Geografia Continentelor Europa Caiet Pen

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L.
C a r a g i a l e“, B u c u r e ș t i
IOAN M RCULE
GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EUROPA
    
    
CAIET PENTRU CLASA A VI-A
ISBN 978-973-0-22194-7
BUCURE Tș
2016
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B u c u r e ş t i
C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L. C a r a g i a l e“, B u c u r e ș t i
Catedra de Geografie
Prof.ădr.ășOANăM RCULE
GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EUROPA
CAIET PENTRU CLASA A VI-A
(auxiliar didactic pentru uz intern)
UTILIZATOR
Nume......................................................
Prenume..................................................
ISBN
ISBN 978-973-0-22194-7
BUCURE TI
2016
2
Geografia continentelor: Europa. Caiet pentru clasa a VI-a, Ioan Mărculeţ, ISBN 978-973-0-22194-7, Bucureşti, 2016
Referenţi: Prof. dr. Liliana MATASARIU, Colegiul Naţional „Sf. Sava”, Bucureşti
Prof. gr. I Cristina Mihaela MIRON, Şcoala Gimnazială nr. 7, Bucureşti
Redactare și tehnoredactare: șoanăM RCULE
șOANă M RCULE – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei –
studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în
2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale“, București – este autorul sau
coautorul a 43 cărți și broșuri (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi
auxiliare școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie
(geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie
economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și
peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
Între lucrările destinate sistemului școlar se evidenţiază:
• Geografie şi istorie. Ghid de pregătire pentru examenul de bacalaureat (teste) (2011, coord.);
• Mic dicţionar geografic şcolar (2012; coord.);
• Dicţionarul ariilor naturale protejate din România (2012; coord.);
• Dicţionarul așezărilor urbane din România (2013; coord.);
• Judeţul Ilfov. Mapa de geografie a orizontului local (2013);
• Geografie. Bacalaureat 2014. Ghid de pregătire intensivă (teste cu rezolvări) (2013, coord.);
• Introducere în geografie. Valea Lungă – orizontul local. Activităţi de învăţare, Clasa a IV-a (2013, în colab.);
• 15 teste de geografie pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2014);
• Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie (2014; coord.);
• Mic dicţionar geografic școlar cu superlative și singularităţi, Vol. I, Geografie fizică (2014; coord.);
• Geografie. Bacalaureat 2015. Europa–România–Uniunea Europeană. Probleme fundamentale. Sinteze și teste cu
rezolvări (2014; co-coord.);
• Geografia României. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VIII-a (2015);
• Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie (2015, coord.);
• Oraşele României. Mic dicţionar geografic şcolar (2015, coord.);
• Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat (2015);
• Geografia continentelor extraeuropene. Caiet pentru clasa a VII-a (2015; în colab.);
• Geografia Europei. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VI-a (2016);
• Geografia României. Caiet pentru clasa a VIII-a (2016);
• Statele Americii de Nord şi Centrale. Mică enciclopedie (2016; coord.);
• România – hartă didactică (2016; în colab.);
• Geografi români. Mică enciclopedie biografică (2016; coord.).
ISBN 978-973-0-22194-7
Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face

numai cu acordul autorului.
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
3
CUPRINS
Notă introductivă …………………………………………………………………………….……………….………5
Europa. Poziţia geografică, limitele, ţărmurile, întinderea …………………………………………6

Relieful Europei ………………………………………………………………………………………………......7
Clima Europei ………………………………………………………………………………………………………9
Râurile, fluviile şi lacurile Europei …………………………………………………………………………10
Vegetaţia, fauna şi solurile Europei ………………………………………………………………………12
Populaţia Europei ………………………………………………………………………………....……………14
Aşezările umane (I) – aşezările rurale din Europa ……………………………………………….…17
Aşezările umane (II) – oraşele Europei ………………………………………………………………...19
Europa – harta politică ………………………………………………………………………………………..21
Resursele naturale ale Europei …………………………………………………………………………....23
Europa – activităţile economice (I). Agricultura şi industria …………………………………….25
Europa – activităţile economice (II). Transporturile, comerţul şi turismul …..…………….27
Diferenţieri geografice regionale. Uniunea Europeană ……………………………………………30
Europa Centrală. Specificul geografic ………………….………………………………………………..32
Germania …………………………………………………………………………………………………………..33
Ungaria ……………………………………………………………………………………………………………..35
România ……………………………………………………………………………………..…………………….37
Moldova …………………………………………………………………………………………………………….39
Europa Sudică (Mediteraneană). Specificul geografic ……………………………………………..41
Spania ……………………………………………………………………………………………………………...43
Italia …………………………………………………………………………………………………………………45
Portugalia și Grecia ………………………..……………………………………………………………….….46
Europa de Est. Specificul geografic ……………………………………………………………………...48
Rusia …………………………………………………………………………….………………………………….49
Europa Vestică (Atlantică). Specificul geografic ………………………………………………….….51
Franța ……………………………………………………………………………………………………………....52
Marea Britanie (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord) .……………………..……54
Europa Nordică. Specificul geografic …………………………………………………………………….56
Norvegia și Suedia ……………………………………………………………………………………………..58
Regiunile geografice ale Europei. Recapitulare …………………………………………………..….60
Bibliografie selectivă …………………………………………………………………………………………….…62
4
NOT șNTRODUCTșV
Prezenta lucrare (Geografia continentelor: Europa. Caiet pentru clasa a VI-a),

compusă din 30 de lecţii, este destinată activităţii elevilor la clasă, sub directa coordonare
a profesorului.
Lecţiile au fost elaborate în scopul lucrului cu manualul, individual sau în echipă,
textele și cerinţele din conţinuturi fiind realizate, în cea mai mare parte, pe baza
manualului publicat la Editura Teora (autori: Daniela Strat şi Manuela Popescu), conform
programei pentru o oră pe săptămână.
La decizia profesorului, conţinuturile unor lecţii – „Clima Europei”, „Râurile, fluviile şi
lacurile Europei”, „Aşezările umane”, „Resursele naturale ale Europei”, „Așezările umane”,
„Diferenţieri geografice regionale”, „Spania” ș.a. – pot fi lucrate în perechi de elevi (colegii
de bancă) ori pe grupe, iar resursele de timp pot fi stabilite de către cadrul didactic în
funcţie de potenţialul clasei.
Unele casete cu rubrica „Exerci iu” oferă posibilitatea unor activităţi practice, iar
cele cu rubrica „Verifica i-v ă cuno tin ele acumulate” pot fi folosite în structura
lecţiei ca teste destinate evaluării cunoștinţelor acumulate (evaluării performanţei).
Prof.ădr.ășoanăM RCULE
Iulie – August, 2016
5
 EUROPA. POZI IAăGEOGRAFIC ,ăLIMITELE,

RMURILE,ăÎNTINDEREA
Ce este Europa?
Provenienţa numelui continentului Europa este incertă. Unii susţin că numele său
provine de la cuvântul fenician ereb, care înseamnă apus pentru asiatici Europa fiind locul
spre care apune Soarele , iar potrivit mitologiei greceşti, Europa a fost fiica regelui fenician
Agenor, ce a fost răpită de Zeus şi dusă în Insula Creta.
Analizaţi figura 7 – Continentele şi oceanele (p. 4) – şi scrieţi în caiet: a) emisfera în care se află
situat continentul Europa: ……………………….…………………...... şi b) oceanele care-l
încadrează ……………………….…………………..........................................................................
În est şi sud-est, Europa intră în contact cu Asia pare a fi o peninsulă a Asiei .

 Arătaţi, pe harta murală, limitele dintre cele două continente: Munţii Ural, fluviul Ural, Marea Caspică şi
Munţii Caucaz.
Teritoriul său, cu o suprafaţă de . . km2, este cuprins între aproximativ şi
71o latitudine nordică şi are ţărmurile foarte sinuoase.
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – aşezarea geografică, din manual (p. 5), scrieţi în caiet:
a. mările care scaldă ţărmurile Europei …………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………...;
b. punctele extreme: în nord  …………………………………………………......., în vest 
……………………………………………….....….. şi în sud  ..…………………………
……………………………….....;
c. principalele peninsule ……………………………………………………..…………………….
……………………………………………………..………………………………………………….;
d. principalele insule: .………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
e. strâmtorile prin care Marea Neagră are acces la Oceanul Atlantic …………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
 Arătaţi, pe harta murală, mările, punctele extreme, peninsulele, insulele şi strâmtorile scrise mai sus.
Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

Completaţi propoziţiile de mai jos:
1. Continentul Europa este situat în Emisfera .………………………………………......................... .
2. Munţii Ural se află situaţi între Europa şi ..………………………………………......................... .
3. Strâmtoarea Gibraltar face legătura între Oceanul Atlantic şi Marea ..………................ .
4. În vestul Peninsulei Iberice se găseşte Capul ……….....…………………….............................. .
5. În nordul Europei se găseşte Peninsula ............................................................................. .
6
Te ă: A alizaţi harta alăturată

şi, u ajutorul atlasului geografi ,
ide tifi ați și s rieţi u ele:
1. peninsulelor marcate cu A, B şi C;
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
2. insulelor marcate cu a şi b;
………………………………………………………
………………………………………………………
. ărilor marcate cu 1, 2, 3 şi 4.
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
………………………………………………………
    
 RELIEFUL EUROPEI
Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi relieful.

Relieful Europei este rezultatul evoluţiei scoarţei continentului – de-a lungul
perioadelor geologice – sub influenţa agenţilor interni şi externi.
Scrieţi, în caiet, principalii agenţi interni şi externi cunoscuţi:
a. agenţi interni: ………………………………………………………………………………….......
b. agenţi externi: ……………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………….. .
Evoluţia sa a fost îndelungată şi s-a petrecut în mai multe etape. Ca urmare, relieful
din nordul continentului este mai vechi, intens erodat şi netezit, iar sudul, mai tânăr. În
prima parte a Cuaternarului, din cauza scăderii temperaturilor, în nordul continentului s-au
instalat calote glaciare, iar pe munţii înalţi s-au dezvoltat gheţari montani. În a doua parte a
Cuaternarului temperaturile au crescut şi cea mai mare parte a gheţarilor s-a topit,
rămânând în urma lor relief glaciar câmpii de eroziune, morene, circuri şi văi glaciare .
Identificaţi pe Harta 1: Europa – harta formelor de relief, din manual (p. 8), limita dintre Europa veche şi
Europa nouă şi precizaţi forma de relief predominantă din Europa veche.
Altitudinea medie a reliefului este de m. Altitudinea minimă este de -28 m, în
câmpia din nordul Mării Caspice şi în polderele din Olanda, iar cea maximă, de .
1)
m,
în Vârful Elbrus din Munţii Caucaz .
2)
 Arătaţi, pe harta urală, â pia di ordul Mării Caspi e Câ pia Pre aspi ă sau Câ pia Mării
Caspi e , polderele di Ola da şi Mu ţii Cau az.
În ansamblu, relieful continentului este foarte variat, fiind prezente unităţi montane,
podişuri şi câmpii.
1) Polder ţ por iune joasă de uscat smulsă mării prin îndiguire şi drenare.
2) Conform manualului, Vârful Mont Blanc (4.807 m) din Mun ii Alpi este cel mai înalt din Europa.
7
Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, definiţi munţii, podişurile şi câmpiile.

Analizaţi harta de mai jos şi, îndrumaţi de profesorul de la clasă, scrieţi numele unităţilor relief marcate
cu litere (munţi şi câmpii) şi numere (podişuri).
a. munţi
A………………………………, B………………………………, C………………………………,
D………………………………, E………………………………, F………………………………,
G………………………………, H………………………………, I………………………………,
J………………………………., K………………………………., L………………………………;
b. podişuri
………………………………, ………………………………, ………………………………,
………………………………, ………………………………, ………………………………,
………………………………
c. câmpii:
M………………………………, N………………………………, O………………………………,
P………………………………, R………………………………, S……………………………… .
Din cauza dinamicii plăcilor tectonice, în Europa sunt prezenţi mai mulţi vulcani activi.
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – harta formelor de relief, din manual (p. 8), localizaţi şi scrieţi, în caiet,
numele vulcanilor din: a) Bazinul Mării Mediterane ………………...………………………...…
…………………………….......... şi b) Insula Islanda: ...…………………………………………. .
    
8
 CLIMA EUROPEI
Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi clima.

Datorită poziţiei geografice între şi o latitudine nordică, aproape întreg spaţiul
european este situat în zona de climă temperată.
Pe baza textului din manual (p. 10), scrieţi influenţele factorilor de mai jos asupra caracteristicilor
elementelor climatice.
a. creşterea latitudinii …………………………………………………………………….………...
…………………………………………………………………………………………………………
b. Vânturile de Vest …………………………………………………………………....…………..
…………………………………………………………………………………………………………
c. Curentul Atlanticului de Nord ……………………………………………………………..…..
…………………………………………………………………………………………………………
d. relieful înalt ………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Din cauza factorilor
enunţaţi mai sus, pe
teritoriul Europei se
manifestă mai multe
tipuri de climă.
Cu ajutorul hărţii
alăturate (Europa – regionarea
climatică), scrieţi numele
tipurilor de climă din Europa:
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
..............................................
Caracteristicile elementelor climatice

Tipul de climă Temperaturile medii anuale (oC) Precipitaţiile medii anuale (mm)
Subpolară circa 0 sub 500
Temperat-oceanică 8-15 1.000-2.000 şi peste 2.000
Temperată de tranzi ie 8-10 500-1.000
Temperat-continentală 5-10 (în sud) şi sub 5 (în nord) sub 500 (în nord) şi sub 500-800 (în sud)
Subtropicală (mediteraneană) 15-20 500-800
În nordul continentului bat vânturile polare, între şi o
latitudine bat Vânturile de
Vest, în sud-est, Crivăţul, iar în sud, Mistralul, Bora şi Sirocco.
9
 Activitate pe grupe. Utilizând harta şi tabelul de mai sus, caracterizaţi tipurile de climă din
regiunile geografice de mai jos:
Grupa Regiunea geografică Tipul de climă Temperaturile medii Precipitaţiile medii
anuale (oC) anuale (mm)
1 Insula Irlanda
2 Nordul Insulei Islanda
3 Estul Câmpiei Nord-
Europene
4 Jumătatea nordică a
Câmpiei Europei de Est
5 Peninsula Italică
6 Jumătatea sudică a
Câmpiei Europei de Est
\
Cu ajutorul textului din manual (p. 11) şi a hărţii de mai sus (Europa – regionarea climatică), caracterizaţi
climatul alpin, precizând: altitudinile la care se manifestă, particularităţile temperaturilor şi precipitaţiilor şi
munţii în care este prezent. ………………………………………………………………........................
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Te ă: Cara terizaţi li a orizo tului lo al lo alităţii sau judeţului î are aveţi do i iliul ,
precizând: tipul de li ă, te peraturile şi pre ipitaţiile edii a uale şi vâ turile di regiu e.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
    
 RÂURILE,ăFLUVIILEăŞIăLACURILEăEUROPEI
Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi hidrosfera şi

precizaţi tipurile de ape care aparţin categoriei numite ape continentale.
Analizaţi Harta 1: Europa – clima, fluviile şi lacurile, din manual (p. 13), şi scrieţi, în caiet, fluviile de pe
continent. ……………………………………………………………………..………….......…............
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Pe lângă apele curgătoare scrise mai sus, arătaţi pe harta murală fluviile Peciora,
Dvina de Nord, Duero şi Guadiana.
Tot cu ajutorul Hărţii 1: Europa – clima, fluviile şi lacurile, din manual (p. 13), separaţi fluviile care au la
vărsare delte de cele care au la vărsare estuare.
a. fluvii cu deltă .....……………………………………………………………………………….....
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
10
b. fluvii cu estuare: .............................................................................................................................

………………………………………………………………………………………………………...;
Explicaţi faptul că unele fluvii au gurile de vărsare de tip deltă, iar altele, de tip estuar.
După cum se poate observa, reţeaua hidrografică a Europei, deşi este bogată, nu este
uniform repartizată şi este influenţată de climă, relief, soluri etc. Clima, prin precipitaţii şi
temperaturi, afectează densitatea reţelei hidrografice şi debitele apelor curgătoare.
Utilizând textul din manual (p. 12) şi harta invocată mai sus, precizaţi, pentru fluviile de mai jos, tipurile
de climă prin care curg şi regimurile de scurgere.
a. Sena, Tamisa, Rin, Elba ………………………………………………………………….....……
………………………………………………………………………………………………………...;
b. Volga, Don, Ural …………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
c. Tibru, Arno, Ebro: ..……………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………….. .
După cum se poate constata din figura 1 – Lungimile celor mai mari fluvii europene, din manual
p. , Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa. În lume ocupă locul .
Pe baza textului din manual (p. 12), scrieţi pentru Dunăre:
a. locul de unde izvorăşte fluviul ………………………………………………...........................;
b. marea în care se varsă ……………………………………………………………......................;
c. statele pe care le străbate ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
d. capitalele prin care curge ……………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………...
e. importanţa Canalului Dunăre-Main-Rin ……………………………………………………...
...………………………………………………………………………………………………………;
f. numele celor mai mari hidrocentrale de pe fluviu şi ţările în care se găsesc ……………....
..……………………………………………………………………………………………………… .
Lacurile din Europa sunt numeroase şi au origini variate.

Analizaţi Harta 1: Europa – clima, fluviile şi lacurile, din manual (p. 13), şi scrieţi, în caiet, principalele
lacuri de pe continent.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori şi cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliţi originile
lacurilor de mai jos şi apoi le scrieţi în tabel.
Lacuri: Albano, Balaton, Boden, Garda, Geneva, Ladoga, Maggiore, Mälaren, Nemi, Ness, Ohrid, Onega, Porţile
de Fier I, Prespa, Samara, Sfânta Ana, Vänern, Vidraru, Volgograd, Zănoaga.
Tectonice Vulcanice Glaciare Hidroenergetice
11
Exerciţiu: Pe baza Lungimile unor fluvii din Europa

graficului alăturat („Lungimile
unor fluvii din Europa„),
precizaţi:
1. numele celui mai lung
fluviu: …………..............;
2. numele celui mai scurt
fluviu: …………..............;
. lungimea Dunării …...
…………………………….;
. numele fluviilor cu lungimi între . şi . km ………………………………………....;
. numele fluviilor cu lungimi între . şi . 0 km ………………………………………... .
Te ă: Cara terizaţi ea ai i porta tă apă urgătoare di orizontului local (localitatea sau
judeţul î are aveţi do i iliul , pre izâ d:
 u ele apei urgătoare: ……………………………………………………………………………………………………………….
 lo ul de u de izvorăşte: ………………………………………………………………………………………………………………..
 dire ţia de urgere: ……………………………………………………………………………………………………………………….
 u itatea a vati ă î are se varsă râu, fluviu, la , are : ……………………………………………………………..
 doi aflue ţi: …………………………………………………………………………………………………………………………………..
 u ităţile de relief pe are le stră ate: ……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
    
 VEGETA IA,ăFAUNAăŞIăSOLURILEăEUROPEI
Dintre elementele naturale, clima impune un anumit tip de vegetaţie şi faună. Din
punct de vedere zonal latitudinal , pe continent se găsesc mai multe tipuri de vegetaţie.
Analizaţi Harta 1: Europa – harta vegetaţiei, din manual (p. 15), şi scrieţi, în caiet, zonele/tipurile de
vegetaţie şi regiunile geografice în care se găsesc. ……………………………………………….…..........
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Cu ajutorul hărţii Europa – regionarea climatică, din caiet (p. 9), scrieţi în dreptul fiecărei zone de
vegetaţie tipul de climă în care s-a dezvoltat.
 zona mediteraneană vegetaţia mediteraneană → …………………………………………..
 zona de stepă → …………………………………………..
12
 zona pădurii de foioase → …………………………………………..

 zona pădurii de conifere taigalei → …………………………………………..
 zona de tundră → …………………………………………..
Pe baza textului din manual (p. 14 şi 15), completaţi tabelul de mai jos.
Zona de vegetaţie Caracteristici Specii de plante Specii de animale Soluri
Zona mediteraneană
-pădurea mediteraneană
--------------------------- ---------------------------
-maquis
--------------------------- ---------------------------
-gariga
Zona de stepă -păiuş

-negară
-colilie
Zona pădurii de
foioase
Zona pădurii de -ursul, elanul,

conifere cerbul, râsul,
hermelina, zibelina,
potârnichea zăpezii
Zona de tundră
-soluri de
tundră
În munţii înalţi Caucaz, Alpi, Pirinei, Carpaţi, Balcani , vegetaţia este etajată în
funcţie de altitudine aşa cum este şi clima .
13
Cu ajutorul textului din manual (p. 16), desenaţi simbolurile vegetaţiei pe schiţa de mai jos („Etajele
vegetaţiei în Munţii Alpi”).
Etajele vegetaţiei în Munţii Alpi

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate
(A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).
1. Stepa se încadrează în climatul temperat-oceanic.____ R.c.: …………………………......... .
2. Cernoziomul este un sol caracteristic pădurilor de fag.____ R.c.: ............................... .
3. Asociaţiile de tip maquis sunt caracteristice sudului Europei.____ R.c.: ………………… .
4. Elanul trăieşte în taiga.____ R.c.: ……………………………………………………………….......... .
5. Terra rossa este o plantă din zona mediteraneană.____ R.c.: ..................................... .
Te ă: Cara terizaţi vegetaţia, fau a şi solul di orizo tului lo al lo alitatea sau judeţul î are
aveţi do i iliul , pre izâ d:
 u ele u ităţii de relief: ………………………………………………………………..…………………………………………….
 zo a de vegetaţie: ………………………………………………………………………………………………………………………..
 patru spe ii de pla te do i a te: ………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 patru specii de animale cara teristi e: …………………………….....………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
 u tip de sol: …………………………………………………………………………………………………………………………………
    
 POPULA IAăEUROPEI
Actuala populaţie a Europei cca. . . locuitori este rodul unei evoluţii

îndelungate, un rol important în acest proces având migraţiile popoarelor.
Pe baza cunoştinţelor acumulate în orele de istorie, precizaţi câteva popoare migratoare.
Densitatea medie pe continent este de cca. 70 loc./km2. Cum este cunoscut, populaţia
nu este uniform răspândită.
14
Analizaţi Harta 2: Europa – densitatea populaţiei, din manual (p. 20), şi, împreună cu colegul de bancă,
scrieţi în caiet:
a. regiunile cu populaţie foarte densă peste loc./km2) …………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
b. regiunile cu populaţie rară sub loc./km2) …………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
Pe aza u oşti ţelor a u ulate pâ ă î preze t, pre izaţi:
a. principalii factori care au determinat densităţi mai mari de loc./km2 ………………....
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
b. principalele două cauze care au generat densităţi mai mici de loc./km2 ……………….
……………………………………………………………………………………………………….. .
Europenii, în cea mai mare parte, aparţin rasei albe. În cadrul ei se individualizează
patru tipuri: a) nordic, b) slav, c) alpin şi d) mediteranean.
Pe baza figurilor 1, 2, 3 şi 4, din manual (p. 19), identificaţi caracteristicile celor patru tipuri umane (ale
rasei albe).
Pe continent se vorbesc 128 de limbi şi dialecte, iar pentru scris se utilizează patru
alfabete.
Analizaţi figura 5 din manual (p. 19) şi scrieţi numele celor patru alfabete utilizate în Europa.
…………………………………………………………………………………………………………
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul Hărţii 3: Europa – harta politică, din manual (p. 27), scrieţi numele
statelor marcate, pe Harta 3: Limbile vorbite în Europa (p. 20), cu numerele 1, 2, 3 şi 4.
1. limbi romanice: …..………………………………………………………………………………;
2. limbi germanice ………………………………………………………………………….………
...………………………………………………………………………………………………………;
3. limbi slave ……………..…………………………………………………………………………;
4. alte limbi ………………………………………………………………………………………... .
Sub raport confesional se evidenţiază religia creştină majoritară şi religia
musulmană în Peninsula Balcanică .
Cu ajutorul Hărţii 4: Religiile din Europa (p. 20) şi Hărţii 3: Europa – harta politică (p. 27), scrieţi, în dreptul
statelor din tabelul de mai jos, religia dominantă.
Albania = ………………………………………. Marea Britanie = ……………………………….
Austria = ……………………………………….. Moldova = ……………………………………...
Belarus = ……………………………………….. Portugalia = …………………………………….
Bosnia şi Herţegovina = …………………….... România = ……………………………………...
Bulgaria = ……………………………………… Rusia = ………………………………………….
Estonia = ……………………………………….. Serbia = ………………………………………....
Germania = …………………………………..... Spania = ………………………………………...
Irlanda = …………………………....................... Ucraina = …………………………………….....
15
Islanda = …………………………….................. Ungaria = ……………………………………....

Italia = ……………………………….................. Vatican = ……………………………….............
Prin analiza hărţilor 3 şi 4, din manual (p. 20), se observă că Europa poate fi împărţită în trei mari „lumi”:
 o lume latină, de religie catolică
 o lume germanică, de religie ……………………………………………
 o lume ……………………………………………, de religie ortodoxă.
Majoritatea populaţiei Europei trăieşte în oraşe cca. % % în Europa de Vest şi

60% în Europa de Est.
Încercaţi să explicaţi faptul că în Europa de Vest ponderea populaţiei urbane este mai ridicată.
Durata medie de viaţă speranţa de viaţă este de cca. 75 de ani (cea mai mare din
lume , iar, din cauza natalităţii reduse, numărul locuitorilor cu vârsta cuprinsă între şi
ani populaţia tânără este în continuă scădere.
Împreună cu profesorul de la clasă, explicaţi speranţa mai mare de viaţă din Europa în comparaţie cu alte
continente (Africa, Asia, America de Sud).
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Identificaţi cauzele reducerii natalităţii şi îmbătrânirii demografice în Europa.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Te ă: Cu ajutorul Hărţii : Li ile vor ite î Europa (p. 20), Hărţii : Religiile di Europa (p.
şi Hărţii : Europa – harta politi ă (p. 27), din manual, o pletaţi ta elul de ai jos.
STATUL FAMILIA LINGVISTICĂ RELIGIA DOMINANTĂ
Andorra
Cehia
Croaţia
Danemarca
Letonia
Lituania
Macedonia
Malta
Moldova
Monaco
Norvegia
Olanda
Slovacia
Slovenia
Suedia
    
16
 AŞEZ RILEăUMANEă(I)ă– AŞEZ RILEăRURALEăDINăEUROPA
Pe aza u oşti ţelor a u ulate î lasa a V-a:

 pre izaţi ele e tele o po e te ale u ui sat;
 e ţio aţi a tivităţile e o o i e desfăşurate de săte i;
 pre izaţi pri e se deose es vetrele satelor de oşii.
Analizaţi textul alăturat şi precizaţi: Din punct de vedere al mărimii
a. regiunile geografice în care demografice, „cele mai multe aşezări rurale
predomină satele mici ……...................... europene concentrează între câteva sute şi . -
1.500 de locuitori. Satele mici sunt caracteristice
......................................................................; regiunilor montane şi chiar de podiş. Există şi sate
b. regiunile geografice în care mari, îndeosebi în regiunile de câmpie, cum sunt
predomină satele mari ……………......... cele din polderele olandeze, Câmpia Padului
(Italia), Câmpia Europei de Est. Uneori sunt foarte
……………………………………............... mari, concentrând între 5. şi . de
…………………………………................... locuitori sau chiar mai mult, cum este cazul
………………………………......................; aşezărilor rurale din apropierea unor mari oraşe”
(din Geografia continentelor. Europa. Manual
c. numărul locuitorilor din satele foarte
pentru clasa a V-a, O. Mândruţ, S. Neguţ, Edit.
mari: ………………………....................... . Corint, Bucureşti, 999, p. 3 .
În funcţie de resursele locale şi de activităţile sătenilor, casele sunt construite din
piatră, cărămidă, lemn, lut etc.
Pe baza textului din manual (p. 22), scrieţi regiunile geografice în care se găsesc case de tip izba şi iglu
şi materialele din care sunt construite.
 izba ………………………………………………………………………………………………...;
 iglu ……………………………………………………………………………………………….. .
Deosebiri evidente apar şi în cazul gospodăriilor.
Pe baza textelor care însoţesc figurile 1, 2 şi 3, din manual (p. 22), scrieţi caracteristicile gospodăriilor din
Franţa şi din Delta Dunării (România).
 gospodăria din Franţa …………………………………………………………………………....
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
 gospodăria din Delta Dunării …………………………………………………...…………..…..
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
Din punct de vedere morfostructural, în Europa se evidenţiază patru tipuri de sate
adunat, risipit, răsfirat şi linear.
 Activitate pe grupe. Utilizând textul din manual (p. 23), scrieţi caracteristicile celor patru tipuri de
sate.
1. satul adunat: …………………………………………………………………………………..….
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
17
2. satul risipit: ………………………………………………………………………………......…...

…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
3. satul răsfirat: ……………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………
...………………………………………………………………………………………………………;
4. satul linear sau alungit: …………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
Utilizând imaginile şi textele care însoţesc figurile 6, 7 şi 9, din manual (p. 23), scrieţi caracteristicile
satelor situate în regiunea mediteraneană („satul stup”), în Alsacia (Franţa) şi în Munţii Alpi.
a. satul mediteranean sau „satul stup”: ………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………...;
b. satul din Alsacia: ………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………...;
c. satul din Munţii Alpi: …………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………….. .
Te ă: A alizaţi o parativ s hiţele satelor de ai jos A şi B , precizând: a) tipurile morfostructurale
de sate, b) regiunile geografice î are su t do i a te a este tipuri de sate şi c) o ţi uturile oşiilor.
Legenda: 1. oşie; 2. gospodărie; 3. străzi, drumuri exterioare; 4. poteci; 5. teren arabil; 6. livadă, viţă-
de-vie; 7. păşu e, fâ eaţă, 8. pădure.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
    
18
 AŞEZ RILEăUMANEă(II)ă– ORAŞELEăEUROPEI
Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, precizaţi elementele

componente ale oraşelor.
În Europa, cca. % din totalul populaţiei locuieşte în mediul urban, aici primele
oraşe datând din Antichitate.
 Activitate pe grupe. Citiţi textul de mai jos şi precizaţi:
Primele oraşe au apărut în timpul civilizaţiei miceniene, precum Knossos/Cnossos din
)nsula Creta , întemeiat în urmă cu patru milenii. În bazinele Mării Mediterane şi Mării Negre,
grecii au întemeiat numeroase oraşe, precum: Atena, Corint, Marsilia, (istria, Tomis Constanţa ,
Callatis Mangalia ş.a.
Civilizaţia romană a cuprins o bună parte din spaţiul european. Aparţin acestei civilizaţii un
număr mare de oraşe: Roma, Paris Lutetia), Londra (Londinium), Köln (Colonia), Viena (Vindobona),
Drobeta-Turnu Severin (Drobeta), Cluj-Napoca (Napoca ş.a.
În Evul Mediu au fost construite oraşe-cetăţi, înconjurate de ziduri: Amsterdam
Olanda , Anvers Belgia , Madrid şi Sevilla Spania , (amburg şi Nürnberg (Germania),
Cracovia (Polonia), Praga (Cehia), Kiev (Ucraina), Moscova (Rusia), Budapesta (Ungaria),
Braşov, )aşi, Bucureşti etc.
În Epoca Modernă, revoluţia industrială a determinat apariţia unor noi oraşe, precum:
Manchester şi Liverpool Marea Britanie), Essen (Germania), Barcelona (Spania), Rotterdam
Olanda , Katowice Polonia , Sankt Petersburg şi Nijni Novgorod Rusia , Doneţk şi Odessa
Ucraina , Minsk Belarus , Reşiţa, Petroşani, Călăraşi ş.a.
Grupa 1: numele oraşelor înfiinţate de greci ………......................................................................
…………………………………………………………………...........................................................;
Grupa 2: numele oraşelor înfiinţate în Antichitate pe teritoriul Imperiului Roman …………
…………………………………………………………………..…………………………………….
Grupa 3: numele oraşelor înfiinţate în Evul Mediu .……………………………………………..
…………………………………………………………………..……………………………………..
…………………………………………………………………..…………………………………….;
Grupa 4: numele oraşelor înfiinţate în Epoca Modernă …………………………..…………......
…………………………………………………………………..……………………………………..
…………………………………………………………………..…………………………………… .
Clasificarea oraşelor:
A. După mărime numărul de locuitori . Pe continent se găsesc atât oraşe mici, de
numai câteva mii de locuitori, cât şi oraşe mari şi foarte mari, cu peste un milion de locuitori.
Exerciţiu:
Analizaţi graficul
alăturat (Oraşele
Europei cu peste
1,5 milioane
locuitori) şi
precizaţi:
19
a. numele celui mai mare oraş şi numărul locuitorilor săi ………………………………….…;

b. numele oraşelor cu populaţie între . .000 şi . .000 locuitori …………………………
……………………....................................................................................................................................;
c. poziţia oraşului Bucureşti în ierarhia marilor oraşe din Europa: ………………………….. .
 Arătaţi, pe harta murală a Europei, oraşele prezente pe grafic.
A. După funcţiile pe care le îndeplinesc, oraşele pot fi: industriale, porturi, miniere, turistice etc.
Pe baza textului din manual (p. 25), scrieţi funcţiile oraşelor de mai jos.
Constanţa = ...................................... Marsilia = ......................................

Gdansk = ...................................... Petroşani = ......................................
Hamburg = ...................................... Rotterdam = ......................................
Leipzig = ...................................... Veneţia = ......................................
Liverpool = ...................................... Zurich = ......................................
Pe continent se găsesc patru concentrări urbane: Middland (în Marea Britanie), Rin-
Ruhr (în Germania), Randstad-Holland în Olanda şi Katowice (în Polonia).
 Arătaţi, pe harta murală, concentrările urbane menţionate.
Te ă: Cu ajutorul atlasului geografi , ide tifi ați și s rieţi u ele orașelor- apitală ar ate, pe
harta de mai jos, cu numere de la 1 la 44.
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………….
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. …………………………………..
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
20
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..

. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..
    
 EUROPA – HARTAăPOLITIC
Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi harta politică.

Europa este împărţită în de state, la care se adaugă mici teritorii ale Turciei şi
Kazahstanului, care aparţin Asiei.
De-a lungul timpului harta politică a Europei a suferit multiple modificări. La
sfârşitul Primului Război Mondial s-a destrămat Austro-Ungaria şi şi-au declarat
independenţa mai multe state (Cehoslovacia, Ungaria etc.).
Analizaţi Harta 1: Europa – harta politică (1918), din manual (p. 26), şi observaţi forma României. Scrieţi în
casetă provinciile istorice care s-au unit, în anul 1918, cu Regatul României.
La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost ruptă în două state –
Germania de Vest, capitalistă, şi Germania de Est, socialistă –, iar ţările Europei au fost
împărțite în două blocuri politice ţări capitaliste, în vest, şi ţări comuniste socialiste , în est.
Analizaţi Harta 2: Europa – harta politică (1989), din manual (p. 26), şi precizaţi repartiţia geografică a
celor două blocuri politice.
…………………………………………………………………..……………………………………..
România din care bloc politic a făcut parte? ........................................................................................
Prin comparaţie cu Harta 1: Europa – harta politică (1918), precizaţi teritoriile pierdute de România până
la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial (1945).
Începând din anul sistemele socialiste din Europa au început să se prăbuşească,

iar ţările multietnice din blocul estic au intrat într-un amplu proces de destrămare
• în , Uniunea Sovietică s-a destrămat în state, şapte fiind situate în Europa
Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Estonia, Letonia şi Lituania
• între şi , teritoriul Iugoslaviei a fost împărţit prin violenţă între şapte
ţări Croaţia, Serbia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo1);
• în , Cehoslovacia s-a divizat paşnic în Cehia şi Slovacia.
Singura unire a avut loc în anul 1990, când s-au reunit cele două Germanii de Est şi
de Vest).
Cum s-a numit construcţia care a simbolizat separarea celor două Germanii? ........................................
În funcţie de poziţia geografică a teritoriului, statele Europei se împart în:
I. State continentale fără ieşire la mare Cehia, Liechtenstein ş.a.
II. State maritime cu ieşire la mare sau ocean . În cadrul acestei categorii se disting
1)
Pâ ă î preze t, statul Kosovo a fost re u os ut de 108 ţări.
21
- state cu faţadă la mare (au deschidere la ocean sau mare, dar nu sunt situate în
peninsule sau insule) Germania, Polonia ş.a.
- state peninsulare (state situate în peninsule): Spania, Italia etc.
- state insulare situate în insule Marea Britanie ş.a.
Exer iţiu: Cu ajutorul Hărţii 3: Europa – harta politică, din manual (p. 27), separaţi statele de mai jos în
funcţie de poziţia geografică a teritoriului.
State: Belarus, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Elve ia, Estonia, Fran a, Grecia, Islanda, Letonia, Luxemburg,
Malta, Marea Britanie, Portugalia, România, Rusia, Slovacia, Suedia, Ucraina şi Ungaria.
Clasificare:
a. state continentale ………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………...
b. state cu faţadă la mare ...…………………………………………………………………….......
………………………………………………………………………………………………………...;
c. state peninsulare .....……………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………...
d. state insulare .…….……………………………………………………………………………....
……………………………………………………………………………………………………….. .
După întinderea teritoriului, în Europa se găsesc atât state foarte întinse – Rusia
(17.075.400 km2; 4.309.000 km2 în Europa, restul în Asia), Ucraina (603.700 km2), Franţa
(674.843 km2), Spania (504.750 km2), Suedia (449.964 km2), Germania (357.021 km2) etc. –,
cât şi state de mici dimensiuni – Vatican (0,44 km2), Andorra, San Marino, Liechtenstein,
Malta, Monaco ş.a.
După forma de guvernământ, ţările se împart în
I. republici în fruntea statului se află un preşedinte San Marino2), Rusia, Franţa,
Germania, Ucraina, Moldova, Ungaria, Bulgaria ş.a.
II. monarhii (când în fruntea statului ajunge, pe linie ereditară, un rege, duce,
principe etc. Marea Britanie, Spania, Norvegia, Monaco, Liechtenstein, Luxemburg ş.a.
III. stat religios: Vatican.
După forma de guvernământ, România din care categorie de state face parte? ………………………...
Cine conduce statul Vatican? …………………………....................................................................
Te ă: Cu ajutorul atlasului geografi , ide tifi ați și s rieţi u ele statelor ar ate, pe harta de
mai jos, cu numere de la 1 la 45.
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. 17. ……………………………….. . ………………………………..
. ……………………………….. . ……………………………….. . ………………………………..
2) San Marino este cea mai veche republică independentă din lume (din 1253). În 1599, adoptă prima constitu ie republicană.
22
28. ………………………………..
29. ………………………………..
30. ………………………………..
31. ………………………………..
32. ………………………………..
33. ………………………………..
34. ………………………………..
35. ………………………………..
36. ………………………………..
37. ………………………………..
38. ………………………………..
39. ………………………………..
40. ………………………………..
41. ………………………………..
42. ………………………………..
43. ………………………………..
44. ………………………………..
45. ………………………………..
    
 RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI
Cu ajutorul textului din manual (p. 29), răspundeţi, în scris, la următoarele întrebări:
1. Ce sunt resursele naturale?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
2. Care sunt cele două mari categorii de resurse naturale? Exemplificaţi.
a. ..……………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………
b. .……………………………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………………
3. Care este ramura economică ce prelucrează resursele naturale?
…………………………………………………………………………………………………………
Resursele energetice sunt foarte importante pentru viaţa oamenilor. Aparţin
acestei categorii: cărbunii, petrolul, gazele naturale, uraniul, hidroenergia, energia mareelor,
energia solară, energia eoliană şi energia geotermică.
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa – harta resurselor naturale, din manual (p. 30), scrieţi, în colaborare cu
colegul de bancă, ţările din care se exploatează:
a. cărbuni superiori: ………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………...;
b. petrol: ………………………………………………………………………………………...……
………………………………………………………………………………………………………...;
23
c. gaze naturale: ………………………………………………………………………………..……

...………………………………………………………………………………………………………;
d. uraniu: ..……………………………………………………………………………………………
..……………………………………………………………………………………………………… .
În care înveliş al Terrei se găsesc cărbuni, petrol, gaze naturale şi uraniu?
 Activitate pe grupe. Analizaţi textul alăturat şi Hidroenergia (energia apelor
scrieţi în caiet: curgătoare este valorificată cu ajutorul
Grupa 1: ţările care îşi asigură aproape întreg hidrocentralelor. Mari hidrocentrale au
necesarul de energie electrică valorificând fost construite pe Volga, Dunăre etc., iar
unele ţări, precum Norvegia, Suedia şi
potenţialul energetic al râurilor ……………...….
Elveţia, îşi asigură aproape întreg
……………………………………………………… necesarul de energie electrică valorificând
Grupa 2: statele care valorifică energia potenţialul energetic al râurilor.
În Franţa la Rance)1) şi în Marea
mareelor …………………………………………..;
Britanie (Severn) au fost construite
Grupa 3: numele ţărilor în care se găsesc centrale electrice mareomotrice care
numeroase centrale solare ………………………. utilizează energia mareelor2), iar în
ţările din sud )talia, Franţa, Spania,
……………………………………………………….
Portugalia, Grecia etc.) au fost construite
……………………………………………………… centrale solare.
Grupa 4: modurile de utilizare a energiei Energia eoliană a vântului a fost
folosită în trecut în navigaţie şi morărit,
vântului în trecut: …………………………………
iar în prezent, în numeroase ţări Marea
………………………………………………………; Britanie, Olanda, Franţa, Germania,
Grupa 5: statele cu importante centrale eoliene: .... Austria, Spania ş.a. , pentru producerea
energiei electrice3).
……………………………………………………….
Energia geotermică (apelor
………………………………………………………; geotermale) este întrebuinţată ca agent
Grupa 6: ţările cu importante centrale termic (pentru încălzirea locuinţelor) şi
geotermice: ................................................................ pentru producerea energiei electrice. Se
evidenţiază )slanda şi )talia, ţări situate în
……………………………………………………... . regiuni cu vulcanism ridicat.
În litosferă se găsesc minereuri: minereu de fier, folosit în siderurgie, şi minereuri
neferoase cupru, bauxită, aur, plumb etc. , prelucrate de metalurgia neferoasă.
Folosind Harta 1: Europa – harta resurselor naturale, di a ual p. 0 , s rieţi, î caiet, ţările î
are se găseşte i ereu de fier. ……………………………………………………………………………………………...............
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Minereurile neferoase. Rezerve mai mari de cupru se găsesc în Rusia, Finlanda,
Suedia, Norvegia, Portugalia, Serbia şi Albania, bauxită din care se fabrică aluminiu , în
Franţa, România, Grecia, Ungaria şi Rusia, aur, în România şi Rusia, plumb, în Spania,
Suedia şi Bosnia şi Herţegovina.
1) Centrala Mareomotrică Rance (de 240 MW) este prima centrală de acest gen din lume. A fost construită între 1961 şi 1966, în
estuarul râului Rance (la vărsarea în Golful St. Malo).
2) Centralele mareomotrice se construiesc numai în regiunile în care amplitudinea mareelor depăşeşte 5 m.
3) Centralele eoliene sunt eficiente numai în regiunile în care viteza medie a vântului este mai mare de 3-5 m/s şi frecven a foarte
ridicată.
24
 Arătaţi, pe harta murală, ţările în care se găsesc rezerve mai mari de cupru, bauxită, aur şi plumb.
Lemnul este obţinut prin exploatarea pădurii. Întinse păduri se găsesc în Suedia,
Norvegia, Finlanda, Rusia, România, Elveţia etc.
S rieţi tipurile de păduri di Europa şi âteva produse fa ricate din lemn.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Solurile sunt valorificate în agricultură, iar vegetaţia şi fauna, în alimentaţie şi industrie.
Scrieţi:
1. principala însuşire a solurilor; ………………………………………………………………..…..
2. principalul tip de sol din estul Europei. …………………………………………………….……..
Te ă: Cu ajutorul a ualului ş olar şi atlasului geografi ş olar, pre izaţi da ă e u ţurile de ai
jos su t adevărate (A) sau false (F). Da ă afir aţiile su t false, s rieţi voi răspu surile corecte (R.c.).
1. )ă ă â tul de i ereu de fier Krivoi Rog se găseşte î U rai a._____ R.c.: ………………………........ .
2. Di regiu ea Ruhr Ger a ia se exploatează petrol._____ R.c.: .................................................. .
3. Di Depresiu ea Petroşa i Ro â ia se exploatează gaz metan._____ R.c.: …………….………........ .
4. Î regiu ea lo alităţii Kiru a Suedia se găses rezerve de i ereu de fier._____ R.c.: …………….. .
5. Norvegia extrage, di platfor a o ti e tală a Mării Nordului, auxită._____ R.c.: ................... .
6. Centrala mareo otri ă Ra e se află la Marea Meditera ă._____ R.c.: …………………….………....... .
7. A e ajările hidroe ergeti e de pe fluviul Volga se găses pe teritoriul statului Belarus._____
R.c.: .................................................. .
8. )ă ă â tul de i ereu de fier Kursk se află în Rusia._____ R.c.: ………………….……………………....... .
    
 EUROPA – ACTIVIT ILEăECONOMICEă(I).

AGRICULTURAăŞIăINDUSTRIA
Pe baza cunoştinţelor acumulate, precizaţi ramurile economiei.

…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
A. Agricultura
Cu ce se ocupă agricultura? ……………………………………………………………………………………………………….
În Europa, agricultura datează din Antichitate. La început, ea a fost caracteristică

regiunii mărginaşe Mării Mediterane, unde se practicau irigaţiile şi terasările versanţilor.
Creşterea numerică a populaţiei a determinat extinderea agriculturii pe aproape întreg
continentul. Acest fapt a condus la defrişarea şi desţelenirea unor întinse teritorii şi
transformarea peisajelor naturale în peisaje agricole.
Utilizând Harta 1: Europa – tipuri de peisaje agricole, din manual (p. 35), scrieţi tipurile de peisaje din
Europa. …………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
25
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Caracteristicile peisajelor agricole sunt determinate de: particularităţile reliefului, condiţiile
climatice, fertilitatea solurilor, tipurile de culturi agricole, obiceiurile şi tradiţiile locuitorilor.
Pe baza textelor care însoţesc figurile 1, 2 şi 3, din manual (p. 34), scrieţi caracteristicile principalelor
peisaje agricole.
1. peisajul agricol de tip câmp deschis: …………………………………………………………......…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
2. peisajul agricol mediteranean: ……………………………………..…………………………….…
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
3. peisajul agricol de tip câmp închis (bocage): ……………………………...……..…………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
Agricultura în Europa este, în general, mixtă în aceeaşi regiune se cultivă o mare
varietate de plante şi se cresc animale . În Europa de Vest, datorită mecanizării şi
tehnicizării lucrărilor agricole, sub % din populaţia activă munceşte în agricultură, iar în
Europa de Est, din cauza tranziţiei economice de la economia socialistă, planificată, la
economia de piaţă , cultivarea terenurilor se face prin metode tradiţionale.
Scrieţi câteva specii de animale care se cresc în fermele din Europa. ………............…………………
…………………………………………………………………………………………………………
Care este animalul care se creşte, în mod tradiţional, în extremitatea nordică a continentului? ……………
B. Industria
Industria are ca scop exploatarea bunurilor naturale şi transformarea lor şi a

produselor agricole, cu ajutorul mijloacelor tehnice, în produse necesare omului.
Pe baza textului din manual (p. 33), scrieţi în caiet:
a. factorii care au marcat începutul revoluţiei industriale …………………………..………….
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
b. ţara în care s-a „născut” industria ………………………………………………………….....
c. prima mare industrie modernă …………………………………………………………….......;
d. numele industriei care a luat locul industriei bumbacului: …………………………………;
e. numele industriilor care utilizează produsele industriei metalurgice ……………………..
...………………………………………………………………………………………………………;
26
f. numele regiunilor în care era concentrată industria până la cel de-al Doilea Război
Mondial: ...……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
După cel de-al Doilea Război Mondial, industria s-a generalizat pe continent, au
apărut industrii noi şi s-au dezvoltat foarte mult industriile moderne.
Cu ajutorul textului din manual (p. 33), scrieţi numele industriilor moderne.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Multe dintre regiunile industriale sunt prezente în arealele de exploatare a materiilor
prime şi a oraşelor-porturi. Explicaţi această situaţie.
Te ă: Extrageţi de
pe harta alăturată regiu ile
industriale şi pre izaţi
statele î are se găses .
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
……………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
    
 EUROPA – ACTIVIT ILEăECONOMICEă(II).

TRANSPORTURILE,ăCOMER ULăŞIăTURISMUL
C.ăC ileădeăcomunica ieăşiătransporturile

Pe baza cunoştinţelor acumulate, precizaţi ce sunt căile de comunicaţie
şi care sunt mijloacele de transport.
 Activitate pe grupe: Grupa 1 = transporturile feroviare, Grupa 2 = rutiere, Grupa 3 = transporturile
maritime, Grupa 4 = transporturile fluviale şi Grupa 5 = transporturile aeriene.
I. Transporturile pe uscat (terestre) cuprind:
27
Grupa 1 • Transporturile feroviare pe ăile ferate). Cu ajutorul textului din manual (p. 36), scrieţi
în caiet:
a. avantajele transporturilor feroviare: ……………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
b. statele cu mari densităţi ale căilor ferate …………………………………………………...…;
c. direcţiile magistralelor feroviare: ……………………………………………………....………;
d. munţii „străpunşi” de cele mai numeroase tuneluri …………………………………………;
e. ţările legate prin numeroase tuneluri feroviare ……………………………………………....
………………………………………………………………………………………………………...
f. peninsula legată de continent prin cel mai lungi linii de ferry-boat: …………………………;
Din categoria transporturilor feroviare fac parte şi metrourile. Cele mai lungi şi mai
circulate linii de metrou se găsesc în marile oraşe Moscova, Londra, Paris, Berlin ş.a. .
 În care oraş din România există metrou? ………………………………………………………...
Grupa 2 • Transporturile rutiere (pe şosele). Pe baza textului din manual (p. 36), scrieţi în caiet:
a. avantajele transporturilor rutiere ………………………………………………...…………….
...………………………………………………………………………………………………………;
b. ţara europeană cu cea mai lungă reţea de drumuri din Europa ………………………..….;
c. numele unor ţări cu densitate mare a şoselelor: ………………………………………………....
...……………………………………………………………………………………………………....
d. litera cu care sunt marcate (notate) magistralele rutiere europene ……………………..…;
e. unităţi acvatice peste care au fost construite poduri rutiere ……………………………...…
……………………………………………………………………………………………………….. .
II. Transporturile pe apă navale cuprind:
Grupa 3 • Transporturile maritime. Cu ajutorul textului din manual (p. 37), scrieţi în caiet:
a. avantajele transporturilor maritime ……………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
b. statele cu mari flote ……………………………………………………………………………..;
c. numele celui mai mare port maritim din Europa: …………………...……………………… .
 Care este cel mai mare port din ţara noastră? …..........…………………………………………
Pentru scurtarea distanţelor între mări au fost construite canale pentru navigaţie.
 Arătaţi, pe harta murală, canalele Kiel şi Corint şi numiţi mările pe care le leagă.
Grupa 4 • Transporturile fluviale se realizează pe fluvii, lacuri şi canale. Cu ajutorul textului
din manual (p. 37), scrieţi în caiet:
a. avantajele transporturilor fluviale …………………………………………………......………
………………………………………………………………………………………………………...;
b. numele unor fluvii cu intens trafic naval ……………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………...;
c. mările legate de axa navigabilă Dunăre-Main-Rin …………………………………………. .
Grupa 5 III. Transporturile aeriene. Cu ajutorul textului din manual (p. 37), scrieţi în caiet:
28
a. avantajele transporturilor aeriene …...…………………………………………………………

...………………………………………………………………………………………………………;
b. numele unor oraşe cu mari aeroporturi ……………………………………………………….
..……………………………………………………………………………………………………… .
 Cel mai mare aeroport din Europa este Heathrow. Cum se numeşte cel mai mare aeroport din
România şi în care localitate este situat? ……………………………………………………………….…
IV. Transporturile speciale cuprind: transportul curentului electric prin linii de înaltă
tensiune, transporturile prin conducte apeducte, oleoducte şi gazoducte şi telecomunicaţiile
(telefonul, telegraful, radioul, televizorul etc.).
Expli aţi i porta ţa so io-e o o i ă a tra sporturilor spe iale.
D.ăComer ul
Cu ajutorul textului din manual (p. 38), completaţi termenii şi noţiunile geografice care lipsesc din textul
de mai jos.
Comerţul reprezintă circulaţia mărfurilor de la producător la
………………………………... . Prin volumul de mărfuri comercializate, Europa ocupă locul
………………………………... în lume.
Produsele comercializate se împart în: a) produse de ………………………………...
produse alimentare, materii ………………………………..., ………………………………... şi
b) produse prelucrate metale, produse ………………………………..., maşini, utilaje, mijloace
de ………………………………... .
Pe continent, prin cantitatea mare de mărfuri exportate şi importate se evidenţiază
statele …………………………..., Franţa, Marea Britanie, ………………………………...,
Olanda, Belgia, ………………………………..., Suedia şi Spania.
Explicaţi importanţa comerţului pentru statele Europei.
E. Turismul
Turismul este activitatea recreativă care presupune deplasarea oamenilor pe jos ori
cu mijloacele de transport la distanţe mai mici sau mai mari.
Cu ajutorul textului din manual (p. 39), scrieţi în caiet:
a. resursele/obiectivele turistice din Europa ……………………………………………….…….
………………………………………………………………………………………………………...
b. locurile unde se practică următoarele tipuri de turism
 turism litoral (balnearo-maritim): ……………………………………………………………….…
...………………………………………………………………………………………………………;
 turism montan şi pentru sporturi de iarnă: ………………………………………………………..;
 turism balnear: ……………...………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………...;
 turism cultural: …..…………………………………………………………………………………
...………………………………………………………………………………………………………;
 turism religios: ………………………………………….………………………………………… .
    
29
 DIFEREN IERIăGEOGRAFICEăREGIONALE.
UNIUNEAăEUROPEAN
A. Regiunile geografice ale Europei

Regiunea geografică este un spaţiu caracterizat printr-un grad ridicat de
omogenitate în desfăşurarea elementelor naturale şi socio-economice.
În funcţie de poziţia geografică şi de factorii fizico-geografici şi istorici, pe teritoriul
Europei au fost delimitate cinci regiuni geografice.
Analizaţi Harta 1: Europa – harta regiunilor geografice, din manual (p. 41), şi scrieţi numele celor cinci
regiuni geografice.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Utilizând harta precizată mai sus şi cunoştinţele acumulate până în prezent, răspundeţi, în scris, la
următoarele zece întrebări:
1. Care sunt mările între care este situată Europa Centrală? ………………………………….……..........
…………………………………………………………………………………………………………
2. Care sunt statele cu origine latină din Europa Centrală? ……..……………………………………............
3. Care sunt peninsulele care compun Europa Sudică (sau Mediteraneană)? .....………………..................
…………………………………………………………………………………………………………
4. Majoritatea mun ilor din Europa Sudică sunt vechi sau tineri? ……………………………...…...............
5. Cum se numeşte câmpia care ocupă cea mai mare parte a Europei Estice (sau Continentale)? ..................
…..……………………………………………………………………………………………………..
6. Care este religia dominantă din Europa Estică? ………………………………………………..…........
7. Care este climatul dominant în Europa Vestică (sau Atlantică)? ….……………………………...................
8. Care sunt statele insulare din Europa Vestică? …………………….……………………………….........
9. Care sunt peninsulele care intră în compunerea Europei Nordice? …………………………...…............
…………………………………………………………………………………………………………
10. Cum se numeşte climatul de la latitudinile mari din Europa Nordică? ….……………………….................
B.ăUniuneaăEuropean
Pentru a face faţă problemelor pe care le-au avut în ultimele decenii, ţările Europei
s-au asociat în diferite grupări structuri economice Uniunea Europeană, Comunitatea
Statelor Independente1), Asociaţia Europeană a Liberului Schimb2) ş.a. .
Uniunea Europeană U.E.) este o grupare economică şi politică, dezvoltată doar pe
teritoriul Europei, compusă din de ţări3). Ea funcţionează printr-un sistem de instituţii
1) C.S.I a luat fiin ă în 1991 şi este formată din state rezultate în urma destrămării Uniunii Sovietice. Statele europene care fac parte
din comunitate sunt: Rusia, Belarus şi Moldova.

2) A.E.L.S. (înfiin ată în anul 1960) cuprinde patru dintre ările dezvoltate ale Europei – Elve ia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda –,
care nu fac parte nici din U.E., nici din C.S.I.

3) La 23 iunie 2016 a avut loc un referendum pentru ieşirea Marii Britanii din UE. 51,9% dintre votan i s-au pronun at pentru ieşire.
30
supranaţionale, independente şi interguvernamentale, care iau decizii prin negocieri între

ţările membre.
Instituţiile UE sunt: Parlamentul European (cu sedii la Bruxelles, Luxembourg şi Strasbourg), Comisia
Europeană (cu sedii la Bruxelles şi Luxembourg), Consiliul European (cu sediul la Bruxelles), Consiliul Uniunii
Europene (cu sedii la Bruxelles şi Strasbourg), Curtea Europeană de Justi ie (cu sediul la Luxembourg) şi Banca
Centrală Europeană (cu sediul la Frankfurt am Main).
U.E. a dezvoltat o piaţă unică în cadrul unui sistem standardizat şi unificat de legi
care se aplică tuturor ţărilor membre.
Formarea uniunii s-a produs în mai multe etape:
- în , şase ţări – Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg – au
creat Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului C.E.C.O.
- prin extinderea cooperării, statele C.E.C.O. au creat Comunitatea Economică Europeană
(C.E.E.);
- C.E.E. şi-a schimbat numele în Uniunea Europeană.
Citiţi textul referitor la Uniunea Europeană, din manual (p. 42), şi scrieţi în caiet:
a. anul în care a fost înfiinţată C.E.E. ……………………………………………………………..;
b. anul în care C.E.E. şi-a schimbat numele în U.E. …………………………………………….;
c. drepturile şi libertăţile din cadrul U.E. ……………………………...........……………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
Pe baza cunoştinţelor generale, precizaţi:
1. culoarea drapelului U.E. şi numărul de stele de pe acesta ……………………………….....;
2. numele imnului U.E. ……………………………………………………………………………;
3. numele monedei U.E. ………………………………………………………………………….. .
România a intrat în Uniunea Europeană la ianuarie 7, împreună cu Bulgaria.
Te ă: Ide tifi ați și s rieţi u ele statelor e re ale Uniunii Europene marcate, pe harta de
mai jos, cu numere de la 1 la 28.
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. …………………………………
. ……………………………….
. ……………………………….
. ……………………………….
. ……………………………….
. ……………………………….
31
. ………………………………. . ………………………………. . ……………………………….

. ………………………………. . ………………………………. . ……………………………….
. ………………………………. . ………………………………. . ……………………………….
. ………………………………. . ………………………………. . ……………………………….
. ………………………………. . ……………………………….
    
 EUROPAăCENTRAL .ăSPECIFICULăGEOGRAFIC
Datorită poziţiei geografice, Europa Centrală intră în contact cu celelalte regiuni

geografice ale Europei.
Utilizând Harta 1: Europa Centrală – harta fizică şi politică, din manual (p. 45), scrieţi în caiet:
a. mările cu care intră în contact, în funcţie de punctele cardinale
 în sud-est: …………………………………………………………………;
 în nord-vest: ……………………………………………………………....;
 în nord: …………………………………………………………………….;
b. principalele unităţi de relief ………………………………………………………....………….
…………………………………………………………………………………………………………
...………………………………………………………………………………………………………;
De semnalat şi prezenţa Câmpiei Române şi a unei mari părţi din Câmpia Panonică.)
c. fluviile care străbat regiunea şi mările în care se varsă …………………………...………….
……………………………………………………………………………………………………….. .
 Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief şi fluviile menţionate mai sus.
Cu ajutorul Hărţii 2: Europa Centrală – harta mediului natural, din manual (p. 45), precizaţi ce forme de
relief s-au dezvoltat la gurile de vărsare ale celor 5 fluvii.
Tot cu ajutorul hărţii 2, scrieţi:
a. tipurile de climă din Europa Centrală ……………………………………………………….;1)
b. temperatura medie anuală a lunii ianuarie în nord şi sud-est ………………………… în
nord şi ………………………… în sud-est;
c. temperatura medie anuală a lunii iulie în nord şi sud-est ………………………… în nord
şi ………………………… în sud-est.
Pe baza cunoştinţelor acumulate, scrieţi în caiet:
a. zona de vegetaţie în care se încadrează cea mai mare parte a Europei Centrale: …………....
………………………………………………………………………………………………………...
b. tipul de vegetaţie din estul Câmpiei Române şi din Câmpia Panonică ………………………
c. locurile din această regiune în care se găsesc păduri de conifere …………………………….. .
Din cauza vechimii şi densei populări, peisajele naturale din Europa Centrală au
suferit modificări substanţiale.
Scrieţi (individual) câteva activităţi umane care au determinat antropizarea mediului.
1) În vest și nord-vest, clima este temperată de tranziție și temperat-oceanică.
32
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Te ă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Ce trală – harta fizi ă şi politi ă, din manual (p. 45), s rieţi î
tabelul de mai jos statele are o pu Europa Ce trală şi apitalele a estora.
STAT CAPITALĂ STAT CAPITALĂ
    
 GERMANIA
Germania, cu suprafața de . km2, este un stat situat în Europă Centrală. Actualul

teritoriu a rezultat prin unirea Germaniei de Vest cu Germania de Est, în anul 1990.
Cu ajutorul Hărții 1: Ger a ia – harta fizi ă, di a ual p. 7 , s rieți î caiet:
a. mările la care are ie;ire ................................................................................................................;
b. statele vecine: ..................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
 Arătaţi, pe harta murală, mările şi ţările vecine.
A. Mediul natural
• Relieful Germaniei este extrem de variat munţi, podişuri şi câmpie .
Cu ajutorul Hărții 1: Germania – harta fizică, din manual (p. 47), scrieți principalele unități de relief de pe
teritoriul Germaniei.
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
• Clima Germaniei este temperat-oceanică (în nord-vest) și temperată de tranziție (în
centru şi est .
Menţionaţi caracteristicile climatului temperat-oceanic.
• Teritoriul Germaniei este străbătut de mai multe fluvii.
Cu ajutorul Hărții 1: Germania – harta fizică, din manual (p. 47), scrieți fluviile care străbat Germania. ..............
................................................................................................................................................................
Lacul Boden, de la granița cu Elveția, este de origine glaciară.
 Arătaţi, pe harta murală, Lacul Boden şi fluviile scrise mai sus.
• În cadrul vegetației naturale a Germaniei sunt dominante pădurile de foioase. Pe
munții înalți se găsesc păduri de conifere ;i pășuni alpine.
33
Explicaţi prezenţa păşunilor alpine pe munţii înalţi.
B.ăPopula iaă iăora ele

• Populația: 80.399.300 loc., cu densitatea medie de 225,1 loc./km2.
Explicați densitatea ridicată a populației pe teritoriul Germaniei.
• Structura etnică: germani = 91,5%, turci = , %, greci, polonezi, italieni, croaţi, ruşi,
sârbi, spanioli ş.a.
• Structura confesională: protestanţi luterani) = 42,2%, romano-catolici = 32,1%,
musulmani = 2,1% ş.a.
• Capitala Germaniei este ora;ul Berlin (3.927.000 loc., cca. 4.500.000 loc. în
metropolă .
Citiţi textul din manual (p. 25) care însoţeşte figura 7 şi aflaţi câteva repere despre trecutul şi prezentul
oraşului Berlin.
• Pe teritoriul Germaniei se găsesc numeroase orașe: Berlin, München, Hamburg,
Köln, Bonn, Frankfurt pe Main, Dresda ş.a.
Utilizând Harta 2: Germania – harta economică, din manual (p. 48), localizaţi oraşele menţionate mai sus.
C.ăResurseleănaturaleă iăeconomia
Germania este una dintre cele mai dezvoltate ţări din lume şi prima din Europa. Datorită
ritmului de dezvoltare, este considerată „locomotiva economiei mondiale”.
Cu ajutorul textului din manual (p. 48-49) şi a Hărţii 2: Germania – harta economică, răspundeţi la
următoarele întrebări referitoare la Germania:
1. Care sunt principalele resurse naturale autohtone? .......................................................................................
................................................................................................................................................................
2. Care sunt centrele economice în care se produc autoturisme? .........................................................................
................................................................................................................................................................
3. Care sunt principalele plante cultivate? .......................................................................................................
................................................................................................................................................................
4. Care sunt oraşele cu principale aeroporturi? ................................................................................................
................................................................................................................................................................
5. Care sunt oraşele cu importante porturi? .....................................................................................................
................................................................................................................................................................
6. Cum se numeşte peninsula prin care a fost construit Canalul Kiel1)? ……………………………….................
…………………………………………………………………………………………………………
7. Care sunt fluviile legate de Canalul Central (Mittelland)? ….………………………………………………....
…………………………………………………………………………………………………………
8. Care sunt mările legate prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rin? ……………………………………........
Te ă: Citiţi textul alăturat şi pre izaţi:

Regiu ea i dustrială Ruhr-Rin este una
a. arealul pe are se desfăşoară regiu ea di tre ele ai ari şi o plexe regiu i
i dustrială Ruhr-Ri : ………………………………………… i dustriale di lu e. Se desfăşoară pe a.
1)Lung de 98 km, Kiel este considerat cel mai folosit canal maritim din lume. Este parcurs anual de peste 40.000 de vase (nu sunt
luate în calcul ambarca iunile mici).
34
…………………………………………………………………………. k , de la est la vest, şi pe a. k , de la sud

. reţele hidrografi e upri se î adrul regiu ii: la ord, şi upri de văile Lippe şi Ruhr şi o parte
…………………………………………………………………………. din culoarul fluviului Rin.
c. factorii care au contribuit la dezvoltarea Factorii care au o tri uit la evoluţia
regiunii: …………………………………………………………… as e de tă a regiu ii i dustriale su t: a) poziţia
…………………………………………………………………………. geografi ă, pe axa fluviului Ri şi î
…………………………………………………………………………. proxi itatea Mării Nordului; b) preze ţa u or
…………………………………………………………………………. i porta te resurse aturale huilă, i ereu de
…………………………………………………………………………. fier, tere uri agri ole, păduri et . ; c) activităţile
…………………………………………………………………………. eşteşugăreşti u tradiţii edievale; d şi
…………………………………………………………………………. varietatea ăilor de tra sport rutiere, feroviare
…………………………………………………………………………. şi fluviale .
…………………………………………………………………………. Profilul său e o o i este dat de
d. principalele centre siderurgice din regiune: …. exploatarea huilei şi de produ ţia siderurgi ă la
Duisburg, Dortmund, Düsseldorf, Essen – oţel
………………………………………………………………………….
Krupp –, Bo hu , are asigură % di
………………………………………………………………………….
produ ţia de oţel a Ger a iei. Auto o ile se
e. e trele u rafi ării: ……………………………………..
fa ri ă la Köl şi Bo hu , produse hi i e, la
………………………………………………………………………....
Leverkuse , rafi ării de petrol se găses la
f. e trele î are se fa ri ă autoturis e: ………..
Duisburg, Gelsenkirchen etc.
………………………………………………………………………….
Datorită trafi ului de ărfuri, Duis urg,
g. el ai are port fluvial al regiu ii şi di
situat la o flue ţa Ruhr-Rin, a devenit cel mai
lu e: ………………………………………………………………..
mare port fluvial din lume.
    
 UNGARIA
Ungaria, cu suprafața de . km2, este un stat situat în Europa Centrală.

Cu ajutorul Hărții 1: Ungaria – harta fizică și economică, din manual (p. 60), scrieți statele vecine Ungariei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
A. Mediul natural
• Relieful Ungariei este predominant de câmpie.
Utilizând harta precizată mai sus (p. 60), scrieți principalele unități de relief (a) şi ape curgătoare (b) de pe
teritoriul Ungariei.
(a) ..........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
(b) ..........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
Lacul Balaton este de origine tectonică.
35
• Clima Ungariei este temperat-continentală.

Exerciţiu: Analizaţi diagrama alăturată Evoluţia temperaturilor medii lunare la Budapesta
(„Evoluţia temperaturilor medii lunare la
Budapesta”) şi precizaţi:
a. valoarea minimă a temperaturilor şi
luna în care se înregistrează:.....................
..................................................................;
b. valoarea maximă a temperaturilor şi
..................................................................;
c. anotimpul cu cele mai scăzute valori
termice:..................................................... .
• Vegetația naturală a Ungariei este dominată de stepă pustă ;i silvostepă. Sunt

prezente ;i păduri de foioase.
B.ăPopula ia,ăora eleă iăeconomia

• Structura etnică: maghiari = 84,4%, romi = 5,4%, ruteni, germani, români, slovaci,
evrei ;.a.
• Structura confesională: romano-catolici = , %, protestanți calvini, luterani =
25,4%, greco-catolici, fără religie ;.a.
• Capitala Ungariei este ora;ul ..................................... (1.740.000 loc., cca. 2.500.000
loc. în aglomerația urbană .
Citiţi textul din manual (fig. 4, p. 60) referitor la Budapesta.
• Pe teritoriul Ungariei se găsesc numeroase orașe: Budapesta, Györ, Pécs, Szeged,
Debrecen ş.a.
Utilizând Harta 1: Ungaria – harta fizică și economică, din manual (p. 60), localizaţi oraşele menţionate
mai sus.
• Economia Ungariei a trecut în ultimul deceniu al secolului al XX-lea la cea de piaţă.
În această ţară se fabrică oţel, fontă, aluminiu, produse electrice şi electronice, textile,
produse alimentare etc., în centre industriale precum: Budapesta, Györ, Pécs, Szolnok, Szeged,
Debrecen ş.a.
Cu ajutorul textului din manual (p. 60), răspundeţi la următoarele întrebări referitoare la Ungaria:
1. Care sunt principalele plante cultivate? .......................................................................................................
................................................................................................................................................................
2. Care este cel mai renumit vin produs în ară? ...............................................................................................
3. Care sunt animalele crescute în ferme zootehnice? .......................................................................................
4. Care sunt apele curgătoare navigabile? .......................................................................................................
5. Care sunt principalele obiective turistice? ....................................................................................................
    
36
 ROMÂNIA
România cu suprafața de . km2 este o ţară central-europeană, cu ieşire la

Marea ………………………….. Este situată la intersecţia paralelei de o
latitudine nordică,
cu meridianul de 25o longitudine estică.
Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi economică, din manual (p. 62), scrieți vecinii ţării noastre.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
 Arătaţi, pe harta murală, principalele coordonate geografice care se intersectează pe teritoriul
României, Marea Neagră şi ţările vecine.
A. Mediul natural
• Relieful României este foarte variat şi are altitudini cuprinse între m, în zona
litorală, şi . m, în Vârful Moldoveanu Munţii Făgăraş .
Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi economică, din manual (p. 62), şi a profesorului de la clasă,
scrieți unitățile de relief din România. ………………………......................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
Exerciţiu: Pe baza cunoştinţelor din clasa a IV-a, scrieţi, în casetele de mai jos, numele celei mai vechi şi
numele celei mai tinere unităţi de relief din România.
cea mai veche = cea mai tânără =
 Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief de pe teritoriul ţării noastre.
• Clima României este temperat-continentală moderată.
Explicaţi rolul Munţilor Carpaţi în etajarea climatică din România.
• Apele. În Dunăre se varsă, direct sau indirect, aproape toate râurile din România.
Utilizând Harta 1: România – harta fizică şi economică, din manual (p. 62), scrieți numele principalelor
râuri care curg pe teritoriul ţării noastre. ......................................................................................................
................................................................................................................................................................
Pe teritoriul României se află o mare varietate de lacuri: glaciare (Bâlea, Bucura,
Zănoaga), de baraj natural (Lacul Roşu), vulcanic (Sfânta Ana), limanuri fluviale (Snagov,
Căldăruşani), limanuri fluvio-maritime (Taşaul, Techirghiol), lagune (Complexul Razim-Sinoie),
de baraj hidroenergetic (Porţile de Fier I, pe Dunăre, Vidra, pe Lotru, Vidraru, pe Argeş, Izvorul
Muntelui, pe Bistriţa etc.
 Arătaţi, pe harta murală, Dunărea, Oltul, Mureşul, Prutul şi lacurile de mai sus.
• Vegetația naturală. Datorită reliefului şi climei, pe teritoriul României se găsesc mai
multe zone de vegetaţie: stepă, silvostepă, pădure de stejari, de fag, de conifere şi vegetaţie alpină.
Exerciţiu: Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a IV-a, scrieţi numele celui mai fertil sol din România
şi unităţile de relief în care se găseşte. ………………………………………………………………..…..
…………………………………………………………………………………………………………
37
B.ăPopula ia,ăora eleăşiăeconomia
• Populația: 20.121.641 loc. (în anul 2011), cu densitatea medie de 84,4 loc./km2.
Cum explicați densitatea mai ridicată a României comparativ cu cea a Europei?
• Structura etnică: români = 83,4%, maghiari = , %, romi = , %, ucraineni = , % ş.a.
Singurele judeţe în care românii nu sunt majoritari sunt Harghita şi Covasna, din centrul ţării. Încercaţi să
explicaţi această situaţie.
• Structura confesională: ortodocşi = , %, romano-catolici = 4,3%, reformaţi =
2,9%, penticostali = 1,8%, greco-catolici = , % ş.a.
• Capitala Românei este ora;ul ..…………………………, cu 1.883.425 loc., în anul 2011.1)
• În România se găsesc 4 de orașe.
Cu ajutorul Hărții 1: România – harta fizică şi economică, din manual (p. 62), scrieți principalele oraşe din
ţară. ………………………………………..……...................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Administrativ, teritoriul României este împărţit în de judeţe, la care se adaugă
Municipiul Bucureşti.
Voi în care judeţ locuiţi? Care sunt judeţele care se învecinează cu judeţul în care locuiţi?
• România deţine importante resurse naturale: petrol în Câmpia Română,
Subcarpaţi, Podişul Getic, Câmpia de Vest, Platforma Continentală a Mării Negre , gaze
naturale (gaz metan, în Podişul Transilvaniei, şi gaze asociate, în regiunile de exploatare a
petrolului), cărbuni (huilă, în Depresiunea Petroşani, şi lignit, în Subcarpaţi şi Podişul
Getic), minereu de fier în Munţii Poiana Ruscă , minereuri auroargintifere şi minereuri
complexe în Munţii Apuseni şi în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali , bauxită (în
Munţii Apuseni , marmură în Munţii Poiana Ruscă , hidroenergie pe Dunăre, Olt, Argeş,
Lotru, Sebeş, Bistriţa etc.
• Agricultura se practică în toate unităţile de relief.
Îndrumaţi de profesorul de la clasă, scrieţi cele mai importante plantele care se cultivă în România. .........
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Industria, aflată în regres, este mai dezvoltată în marile oraşe.
• Transporturile sunt variate.
Cu ajutorul hărţii menţionate mai sus şi a profesorului de la clasă, scrieți principalele oraşe cu porturi (a)
şi aeroporturi (b). a. ..................................................................................................................................
b. ............................................................................................................................................................
• Ro â ia deţi e u i porta t pote ţial turistic atural şi ultural.
Daţi exemple de regiuni turistice din România. ....................................................................................
................................................................................................................................................................
1)Oraşul Bucureşti a fost men ionat documentar pentru prima dată la 20 septembrie 1459, într-un act domnesc dat de Vlad epeş. Însă,
urmele de locuire pe acest teritoriu sunt mult mai vechi, coborând în timp până în epoca pietrei. Dezvoltarea sa economică şi politică a făcut
ca în secolul al XVI-lea oraşul Bucureşti să devină prima reşedin ă domnească a ării Româneşti, Târgovişte, vechea capitală, trecând în
plan secundar.
38

Analizați harta alăturată și precizați:
I. numele unităților de
relief marcate cu literele:
A. .....................................
B. .....................................
C. .....................................
D. .....................................
II. numele râurilor
marcate cu numerele:
1. ......................................
2. .....................................
3. .....................................
4. .....................................
III. numele orașelor
marcate cu literele:
a. ......................................
b. .....................................
c. ......................................
d. .....................................
Te ă:
A. A alizaţi harta alăturată Ro â ia
– harta vegetaţiei şi oloraţi: stepa u gal e ,
silvostepa cu portocaliu, pădurea de stejari u
verde des his, pădurea de fag cu verde închis
şi vegetaţia de lu ă şi deltă u al astru.
B. Cara terizaţi geografi lo alitatea

î are aveţi do i iliul, pre izâ d: numele
judeţului şi u itatea de relief î are se
află, pri ipalele ape urgătoare are o
stră at, tipul de vegetaţie di regiu e şi
u ărul lo uitorilor.
.....................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
    
 MOLDOVA
Republica Moldova, cu suprafața de . km2, este un stat situat în sud-estul

Europei Centrale.
Cu ajutorul Hărții 1: Moldova – harta fizică și economică, din manual (p. 65), scrieți în caiet:
a. statele vecine Moldovei: ...............................................................................................................;
b. numele râului care separă Moldova de România ................................................................... .
39
Citiți textul din caseta de la pagina 64 din manual și răspundeți la următoarele întrebări:
1. În care an Basarabia a fost anexată de Rusia țaristă? .........................................
2. În care perioadă Basarabia a fost unită cu România? .........................................
3. În care an Republica Moldova și-a proclamat independența? .........................................
În anul şi-au declarat autonomia Transnistria în est şi minoritatea găgăuză în sud .
A. Mediul natural
• Relieful Moldovei este predominant de podi;.
Tot cu ajutorul Hărții 1: Moldova – harta fizică și economică, din manual (p. 65), scrieți principalele unități de
relief din Moldova. ......................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Clima Moldovei este temperat-continentală, cu veri calde ;i ierni geroase.
Precipitațiile sunt între ;i mm.
• Teritoriul Moldovei este străbătut de mai multe ape curgătoare.
Utilizând Harta 1: Moldova – harta fizică și economică, din manual (p. 65), scrieți principalele ape
curgătoare din Moldova. ............................................................................................................................
................................................................................................................................................................
La granița cu România a fost construit Lacul Stânca-Costești (de baraj hidroenergetic).
• Vegetația naturală a Moldovei este dominată de pădurile de foioase stejar, fag, tei și
jugastru). În sud sunt prezente asociații de silvostepă ;i stepă.
Pe baza textului de la pagina 64, scrieți tipul de sol dezvoltat în regiunea de stepă. ....................................

• Structura etnică: moldoveni români = , %, ucraineni = , %, ru;i = , %,
găgăuzi = , % ;.a.
Cu ajutorul textului din caseta de la pagina 65, din manual, explicați numărul mare de ucraineni și ruși din
Republica Moldova.
• Structura confesională este dominată de ortodoc;i , %.
• Capitala Moldovei este ora;ul ......................................, cu cca. . loc. cca.
785.000 loc. în aglomerația urbană .
• Principalele orașe din Moldova sunt: Tiraspol, Bălți, Tighina, Râbnița, Cahul ;i Soroca.
Identificați pe Harta 1: Moldova – harta fizică și economică, din manual (p. 65), orașele enumerate mai sus.
• Republica Moldova este membră a Comunităţii Statelor Independente C.S.I. .
Economia sa este supusă unor mari transformări ca urmare a trecerii la economia de piață.
Principala ramură economică este agricultura. Se cultivă cereale grâu, porumb, orz , sfeclă de
zahăr, floarea-soarelui, legume, tutun, cânepă, viță-de-vie, pomi fructiferi etc., ;i se cresc porcine,
ovine, bovine, păsări etc.
Pe baza cunoştinţelor acumulate, completaţi afirmaţiile de mai jos.
1. Republica Moldova şi-a proclamat independenţa în anul …………………..... .
2. Graniţa de vest a Republicii Moldova este pe râul …………………..... .
3. La sud, Republica Moldova se învecinează cu …………………..... .
40
4. Râul Răut se varsă în …………………..... .

5. Principala ramură economică a Republicii Moldova este …………………..... .
Te ă:
A. Co sideraţi oportu ă u irea Moldovei u Ro â ia? Pre izaţi două argu e te î spriji ul opi iei
pe are o aveţi. ………………………………………………………………………………………………………………………............
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
B. Co pletaţi ta elul de ai jos şi ide tifi aţi deose irile di tre Ro â ia şi Repu li a Moldova.
Elemente de geografie România Republica Moldova Ase ă are (A)
fizi ă şi u a ă Da sau Nu Da sau Nu Deosebire (D)
Marea Neagră
Mu ţii Carpaţi
Du ărea
Prut
Climă temperat-co ti e tală
Pădure de foioase
Li a ro â ă
I porta tă i oritate aghiară
Chişi ău
U iu ea Europea ă
    
 EUROPAăSUDIC ă(MEDITERANEAN )ă
SPECIFICUL GEOGRAFIC
Europa Mediteraneană ocupă partea sudică a continentului, fiind o regiune

geografică peninsulară şi insulară.
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta fizică şi politică, din manual (p. 67), scrieţi
peninsulele şi insulele care alcătuiesc Europa Sudică.
1. peninsule: …………………………………………………………………………………………..
2. insule: ………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
Utilizând harta menţionată, scrieţi numele oceanului şi ale celor două mări care scaldă la vest, sud şi est
regiunea. ...………………………………………………………………………………………………
În cadrul Mării Mediterane se evidenţiază mai multe bazine maritime „mări” mai mici).
Scrieţi numele acestor bazine maritime. ……………………………………………….....................
…………………………………………………………………………………………………………
Relieful regiunii este destul de variat.
Identificaţi pe Harta 1: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta fizică şi politică, din manual (p. 67), principalele
unităţi de relief. Scrieţi numele acestora în caiet.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
41
…………………………………………………………………………………………………………
În regiunea Peninsulei Italice se găsesc mai mulţi vulcani: Vezuviu, Stromboli şi Etna.
Clima Europei Sudice este influenţată de poziţia geografică, de unităţile acvatice
mărginaşe şi de altitudinea reliefului.
Cu ajutorul Hărţii 2: Europa Sudică (Mediteraneană) – harta mediului natural, din manual (p. 68), scrieţi tipurile de
climă din regiune. ……….…………………………………………………………………………...........
Conform hărţii menţionate, în Europa Sudică bat vânturi reci Bora 1) şi Mistral2) şi
vânturi calde (Sirocco3)).
Principalele ape curgătoare sunt: Tajo, Guadiana, Guadalquivir, Ebro, Pad, Tibru şi Mariţa.
 Localizaţi pe harta menţionată mai sus aceste ape curgătoare.
 Explicaţi faptul că Ebro şi Pad au la gurile de vărsare delte, iar Tajo şi Guadiana, estuare.
 Cum explicaţi faptul că majoritatea acestor râuri au debitele mici vara şi mari iarna.
În locul pădurilor defrişate cresc asociaţii de tufişuri dese, ţepoase şi arbuşti veşnic
verzi (maquis şi gariga).
Activităţile antropice, incendiile din timpul verii şi ploile torenţiale din timpul iernii
au determinat degradarea solurilor.
Care sunt solurile caracteristice sudului Europei? ……………………………………………..........
Europa Mediteraneană este o veche vatră de populare şi civilizaţie.
Pe baza cunoştinţelor acumulate la orele de istorie, scrieţi în caiet:
a. două civilizaţii antice din Europa Sudică ………………………………………………………..;
b. două imperii care s-au succedat în Peninsula Balcanică, în Evul Mediu ……………………...
…………………………………………………………………………………………………………..;
c. puterile coloniale din Peninsula Iberică ………………………………………………………… .
Dacă peninsulele Italică şi Iberică aparţin aproape exclusiv lumii latine, catolice,
Peninsula Balcanică se evidenţiază printr-un mozaic de popoare (greci, albanezi, slavi,
turci etc. şi religii ortodoxă, catolică şi musulmană . De-a lungul timpului, din cauza
acestui mozaic etnic şi cultural din Peninsula Balcanică, conflictele au fost frecvente, fapt
pentru care regiunea peninsulei a fost şi este considerată „butoiul cu pulbere al Europei”.
În Europa Sudică se găsesc state. Două dintre acestea – Vatican şi San Marino –
sunt enclave.
 Arătaţi la hartă Vaticanul şi San Marino şi precizaţi statul al cărui teritoriu este perforat de cele două ţări.

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile
de mai jos:
1. Câmpia Padului este situată în:
a. Peninsula Balcanică b. Peninsula Iberică c. Peninsula Italică
2. Este vânt cald:
a. Bora b. Mistralul c. Sirocco
3. Albanezii locuiesc în:
1) Bora este un vânt rece care coboară dinspre Mun ii Alpii Dinarici spre Marea Adriatică.
2) Mistralul este vânt rece care coboară dinspre Masivul Central Francez spre Marea Mediterană.
3) Sirocco este un vânt cald care bate dinspre nordul Africii. Uneori, la trecerea peste Marea Mediterană, devine umed.
42
a. Insula Corsica b. Peninsula Balcanică c. Peninsula Italică

4. Insula Cipru este situată în:
a. estul Mării Mediterane b. centrul Mării Mediterane c. vestul Mării Mediterane
5. În estul Peninsulei Italice se află Marea:
a. Adriatică b. Ionică c. Tireniană
6. Râul Mariţa curge prin:
a. Peninsula Balcanică b. Peninsula Iberică c. Peninsula Italică
7. Clima din nordul Peninsulei Iberice este:
a. mediteraneană b. temperat-continentală c. temperat-oceanică
8. Statul Vatican este situat în Peninsula:
a. Balcanică b. Iberică c. Italică
Te ă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Sudi ă Meditera ea ă – harta fizi ă şi politi ă, din manual (p.
, şi a atlasului geografic, s rieţi î ta elul de ai jos statele are o pu Europa Sudi ă
Meditera ea ă şi apitalele a estora.
    
 SPANIA
Spania, cu suprafața de . km2, este un stat situat în sud-vestul Europei, în

Peninsula Iberică.
Cu ajutorul Hărții 1: Peninsula Iberică – harta fizică și politică, din manual (p. 69), scrieți în caiet:
a. statele vecine Spaniei: ....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
b. oceanul ;i marea la care are ie;ire Spania ................................................................................... .
În componența Spaniei intră insule Baleare ;i Canare.
A. Mediul natural
• Relieful Spaniei este extrem de variat.
Utilizând harta menţionată mai sus, scrieți principalele unități de relief de pe teritoriul Spaniei. ...................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
43
• Clima Spaniei este temperat-oceanică în nord ;i nord-vest), temperat-continentală (în

Podi;ul Meseta ;i mediteraneană (în sud).
• Teritoriul Spaniei este străbătut de numeroase ape curgătoare.
Cu ajutorul aceleiaşi hărţi, scrieți numele apelor curgătoare din Spania. .....................................................
................................................................................................................................................................
• Vegetația naturală: păduri de foioase în nord ;i nord-vest), ierburi și tufișuri în Podi;ul
Meseta ;i vegetație subtropicală (în sud). În Munții Pirinei sunt păduri de conifere ;i pajiști alpine.
Pe baza cunoștințelor acumulate, scrieți tipul de sol caracteristic zonei mediteraneene. ..........................
• Populația: 47.190.000 loc., cu densitatea medie de cca. 93,5 loc./km2.
• Structura etnică: spanioli = 72,3%, catalani = 16,8%, galicieni = 6,4%, basci = 2,3% ;.a.
• Structura confesională: romano-catolici = %, islamici, protestanți ;.a.
• Capitala Spaniei este ora;ul ........................................................., cu cca. 3.300.000 loc.
cca. . . loc. în aglomerația urbană .
• Principalele orașe din Spania sunt: Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla, Malaga,
Zaragoza, Bilbao, Cordoba, Valladolid ;i La Coruña.
Identificați pe Harta 1: Spania și Portugalia – harta economică, din manual (p. 73), şi pe harta murală
orașele enumerate mai sus.
C. Economia
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textului de la paginile 73 și 74 și a Hărții 1: Spania și Portugalia –
harta economică, din manual (p. 73), scrieți în caiet:
Grupa 1: ;ase centre industriale ......................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 2: ;ase plante cultivate ..........................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 3: patru ora;e cu porturi ......................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 4: două atracții turistice ...................................................................................................... .
Pe baza cunoştinţelor acumulate, completaţi afirmaţiile de mai jos.
1. În Munţii Pirinei, Spania se învecinează cu Franţa şi ….....……….....………..... .
2. Râul Duero se varsă în ….....……………….......... .
3. În sudul Spaniei predomină vegetaţia …..........………………..... .
4. În Spania este dominantă religia ….....………....………..... .
5. Oraşul Valencia este port la ….....……………….......... .
Te ă: Expli aţi i porta ţa Mării Meditera e şi a li atului editera ea pe tru e o o ia Spa iei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
    
44
 ITALIA
Italia, cu suprafața de . km2, este un stat situat în sudul Europei, în Peninsula

Italică.
Cu ajutorul Hărții 2: Italia – harta economică, din manual (p. 77), scrieți în caiet:
a. statele vecine Italiei: .......................................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
b. mările componente Mediteranei la care are ie;ire Italia Marea Ligurică, ...............................
.............................................................................................................................................................. .
În interiorul Italiei se găsesc două mici state Vatican ;i San Marino.
În componența Italiei intră numeroase insule: Elba, Capri, Lipari, Sardinia, Sicilia etc.
A. Mediul natural
Geografic, teritoriul Italiei a fost împărțit în trei regiuni Italia continentală, Italia
peninsulară ;i Italia insulară.
 Arătați, pe harta murală, cele trei regiuni geografice.
• Relieful Italiei este extrem de variat.
Folosind Harta 1: Italia – harta fizică, din manual (p. 76), scrieți principalele unități de relief de pe teritoriul
Italiei. .......................................................................................................................................................
Pe teritoriul Italiei se găsesc mai mulți vulcani activi Vezuviu, Etna, Stromboli.
Pentru a afla mai multe despre vulcanii Vezuviu și Etna, citiți casetele 5 și 6 din manual (p. 76).
• Clima Italiei este predominant mediteraneană subtropicală , cu veri calde ;i uscate ;i
ierni blânde ;i umede.
• Teritoriul Italiei este străbătut de mai multe ape curgătoare.
Tot cu ajutorul hărţii precizate mai sus, scrieți principalele ape curgătoare din Italia. ..............................
................................................................................................................................................................
La poalele Piemontului se află Lacul Garda de origine glaciară .
• Vegetația naturală dominantă a Italiei este subtropicală ;i maquis. În Munții Alpi
sunt păduri de conifere ;i pajiști alpine.
• Solurile sunt caracteristice zonei mediteraneene: terra rossa.
• Populația: 60.626.000 loc., cu densitatea medie de cca. 193 loc./km2.
• Structura etnică: italieni = % ;.a.
• Structura confesională: romano-catolici = %, musulmani = %, ortodoc;i ;.a.
• Capitala Italiei este ora;ul ............................................................, cu cca. 2.750.000 loc.
cca. . . loc. în aglomerația urbană .
• Principalele orașe din Italia sunt: Roma, Milano, Napoli, Torino, Genova, Palermo ;i
Florența.
Identificați pe Harta 2: Italia – harta economică, din manual (p. 77), şi pe harta murală orașele enumerate
mai sus.
45
• Economia. Regiunea nordică a Italiei este considerată inima economică a țării, în

timp ce cea sudică, regiunea Mezzogiorno, este slab dezvoltată.
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textelor de la paginile 76 și 77 și a Hărții 2: Italia – harta economică
(p. 77), din manual, scrieți în caiet:
Grupa 1: trei centre industriale: ........................................................................................................;
Grupa 2: trei plante cultivate: .........................................................................................................;
Grupa 3: patru porturi: ......................................................................................................................;
Grupa 4: trei aeroporturi: ..................................................................................................................;
Grupa 5: două ora;e turistice .......................................................................................................... .

de mai jos:
1. Faţă de Peninsula Italică, Marea Tireniană este situată în:
a. est b. sud c. vest
2. Italia se învecinează cu:
a. Serbia b. Slovacia c. Slovenia
3. Oraşul Roma se află pe râul:
a. Arno b. Pad c. Tibru
4. Vulcanul Etna se găseşte în Insula:
a. Corsica b. Sardinia c. Sicilia
5. Oraşul acoperit cu cenuşa emisă de vulcanul Vezuviu (în anul 97 d.Hr.) se numeşte:
a. Florenţa b. Herculanum c. Palermo
    
 PORTUGALIAă IăGRECIA
A. PORTUGALIA
Portugalia (92.082 km2 este situată în Peninsula ........................................... şi are în
componență arhipelagurile Azore ;i Madeira.
Cu ajutorul Hărții 1: Peninsula Iberică – harta fizică și politică, din manual (p. 69), scrieți în caiet pentru
Portugalia:
a. principalele unități de relief: Câmpia Portugaliei și Serra .........................................................;
b. principalele trei ape curgătoare ................................................................................................ .
• Clima este temperat-oceanică în nord ;i subtropicală (în sud).
• Vegetația este subtropicală în sud , iar solurile sunt terra rossa. În nord sunt păduri
de foioase.
• Capitala statului este ........................................... ;i numără . loc. (2.641.000 loc.
în metropolă .
Utilizând Harta 1: Spania și Portugalia – harta economică (p. 73), scrieţi numele celor mai mari două
aşezări urbane din Portugalia: ........................................................................................................ .1)
1) Alte oraşe sunt: Braga şi Évora.
46
Aceste două oraşe Lisabona şi Porto sunt şi importante centre industriale şi porturi.
• Structura etnică: portughezi = %, meti;i = %, brazilieni ;.a.
Care este originea etno-lingvistică a portughezilor?
• Structura confesională: romano-catolici = 92%, protestanţi = % ş.a.
• Agricultura. Se cultivă măslini, viță-de-vie, citrice, stejari de plută.
B. GRECIA
Grecia (131.990 km2 este situată în Peninsula .................................................. ;i are în
componență numeroase insule Ciclade, Sporade, Creta, Rodos, Ionice ;.a. .
Cu ajutorul Hărții 1: Grecia – harta fizică și economică, din manual (p. 79), scrieți în caiet pentru Grecia:
a. statele vecine ;i mările la care are ie;ire ....................................................................................
................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
b. principalele unități de relief: Câmpia Tesalonicului ;i munții ..................................................
.............................................................................................................................................................. .
• Clima este, predominant, subtropicală.
• Principalele ape curgătoare sunt: Evros, Néstos, Strimon ;i Axios.
• Vegetația este subtropicală, iar solurile sunt terra rossa.
• Structura etnică: greci = , %, albanezi = , % ş.a.
• Structura confesională: ortodocşi = %, musulmani = , % ş.a.
• Capitala ................................., numără . loc. , mil. loc. în aglomerația urbană .
• Cele mai importante orașe sunt: Atena, Salonic, Volos, Pireu şi Iraklion.
Localizaţi, pe harta precizată mai sus, principalele oraşe din Grecia şi, apoi, scrieţi în caiet:
a. trei centre industriale: ...................................................................................................................;
b. trei porturi: .................................................................................................................................... .
• Agricultura. Se cultivă măslini, viță-de-vie, citrice.
Scrieți, pe baza cunoștințelor deţinute, trei regiuni/centre turistice. ..............................................
................................................................................................................................................................
Te ă: Co pletaţi ta elul de ai jos şi ide tifi aţi deose irile di tre Spa ia şi Portugalia.
Elemente de geografie Spania Portugalia Ase ă are A
fizi ă şi u a ă Da sau Nu Da sau Nu Deosebire (D)
Oceanul Atlantic
Marea Meditera ă
Mu ţii I eri i
Insulele Baleare
Clima temperat-o ea i ă
Guadiana
Origi ea lati ă
Porto
    
47
 EUROPA DE EST. SPECIFICUL GEOGRAFIC
Deşi pe teritoriul său se găsesc doar trei ţări Belarus, Rusia şi Ucraina 1), Europa de
Est este cea mai întinsă regiune geografică de pe continent peste 5.120.000 km2).
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa de Est – harta fizică şi politică, din manual (p. 91), completaţi termenii şi
noţiunile geografice care lipsesc din textul de mai jos.
Europa de Est este cuprinsă între mările ………………………………... şi ....…………………………….,
la nord mări ale Oceanului Arctic , şi mările ………………………………... şi Azov, la
………………………………... . Limita sa cu Asia este dată de Munţii ………………………………..., fluviul
………………………………..., Marea ………………………………... şi Munţii ………………………………... .
Între Marea Neagră şi Marea ………………………………... se află Peninsula Crimeea, iar între
Marea Barents şi Marea ………………………………... se găseşte Peninsula ………………………………... .
Relieful este preponderent de câmpie (Câmpia Europei de ………………………………...), în
nord păstrând urme ale modelării gheţarilor de calotă. În interior sunt prezente podişuri şi
coline: Podişul Volîno-Podolic, Podişul ………………………………..., Podişul ………………………………...,
Podişul Volgăi, Colinele Timan etc., iar la est, sud şi sud-vest, munţii: ………………………………,
………………………………... şi ………………………………... . În Peninsula Crimeea se găsesc Munţii Iaila
(Jaila).
Majoritatea apelor curgătoare se varsă în mările din nord şi ………………………………... . Spre
nord curg: ………………………………... şi Dvina de Nord, iar spre sud: Ural, ………………………………...,
Don, ………………………………... şi Nistru.
Lacurile sunt de origine glaciară. Se evidenţiază lacurile ………………………………... şi
………………………………... .
 Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief şi elementele acvatice de mai sus.
Utilizând Harta 2: Europa de Est – harta mediului natural, din manual (p. 91), scrieţi de la nord la sud:
a. tipurile de climă ………………………………………………………………………………....;
b. tipurile de vegetaţie ……………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………….. .
Exerciţiu: Analizaţi diagrama alăturată Evoluţia temperaturilor medii lunare la Kiev
(„Evoluţia temperaturilor medii lunare la Kiev”) şi
precizaţi:
a. valoarea minimă a temperaturilor şi
..................................................................;
b. valoarea maximă a temperaturilor şi
................................................................. .
c. Calculaţi şi precizaţi amplitudinea
termică:.................................................... .
• Precizaţi numele solului caracteristic stepei.
• Explicaţi de ce o mare parte din stepă a fost desţelenită şi înlocuită cu terenuri arabile.
1) Conform programei şcolare, Estonia, Letonia şi Lituania fac parte din Europa de Est.
48
Europa de Est este foarte bogată în resurse ale subsolului minereu de fier (Kursk,
Magnitogorsk, Krivoi Rog şi Kerci), cărbuni superiori (bazinele Doneţk şi Peciora), petrol
(între fluviul Volga şi Munţii Ural, în regiunea Peciora şi în nordul Mării Caspice şi gaze
naturale (în regiunile de exploatare a petrolului).
În aproape între teritoriul regiunii este dominantă populaţia slavă de religie ortodoxă.
Exerciţii:
1. Cărui stat a aparţinut teritoriul Europei de Est, până în anul 1991? .........…………………………...
2. Care a fost sistemul politico-economic din Europa de Est în cea mai mare parte a secolului al XX-lea?
…………………………………………………………………………………………………………
3. Care sunt oraşelor-capitală ale statelor Belarus, Rusia şi Ucraina?
…………………………………………………………………………………………………………
4. Cum se numeşte structura economică din care fac parte Belarus şi Rusia?
…………………………………………………………………………………………………………
Te ă: Evoluţia precipitaţiilor medii lunare la Kiev

Cu ajutorul datelor din tabelul de mai jos
(), realizaţi diagrama evoluţiei precipitaţiilor
medii lunare înregistrate la Kiev ().
Ta elul pre ipitaţiilor edii lu are

la Kiev
I F M A M I I A S O N D
36 39 37 46 57 82 71 60 57 41 50 45
    
 RUSIA
Rusia, țară de dimensiuni continentale . . km2 , este situată în estul Europei

;i în nordul Asiei. În componența sa intră insulele Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea, Novaia
Siberia ;i Sahalin.
Cu ajutorul Hărții 1: Rusia – harta fizică, din manual (p. 97), scrieți în caiet: a) statele vecine Rusiei: .........
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
;i b) oceanele ;i mările la care are ie;ire .........................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
A. Mediul natural
• Relieful este foarte variat. În Peninsula Kamceatka şi în Insula Sahalin sunt vulcani.
Utilizând harta precizată mai sus, scrieți în caiet principalele unități de relief din Rusia. ..............................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
49
• Clima Rusiei este subpolară (în nord), temperată rece între ;i o lat. N) temperat-
continentală (în estul Europei ;i temperat-continentală excesivă (în sudul sectorului asiatic).
• Apele curgătoare sunt numeroase, iar lacurile au origini glaciare, tectonice etc.
Tot cu ajutorul hărţii indicate, scrieți numele principalelor ape curgătoare din Rusia. ....................................
................................................................................................................................................................
La graniţa cu China curge fluviul Amur.
 Arătați, pe harta murală, lacurile Ladoga, Onega și Baikal şi fluviul Amur.
• Vegetația naturală este dispusă în benzi, în funcţie de latitudine.
Cu ajutorul Hărții 2: Rusia – harta climei și a vegetației, din manual (p. 97), scrieți principalele asociații
vegetale din Rusia, de la nord la sud. ..........................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Populația: 142.009.000 loc., cu densitatea medie de cca. 8,3 loc./km2.
Explicați densitatea redusă a populației Rusiei.
• Structura etnică. Rusia este o federație compusă din de republici autonome, în
care trăiesc ru;i = cca. %, tătari = %, ucraineni = 2% ;.a.
• Capitala Rusiei este ora;ul ......................................, cu cca. . . loc.
• Principalele orașe din Rusia sunt: Sankt Petersburg, Novosibirsk, Ekaterinburg,
Volgograd, Irkutsk ;i Murmansk.
Identificați pe Harta 3: Rusia – harta economică, din manual (p. 100), şi pe harta murală orașele
enumerate mai sus.
C. Economia
 Activitate pe grupe. Utilizând Harta 3: Rusia – harta economică, din manual (p. 100), scrieți pentru
Rusia:
Grupa 1: principalele resurse ale subsolului: ....................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 2: ;ase centre industriale: ........................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 3: fluviile pe care au fost construite mari hidrocentrale: ......................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 4: a) ora;ele-porturi: ................................................................................................................
............................................................................................................ şi c) ora;ele situate la capetele
căii ferate „Transsiberianul”: ............................................................................................................ .

de mai jos:
1. Rusia se învecinează la sud cu:
a. Belarus b. Finlanda c. Mongolia
2. Unitatea de relief situată între fluviile Obi şi Enisei se numeşte:
a. Câmpia Siberiei b. Munţii Ural c. Podişul Siberiei
3. Fluviul Volga se varsă în:
a. Marea Caspică b. Marea Kara c. Marea Neagră
50
4. Pe teritoriul Rusiei, stepa este prezentă în:

a. nord b. nord-est c. sud-vest
5. Oraşul Moscova este situat în:
a. Câmpia Europei de Est b. Câmpia Siberiei c. Munţii Ural
    
 EUROPAăVESTIC ă(ATLANTIC ).ăSPECIFICULăGEOGRAFIC
Cu largă deschidere la Oceanul Atlantic, Europa Vestică este o regiune geografică

situată între o şi o latitudine nordică. Ţărmurile sale – foarte sinuoase – sunt scăldate
de mările Nordului, Irlandei şi Mânecii, în partea nordică, şi de Marea Mediterană, în cea
sudică. Este o regiune constituită dintr-o parte continentală şi una insulară I. Marea
Britanie, I. Irlanda etc.).
 Arătaţi, pe harta murală, mările şi insulele precizate mai sus.
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Vestică – harta fizică şi politică şi Hărţii 2: Europa Vestică – harta mediului
natural, din manual (p. 102), completaţi termenii şi noţiunile geografice care lipsesc din textul de mai jos.
Relieful Europei de Vest este variat, fiind evidenţiat de Munţii ………………………………...,
Munţii ………………………………..., Munţii Scoţiei, Munţii ………………………………..., Masivul
………………………………... ………………………………..., Câmpia ………………………………... şi Câmpia
Londrei.
De la nord la sud, tipurile de climă din regiune sunt: ……………..……………
……………..……………, temperată de tranziţie şi ……………..……………, iar în munţii Alpi şi Pirinei,
……………..…………… .
Apele curgătoare care se varsă în Oceanul Atlantic şi în mările din nord au la gurile de
vărsare ………………………………..., iar cele care se varsă în Marea Mediterană formează la gurile
de vărsare ………………………………... .
Fluviile care curg spre nord şi nord-est sunt: Rin, ………………………………...,
………………………………... şi ………………………………..., iar spre sud: ………………………………... . În
)nsula Marea Britanie se evidenţiază ………………………………... .
Vegetaţia este în strânsă dependenţă de climă şi relief. De la nord la sud se succed:
vegetaţia de ………………………………..., pădurea de ………………………………... cu fag şi vegetaţia
mediteraneană cu maquis).
 Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief şi fluviile menţionate mai sus.
Exerciţii: Evoluţia precipitaţiilor medii lunare la Cardiff
A. Analizaţi diagrama alăturată („Evoluţia
precipitaţiilor medii lunare la Cardiff”; în sud-vestul
Marii Britanii) şi precizaţi:
a. valoarea minimă a precipitaţiilor şi luna în
care se înregistrează:........................................
........................................................................;
b. valoarea maximă a precipitaţiilor şi luna în
care se înregistrează:........................................
....................................................................... .
B. Utilizând textul care însoţeşte figura 5 din manual (p. 102), scrieţi două caracteristici ale vegetaţiei de landă.
51
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Regiunea este foarte bine populată cu popoare latine şi germanice şi cu un grad
ridicat de urbanizare.
Din această regiune – Anglia (Marea Britanie) – a pornit revoluţia industrială şi a luat
fiinţă Uniunea Europeană.
Precizaţi statele care au fondat Comunitatea Economică Europeană.
Sub raport economic, Europa Atlantică este cea mai dezvoltată regiune a Europei. Se
evidenţiază industria de vârf, agricultura modernă, transporturile diversificate şi potenţialul
turistic ridicat.
Te ă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Vesti ă – harta fizi ă şi politi ă, di a ual p. , s rieţi î
tabelul de mai jos u ele elor şase state care compun Europa Vesti ă şi apitalele a estora.
    
 FRAN A
Franța, cu suprafața de .843 km2, este un stat situat în vestul Europei.

Folosind Harta 1: Franța – harta fizică, din manual (p. 104), scrieți în caiet:
a. statele vecine Franței .....................................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
b. oceanul ;i mările la care are ie;ire Franța ..................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
În componența Franței intră Insula Corsica.
 Arătați, pe harta murală, această insulă, Corsica.
A. Mediul natural
• Relieful Franței este foarte variat munţi, podişuri, câmpii .
Cu ajutorul Hărții 1: Franța – harta fizică, din manual (p. 104), scrieți în caiet principalele unități de relief
din Franța. ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Clima. Pe teritoriul Franței se găsesc mai multe tipuri de climă.
Utilizând Harta climatică, din manual (Fig. 4, p. 104), scrieți tipurile de climă din Franța, de la nord la sud. ....
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
52
• Franța este străbătută de numeroase ape curgătoare.

Preluând informaţiile din Harta 1: Franța – harta fizică, din manual (p. 104), scrieți în caiet principalele ape
curgătoare din Franța. .................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Vegetația naturală: păduri de foioase (în nord, nord-vest ;i centru ;i vegetație
subtropicală (în sud). În Munții Alpi ;i în Munții Pirinei sunt păduri de conifere ;i pajiști alpine.
• Structura etnică a Franței este compusă din: francezi = cca. 95%, arabi, nord-
africani, chinezi, indochinezi ;.a., iar cea confesională, din: romano-catolici = 76,2%,
musulmani = , %, protestanți, ortodoc;i, iudaici ;.a.
• Capitala Franței este ora;ul ......................................, cu cca. 2.243.000 loc. (10.143.000
loc. în aglomerația urbană .
• Populaţia urbană reprezintă cca. % din populaţia Franței.
Folosind Harta densității populației, din manual (Fig. 5, p. 104), scrieți principalele orașe din Franța. .........
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
C.ăResurseleănaturaleă iăeconomia
• Franța are economia foarte dezvoltată, de;i resursele sale ale subsolului – cărbuni,
minereu de fier în Lorena , bauxită, uraniu, marmură ;.a. – nu acoperă necesarul țării.
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textelor de la paginile 105 și 106 și a Hărții 2: Franța – harta
economică (p. 105), din manual, scrieți în caiet:
Grupa 1: şase centre industriale: .......................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 2: opt plante cultivate: ............................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 3: a) patru ora;e-porturi: ........................................................................................................
.................................. şi b) două ora;e cu aeroporturi ....................................................................;
Grupa 4: trei atracții turistice ...........................................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
Te ă: Cu ajutorul manualului şi atlasului geografi şcolar, co pletaţi ur ătoarele propoziţii:
. Î vestul Fra ţei se află Golful .............................. .
. Strâ toarea Calais Dover leagă Marea .............................. de Marea .............................. .
3. Vârful Mo t Bla di Mu ţii Alpi are î ălţi ea de .............................. .
4. Clima din Insula Corsica este .............................. .
. Fluviul Se a se varsă î Marea .............................. .
. Ca al du Midi leagă fluviul Garo ne de Marea .............................. .
7. Portul Bordeaux este situat în estuarul fluviului .............................. .
. Coasta de Azur se află la Marea .............................. .
    
53
 MAREA BRITANIE
(RegatulăUnităalăMariiăBritaniiă iăIrlandeiădeăNord)
Marea Britanie (244.130 km2 , țară insulară circa . de insule , este situată în nord-
vestul Europei. Principalele insule ale Arhipelagului Britanic sunt: I. Marea Britanie, I-le
Hebride, I-le Orkney și I-le Shetland. Tot Marii Britanii îi aparține ;i nord-estul Insulei Irlanda.
 Arătați, pe harta murală, insulele amintite mai sus.
Cu ajutorul Hărții 1: Marea Britanie și Irlanda – harta fizică, din manual (p. 113), scrieți statul vecin şi oceanul și
mările care scaldă țărmurile Marii Britanii.
a. statul vecin: ...........................................; b. oceanul: ...........................................; c. mările ......
.............................................................................................................................................................. .
Marea Britanie este formată din patru regiuni istorice.
Analizați figura 1 din manual – Regiunile istorice ale Marii Britanii (p. 112) – și scrieți numele acestor
regiuni istorice. .........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
 Arătați, pe harta murală, regiunile istorice menţionate mai sus.
A. Mediul natural
• Relieful Marii Britanii este format din munți vechi ;i câmpii.
Utilizând harta menţionată mai sus, scrieți numele unităților de relief de pe teritoriul Marii Britanii. ...........
................................................................................................................................................................
• Clima Marii Britanii este temperat-oceanică. Datorită Curentului Atlanticului de
Nord, temperaturile ;i precipitațiile sunt mai ridicate ;i cețurile mai frecvente.
 Arătați, pe harta murală, traseul Curentului Atlanticului de Nord.
Exerciţiu: Pe baza cunoștințelor acumulate, scrieţi valorile medii ale temperaturilor şi precipitaţiilor din
climatul temperat-oceanice. …………………………………………………………...………………….
…………………………………………………………………………………………………………
• Apele curgătoare ale Marii Britanii sunt numeroase, cu debite bogate, dar scurte.
Cu ajutorul Hărții 1: Marea Britanie și Irlanda – harta fizică, din manual (p. 113), scrieți principalele ape
curgătoare din Marea Britanie. ....................................................................................................................
Exerciţiu: Pe baza cunoștințelor de care dispuneți, explicați debitele ridicate ale râurilor din Marea Britanie.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Explicaţi de ce Lacul (Loch) Ness, de origine tectonică, a devenit cel mai celebru lac din Marea Britanie.
• Vegetația naturală. În Marea Britanie predomină pășunile (verzi tot timpul anului),
pădurile de foioase fiind defri;ate în cea mai mare parte.
• Structura etnică a Marii Britanii este compusă din: britanici = 96% (englezi = 80%,
scoţieni = %, irlandezi = %, nord-irlandezi = % , alţii africani, indieni, pakistanezi ş.a. .
54
• Structura confesională cuprinde: protestanţi anglicani = 43,5%, prezbiterieni,

metodişti ş.a. = 10 %) = 53,5%, romano-catolici = , %, musulmani, ortodocşi ş.a.
• Capitala Marii Britanii este ora;ul ................................................, cu cca. 8.308.000 loc.
(aproximativ 8.979. loc. în aglomeraţia urbană).
• În Marea Britanie se găsesc numeroase orașe.
Pe baza informaţiilor din Harta 2: Marea Britanie și Irlanda – harta economică, din manual (p. 114), scrieți
principalele orașe din Marea Britanie. ..........................................................................................................
................................................................................................................................................................
C. Resursele naturaleă iăeconomia

Marea Britanie are economia foarte dezvoltată, statul dispunând de importante
resurse energetice (petrol, gaze naturale – în platforma Mării Nordului – şi cărbuni).
 Activitate pe grupe. Cu ajutorul textului de la pagina 115 și a Hărții 2: Marea Britanie și Irlanda –
harta economică (p. 114), din manual, scrieți pentru Marea Britanie:
Grupa 1: cinci centre industriale: ......................................................................................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 2: principalele plante cultivate ;i animale crescute în ferme ..........................................
...............................................................................................................................................................;
Grupa 3: a) cinci ora;e-porturi: .........................................................................................................
............................................................................................................................................................ şi
b) numele tunelului feroviar care leagă Marea Britanie de Franța ..........................................;1)
Grupa 4: trei produse exportate ;i trei produse importate ..........................................................
................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
Te ă: Citiţi textul alăturat şi pre izaţi: Dezvoltarea regiunii industriale Anglia

a. factorii care au contribuit la dezvoltarea Ce trală şi de Nord a fost deter i ată de
regiunii i dustrială A glia Ce trală şi de a tivităţile eşteşugăreşti tradiţio ale şi de
Nord: …………………………………………………………… preze ţa u or i porta te resurse de subsol:
……………………………………………………………………. ăr u i î Middla d , i ereu de fier, i ereuri
……………………………………………………………………. o plexe et . Datorită a estor resurse, î regiu e
b. ramurile industriale bine dezvoltate: ………. a luat avânt siderurgia (în Manchester,
Birmingham, Leicester şi etalurgia eferoasă în
…………………………………………………………………….
Liverpool).
…………………………………………………………………….
În regiune, ale ramuri industriale bine
…………………………………………………………………….
dezvoltate su t: i dustria o stru toare de aşi i
c. subramurile industriei constructoare de
e a i ă fi ă, ele tro i ă şi ele troteh i ă,
aşi i: …………………………………………………………
i roele tro i ă, auto o ile şi avioa e – în
1) Eurotunelul este un tunel feroviar pe sub Marea (Canalul) Mânecii, lung de 50,5 km, care leagă sud-estul Marii Britanii de Fran a.
A fost construit sub fundul mării, la o adâncime medie de 40 m. Construc ia, a doua ca lungime din lume de acest tip (Seikan, din
Japonia, având 58,85 km), este formată din trei galerii. Două sunt tuneluri feroviare (câte unul pentru fiecare sens), cu diametrele
utile de 7,6 m, şi unul de serviciu, prin care se deplasează vehicule speciale destinate între inerii şi evacuării. Traversarea prin tunel
durează 35 de minute.
55
.…………………………………………………………………… Sheffield, Birmingham, Manchester, Derby,

……………………………………………………………….…… Coventry , i dustria hi i ă petro hi ie – în
d. principalele centre industriale: ……………… Liverpool –, industria cauciu ului şi a aselor
……………………………………………………………………. plasti e ş.a. şi i dustria textilă î Ma hester,
……………………………………………………………………. Liverpool, Coventry, Leeds, Nottingham).
…………………………………………………………………….
    
 EUROPAăNORDIC .ăSPECIFICULăGEOGRAFIC
Europa Nordică este situată la nord de paralela de 54o, cu ieşire la Oceanul Arctic,
Oceanul Atlantic şi Marea Baltică.
 Arătaţi pe harta murală: Oceanul Arctic, Marea Barents, Oceanul Atlantic, Marea Norvegiei, Marea
Nordului şi Marea Baltică (cu golfurile Botnic, Finic şi Riga).
Este o regiune preponderent peninsulară şi insulară.
Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Nordică – harta fizică şi politică, din manual (p. 118), scrieţi peninsulele şi cea
mai mare insulă care intră în compunerea Europei Nordice.
…………………………………………………………………………………………………………
Relieful este, în general, vechi şi intens erodat de calota glaciară cuaternară. Prin
eroziune, transport şi acumulare, gheţarii au creat morene, circuri şi văi glaciare. În
regiunile litorale, de-a lungul văilor glaciare, s-au format fiorduri.
Analizaţi ţărmurile Peninsulei Scandinavia şi Insulei Islanda şi precizaţi forma acestora.
 Arătaţi pe harta murală: Munţii (Alpii) Scandinaviei, Podişul Norrland, Podişul Svealand, Podişul Småland,
Câmpia Suediei Centrale, Câmpia Skäne, Câmpia Lacustră Finlandeză (Salpausselkä) şi Câmpia Mării Baltice.
Insula Islanda este de origine vulcanică.
Explicaţi acest aspect. Identificaţi, pe harta din manual, Vulcanul Hekla.
Utilizând Harta 2: Europa Nordică – harta mediului natural, din manual (p. 119), scrieţi tipurile de climă din
Europa Nordică.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Explicaţi cum influenţează Curentul Atlanticului de Nord şi Munţii Scandinaviei clima Europei Nordice.
Scrieţi, în caiet, principalele caracteristici ale climatului subpolar. …………………………......
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
În nordul Peninsulei Scandinavia se produce noaptea polară. Ea durează din
noiembrie până la ianuarie.
Explicaţi mecanismul formării zilelor şi nopţilor polare.
Reţeaua hidrografică este extrem de bogată. Este formată din râuri scurte, cu debite
mari şi cu potenţial energetic ridicat.
56
Europa Nordică este presărată cu numeroase lacuri glaciare circa . de lacuri,

numai în Finlanda)1)
 Arătaţi, pe harta murală, lacurile: Saimaa (în Finlanda), Vänern, Mälaren şi Vättern (în Suedia).
În Insula Islanda se găsesc mici calote glaciare gheţari continentali , care sporesc
varietatea peisajului natural.
În regiune sunt prezente trei zone de vegetaţie tundră, pădure de conifere pădure
boreală şi pădure de foioase pădure nemorală .
Pe baza cunoştinţelor avute, precizaţi poziţiile geografice ale celor trei zone de vegetaţie.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Învelişul pedologic este compus din podzoluri şi soluri de tundră.
Utilizând textul care însoţeşte figura 4 din manual (p. 119), scrieţi două caracteristici ale podzolului.
…………………………………………………………………………………………………………
Ce aspect are solul de tundră în timpul verii? ….......………………………………………………..
În nordul Peninsulei Scandinavia şi în Insula Islanda este prezent permafrostul.

Exerciţiu: Analizaţi schiţa alăturată şi – cu ajutorul profesorului de la clasă –
stabiliţi şi scrieţi principalele caracteristici ale straturilor superioare.
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Principalele resurse naturale din regiune sunt petrolul şi gazele naturale în
platforma continentală a Mării Nordului , minereul de fier la Kiruna şi Gälivare, în
Suedia , apele curgătoare cu potenţial energetic, lemnul din răşinoase şi peştele.
Europa Nordică este slab populată.
Precizaţi trei cauze naturale care generează densitatea redusă a populaţiei.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
Populaţia – cu unele excepţii finlandezii şi estonii – face parte din lumea germanică.
În nordul Peninsulei Scandinavia, în Laponia, trăiesc laponii populaţie indigenă care vorbeşte
limba sami, înrudită cu limbile uralice – finlandeza, maghiara – şi samoindice .
Cu excepţia Lituaniei, în toate celelalte state ale Europei Nordice predomină religia
protestantă.
1)Datorită numeroaselor lacuri (cca. 60.000), Finlanda este numită „ ara celor 1.000 de lacuri”. Aceste acumulări acvatice formează
un adevărat labirint, cu golfuri legate prin canale şi insule.
57
Laponia
Cu ajutorul textului din manual (caseta de la
p. 121), scrieţi principalele aspecte din viaţa şi
ocupaţiile laponilor.
…………………………………………….
…………………………………………….
…………………………………………….
…………………………………….………
…………………………………….………
…………………………………….………
Te ă: Cu ajutorul Hărţii 1: Europa Nordi ă – harta fizi ă şi politi ă, din manual (p. 118 , s rieţi î
tabelul de mai jos numele celor opt state care compun Europa Nordi ă şi apitalele a estora.
    
 NORVEGIAă IăSUEDIA
A. NORVEGIA
Norvegia (324.219 km2 este situată în Peninsula ................................................................ .

Cu ajutorul hărţilor Europa Nordică – harta fizică şi politică (p. 118) şi Norvegia – harta economică (p.
123), din manual, scrieţi pentru Norvegia:
a. statele vecine: ..................................................................................................................................;
b. oceanele ;i mările la care are ieşire: .............................................................................................
...............................................................................................................................................................;
c. principala unitate de relief: .......................................................................................................... .
Țărmurile sunt cu fiorduri.
Ce sunt fiordurile?
• Clima Norvegiei este temperat-oceanică (în sud ;i vest ;i subpolară (în nord).
• Apele cuprind: râuri scurte cu debite mari ;i mici lacuri glaciare.
Cu ajutorul cunoştinţele dobândite, precizaţi tipurile de vegetație din Norvegia. .....................................
................................................................................................................................................................
• În subsolul Norvegiei se găsesc: petrol, gaze naturale (în platforma continentală a
Mării Nordului), minereu de fier şi roci pentru construcţii.
58
De ce sunt importante resursele naturale pentru Norvegia?

• Populația numără 4.805.000 loc., cu densitatea medie de 14,8 loc./km2.
Cum explicaţi densitatea redusă a populaţiei din Norvegia?
• Structura etnică este formată din: norvegieni = 95%, finlandezi = 0,3%, laponi
sami = , % ;.a.
Care este confesiunea dominantă din Norvegia (cca. 85% din totalul locuitorilor)?
• Capitala Norvegiei este oraşul ..................................................., cu cca. 590.000 loc.
(cca. 860.000 loc. în aglomeraţia urbană).
• Oraşele mari sunt situate în zona litorală, în fiorduri.
Utilizând Harta 1: Norvegia – harta economică, din manual (p. 123), identificaţi şi scrieţi orașele Norvegiei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
• Economia Norvegiei este dezvoltată. Venituri importante aduc pescuitul şi
şantierele navale. Oraşele Oslo, Stavanger, Bergen, Trondheim şi Narvik sunt importante
centre industriale şi dispun de porturi.
B. SUEDIA
Suedia (449.964 km2 este situată în Peninsula ..................................................................... .
Cu ajutorul hărţilor Europa Nordică – harta fizică şi politică (p. 118) şi Suedia – harta economică (p. 125),
din manual, scrieţi pentru Suedia:
a. statele vecine: .................................................................................................................................;
b. mările la care are ie;ire ................................................................................................................;
c. principalele unități de relief: .........................................................................................................
.............................................................................................................................................................. .
• Clima este temperat-oceanică (în sud), temperată-rece (în centru ;i subpolară (în nord).
Cum explicaţi prezenţa climei temperată-rece în Suedia?
• Principale ape curgătoare din Suedia sunt: Tome, Lule, Ume şi Dal. Acestea au
potenţialul hidroenergetic ridicat.
Precizaţi principalele lacuri din Suedia şi originea lor.
• Vegetația este asemănătoare cu cea a Norvegiei, iar principalele resurse ale
subsolului sunt: minereul de fier zăcământul Kiruna şi rocile pentru construcții.
• Populația numără 9.341.000 loc., cu densitatea medie de 20,7 loc./km2.
• Structura etnică este formată din: suedezi = 87,6%, finlandezi = 2%, sârbi,
muntenegreni, iranieni, bosniaci, polonezi, laponi sami ;.a.
• Capitala: ..................................................... (supranumită „Veneția nordului” , numără
830.000 loc. cca. . . loc. în aglomeraţia urbană).
Utilizând Harta 1: Suedia – harta economică, din manual (p. 125), identificaţi şi scrieţi orașele Suediei.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
59
• Economia Suediei este dezvoltată. Oraşele precizate mai sus sunt şi importante
centre economice.

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos și precizaţi dacă enunţurile sunt adevărate
(A) sau false (F). Dacă afirmaţiile sunt false, scrieţi voi răspunsurile corecte (R.c.).
1. Norvegia nu are ieşire la Oceanul Arctic._____ R.c.: …………………..................……....... .
2. Podişul Norrland este situat în Norvegia._____ R.c.: .................................................. .
3. Lulea este un oraş în Suedia._____ R.c.: …….......................................……….………....... .
4. Lacul Mälaren este de origine vulcanică._____ R.c.: ……......................................……. .
5. Oraşele norvegiene sunt situate în zonele litorale cu delte._____ R.c.: ......................... .
Te ă: Arătaţi i porta ţa so io-e o o i ă a fiordurilor.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
    
 REGIUNILE GEOGRAFICE ALE EUROPEI. RECAPITULARE
I. Se dau statele: Albania, Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg,
Macedonia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino şi
Ungaria.
Extrageţi din lista de mai sus statele care aparţin:
1. Europei Centrale: …………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………...;
2. Europei Sudice: ……………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………...
3. Europei Vestice: ……………………………………………………………………………….……
……………………………………………………………………………………………………….. .
II. În coloana A sunt numele regiunilor geografice din Europa, iar în coloana B, numele unor ape
curgătoare care curg pe teritoriile acestor regiuni geografice. Stabiliţi corespondenţa între apele curgătoare şi
regiunile geografice pe care le străbat.
A B
______ . Europa Centrală a. Don
______ 2. Europa Estică b. Lule
______ . Europa Nordică c. Obi
______ . Europa Sudică d. Oder
______ . Europa Vestică e. Tibru
f. Tamisa
60
III. În coloana A sunt numele regiunilor geografice din Europa, iar în coloana B, numele unor oraşe-
capitală. Stabiliţi corespondenţa între oraşele-capitală şi regiunile geografice în care se găsesc.
A B
______ . Europa Centrală a. Ankara
______ . Europa Estică b. Bratislava
______ . Europa Nordică c. Dublin
______ . Europa Sudică d. Minsk
______ . Europa Vestică e. Nicosia
f. Reykjavik
IV. Precizaţi trei deosebiri între clima Europei Vestice (Atlantice) şi clima Europei Sudice (Mediteraneene).
Notă: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipita ii
medii anuale, vânturi, etaj climatic, tipul climatic, amplitudini termice, factorii genetici etc.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
V. Completaţi tabelul de mai jos şi identificaţi deosebirile dintre Europa Nordică şi Europa Estică.
Elemente de geografie Europa Nordică Europa Estică Asemănare (A)
fizică şi umană Da sau Nu Da sau Nu Deosebire (D)
Alpii Scandinaviei
Câmpia Europei de Est
Relief glaciar
Climă subpolară
Oceanul Arctic
Pădure de conifere
Tundră
Limbi germanice
State ortodoxe
State membre UE
    
61
BIBLIOGRAFIEăSELECTIV
Dragomirescu Ş., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti, 2011.
Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în
geografie, Edit. Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
Hârjoabă I. (coord.): Geografia continentelor. Europa, Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1982.
Marin I., Luchian N.: Geografia fizică a României şi geografia fizică a Europei, Facultatea
de Geografie, Bucureşti, 1996.
Matei C. H., Neguţ S., Nicolae I., Radu Cătălina, Vintilă Ioana: Enciclopedia Europei, Ediţia
a IV-a, Edit. Meronia, 2007.
Mărculeţ I.: Geografie. Fişe de lucru şi teste pentru pregătirea examenului de bacalaureat,
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-18579-9, Bucureşti, 2015.
Mărculeţ I.: Geografia Europei. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a VI-a, Şcoala
Gimnazială Discovery, ISBN 978-973-0-20681-4, Voluntari, 2016.
Mărculeţ I. (coord.): Statele Uniunii Europene. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, ISBN 978-973-0-16211-0, Bucureşti, 2014.
Mărculeţ I., Ghiţă Cristina (coord.).: Geografie. Europa–România–Uniunea Europeană.
Probleme fundamentale. Sinteze şi teste cu rezolvări, Edit. Erc Press, Bucureşti,
2015.
Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Mândruţ O., Neguţ S.: Geografia continentelor. Europa. Manual pentru clasa a VI-a, Edit.
Corint, Bucureşti, 1999.
Posea Gr. (coord.): Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
Strat Daniela, Popescu Manuela: Geografia continentelor. Geografia Europei. Manual
pentru clasa a VI-a, Edit. Teora, Bucureşti, 1998.
Trufaş Constanţa (coord. ştiinţific): Atlas geografic şcolar, Edit. Cartographia, Budapesta,
1999.
***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, Bucureşti, 1999.
Prof.ădr.ăIoanăM RCULE
GEOGRAFIA CONTINENTELOR: EUROPA. CAIET PENTRU CLASA A VI-A
ISBN 978-973-0-22194-7
Bucureştiă– 2016
62

Geografia Continentelor Europa Caiet Pen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografia Continentelor Europa Caiet Pen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C o l e g i u l N a ț i o n a l „I. L.

CAIET PENTRU CLASA A VI-A

(auxiliar didactic pentru uz intern)

Redactare și tehnoredactare: șoanăM RCULE

Important: Prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face

Notă introductivă …………………………………………………………………………….……………….………5

Europa. Poziţia geografică, limitele, ţărmurile, întinderea …………………………………………6

Bibliografie selectivă …………………………………………………………………………………………….…62

Prezenta lucrare (Geografia continentelor: Europa. Caiet pentru clasa a VI-a),

 EUROPA. POZI IAăGEOGRAFIC ,ăLIMITELE,

În est şi sud-est, Europa intră în contact cu Asia pare a fi o peninsulă a Asiei .

Verificaţi-vă cunoştinţele acumulate:

Te ă: A alizaţi harta alăturată

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi relieful.

Pe baza cunoştinţelor acumulate în anii anteriori, definiţi munţii, podişurile şi câmpiile.

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi clima.

Caracteristicile elementelor climatice

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi hidrosfera şi

b. fluvii cu estuare: .............................................................................................................................

Lacurile din Europa sunt numeroase şi au origini variate.

Exerciţiu: Pe baza Lungimile unor fluvii din Europa

 zona pădurii de foioase → …………………………………………..

Zona de stepă -păiuş

Zona pădurii de -ursul, elanul,

Etajele vegetaţiei în Munţii Alpi

Actuala populaţie a Europei cca. . . locuitori este rodul unei evoluţii

Islanda = …………………………….................. Ungaria = ……………………………………....

Majoritatea populaţiei Europei trăieşte în oraşe cca. % % în Europa de Vest şi

 AŞEZ RILEăUMANEă(I)ă– AŞEZ RILEăRURALEăDINăEUROPA

Pe aza u oşti ţelor a u ulate î lasa a V-a:

2. satul risipit: ………………………………………………………………………………......…...

 AŞEZ RILEăUMANEă(II)ă– ORAŞELEăEUROPEI

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, precizaţi elementele

a. numele celui mai mare oraş şi numărul locuitorilor săi ………………………………….…;

Constanţa = ...................................... Marsilia = ......................................

. ………………………………….. . ………………………………….. . …………………………………..

Pe baza cunoştinţelor acumulate în clasa a V-a, definiţi harta politică.

Începând din anul sistemele socialiste din Europa au început să se prăbuşească,

 RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI

c. gaze naturale: ………………………………………………………………………………..……

 EUROPA – ACTIVIT ILEăECONOMICEă(I).

Pe baza cunoştinţelor acumulate, precizaţi ramurile economiei.

În Europa, agricultura datează din Antichitate. La început, ea a fost caracteristică

Industria are ca scop exploatarea bunurilor naturale şi transformarea lor şi a

 EUROPA – ACTIVIT ILEăECONOMICEă(II).

C.ăC ileădeăcomunica ieăşiătransporturile

a. avantajele transporturilor aeriene …...…………………………………………………………

A. Regiunile geografice ale Europei

din comunitate sunt: Rusia, Belarus şi Moldova.

care nu fac parte nici din U.E., nici din C.S.I.

supranaţionale, independente şi interguvernamentale, care iau decizii prin negocieri între

. ………………………………. . ………………………………. . ……………………………….

Datorită poziţiei geografice, Europa Centrală intră în contact cu celelalte regiuni

1) În vest și nord-vest, clima este temperată de tranziție și temperat-oceanică.

Germania, cu suprafața de . km2, este un stat situat în Europă Centrală. Actualul

Explicaţi prezenţa păşunilor alpine pe munţii înalţi.

B.ăPopula iaă iăora ele

Te ă: Citiţi textul alăturat şi pre izaţi:

…………………………………………………………………………. k , de la est la vest, şi pe a. k , de la sud

Ungaria, cu suprafața de . km2, este un stat situat în Europa Centrală.

• Clima Ungariei este temperat-continentală.

• Vegetația naturală a Ungariei este dominată de stepă pustă ;i silvostepă. Sunt

• Populația: 9.906.000 loc., cu densitatea medie de 106,4 loc./km2.