechime, număr de locuitori, funcţii (administrativă,
de servicii, comercială, industrială, culturală, financiară etc.), poziţie geografică etc.
 Citeşte textul din manual („Află”, pag. 59) şi completează spaţiile libere de mai jos.
Cele mai vechi oraşe europene (din Antichitate) au fost fondate de greci: ........................................ (la Marea Mediterană),
........................................ (Constanţa, la Marea ........................................).
În Evul Mediu s-au dezvoltat oraşe cu funcţii portuare (oraşe-port) – Hamburg (pe Elba, la Marea Nordului), Genova,
Veneţia (ambele la Marea ........................................), dar şi mai multe în Europa de Vest (Londra, ........................................) şi
în Europa ........................................ (Viena, ........................................ ş.a.).
În Epoca modernă, datorită revoluţiei industriale, s-au dezvoltat noi oraşe (........................................, azi în Federaţia
Rusă, ........................................, în Marea Britanie, ........................................, în Olanda ş.a.).
 Extrage de pe harta „Marile oraşe din Europa”, din manual (pag. 59), aşezările urbane:
 cu peste 10 mil. loc.: _________________________________________________________________________________;
 între 5 şi 10 mil. loc.: _________________________________________________________________________________;
 între 2 şi 5 mil. loc.: __________________________________________________________________________________.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual, referitor la marile aşezări urbane din Europa (pag. 60), şi
realizaţi corespondenţa dintre coloanele A şi B, de mai jos.
A B
a. atestat documentar în secolul al XIII-lea
__________ 1. Berlin b. cel mai vizitat oraş din lume
c. Heathrow
__________ 2. Londra d. Kremlin
e. „Oraşul celor şapte coline”
__________ 3. Moscova f. „Oraşul luminilor”
g. Piaţa Roşie
__________ 4. Paris h. Tamisa
i. Tibru
__________ 5. Roma î. zid celebru „căzut” în anul 1989
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

29
 În interiorul oraşelor se disting mai multe zone funcţionale:  administrativă,  rezidenţială (de
locuit),  industrială,  culturală,  comercială,  de transport,  de agrement etc.
 Rezolvă cerinţa de la rubrica „Aplică” din manual (pag. 61).
1. Statul Vatican este o enclavă în orașul marcat pe hartă cu numărul ... .
2. Orașul marcat pe hartă cu numărul 9 este capitala statului ................................. .
3. Orașul marcat pe hartă cu numărul ... este supranumit Orașul luminilor.
4. Orașul marcat pe hartă cu numărul ... este situat pe două continente (Europa și Asia).
5. Orașul marcat pe hartă cu numărul ... este port la Marea Nordului.
6. Catedrala Sf. Vasile este un obiectiv turistic din orașul marcat pe hartă cu numărul ... .
7. Orașul marcat pe hartă cu numărul ... este străbătut de râul Tamisa.
8. Orașul marcat pe hartă cu numărul ... este capitala Spaniei.
9. Catedrala Sagrada Familia este un obiectiv turistic din orașul marcat pe hartă cu numărul ... .
10. Dunărea traversează orașul marcat pe hartă cu numărul ... .

 Temă
.

 Cu ajutorul manualului şcolar (pag. 92–93), scrie numele oraşelor marcate, pe harta de mai
jos, cu numere.
1. _______________________ Harta oraşelor-capitală din Europa

2. _______________________
3. _______________________
4. _______________________
5. _______________________
6. _______________________
7. _______________________
8. _______________________
9. _______________________
10. ______________________
11. ______________________
12. ______________________
13. ______________________
14. ______________________
15. ______________________
16. ______________________
17. ______________________
18. ______________________ 19. ______________________ 20. ______________________

    

Resursele naturale şi valorificarea lor

 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Descoperă”, din manual (pag. 62).


 Resursa naturală: ___________; trei produse: ___________________________________________________________.
 Ţări: ____________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________.
 Cauza care a determinat reducerea suprafeţelor de pădure: ________________________________________________.
..

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

30
 Europenii au fost printre primii oameni care au exploatat şi valorificat resursele naturale. Din
această cauză, acestea sunt din ce în ce mai limitate, iar ţările europene sunt nevoite să se orienteze
spre resurse alternative, considerate mult mai eficiente comparativ cu cele clasice.
Printre cele mai importante resurse naturale sunt:  resursele extraatmosferice şi atmosferice,
 resursele hidrosferei şi  resursele litosferei.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („Află”, pag. 62―63) şi rezolvaţi următoarele sarcini de
lucru:
 Scrieţi tipurile de energie aparţinând resurselor extraatmosferice şi atmosferice.
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Scrieţi trei avantaje oferite de cele două categorii de resurse energetice precizate mai sus.
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Resursele hidrosferei cuprind apele continentale şi apele oceanice. Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Ce tip de energie se obţine prin valorificarea potenţialului hidroenergetic al apelor curgătoare şi al energiei mareelor?
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Care sunt ţările europene care se evidenţiază prin valorificarea potenţialului hidroenergetic?
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Ce alte tipuri de folosinţă a apelor mai cunoaşteţi?
 ………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Resursele litosferei sunt reprezentate de combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale), minereuri feroase,
minereuri neferoase (cupru, zinc, aur, argint ş.a.), roci pentru construcţii etc.
Realizaţi corespondenţa între:
a. bazinele carbonifere A şi ţările în care se găsesc B;
A B
Doneţk   Germania
Ruhr   Marea Britanie
Silezia Superioară   Polonia
Wales   Ucraina
b. zăcămintele de minereu de fier A şi ţările în care se găsesc B.
A B
Kiruna   Federaţia Rusă
Krivoi-Rog   Spania
Kursk   Suedia
Oviedo   Ucraina
 Energia geotermală (geotermică) este o resursă naturală inepuizabilă, exploatată pentru
încălzirea locuinţelor şi producerea energiei electrice, în Islanda.

 Temă
.

 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 63).


__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

……

    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

31
Activităţile economice: agricultura, industria, serviciile

 Activitate în perechi. Rezolvaţi cerinţele de la rubrica „Descoperă”, din manual (pag. 64).
 Două ţări/regiuni în care se produc:
1. ulei: ………………………………………………………………………………………………………………………………….;
2. făină: .……………………………………………………………………………………………………………………………….;
3. lapte: .……………………………………………………………………………………………………………………………….;
4. brânzeturi: ………………………………………………………………………………………………………………………… .
 Câte trei ţări în care se cultivă măslini, floarea-soarelui, cereale.
Plante Ţări
 măslin
 floarea-soarelui
 cereale
..

 Economia ţărilor din Europa este extrem de diversificată, fiind prezente toate ramurile de
activitate: agricultura, industria, transporturile, comerţul, turismul etc.
Totuşi, până în secolul al XIX-lea a fost predominantă agricultura. După revoluţia industrială,
industria a devenit ramura economică predominantă. În prezent, în majoritatea ţărilor dezvoltate din
Europa predomină serviciile (transporturile, comerţul, turismul etc.).

A. Agricultura Europei înregistrează un nivel înalt de tehnologizare şi chimizare. Datorită


acestui fapt, productivitatea este foarte ridicată.
Pe continent, distribuţia culturilor agricole este influenţată, în special, de condiţiile climatice.
 Utilizând textul din manual („Află”, pag. 64), scrie speciile de plante cultivate în:
 Europa Sudică (Mediteraneeană): …………………………………………………………………………………………………...;
 Europa Vestică: ……………………………………………………………………………………………………………………......;
 Europa Estică: ………………………………………………………………………………………………………………………… .

B. Industria. Europa Europa – regiuni industriale


reprezintă leagănul in-
dustriei mondiale, fiind cel
mai industrializat continent.
În Europa Estică se
evidenţiază exploatarea
resurselor, iar în Europa
Occidentală, industria pre-
lucrătoare. Spre exemplu,
cele mai importante state
producătoare de autotu-
risme se găsesc în Europa
Occidentală: Germania, Franţa,
Spania şi Italia.
La nivelul statelor, se
înregistrează o concentrare a
activităţilor industriale în
anumite areale geografice,
numite în acest caz regiuni
industriale.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

32
 Cu ajutorul hărţii „Europa – regiuni industriale”, realizează corespondenţa dintre regiunile
industriale A şi ţările în care se găsesc B .
A B
………….. 1. Anglia Centrală a. Cehia
………….. 2. Brno b. Franţa
………….. 3. Donbass c. Italia
………….. 4. Györ-Budapesta d. Marea Britanie
………….. 5. Marsilia e. Federaţia Rusă
………….. 6. Sankt Petersburg f. Ucraina
………….. 7. Torino-Milano g. Ungaria

C. Serviciile ocupă o pondere mare din economia europeană.


 Transporturile terestre (feroviare şi rutiere) sunt orientate de la vest la est şi de la nord la sud.
Totuşi, cele mai dezvoltate reţele de transport (terestre, fluviale şi aeriene) sunt prezente în Europa
Occidentală.
 Comerţul este foarte important pentru economia Europei. Statele Europei Occidentale
exportă, în special, produse prelucrate, iar statele Europei Estice, materii prime.
 Turismul a înregistrat o dezvoltare semnificativă. El este foarte diversificat şi atrage milioane
de vizitatori.
 Citeşte textul din manual („GEOinfo”, pag. 65) şi scrie principalele tipuri de turism din Europa.
 ________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________ .

 Temă
 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 65).
a. …………………………………………… b. ……………………………………………
c. …………………………………………… d. ……………………………………………
e. …………………………………………… f. ……………………………………………
    

Uniunea Europeană

 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Descoperă”, din manual (pag. 66).


 Analizează imaginea 1 şi precizează:
 numărul statelor membre ale Uniunii Europene (U.E.): ………………………………………………………………………..;
 numărul stelelor de pe drapel: .…………………………………………………………………………………………….……..;
 ţara în care se află sediul Comisiei Europene: .……………………………………………………………………………….. .
 Descoperă în imaginea 2 simbolurile asociate U.E.: ……........................................................................................................
………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .
 Pe baza hărţii „Valurile de aderare” la U.E. (3), indică:
 numele statelor fondatoare: ………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 anul în care au aderat cele mai multe ţări: .……………………………………………………………….……………….…….;
 anul aderării României la U.E.: .…………………………………………………………………………………………………. . ..

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

33
 Istoria Uniunii Europene, cea mai importantă construcţie economică şi politică din Europa, a
început după cel de-al Doilea Război Mondial, când, în urma propunerii făcute de Jean Monnet, şase
state – Franţa, Germania de Vest, Luxemburg, Italia, Belgia şi Olanda – au constituit Comunitatea
Economică a Cărbunelui şi Oţelului.
În anul 1957, a fost creată Comunitatea Economică Europeană, iar în anul 1992 a fost adoptată
denumirea actuală, Uniunea Europeană.
 Citeşte textul din manual („Află”, pag. 66) şi scrie numele tratatelor care au stat la baza formării
organizaţiilor economice din evoluţia U.E.
 Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului: ______________________________________________________
 Comunitatea Economică Europeană: _________________________________________________________________
 Uniunea Europeană: _______________________________________________________________________________
 În prezent (2018), U.E. este compusă din 28 de state membre1, care au aderat în mai multe etape.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 66), realizaţi corespondenţa dintre state (A)
şi anii (B) în care au aderat acestea la U.E.
A B
Austria: ……………… 1951
Croaţia: ……………… 1973
Grecia: ……………… 1981
Irlanda: ……………… 1986
Luxemburg: ……………… 1995
Polonia: ……………… 2004
Portugalia: ……………… 2007
România: ……………… 2013
 Cele mai importante instituţii ale U.E. sunt: Parlamentul European, Comisia Europeană şi
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
 Cu ajutorul textului din manual (pag. 67), identifică atribuţiile celor trei instituţii.
 Cetăţenii statelor membre ale U.E. au numeroase drepturi, dar şi responsabilităţi. Drepturile
cetăţenilor U.E. – civile, politice şi socio-economice – sunt definite în Carta drepturilor fundamentale a U.E.
 Parcurge conţinutul manualului şcolar („GEOinfo”, pag. 67) şi completează tabelul de mai jos.
Drepturile cetăţenilor U.E. Responsabilităţile cetăţenilor U.E.
 …………………………………………………………………...  …………………………………………………………………...
 …………………………………………………………………... ……………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………...  …………………………………………………………………...
 …………………………………………………………………...  …………………………………………………………………...
 …………………………………………………………………... ……………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………...  …………………………………………………………………...
 …………………………………………………………………...
 …………………………………………………………………...

 Temă
.

 Rezolvă cerinţa a doua de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 67).


„Eşti invitat în Parlamentul European să ţii un discurs despre drepturile tale …”
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________ …

1
La 23 iunie 2016 a avut loc un referendum pentru ieşirea Marii Britanii din U.E. 51,9% dintre votanţi s-au pronunţat pentru ieşire.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

34
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________

 Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 66), scrie numele statelor care au aderat la U.E. în:
 1951: ……………………………………………………………………………………………………
 1973: ……………………………………………………………………………………………………
 1981: ……………………………………………………………………………………………………
 1986: ……………………………………………………………………………………………………
 1995: ……………………………………………………………………………………………………
 2004: ……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
 2007: ……………………………………………………………………………………………………
 2013: ……………………………………………………………………………………………………
    

Franţa

 Observă imaginile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 68), şi scrie:


 culorile drapelului: ……………………………………………………………………………………………………………………….;
 oraşul-capitală: ………………………;  limba oficială: ………………………;  forma de guvernământ: ………………………;
 numele insulei din imaginile 2 şi 3: ……………………………….;
 forma geometrică a teritoriului statului: ……………………………….;
 activitatea economică sugerată de turnul din imaginea 3: ………………………………. . ..

A. Poziţia geografică şi cadrul natural


Franţa este o ţară situată în Europa Vestică şi are ieşire la Oceanul Atlantic (Golful Biscaya),
Marea Mânecii, Marea Nordului şi Marea Mediterană.
 Relieful de pe teritoriul său este variat, iar reţeaua hidrografică este destul de bogată. La
graniţa sa cu Elveţia se găseşte lacul glaciar Geneva (Leman).
 Activitate în perechi. Utilizaţi hărţile din manual („4. Relieful şi hidrografia Franţei”, pag. 68, şi
„5. Principalele oraşe din Franţa”, pag. 69) şi scrieţi:
a) ţările vecine: _____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
b) unităţile de relief: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
c) fluviul/fluviile care se varsă în:
 Oceanul Atlantic (Golful Biscaya): _________________________________________________;
 Marea Mânecii: _________________________________________________;
 Marea Mediterană: _________________________________________________.
 Clima Franţei este influenţată de unităţile acvatice vecine (Oceanul Atlantic, Marea Mediterană
ş.a.), de Curentul Atlanticului de Nord, de Vânturile de Vest, de altitudinea reliefului etc. Datorită
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

35
acestui fapt, în Franţa se evidenţiază: clima temperat-oceanică (în nord şi vest) şi clima
mediteraneeană (în sud).
 Precizaţi principalele caracteristici ale climei temperat-oceanice şi climei mediteraneene
(subtropicale).
 În vest, în nord şi în centrul ţării vegetaţia este dominată de pădurile de foioase. În sud este
specifică vegetaţia subtropicală (păduri de amestec şi maquis).
 Solurile caracteristice Franţei sunt cele brune de pădure şi terra rossa.

B. Populaţia şi aşezările umane


 Pe lângă francezi, în Franţa se găsesc numeroşi emigranţi proveniţi, în general, din ţările
africane (în special din regiunea Maghrebului).
 Principalul oraş este capitala Paris (important centru economic şi cultural), la care se adaugă
importante aşezări urbane care concentrează un număr mare de locuitori (Lyon, Marsilia, Bordeaux ş.a.).
 În Paris se găsesc numeroase obiective turistice: Muzeul Luvru, Franţa
Catedra Notre-Dame, Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Domul Invalizilor ş.a.
 Cu ajutorul hărţii din manual („5. Principalele oraşe din Franţa”, pag.
69), identifică şi scrie oraşele marcate, pe harta alăturată, cu numerele 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7 şi 8.
1. ……………………………………………. 5. …………………………………………….
2. ……………………………………………. 6. …………………………………………….
3. ……………………………………………. 7. …………………………………………….
4. ……………………………………………. 8. …………………………………………….

C. Economia Franţei este printre cele mai dezvoltate din Europa.


 Agricultura, foarte mecanizată, conduce la obţinerea unor producţii substanţiale de cereale,
struguri, legume, măsline ş.a. În ferme moderne se cresc bovine, ovine, porcine, păsări ş.a.
 Industria, cu un nivel ridicat de tehnologizare, bazată pe resursele autohtone şi importate, este
concentrată în mari oraşe precum Paris, Lyon, Toulouse, Nantes, Lille ş.a.
 Transporturile din Franţa sunt foarte variate. Pe căile ferate franceze circulă trenuri de mare
viteză (TGV), în zonele litorale sunt amenajate porturi maritime (Marsilia, Le Havre ş.a.), iar de-a
lungul apelor curgătoare, porturi fluviale (Lyon, Paris, Toulouse ş.a.).
În anul 1994 a intrat în funcţiune Eurotunelul (Tunelul Canalului Mânecii), care leagă Franţa de
Marea Britanie.
 Turismul din Franţa, printre cel mai dezvoltate din lume, este susţinut de resursele turistice
naturale (litoralul Mării Mediterane, Munţii Alpi, Munţii Pirinei etc.) şi antropice (din Paris, din Valea
Loarei ş.a.).
 Franţa deţine teritorii şi în alte părţi ale Globului (Departamente de peste mări – Teritorii de
peste mări), foste colonii: Guyana Franceză (în America de Sud), Guadelupa (în Insulele Antile),
Polinezia Franceză, Noua Caledonie (în Oceanul Pacific), Réunion (în Oceanul Indian) ş.a.
 Verifică-ţi cunoştinţele acumulate. Realizează corespondenţa dintre elementele din cele două
coloane de mai jos (A şi B).
A B
Catedrala Notre-Dame   Golful Biscaya
Insula Corsica   Marea Mânecii
Garonne   Marea Mediterană
Guyana Franceză   Munţii Alpi
Mont Blanc   Paris
Strâmtoarea Calais (Dover)   Teritoriu de peste mări
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

36
 Temă
 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 69).
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________.
    

Germania

 Observă imaginile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 70), şi scrie:


 a. culorile drapelului: …………………………………………………………………………………………………………………….;
b. oraşul-capitală: ………………………; c. limba oficială: ………………………; d. forma de guvernământ: ……………………;
 doi vecini din partea de est şi o mare la care are ieşire: ……………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 două activităţi economice redate pe imaginea 3: …………………………………………………………………………………... . ..

A. Poziţia geografică şi cadrul natural


Germania este situată în Europa Centrală şi are ieşire la Marea Nordului şi la Marea Baltică. Ea are
numeroşi vecini.
 Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 92―93), identifică şi scrie vecinii Germaniei.
 Polonia, …………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
 Relieful Germaniei creşte în altitudine de la nord la sud. În nord este treapta câmpiilor, în
centru, treapta podişurilor şi masivelor hercinice (inclusiv Munţii Pădurea Neagră), iar în sud, treapta
munţilor tineri.
 Reţeaua hidrografică este destul de bogată şi se varsă în Marea Nordului, Marea Baltică şi
Marea Neagră. Fluviile au fost legate de o serie de canale pentru navigaţie: Canalul Mittelland,
Canalul Main-Dunăre ş.a.
În sud, la graniţa cu Elveţia şi Austria se află lacul glaciar Boden (Constanţa).
 Identifică pe harta din manual („4. Relieful şi hidrografia Germaniei”, pag. 70) şi completează
tabelul de mai jos.
Unităţile de relief Apele curgătoare care se varsă în:
…………………………………………………………………….  Marea Nordului: .………………………………………………..
……………………………………………………………………. ……………………………………………………………………….
…………………………………………………………………….  Marea Baltică: .………………………………………………….
…………………………………………………………………….  Marea Neagră: .…………………………………………………
 Clima Germaniei este temperată, cu nuanţe de tranziţie între clima temperat-oceanică (în
vest) şi clima temperat-continentală (în est).
În sud, climatul este alpin.
 Activitate în perechi. Analizaţi diagramele de la pag. 38, referitoare la regimul temperaturilor şi
precipitaţiilor din Hanovra (oraş situat în partea central-nordică a Germaniei) şi scrieţi:
a. luna cea mai caldă şi luna cea mai rece şi valorile temperaturilor acestora: ……………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

37
b. anotimpul cel mai cald: ………………...; Hanovra – temperaturile medii lunare Hanovra – precipitaţiile medii lunare
c. luna cea mai secetoasă, luna cea mai
ploioasă şi valorile precipitaţiilor
acestora: ………………………………….
……………………………………………...
……………………………………………. .
 Vegetaţia. În regiunile joa-
se din nord predomină vegetaţia de landă, iar pe munţii din sud, pădurile de foioase şi pădurile de conifere.
 Solurile din Germania au, în general, fertilitate redusă.

B. Populaţia şi aşezările umane


 Populaţia din Germania (peste 82 milioane de locuitori), a doua ca număr după Federaţia Rusă,
trăieşte în cea mai mare parte în mediul urban (peste 85%).
 Pe teritoriul ţării se găsesc mai multe oraşe cu peste un milion de locuitori.
 Identifică pe harta din manual („5. Principalele oraşe din Germania”, pag. 71) şi scrie numele
oraşelor cu peste un milion de locuitori.
 _________________________________________________________________________________________________
 În Germania, cea mai mare densitate de populaţie este în conurbaţia Rin-Ruhr, compusă din
mai multe oraşe mari (Köln, Düsseldorf, Essen, Duisburg, Dortmund).

C. Economia
Economia Germaniei este supranumită motorul economiei europene.
 Prin puternica mecanizare a agriculturii, Germania este una dintre marile ţări producătoare de
cereale.
 Industria este bazată, în special, pe exploatarea şi prelucrarea resurselor naturale autohtone
(cărbuni, gaze naturale, minereu de fier, petrol ş.a.). Cele mai importante centre industriale sunt
caracteristice marilor oraşe: Berlin, Hamburg, Düsseldorf, Köln, Frankfurt, München ş.a.
Cea mai importantă regiune industrială este Rin-Ruhr.
 Cu ajutorul informaţiilor de la rubrica „GEOinfo” (pag. 71), scrie:
1. momentul apariţiei regiunii industriale Rin-Ruhr şi resursa de bază care a stat la dezvoltarea sa; …………….……………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
2. tipurile de industrii care s-au succedat, în timp, în cadrul regiunii; ………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
3. cea mai importantă cale de navigaţie fluvială şi cel mai mare port. ……………………………………………………………….
 Serviciile (transporturile, comerţul, turismul ş.a.) asigură peste Germania
65% din produsul intern brut al Germaniei.
Infrastructura transporturilor este modernă şi diversificată.
Pentru reducerea distanţei dintre Marea Nordului şi Marea Baltică a
fost realizat Canalul Kiel, prin Peninsula Iutlanda.
 Verifică-ţi cunoştinţele acumulate. Analizează harta alăturată şi scrie:
a) numele mării marcată cu numărul 1: …………………………………………………………
b) numele ţărilor vecine marcate cu numerele 2 şi 3: …………………………………………….
c) numele unităţilor de relief marcate cu numerele 4 şi 5: …………………………………....
…………………………………………………………………………………………………..
d) numele oraşelor marcate cu numerele 6, 7 şi 8 (peste un mil. loc.): ………..…………....
…………………………………………………………………………………………………..

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

38
 Temă
 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 71).
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________;
 ________________________________________________________________________________.

 Utilizează lista de mai jos şi scrie, în


diagrama alăturată, asemănările şi
deosebirile dintre Germania şi Franţa.

 Listă geografică:  Elveţia;  Marea


Baltică;  Marea Mediterană;  forma de
guvernământ (republică sau monarhie);
 moneda;  familia lingvistică;  M-ţii
Alpi;  M-ţii Harz;  M-ţii Pirinei;  Loara;
 Oder;  Rin;  Lacul Boden;  păduri de
foioase;  maquis;  Canalul Kiel;
 Eurotunelul.

    

Italia

 Observă imaginile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 72), şi scrie:


 a. culorile drapelului: …………………………………………………………………………………………………………………….;
b. oraşul-capitală: ………………………; c. limba oficială: ………………………; d. forma de guvernământ: ……………………;
 două ţări vecine: ……………………………………………………………………………..…………………………………………..;
 două activităţi economice redate pe imaginea 3: …………………………………………………………………………………... . ..

A. Poziţia geografică şi cadrul natural


Italia este situată în Europa Sudică şi are ieşire la Marea Mediterană. În interiorul teritoriului său
se găsesc două state enclave: San Marino1 şi Vatican2.
 Identifică pe harta din manual („5. Principalele oraşe din Italia”, pag. 73) şi completează tabelul de
mai jos.
Statele vecine Mările vecine (din compunerea Mării Mediterane)
…………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………..
…………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………..

1
Republica San Marino, înfiinţată în anul 1320, este situată la poalele Muntelui Titano (din Munţii Apenini). Se întinde pe 61 km2 şi
numără cca. 33.500 de locuitori.
2
Vatican, capitala bisericii catolice, a fost recunoscut ca stat în anul 1929. Situat în interiorul Romei (în partea de nord-vest, pe colina
omonimă), Vaticanul se întinde pe cca. 0,44 km2. Locuitorii săi (cca. 800 de persoane) sunt numai bărbaţi (preoţi, călugări şi soldaţi din
garda elveţiană).
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

39
Teritoriul Italiei cuprinde:  o parte continentală,  una peninsulară şi  una insulară.
 Analizează harta din manual („4. Relieful şi hidrografia Italiei”, pag. 72) şi scrie:
a. peninsula pe care se află o parte din teritoriul Italiei: ______________________________________________________;
b. două insule aflate în compunerea teritoriului Italiei: _______________________________________________________.
 Relieful Italiei este în mare parte muntos, iar hidrografia este destul de săracă, cu ape
curgătoare cu debite variabile. După modul de formare, lacurile se evidenţiază printr-o mare
varietate.
 Cu ajutorul informaţiilor de la rubrica „Află” (text şi hartă, pag. 72), scrie:
a. trei unităţi de relief: ________________________________________________________________________________;
b. trei vulcani activi: _________________________________________________________________________________;
c. apele curgătoare care se varsă în:
 Marea Adriatică: ___________________________________________________________________________;
 Marea Tireniană: ___________________________________________________________________________;
d. trei lacuri glaciare: _________________________________________________________________________________;
e. două lacuri vulcanice: ______________________________________________________________________________;
f. o lagună: ________________________________________________________________________________________.
 În cea mai mare parte a Italiei, clima este mediteraneeană (subtropicală). În Munţii Alpi, etajul
climatic este cel alpin.
 Vegetaţia, de tip mediteraneean (subtropical), este compusă din păduri de amestec, arbuşti şi
ierburi. Se evidenţiază asociaţiile de tip maquis şi garriga.
 Scrie numele solului caracteristic Europei Sudice. …………………………………………………………………

B. Populaţia şi aşezările umane


 Majoritatea populaţiei din Italia trăieşte în mediul urban (peste 70%).
 Cum explicaţi această situaţie?
Italia este o ţară atractivă pentru emigranţii din Europa de Est şi Africa.
 Majoritatea principalelor oraşe din Italia sunt situate în jumătatea nordică.
 Cu ajutorul hărţii din manual („5. Principalele oraşe din Italia”, pag. 73), scrie:
 oraşele cu peste un milion de locuitori: _________________________________________________________________;
 oraşele cu populaţia între 500.000 şi 1.000.000 de locuitori: _________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________.

C. Economia
Economia Italiei este bine dezvoltată. Totuşi, la nivel regional apar diferenţe evidente:
 în nord sunt dominante industria şi serviciile;
 în sud (Mezzogiorno) este caracteristică agricultura.
 Agricultura, puternic mecanizată, se evidenţiază prin cultivarea citricelor, măslinilor, viţei-de-
vie, cerealelor, legumelor etc. O parte din producţiile obţinute sunt destinate exportului.
 Industria – constructoare de maşini, energetică, electronică şi electrotehnică, petrochimică,
textilă – este, în mare parte, concentrată în nordul ţării (în Milano, Torino, Bologna, Genova, Florenţa
ş.a.). Importante centre industriale se găsesc şi în sud: Napoli, Palermo, Cagliari (în I. Sardinia).
 Serviciile au un rol important în economia Italiei.
 Transporturile sunt moderne şi diversificate. Se evidenţiază: „Autostrada del Sol”, care leagă
Milano de Napoli, marile aeroporturi din Roma, Milano, Torino ş.a. şi porturile din Genova, Napoli,
Palermo, Cagliari ş.a.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

40
 Numărul mare de turişti care vizitează anual Italia este determinat de numeroasele vestigii
istorice, de Munţii Alpi, de litoralul Mării Mediterane, de vulcanii activi etc.
 Verifică-ţi cunoştinţele acumulate. Analizează harta alăturată şi rezolvă următoarele sarcini:
a) completează, pe hartă, numele mărilor; Italia
b) scrie:
 numele insulelor marcate cu literele A şi B;
A. ……………………………………………………………..
B. ……………………………………………………………..
 numele unităţilor de relief marcate cu literele C, D şi E;
C. ……………………………………………………………..
D. ……………………………………………………………..
E. ……………………………………………………………..
 numele vulcanilor marcaţi cu literele F şi G;
F. ……………………………………………………………..
G. …………………………………………………………….
 numele oraşelor marcate cu numerele 1, 2, 3 şi 4.
1. ……………………………………………………………..
2. ……………………………………………………………..
3. ……………………………………………………………..
4. …………………………………………………………….

 Temă
 Rezolvă cerinţele de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 73).
 _____________________________________;  _____________________________________;
 _____________________________________;  _____________________________________;
 _____________________________________. Evoluţia precipitaţiilor medii lunare la Napoli şi Nantes

 Analizează graficul alăturat şi precizează prin ce


se deosebeşte regimul precipitaţiilor din Napoli faţă
de cel din Nantes (Franţa).
………………………………………………………...
………………………………………………………...
………………………………………………………...
………………………………………………………...
………………………………………………………...
.

    

Federaţia Rusă

 Observă imaginile 1 şi 2, din manual (pag. 74), şi scrie:


 a. culorile drapelului: …………………………………………………………………………………………………………………….;
b. oraşul-capitală: ………………………; c. limba oficială: ………………………; d. forma de guvernământ: ……………………;
 două ţări vecine: ……………………………………………………………………………..…………………………………………. .
..

A. Poziţia geografică şi cadrul natural


Federaţia Rusă este situată în Europa de Est şi în jumătatea nordică a Asiei şi se întinde între
Oceanul Pacific, Marea Baltică şi Oceanul Arctic.
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

41
 Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent şi a hărţii din manual („6. Federaţia Rusă – relief,
hidrografie, oraşe”, pag. 75), scrie, urmărind sensul acelor de ceasornic:
a. mările care scaldă ţărmurile Federaţiei Ruse, începând din nord-vest: _________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
b. ţările vecine: Coreea de Nord,________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________.
Federaţia Rusă deţine numeroase insule situate la Oceanul Arctic şi Oceanul Pacific, între care:
Novaia Zemlea, Severnaea Zemlea, Sahalin ş.a.
La Marea Baltică se află enclava Federaţiei Ruse, Kaliningrad.
 Relieful Federaţiei Ruse din partea europeană este extrem de variat, iar reţeaua hidrografică
este destul de bogată.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul hărţii din manual („4. Relieful şi hidrografia regiunii europene a
Federaţiei Ruse”, pag. 74), scrieţi:
a. unităţile de relief: __________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
b. fluviile care se varsă în:
 Marea Caspică: ___________________________;
 Marea Azov: ___________________________;
 Marea Albă: ___________________________;
 Marea Barents: ___________________________.
 La est de lanţul Munţilor Ural se întinde partea asiatică a Federaţiei Ruse. Dintre unităţile de relief din
acest întins teritoriu (2/3 din suprafaţa statului) semnalăm: Munţii Altai, Munţii Verhoiansk, Munţii Cerski,
Podişul Siberiei Centrale, Câmpia Siberiei de Vest şi Câmpia Siberiei de Nord.
 Principalele ape curgătoare de la est de Munţii Ural sunt fluviile: Obi, Enisei (se varsă în Marea Kara),
Lena (se varsă în Marea Laptev) şi Amur (se varsă în Marea Ohotsk).
 Localizaţi pe harta din manual („6. Federaţia Rusă – relief, hidrografie, oraşe”, pag. 75) unităţile de
relief şi fluviile menţionate mai sus.
 În Federaţia Rusă se găsesc numeroase lacuri: Ladoga şi Onega (glaciare, în Europa), Baikal
(tectonic, în Asia) ş.a.
 După origine, ce tip de lac este Marea Caspică?
 Clima Federaţiei Ruse este, pe cea mai mare întindere, temperat-continentală şi temperată
rece. În nord, este subpolară şi chiar polară.
 Activitate în pe- Moscova – regimul temperaturilor Moscova – regimul precipitaţiilor
rechi. Analizaţi graficele
alăturate şi caracterizaţi
clima din regiunea
oraşului Moscova, preci-
zând:
a. temperatura minimă lunară
şi luna în care se înregistrea-
ză: ..…………………………..
………………………………..;
b. temperatura maximă lunară şi luna în care se înregistrează: …………………………………………………………………………...;
c. valoarea precipitaţiilor minime lunare şi luna în care se înregistrează: ………………………………………………………………...;
d. valoarea precipitaţiilor maxime lunare şi luna în care se înregistrează: .……………………………………………………………….;
e. tipul de climă redat de grafice: .…………………………………………………………………………………………………………… .
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

42
 Vegetaţia este în strânsă dependenţă de tipul de climă: stepa şi silvostepa sunt prezente în
regiunile cu climă temperat-continentală, pădurile de amestec şi pădurile de conifere (taiga), în
regiunile cu climă temperată rece, şi tundra, în regiunile cu climă subpolară.
 Datorită diversităţii naturale, solurile din Federaţia Rusă sunt foarte variate. Cele mai fertile
sunt situate în partea europeană

B. Populaţia şi aşezările umane


 Din cauza condiţiilor naturale nefavorabile, populaţia Federaţiei Ruse, formată din peste 160
de etnii (ruşi, ceceni, tătari, başkiri ş.a.), înregistrează densităţi scăzute. Cele mai mari concentrări de
populaţie se găsesc în partea centrală şi sudică europeană şi în regiunile siberiene cu importante
resurse ale subsolului (cărbuni, minereu de fier ş.a.) aflate în exploatare.
Din totalul populaţiei (peste 140 mil. loc.), peste 70% trăieşte în mediul urban.
 Pe lângă Moscova – cel mai important oraş rusesc –, în partea europeană a Federaţiei Ruse se
evidenţiază numeroase oraşe mari.
 Cu ajutorul hărţii din manual („5. Principalele oraşe din Federaţia Rusă europeană”, pag. 75), scrie
numele oraşelor cu peste un milion de locuitori.
 ________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________.
Mari oraşe se găsesc şi pe teritoriul asiatic al Federaţiei Ruse.
 Localizaţi pe harta din manual („6. Federaţia Rusă – relief, hidrografie, oraşe”, pag. 75) oraşele:
Omsk, Novosibirsk şi Krasnoiarsk.

C. Economia
 Agricol, Federaţia Rusă este una dintre cele mai mari producătoare de cereale din lume.
 Industria sa se bazează pe valorificarea resurselor autohtone: petrol, gaze naturale, cărbuni,
minereu de fier, lemn ş.a.
 Serviciile contribuie cu cca. 50% la PIB-ul ţării.
 Transporturile din Federaţia Rusă sunt mai bine dezvoltate în partea europeană. Pentru a lega Rusia
europeană de extremul orient rusesc, a fost construită artera feroviară Transsiberianul, lungă de 9.288 km.
 Urmăriţi pe imaginea din manual (fig. 7, pag. 76) traseul magistralei Transsiberianul.
 Comerţul Federaţiei Ruse se bazează pe exportul resurselor naturale: gaze naturale, petrol,
cărbuni, lemn ş.a.

 Temă
 Rezolvă primul punct de la rubrica „Aplică”, din manual (pag. 77).
 numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele:
A. …………………………….. D. …………………………….. G. ……………………………..
B. …………………………….. E. ……………………………..
C. …………………………….. F. ……………………………..
 numele oraşelor marcate, pe hartă, cu numerele:
1. …………………………….. 4. …………………………….. 7. ……………………………..
2. …………………………….. 5. …………………………….. 8. ……………………………..
3. …………………………….. 6. …………………………….. 9. ……………………………..
 numele unităţilor hidrografice marcate, pe hartă, cu numerele:
11. …………………………… 13. …………………………… 15. ……………………………
.
12. …………………………… 14. ……………………………
    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

43
Ţările scandinave: Norvegia, Suedia, Finlanda

 Scrieţi statele ale căror teritorii sunt situate în Peninsula Scandinavă (ţările scandinave).
 __________________________________________________________________________________________________
 Observă imaginile 1, 2 şi 3, din manual („Cărţile de identitate”, pag. 78), şi scrie:
 pentru Norvegia: a. culoarea drapelului: …………………………………………………………………………………………..;
b. oraşul-capitală: ………………………; c. limba oficială: ………………………; d. forma de guvernământ: ……………………;
 două ţări vecine: ……………………………………………………………………………..…………………………………………. .
 pentru Suedia: a. culoarea drapelului: …………………………………………………………………………………….……….;
b. oraşul-capitală: ………………………; c. limba oficială: ………………………; d. forma de guvernământ: ……………………;
 două ţări vecine: ……………………………………………………………………………..…………………………………………. .
 pentru Finlanda: a. culoarea drapelului: …………………………………………………………………………………………...;
b. oraşul-capitală: ………………………; c. limba oficială: ………………………; d. forma de guvernământ: ……………………;
 două ţări vecine: ……………………………………………………………………………..…………………………………………. .
 elementul comun prezent pe steagurile celor trei ţări: ………………………………………………………………………. .

A. Poziţia geografică şi cadrul natural


Peninsula Scandinavă este situată în Europa Nordică şi a fost populată, în trecut, de vikingi.
 Activitate în perechi. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi:
a. numele oceanelor şi mărilor care scaldă ţărmurile Peninsulei Scandinave: _____________________________________
__________________________________________________________________________________________________;
b. cine au fost vikingii: ________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________.
 Relieful peninsulei este cel mai bătrân din Europa, fiind intens erodat de gheţarii existenţi aici
în trecut.
 Cu ajutorul hărţii din manual (fig. 5, pag. 79), scrie numele unităţilor de relief din Peninsula Scandinavă.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
La poalele estice ale Munţilor Scandinaviei (Alpilor Scandinaviei) se găseşte un întins podiş:
Podişul Norrland.
 Reţeaua hidrografică este bogată, însă râurile sunt scurte şi au debite mari: Glomma, Lule,
Ume, Dal ş.a.
Cele mai numeroase şi întinse lacuri din peninsulă sunt de origine glaciară: Vänern, Vättern,
Mälaren (în Suedia), Saimaa (în Finlanda) ş.a.
 Clima este influenţată de mai mulţi factori: poziţia geografică, circulaţia maselor de aer,
Curentul Atlanticului de Nord ş.a.
În vestul peninsulei clima este temperat-oceanică, la est de Munţii Scandinaviei, temperat-
continentală, iar în nord, subpolară.
 Rezolvaţi următoarele activităţi:
I. Urmăriţi pe harta murală traseul Curentului Atlanticului de Nord şi încercaţi să explicaţi influenţa sa asupra
climei din Peninsula Scandinavă.

II. Activitate în perechi. Analizaţi diagramele de la pag. 45 („Regimul temperaturilor medii lunare la Vardo şi
Bergen”) şi precizaţi:
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

44
a. temperaturile minime şi maxime lunare şi lunile în care se înregistrează, la Vardo: ..…………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
b. temperaturile minime şi maxime lunare şi lunile în care se înregistrează, la Bergen: ..………………………………………………..
………………………. Regimul temperaturilor medii lunare la Vardo şi Bergen
……………………….
c. tipul de climă redat
de diagrama A:
….…………………...
d. tipul de climă redat
de diagrama B:
….…………………...
………………………
În nopţile
polare, cerul din
nordul peninsulei este luminat de aurore boreale.
 În cadrul vegetaţiei, predominante sunt pădurile de conifere. În sud-vest sunt păduri de foioase,
iar în partea nordică, din cauza climei subpolare, s-a dezvoltat tundra.
 Solurile au fertilitatea redusă, cele mai frecvent întâlnite fiind podzolurile.

B. Populaţia şi aşezările umane


 Densitatea populaţiei din Peninsula Scandinavia este foarte mică (sub 10 loc./km2).
 Extrage din DOCUMENT
textul alăturat principa- Laponia este regiunea nordică a Peninsulei
lele aspecte din viaţa şi Laponia
Scandinave. Viaţa locuitorilor – sami (laponi) –
ocupaţiile locuitorilor este strâns legată de creşterea renilor. Unii
din Laponia. laponi duc o viaţă semipermanentă pentru că
______________________ urmează turmele de reni în deplasarea
______________________ sezonieră după hrană. Renii sunt crescuţi
______________________ pentru tracţiune, pentru blana călduroasă,
______________________ pentru carne şi pentru lapte. Laptele se
______________________ păstrează îngheţat perioade foarte lungi, sub
______________________ formă de calupuri care se lasă afară, sub cerul
______________________ liber (Daniela Strat, Manuela Popescu, Geografia
______________________ continentelor – geografia Europei, Ed. Teora, 2013,
______________________ pag. 121).
 Oraşele sunt poziţionate, predominant, în zonele litorale.
 Activitate în perechi. Cu ajutorul manualului şcolar (fig. 5, pag. 79), identificaţi şi scrieţi în tabelul de
mai jos, pentru fiecare ţară, câte trei oraşe, altele decât capitala.
Ţară NORVEGIA SUEDIA FINLANDA
……………………………………. ……………………………………. …………………………………….
Oraşe ……………………………………. ……………………………………. …………………………………….
……………………………………. ……………………………………. …………………………………….

C. Economia
 Agricultura este specializată pe creşterea animalelor: bovine, ovine, porcine. În nordul extrem
se cresc reni.

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

45
 Industria foloseşte, în bună măsură, resursele autohtone: petrolul  Norvegia, minereul de fier
 Suedia, fosforitele  Finlanda.
 Serviciile sunt bine dezvoltate, contribuind cu peste 60% la PIB-ul fiecărui stat.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („GEOinfo”, pag. 79), şi scriţi:
a. numele oraşului supranumit Veneţia Nordului: __________________________________________________________;
b. statul denumit ţara celor 1.000 de lacuri: ______________________________________________________________;
c. oraşul în care se decernează Premiul Nobel pentru pace: ________________________________________________;
d. oraşul în care se decernează toate celelalte premii Nobel: _________________________________________________.
 Verifică-ţi cunoştinţele acumulate. Completează harta de mai jos cu numele statelor vecine, mărilor
şi oraşelor din Norvegia.
Norvegia

 Temă

 Utilizează lista de mai jos şi scrie,


în diagrama alăturată, asemănările şi
deosebirile geografice dintre Suedia şi
Finlanda.

 Listă geografică:  Federaţia Rusă;


 Norvegia;  forma de guvernământ
(republică sau monarhie);  Marea
Baltică;  Golful Botnic;  Golful Finic;
 Podişul Smaland;  L. Mälaren;
 L. Saimaa;  Ume;  pădure de conifere;
 Tampere;  Göteborg;  Laponia.

    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

46
Europa în lumea contemporană

Valori culturale şi umane europene

 Observă imaginile 1, 2 şi 3, din manual (pag. 84) (precizate în coloana A), şi asociază-le cu un
domeniu cultural din coloana B.
\

A B
…….. 1. Catedrala Sfântul Petru din Vatican a. educaţie
…….. 2. Universitatea din Oxford b. artă
…….. 3. Opera din Viena c. religie
 Identitatea culturală europeană se evidenţiază printr-o serie de valori recunoscute la nivel
mondial. Aceste valori au la bază numeroase repere istorice: gândirea greacă, dreptul roman,
creştinismul ş.a.
În prezent, Uniunea Europeană, fidelă moto-ului său („Unitate în diversitate”), încurajează
schimburile culturale şi cooperarea între ţările din spaţiul european. Sprijină, prin diferite proiecte,
păstrarea culturii naţionale, menţinerea identităţii spirituale, dezvoltarea creativităţii etc.
 Activitate în perechi. Citiţi textul din manual („Află”, pag. 84) şi scrieţi factorii care au influenţat
caracteristicile culturale ale spaţiului european.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
Diversitatea culturală îmbracă numeroase dimensiuni: lingvistică, confesională (religioasă),
educaţională, artistică etc.
 Precizaţi cele trei familii lingvistice dominate din Europa.
 Instituţiile de învăţământ din Europa sunt printre cele mai performante de pe Glob,
învăţământul superior având originea în influentele universităţi fondate încă din Evul Mediu: Bologna
şi Padova (Italia), Oxford şi Cambridge (Marea Britanie), Salamanca (Spania), Sorbona (Paris, Franţa) ş.a.
În zilele noastre, între unităţile de învăţământ europene se realizează numeroase schimburi
internaţionale care implică studenţi, profesori, cercetători ş.a.
 Religia a contribuit la definirea identităţii europene, pe continent fiind centrele catolicismului
(la Vatican) şi ortodoxiei (Patriarhia Constantinopolului). Reformele religioase din Europa au dus la
formarea mai multor culte protestante (luteranismul, calvinismul, anglicanismul), iar stăpânirea
otomană din Peninsula Balcanică a impus, în unele regiuni, religia musulmană.
\
 Să ne reamintim! Stabiliţi religia majoritară a populaţiei (A) din ţările de mai jos (B).
A B
……………………..……..,……………………..……..  catolică  Albania;  Bulgaria;
……………………..……..,……………………..……..  musulmană  Finlanda;  Islanda;
……………………..……..,……………………..……..  ortodoxă  Kosovo;  Polonia;
……………………..……..,……………………..……..  protestantă  Portugalia;  Serbia.
 Sub aspect artistic, scriitorii, pictorii, muzicienii etc. din spaţiul european sunt reprezentativi
pentru diferitele perioade ori curente (Antichitate, Evul Mediu, Renaştere, Clasicism, Baroc,
Iluminism). Între aceştia semnalăm: scriitorul romantic Victor Hugo, compozitorul Johann Strauss şi
pictorul cubist Pablo Picasso.
Unele oraşe europene sunt cunoscute pentru viaţa culturală bogată, în acestea organizându-se
prestigioase festivaluri.

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

47
 Activitate în perechi. Realizaţi corespondenţa () dintre elementele din coloanele marcate cu A
(numele festivalului) şi B (locul de desfăşurare).
A B
Festivalul de Film de la Bucureşti (România)
Festivalul de Muzică „George Enescu” Cannes (Franţa)
Carnavalul de la Monte Carlo (Monaco)
Festivalul Internaţional de Circ Veneţia (Italia)
Muzeele din Europa găzduiesc nepreţuite opere de artă care atrag milioane de turişti anual.
\
 Cu ajutorul manualului şcolar (pag. 85), completează tabelul de mai jos.
Numele muzeului Localizare Caracteristicile şi exponatele prin care se evidenţiază
_____________________________________
 Luvru _____________ _____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
 Madame Tussauds _____________ _____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
 Ermitaj _____________ _____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
 Prado _____________ _____________________________________
_____________________________________
_____________________________________
 Galeria Uffizi _____________ _____________________________________
_____________________________________
Anual, în scopul stimulării culturii locale, a intensificării cooperării dintre organizaţiile culturale
etc., în Europa sunt alese oraşe capitale culturale europene.
 Citeşte textul din manual („GEOinfo”, pag. 85) şi completează numele oraşelor alese capitale
culturale europene, pentru anii 2019, 2020 şi 2021.
\

 2019: ……………………………… (Italia) şi ……………………………… (Bulgaria);


 2020: ………………………………… (Irlanda) şi ………………………………… (Croaţia);
 2021: ……………………………… (România), ……………………………… (Serbia) şi ……………………………… (Grecia).

 Temă
 În coloana A sunt numele unor obiective cultural-arhitectonice, iar în coloana B, numele
unor oraşe. Realizează corespondenţa dintre obiective şi oraşe.
A B
Catedrala Almudena   Londra
Catedrala Sfântul Vit   Madrid
Domul Invalizilor   Moscova
Fontana di Trevi   Paris
Kremlin   Praga
Mănăstirea Alexander Nevski   Roma
Palatul Buckingham   Sankt Petersburg
Palatul Schönbrun   Viena
.

    
Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

48
Calitatea vieţii în Europa

 Rezolvă mai jos sarcinile de lucru de la rubrica „Descoperă”, din manual (pag. 86).
  …………………………………………………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
 ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. .
 ……………………………………………………………………………..………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .
..

Calitatea vieţii cuprinde numeroşi factori ce influenţează bunăstarea oamenilor (bunăstarea


societăţii).
Calitatea vieţii este evidenţiată de gradul de satisfacţie a populaţiei.
Studiile asupra standardului vieţii populaţiei din Europa, care au vizat mai mulţi indicatori
(libertatea de exprimare, factorii sociali, economici şi politici), au relevat gradul de satisfacţie a
populaţiei, care este neuniform la nivelul ţărilor continentului.
 Activitate în perechi. Se dă următoarea listă cu state: Albania, Austria, Belarus, Bulgaria, Cehia,
Danemarca, Elveţia, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie,
Rep. Moldova, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Fed. Rusă, Slovenia, Spania şi Suedia.
 Folosind harta din manual (pag. 86), grupaţi statele din listă în funcţie de gradul de satisfacţie a
populaţiei.
Gradul de satisfacţie a populaţiei
Sub 6,5 6,5―7 7―7,5 7,5―8
………………………………... ………………………………... ………………………………... ………………………………...
………………………………... ………………………………... ………………………………... ………………………………...
………………………………... ………………………………... ………………………………... ………………………………...
………………………………... ………………………………... ………………………………... ………………………………...
………………………………... ………………………………... ………………………………... ………………………………...
………………………………... ………………………………... ………………………………... ………………………………...
 Analizează harta menţionată la exerciţiul 2 şi …
a) … precizează două regiuni geografice în care gradul de satisfacţie a cetăţenilor este sub 6,5 puncte: .……………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
b) … precizează o regiune geografică în care gradul de satisfacţie a cetăţenilor este cuprins între 7,5 şi 8 puncte: .………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
c) … identifică motivele pentru care pe continent există aceste diferenţe teritoriale, semnalate mai sus: ……………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .
Calitatea vieţii este diferită de la o regiune geografică la alta şi de la un oraş la altul.
 Cu ajutorul textului din manual (pag. 87), scrie primele cinci oraşe din Europa cu cea mai bună
calitate a vieţii.
_________________________________________________________________________________________________
Conform studiilor amintite, la data respectivă Bucureştiul ocupa locul 107.
Calitatea vieţii este reflectată de speranţa de viaţă la naştere, care, la rândul ei, este strâns
legată de starea de sănătate a populaţiei.
În Europa, speranţa de viaţă la naştere este de cca. 80 de ani (printre cele mai mari din lume) şi
este diferită de la o ţară la alta.

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

49
 Activitate în perechi. Utilizaţi harta din manual (pag. 87) şi completaţi vârsta caracteristică
speranţei de viaţă la naştere pentru ţările de mai jos.

 Bulgaria: ……….…. ani;  Islanda: ……….…. ani;  România: ……….…. ani;


 Cehia: ……….…. ani;  Letonia: ……….…. ani;  Federaţia Rusă: ……….…. ani;
 Elveţia: ……….…. ani;  Marea Britanie: ……….…. ani;  Serbia: ……….…. ani;
 Finlanda: ……….…. ani;  Polonia: ……….…. ani;  Ucraina: ……….…. ani;
 Franţa: ……….…. ani;  Republica Moldova: ……….…. ani;  Ungaria: ……….…. ani.

Analizează harta menţionată la exerciţiul 5 şi …


a) … precizează regiunea geografică în care predomină speranţa de viaţă între 70 şi 75 de ani: .……………………………...;
b) … precizează regiunea geografică în care predomină speranţa de viaţă între 75 şi 80 de ani: .……………………………...;
………………………………………………………………………………………………………………………………………………..;
c) … precizează regiunile geografice în care predomină speranţa de viaţă mai mare de 80 de ani:
.…………………........………..............................………………………………………………………………………………………..;
d) … explică din ce cauză speranţa de viaţă din Europa de Est este cea mai mică de pe continent: ……………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………. .

 Temă
 Se dau ţările: Andorra, Belgia, Danemarca, Elveţia şi Suedia. Încercaţi să explicaţi datorită
căror factori în cele cinci ţări calitatea vieţii este superioară.
 Andorra:_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________;
 Belgia:__________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________;
 Danemarca:______________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________;
 Elveţia:__________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________;
 Suedia:__________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________;
.

    

IOAN MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE
TERRA – ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ. EUROPA
Caiet pentru clasa a VI-a
ISBN 978-606-31-0776-4
Bucureşti – 2018

Geografie. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, 2018

50