Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caragiale”, Bucureşti
Caietul elevului
GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EXTRAEUROPENE
Clasa a VII-a
ISBN 978-973-0-23668-2
BUCUREŞTI
2017
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului
GEOGRAFIA CONTINENTELOR
EXTRAEUROPENE
Clasa a VII-a
UTILIZATOR
Nume și prenume.......................................................
..............................................................................................
Clasa..................................................................................
ISBN 978-973-0-23668-2
Bucureşti
2017
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
2
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Referenţi: Prof. gr. I Dorina CHEVAL, Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, Bucureşti
Prof. dr. Lucian ȘERBAN, Inspectoratul Școlar Județean Bacău
Autorii:
Ioan MĂRCULEŢ – doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei.
Studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în
2013) și profesor gradul I – este autorul sau coautorul a 47 cărți și broșuri (studii de specialitate,
monografii, enciclopedii, dicționare, cărți școlare etc.). A publicat, singur sau în colaborare, peste
200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și
așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și
sociologie, precum și peste 120 de articole de popularizare și cu caracter școlar.
ISBN 978-973-0-23668-2
Adrese de contact:
ioan_marculet@yahoo.com
imarculet@gmail.com
mihaita_dumitrescu@yahoo.de
colegiul_caragiale_buc@yahoo.com
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
3
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
CUPRINS
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
4
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
PREFAŢĂ
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
5
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
6
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
A SIA
1)
Între mările Japoniei şi Galbenă se găseşte Peninsula Coreea, iar între mările Mediterană şi Neagră, Peninsula Asia Mică.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
7
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
RELIEFUL ASIEI
Relieful Asiei este extrem de variat având altitudinea medie de 960 m.
Cel mai înalt punct: Vârful Chomolungma («Zeiţa mamă a munţilor») sau Everest (8.848 m), în Munții
Himalaya.
În nord şi pe munţii înalţi este prezent relieful glaciar (câmpii de eroziune, morene etc., în nord, şi circuri
glaciare, văi glaciare, creste, pe munţii înalţi), iar în regiunile aride tropicale şi temperate, dune, câmpuri cu
bolovănişuri ş.a.
Unitățile de relief
Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți în fișa de lucru:
a) principalele lanțuri montane: .............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) principalele podișuri: Podişul Arabiei, Podişul Anatoliei, ...................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
c) principalele câmpii: Câmpia Mesopotamiei, ......................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Arătaţi, pe harta murală, unităţile de relief menţionate mai sus.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
8
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
În Asia se găsesc numeroşi vulcani activi şi stinşi (Fuji-yama, Krakatau, Bandai-san, Tambora ş.a.), unii
cu erupţii catastrofale.
De reținut:
Munţii Himalaya, cei mai înalţi din lume (8.850 m), sunt cei mai tineri din Asia (până la 15 milioane ani). Împreună
cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m: Everest (8.848 m, după alte
surse 8.850 m), K2 (8.611 m) ş.a.
Podişul Tibet (Xizang) este cel mai înalt de pe Terra (4.785 m altitudine medie) şi cel mai tânăr platou alpin de pe
Glob. Este străbătut de lanțuri muntoase cu înălțimi de 6.000-7.000 m. Pe suprafața sa (2.000.000 km2) își au obârșiile
numeroase fluvii (Mekong, Yangtze / Chang Jiang, Hoang He, Irrawady, Salouen, Tsangpo / Brahmaputra şi Indus).
Câmpia Siberiei de Vest, cea mai mare câmpie din Asia (aproximativ 3.000.000 km2), se întinde pe 2.500 km, de la
nord la sud, și între 900 km (în nord) și 1.500 km (în sud), de la est la vest. În ansamblu, este o vastă depresiune de
scufundare, cu fundamentul de vârstă paleozoică, situat la 2.500-4.000 m adâncime, peste care s-au acumulat depozite
sedimentare. Altitudinea sa scade, treptat, de la sud (200-400 m) la nord (0 m).
Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Podişul Dekkan (Deccan) este situat în Peninsula:
a. Arabia b. Coreea c. India
2. Cei mai tineri munţi sunt:
a. Altai b. Himalaya c. Verhoiansk
3. Este un întins deşert, Podişul:
a. Anatoliei b. Gobi c. Siberiei Centrale
4. Cel mai înalt platou alpin din Asia este:
a. Himalaya b. Pamir c. Tibet
5. Cea mai întinsă câmpie este:
a. Câmpia Chinei de Est b. Câmpia Indo-Gangetică c. Câmpia Siberiei de Vest
CLIMA ASIEI
Datorită extinderii în latitudine (aproximativ între Polul Nord şi Ecuator), a întinsei suprafeţe
continentale, a lanţurilor montane (care împiedică circulaţia maselor de aer), a unităţilor acvatice vecine
(Oceanul Arctic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian) etc., clima Asiei este extrem de variată.
Explicați influența lanțurilor montane în geneza climei.
Activitate individuală.
I. Analizați Asia – harta climei, din manual (pag. 11), și scrieți, în fișa de lucru, tipurile de climă de
pe continent, de la nord la sud. ………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………………………………………………………...
Activitate în perechi
II. Cu ajutorul hărţilor Asia – harta fizico-geografică şi Asia – harta climei, din manual (pag. 10 şi 11),
scrieţi, în fişa de lucru, tipurile de climă din:
1. Peninsula Arabia: ……………………………………………………………………………………………………………………
2. Peninsula Asia Mică: ………………………………………………………………………………………………………………..
3. Peninsula India: ……………………………………………………………………………………………………………………...
4. Arhipelagul Indonezian şi Insulele Filipine: ……………………………………………………………………………………….
5. Arhipelagul Japoniei: ………………………………………………………………………………………………………………..
6. Munţii Himalaya şi Podişul Tibet: …………………………………………………………………………………………………..
7. Podişul Karakum: ...………………………………………………………………………………………………………………….
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
9
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
1)
Oimeakon (Oimiakon) este localitatea în care s-a înregistrat temperatura minimă absolută a Emisferei Nordice
(-71,2°C, la 26 ianuarie 1926; -67,7oC, la 6 februarie 1933). Așezarea este situată într-o depresiune din Siberia Centrală
(Federaţia Rusă), la 63o27’39” lat. N și 142o47’09” long. E.
2)
Bangkok este capitala în care se înregistrează temperatura medie anuală cea mai ridică (28°C). Localitatea este
situată în Thailanda, la 13o45’ lat. N și 100o28’ long. E.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
10
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Clima ecuatorială: temperaturi medii anuale: 26-27oC; amplitudini termice: 3-4oC; precipitaţii: peste 2.000
mm/an (plouă aproape în fiecare zi, după amiaza); este calm ecuatorial (nu bat vânturi permanente şi sezoniere).
Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. În nordul Câmpiei Siberiei de Vest clima este:
a. subecuatorială b. subtropicală c. subpolară
2. Clima musonică este specifică Peninsulei:
a. Asia Mică b. Coreea c. Indochina
3. În estul Mării Caspice predomină clima:
a. continentală aridă b. temperată umedă c. tropicală uscată
4. Precipitaţiile în climatul ecuatorial au valori medii anuale de:
a. sub 1.000 mm b. 1.000-2.000 mm c. peste 2.000 mm
5. Cele mai scăzute temperaturi din Asia s-au înregistrat în localitatea:
a. Bangkok b. Oimiakon c. Tokyo
Temă. Analizaţi graficul alăturat
(temperaturile medii lunare) şi precizaţi:
1. Valoarea maximă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
……………………………………………………
2. Valoarea minimă a temperaturii medii
lunare, precum şi luna în care se înregistrează.
……………………………………………………
3. Tipul de climă redat de grafic.
……………………………………………………
APELE ASIEI
Continentul Asia este bogat în ape curgătoare şi lacuri.
A. Rețeaua hidrografică
În Asia, din cauza condiţiilor climatice, a întinderii uscatului, a particularităţilor reliefului etc., sunt mari contraste în
repartiţia geografică a apelor curgătoare.
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 13), scrieţi în fişa de lucru principalele regiuni:
endoreice: ........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
areice:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Activitate în perechi
II. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru, fluviile
care se varsă înspre:
a) Oceanul Arctic: ..................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) Oceanul Pacific: ................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
3)
Assam, regiunea geografică în care s-a înregistrat recordul de precipitaţii (peste 10.000 mm pe an), este un stat în India.
În localitatea Cherrapunji / Cherrapunjee a căzut cea mai mare cantitate de precipitaţii dintr-un an (22.990 mm în 1861;
„Polul Ploii”). Oraşul este situat la poalele regiunii prehimalayene Garo-Khassi-Jaintia, la 25o lat. N şi 91o long. E.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
11
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
De reținut:
Obi /Ob este fluviul cu cea mai largă gură de vărsare (estuar – circa 800 km lungime, 30-90 km lăţime şi 10-12 m
adâncime). Are izvoarele în Munţii Altai, lungimea de 3.650 km (5.410 km, împreună cu estuarul) şi se varsă în Marea
Kara cu un debit mediu de 12.500 m3/s. Bazinul său hidrografic, întins pe 2.970.497 km2, adună o parte din apele
curgătoare care străbat Munţii Altai, Podişul Kazah şi Câmpia Siberiei de Vest.
Huang He / Hwang Ho / Huan he („Fluviul Galben”), fluviul cu cea mai mare turbiditate permanentă, cu cea
mai mare cantitate de aluviuni transportă anual, cu cele mai multe schimbări naturale ale albiei de curgere (27) şi ale
gurii de vărsare (5) şi cu cea mai rapidă avansare anuală a deltei (aproximativ 200 m), izvorăşte din Podişul Tibet (din
lacurile Gyaring şi Ngoring) şi se varsă în Marea Galbenă (Oceanul Pacific). Îşi adună apele de pe o suprafaţă de circa
752.000 km2 (după alte surse: 771.000 km2 ori 745.000 km2) şi atinge un debit mediu de 2.571 m3/s. Pe parcursul celor
4.845 km străbătuţi (5.464 km, după alte lucrări), traversează Munţii Daxue, Podişul de Loess şi Câmpia Chinei de Est.
Cantitatea mare de aluviuni transportată (34-50 kg/m3 sau 1,1 mil. t/an), poziţionează fluviul pe primul loc pe Glob (17%
din aluviunile transportate de apele curgătoare ale Terrei).
B. Lacurile
În Asia se găsesc numeroase lacuri. Unele sunt foarte întinse – Marea Caspică (371.000 km2),
Marea/Lacul Aral (66.458 km2) –, din această cauză fiind numite „mări”, unele sunt foarte adânci – Lacul
Baikal (1.620 m), iar altele au nivelul apei sub cel al Oceanului Planetar – Marea Moartă (-398 m).
IV. Analizați Harta fizico-geografică a Asiei, din manual (pag. 10), și scrieți, în fișa de lucru,
numele principalelor lacuri de pe continent1).
................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
Arătaţi, pe harta murală, lacurile menţionate mai sus.
Originile cuvetelor lacustre sunt extrem de variate. Se evidenţiază lacurile:
tectonice: Marea Caspică, Baikal, Aral, Balhaş, Lobnor, Kukunor, Marea Moartă, Tuz, Van, Biwa;
vulcanice: Tazawa, Shikotsu, Mashu, Toya (în Japonia), Kavak-Idjen (în Indonezia);
glaciare: Taimîr;
carstice: Kizören (în Podişul Anatoliei, Turcia);
antropice (artificiale): Kreasnoiarsk (pe Enisei), Kamensk şi Novosibirsk (pe Obi), Trei Defileuri (pe Chang
Jiang).
V. Analizați tabelul de la pagina 14, din manual, și scrieți în fișa de lucru:
1. lacurile cu suprafețe variabile: ...........................................................................................................................
1)
Alte lacuri importante sunt: Van şi Tuz (în Turcia), Tiberiada / Marea Galileii (între Israel şi Siria), Marea Moartă
(între Israel şi Iordania), Lobnor / Lop Nur şi Kukunor / Qinghai (în China).
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
12
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
................................................................................................................................................................................
2 lacurile aflate la cea mai joasă altitudine: ...........................................................................................................
................................................................................................................................................................................
3. cauza pentru care Lacul Balhaș are suprafața fluctuantă: ................................................................................
................................................................................................................................................................................
Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Fluviul Lena se varsă înspre Oceanul:
a. Arctic b. Indian c. Pacific
2. Cel mai lung fluviu este:
a. Amur b. Indus c. Obi
3. Regiunea Lacului Aral este:
a. areică b. endoreică c. exoreică
4. Fluviul Gange are debitul ridicat datorită climatului:
a. ecuatorial b. musonic c. tropica-uscat
5. Lacul Toya este de origine:
a. carstică b. tectonică c. vulcanică
Temă. Citiţi textul din manual (pag. 14) – referitor la fluviul Changjiang / Chang Jiang
(„Fluviul Lung”) / Yangzi / Yangtze („Fluviul Albastru”) – şi răspundeţi la întrebările de mai jos.
1. Ca lungime în Asia, ce loc ocupă fluviul Chang Jiang? ……………………………………..................
2. Unde se găsesc izvoarele fluviului? ……………………………………………………………...............
3. În care mare se varsă fluviul Chang Jiang? …………………………………………………..................
4. Pe ce lungime se desfăşoară defileurile din Sanxi? …………………………………………………….
5. Ce se găseşte la Gezhouba? ……………………………………………………………………………….
6. Care sunt marile oraşe situate pe malurile fluviului? ………………………………………………….
7. Care sunt activităţile economice care valorifică apa fluviului? ……………………………………….
……………………………………………………………………………….......................................................
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
13
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
14
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Zona pădurii musonice Pădure luxuriantă în care o parte Panda, tigru, ursul buzat, ursul Feralisoluri.
din speciile de arbori îşi pierd negru himalayan, reptile (cobră,
frunzele în anotimpul secetos. piton).
Abanos, teck, santal, bambus.
Zona de savană Ierburi înalte, acacia. Bivol indian, rinocer cu un corn, Roşii de savană.
elefant indian, antilopă, panteră,
tigru, hienă dungată.
Zona pădurii ecuatoriale Pădure luxuriantă, coronament Maimuţe (urangutan, maimuţă cu Laterite.
etajat. Palmieri, arbore de pâine, nas mare, gibon), rinocer cu un
ficus, ferigi arborescente, corn, şopârlă zburătoare,
orhidee, liane. pasărea paradisului, reptile
(varan1), cobră, piton).
De reținut:
Mangrovele – prezente pe ţărmurile peninsulelor India şi Indochina, Insulelor Filipine şi Arhipelagului Indonezian
– sunt formaţiuni forestiere supuse fluctuaţiilor diurne ale nivelului oceanic. Sunt păduri dese, impenetrabile, veşnic verzi,
contorsionate. Arborii au talie redusă şi prezintă rădăcini aeriene (pneumatofori), care le asigură stabilitatea. Dispun de
un mecanism care asigură eliminarea excesului de sare prin frunze. Înmulţirea se realizează prin păstăi alungite şi
ascuţite, care se înfig în mâl.
Iacul (Poephagus grunniens) este un animal caracteristic regiunilor înalte din Podişul Tibet. Este un mamifer
rumegător, cu înălţimea, la greabăn, de cca. 2 m, acoperit cu păr lung, de culoare brună, aspru în părţile laterale. Are
umerii aduşi, o cocoaşă pe ceafă şi coarne mari, curbate în sus.
Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Vegetaţie subtropicală se găseşte în Peninsula:
a. Asia Mică b. Ciukotka c. Taimîr
2. Feralisolurile sunt caracteristice:
a. pădurii de conifere b. pădurii de foioase c. pădurii musonice
3. Trăieşte în zona pădurii de foioase:
a. gazela Oryx b. tigrul de Amur c. ursul panda
4. Cernoziomurile sunt caracteristice:
a. savanei b. stepei c. tundrei
5. Lacul Baikal este situat într-o regiune cu:
a. pădure de conifere b. pădure ecuatorială c. stepă
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
15
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Evoluţia numerică a populaţiei a fost şi se menţine ascendentă: 0,902 miliarde în anul 1900, 1,118
miliarde în 1930, 1,408 miliarde în 1950, 2,398 miliarde în 1975, 3,684 miliarde în 2000, 4,117 miliarde în 2009
şi 4,175 miliarde în 2012.
II. Citiţi textul din manual, Evoluţia numărului populaţiei (pag. 21), şi scrieţi, în fişa de lucru, factorii
care menţin sporul natural (bilanţul natural)1) pozitiv (18,1‰ în anul 1985 şi 16,8‰ în intervalul 2000-2005).
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Deplasările populaţiei sunt, în general, pentru muncă. Se adaugă cele cauzate de presiunile politice şi
de conflicte.
III. Cu ajutorul textului din manual, Popoarele Asiei (pag. 22), completaţi, în tabelul de mai jos,
rasele umane din Asia şi popoarele care aparţin acestora.
Rasa Popoare care aparţin rasei
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
………………………………………… …………………………………………………………………………………...
B. Aşezările rurale
În Asia populaţia rurală depăşeşte media mondială.
IV. Cu ajutorul profesorului de la clasă, a textului şi a imaginilor din manual (pag. 23-24), scrieţi,
în fişa de lucru, regiunile geografice în care se găsesc:
a) „sate-stup”: ........................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) sate cu iurta: ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
a) sate de tip „galerie” (pe piloni): ..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
C. Aşezările urbane
Cu unele excepţii – Singapore, Kuwait, Japonia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite, Liban –, în
statele Asiei ponderea populaţiei urbane este relativ redusă, deși pe continent se găsesc cele mai vechi
civilizaţii urbane antice: în valea Iordanului, în Mesopotamia (în văile Tigrului şi Eufratului), în valea
Indusului, în Podişul Iranului etc.
Procesul de urbanizare a continuat şi în perioadele istorice următoare.
V. Se dau oraşele: Babilon, Bangkok, Calcutta, Damasc, Ierusalim, Jerihon, Kyoto, Mohenjo Daro,
Riyadh, Shanghai, Teheran, Tokyo, Ur, Uruk şi Xi’an.
Cu ajutorul textului din manual (pag. 24), scrieţi, în tabelul de mai jos, oraşele enumerate mai
sus, în funcţie de perioada istorică în care au fost fondate.
Perioada istorică Oraşe
Antichitate prima generaţie de aşezări urbane: …………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………..
1)
Sporul natural (bilanţul natural) reprezintă diferenţa dintre numărul naşterilor şi cel al deceselor, exprimată în ‰. Se
poate calcula pentru un an sau pentru o perioadă determinată de timp.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
16
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Temă.
Scrieți, pe harta
alăturată, orașele
precizate mai sus.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
17
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
1)
Până în anul 1997, Hong Kong a fost teritoriu dependent al Marii Britanii, iar până în 1999, Macao a fost teritoriu
dependent al Portugaliei.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
18
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
19
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Grupa 1 Resursele naturale.1) Asia dispune de o mare varietate de resurse naturale (resurse ale
subsolului, păşuni, păduri, ape curgătoare cu potenţial hidroenergetic ş.a.).
Cu ajutorul textului din manual (pag. 28-29), scrieţi, în fişa de lucru, ţările şi regiunile geografice
din care se exploatează:
a) cărbuni: …………………………………………………………………………………………………………………...
b) petrol şi gaze naturale: ……………………………………………………………………………………………….…
………………………………………………………………………………………………………………………………...
c) minereu de fier: …………………………………………………………………………………………………………..
d) aur: ...………………………………………………………………………………………………………...…………....
e) argint: …………………………………………………………………………………………………………………......
f) platină: ………………………………………………………………………………………………………………….....
Grupa 2 Activităţile industriale. În Asia, prelucrarea resurselor naturale şi a produselor agricole are o
lungă tradiţie. Unele state sunt bine dezvoltate industrial (Japonia, Israel, Coreea de Sud, Singapore ş.a.), iar
altele nu (Mongolia, Bhutan, Nepal ş.a.).
Utilizaţi textul din manual (pag. 30) şi completaţi, în fişa de lucru, regiunile ori statele în care este
localizată industria prelucrătoare.
a) în bazine: ………………………………………….. (Fushun, în China, Assam, în India),
………………………………………….. (în regiunea Golfului Persic) sau de ……………………
…………………….. (Anshan, în China);
b) în ………………………………………….. (în statele care importă materii prime: …………………………………
…………………………………………..…………………………………………..………..);
c) în ………………………………………….. şi în jurul acestora: …………………………………………..…………
……………………………….. în China, Mumbai şi ………………………………………….. în India, Jakarta în
………………………………………….., Kytakyushu în …………………………………………..;
d) în regiunile cu …………………………………………..………………………………………………………………..
Grupa 3 Agricultura. În cele mai multe state de pe continent, agricultura este principala activitate
economică. Pe lângă orez (în China, India, Indonezia, Bangladesh ş.a.) şi grâu (în China, India ş.a.), în ţările
asiatice se cultivă un număr mare de plante tropicale şi subtropicale (cauciuc natural, bumbac, susan, arahide,
nuci de cocos, ananas, mango ş.a.).
Citiţi textul din manual (pag. 33 şi 34) şi scrieţi, în fişa de lucru, numele statelor în care se cultivă:
a) cauciuc natural: ………………………………………………………………………………………………………….
b) bumbac: ……………………………………………………………………………………………….………………….
c) iută şi cânepă: ……………………………………………………………………………………………………………
d) ceai: ...………………………………………………………………………………………………………...…………..
e) tutun: …………………………………………………………………………………………………………………......
Grupa 4 Comparativ cu terenurile arabile, păşunile şi fâneţele ocupă suprafeţe mai întinse. Datorită
acestui fapt, Asia deţine efective foarte mari de bubaline, caprine, ovine, bovine etc.
Cu ajutorul textului din manual (pag. 35), scrieţi, în fişa de lucru, speciile de animale domestice
care se cresc în efective mari în:
a) China: ………….………………………………………………………………………………………………………….
1)
Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minereuri și combustibili, apelor, pădurilor, terenurilor
agricole etc. de care dispune o țară.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
20
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
b) India: ….……………………………………………………………………………………………….………………….
c) Pakistan, Iran şi Uzbekistan: …………………………………………………………………………………………..
Transporturile. Deşi Asia dispune de toate tipurile de transporturi, continentul rămâne unul al marilor
contraste.
A. Transporturile rutiere se evidenţiază (prin modernizare şi parcuri de autovehicule) în Asia de Est
(Japonia, Coreea de Sud) şi de Sud-Vest (Israel, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită ş.a.).
Explicați faptul că în Asia de Est şi în Asia de Sud-Vest transporturile rutiere sunt modernizate.
B. Transporturile feroviare sunt mai puţin dezvoltate. India, China şi Japonia concentrează aproximativ
jumătate din întreaga reţea feroviară de pe continent. Pe teritoriul Rusiei a fost construit Transsiberianul2)
(între Ekaterinburg şi Vladivostok, în Asia), iar în Japonia (trenul Hikari), China şi Coreea de Sud au fost
amenajate căi ferate cu trenuri de mare viteză.
Precizaţi oraşul rusesc european din care porneşte, spre Asia, Transsiberianul.
C. Transporturile fluviale sunt foarte active în regiunile cu densitate mare de populaţie din China, India şi
Orientul Mijlociu.
Numiţi şase ape curgătoare pe care transporturile fluviale sunt intense.
2)
Transsiberianul, cea mai lungă magistrală feroviară din lume (9.288 km), leagă Europa de Extremul Orient (Asia), între
localităţile Moscova (estul Europei) şi Vladivostok (oraş-port la Marea Japoniei). Magistrala a fost realizată la sfârşitul
secolului XIX şi începutul secolului XX, pe teritoriul Rusiei. Construirea s-a făcut pe mai multe sectoare, traversând păduri
întinse, mlaştini, mari râuri şi fluvii (Obi, Angara, Enisei ş.a.), în condiţiile unei clime aspre. Între anii 1974 şi 1984 au fost
unificate sectoarele siberiene şi a fost dublată prin tronsonul care trece prin nordul Lacului Baikal. Transsiberianul a fost
electrificat între anii 1929 şi 2002 şi dispune de 97 staţii (Ekaterinburg, Novosibirsk, Krasnoiarsk, Irkutsk, Habarovsk ş.a.).
Trenul – Expresul „Rossia” – care porneşte în fiecare zi din Moscova (capitala Federaţiei Ruse), parcurge cei 9.288 km în
6 zile şi 4 ore (după S. Neguţ şi I. Nicolae, Superlativele Terrei – o enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti, 2007, p. 333-
334).
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
21
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
………………………
………………………
………………………
…………...…………
………………………
………………………
………………………
....................................
1)
Bahrain este singurul stat insular din Orientul Apropiat şi Mijlociu.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
22
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Temă. În coloana A sunt numele unor ţări, iar în coloana B, numele unor oraşe-capitală.
Stabiliţi corespondenţa dintre ţări şi oraşele-capitală.
A B
____ a. Arabia Saudită 1. Abu Dhabi
____ b. Armenia 2. Al Kuwait
____ c. Bahrein 3. Amman
____ d. Emiratele Arabe Unite 4. Ankara
____ e. Georgia 5. Bagdad
____ f. Iordania 6. Beirut
____ g. Irak 7. Damasc
____ h. Iran 8. Erevan
____ i. Liban 9. Manama
____ j. Oman 10. Muscat
____ k. Siria 11. Riyadh
____ l. Turcia 12. Tbilisi
13. Teheran
ISRAEL ŞI TURCIA
ISRAEL TURCIA
Stat cu o istorie zbuciumată, Israelul – cu Turcia (779.425 km2) este situată în Asia
suprafaţa de 20.770 km – se învecinează cu: Liban, (Peninsula Asia Mică) şi în Europa (Peninsula Balcanică).
2
Populaţia urbană deţine 91,8% din totalul din: turci (65%), kurzi (19%), arabi (2%), armeni (1%)
locuitorilor. ş.a. Aproximativ 99,8% din locuitori sunt musulmani.
Pentru Israel, completaţi în fişa de lucru: Pe baza cunoştinţelor acumulate până în
h) oraşul-capitală: …………………….... (774.000 loc.) prezent, scrieţi numele capitalei Turciei:
i) principalele oraşe: …………………….………………. ………………………......... (3.764.000 loc.).
……………………………………………...………………
Identificaţi pe harta din manual (pag. 45)
Cu excepţia fosfaţilor şi a sărurilor de potasiu, oraşele: Istanbul, Izmir, Bursa, Adana, Antalya şi
resursele naturale ale ţării sunt modeste. Dar datorită Samsun şi apoi le indicaţi poziţia geografică pe
populaţiei înalt calificate, Israelul este un stat bine harta murală.
dezvoltat economic, cu industrie de vârf, agricultură
În subsolul Turciei se găsesc: borax, lignit,
mecanizată şi bazată pe irigaţii, transporturi
bauxită şi sare.
modernizate etc.
Pentru Turcia, completaţi în fişa de lucru:
Pentru Israel, completaţi în fişa de lucru:
f) principalele industrii: …………………………………..
î) principalele industrii: …………………………………..
……………………………………………………………...
……………………………………………………………...
g) speciile de plante cultivate şi animale crescute în
j) principalele plante cultivate: ………………………….
agricultură: ………………………………………………..
……………………………………………………………...
……………………………………………………………...
k) un oraş-port: .…………………………………………..
h) două oraşe-porturi: .…………………………………..
l) un oraş cu aeroport: .…………………………………..
……………………………………………………………...
m) patru atracţii turistice: ………………………………..
i) patru atracţii turistice: ………………………………....
……………………………………………………………...
……………………………………………………………...
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
24
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
IV. Analizaţi tabelul Ţările Asiei de Sud, din manual (pag. 52), şi scrieţi în fişa de lucru:
a) primele trei ţări ca întindere: ……………………………………………………………………………………………
b) ţările cu suprafaţa mai mică de 100.000 km2: ………………………………………………………………………..
c) cele mai populate trei ţări: ………………………………………………………………………………………………
d) statele fără ieşire la mare: ………………………………………………………………………………………………
e) statele insulare: ………………………………………………………………………………………………………….
Temă. În coloana A sunt numele unor ţări, iar în coloana B, numele unor oraşe-capitală.
Stabiliţi corespondenţa dintre ţări şi oraşele-capitală.
A B
____ a. Afganistan 1. Colombo
____ b. Bangladesh 2. Dacca
____ c. Bhutan 3. Damasc
____ d. India 4. Islamabad
____ e. Maldive 5. Kabul
____ f. Nepal 6. Kathmandu
____ g. Pakistan 7. Malé
____ h. Sri Lanka 8. New Delhi
9. Thimphu
INDIA
India (3.165.596 km2) este situată în cea mai mare parte în Peninsula India.
I. Analizați India – harta economico-geografică, din manual (pag. 55), și scrieți, în fișa de lucru,
pentru India:
a) țările vecine (de la vest la est): ..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) mările la care are ieșire: ....................................................................................................................................
Relieful este variat, cuprinzând lanțuri muntoase, platouri și câmpii.
II. Analizați India – harta fizico-geografică, din manual (pag. 54), și scrieți, în fișa de lucru,
unitățile de relief de pe teritoriul Indiei:
•munții: Vindhya, ....................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
•podișurile:..............................................................................................................................................................
•câmpiile:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Clima este în cea mai mare parte musonică. În VNV, în Deșertul Thar, este tropicală uscată.
Precizați principalele caracteristici ale climei musonice.
Fauna: peste 500 specii mamifere, 550 de specii reptile, 2.000 specii de păsări.
III. Cu ajutorul textului din manual (pag. 56), menționați câteva specii de animale care trăiesc în India.
................................................................................................................................................................................
Populația Indiei: 1.210.000.000 loc.1) (indieni, mongoli, chinezi ş.a.), cu o densitate medie de 380 loc./km2.
Capitala: ………………………………. (303.600 loc.).
Arătaţi, pe harta murală, principalele orașe: Calcutta, Mumbai, Delhi și Madras.
În India se găsesc importante resurse naturale: cărbuni, minereuri de fier, petrol, fosfați, diamante, aur etc.
Activitate în perechi
III. Cu ajutorul hărții de la pagina 55 (India – harta economico-geografică) și a textului de la
paginile 57 și 58, din manual, scrieți în fișa de lucru:
a) principalele ramuri industriale: .......................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
b) principalele plantele cultivate: ........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
c) animalele crescute în zootehnie: ...................................................................................................................................
d) orașele în care se găsesc: a. mari porturi: ....................................................................................................................
.................................................. și b. mari aeroporturi: .......................................................................................................
e) principalele produse exportate: ......................................................................................................................................
f) principalele obiective turistice: .......................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
1)
Hinduişti (80,5%), musulmani (13,4%) ş.a.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
26
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
JAPONIA
Japonia – „Ţara Soarelui Răsare” (377.891 km2) – este un stat insular cu ieşire la Oceanul Pacific şi la
mările Ohotsk, Japoniei, Chinei de Est şi Filipinelor.
Arătaţi, pe harta murală, în dreptul Japoniei, oceanul şi mările menţionate mai sus.
Desfăşurată pe aproape 2.000 km, Japonia este compusă din patru insule mari şi din aproximativ 4.000
de insule mai mici.
I. Analizaţi Japonia – harta fizică, din manual (pag. 61), şi scrieţi, în fişa de lucru, de la nord la
sud-vest, cele patru insule mari care alcătuiesc cea mai mare parte a ţării. .................................................
................................................................................................................................................................................
Relieful Japoniei este predominant muntos. Sunt prezenţi vulcani activi şi se produc numeroase
cutremure1).
II. Identificaţi, pe harta menţionată mai sus, munţii Kitakami şi Abukuma, vulcanul Fuji-Yama
(3.776 m) şi Câmpia Kanto.
1)
Cutremurul de pământ din Tōhoku, din 23 martie 2011, este cel mai recent de mare magnitudine (8,8-9 grade pe scara
Richter, durată 5 minute) şi cu cel mai mare număr de replici (262 cu magnitudinea de 5 şi peste 5 grade pe scara Richter,
înregistrate în următoarele 7 zile). Epicentrul s-a aflat în largul Oceanului Pacific, în apropierea orașului Sendai, la adâncimea
de 24,4 km. Acesta a cauzat scurtarea zilei cu 1,8 microsecunde (din cauza rotației accelerate a Pământului) și deplasarea
Japoniei cu 2,4 m față de poziția anterioară. A declanșat valuri tsunami înalte de 10 m, cu viteza de propagare de 700-800
km/h. Au fost afectate centralele nucleare Fukushima și au decedat circa 28.000 de persoane.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
27
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Clima este influenţată de unităţile acvatice vecine, de relieful muntos, de vânturile musonice şi de
curenţii oceanici – Qya Shivo (în nord) şi Kuro Shivo (în sud) –, iar clima îşi pune amprenta asupra
biodiversităţii.
Explicați influenţa curenţilor oceanici (calzi şi reci) asupra climei.
III. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, pentru Japonia:
a) tipurile de climă: ............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
b) tipuri de vegetaţie: ........................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
Râurile au potenţial hidroenergetic bogat şi bine valorificat, iar lacurile sunt numeroase dar puţin întinse.
Exerciţiu:
Precizaţi două argumente care să demonstreze potenţialul hidroenergetic ridicat al râurilor din
Japonia.
IV. Scrieţi, în dreptul lacurilor de mai jos, originile acestora:
Biwa: Toya:
Populaţia numără circa 127.500.000 loc. (aproximativ 340 loc./km2). Alături de japonezi trăiesc aproape
50.000 de ainu2).
Aproximativ 66% din întreaga populaţie locuieşte în oraşe.
Capitala, .........................................., numără 8.800.000 loc.; 35.680.000 loc. în aglomeraţia urbană.
V. Identificaţi, pe harta din manual (Japonia – harta fizică; pag. 61), oraşele: Tokyo, Yokohama,
Osaka, Kyoto, Hiroshima şi Sapporo.
Activitate în perechi
VI. Pe baza textului alăturat, scrieţi, în Sub raport economic, Japonia este cel mai dezvoltat
fişă, răspunsurile pentru întrebările de mai jos: stat din Asia.
1. Care sunt cele mai importante concentrări Resursele Japoniei sunt limitate, din această cauză fiind
industriale din Japonia? nevoită să importe. Cu toate acestea, Japonia are industria
................................................................................. prelucrătoare foarte diversificată şi modernă. Între cele mai
2. Care este principala plantă cultivată în Japonia? mari concentrări industriale se evidenţiază: Keihin (în regiunea
capitalei), Hanshin (Osaka–Kobe–Wakayama) şi Kitakyushu.
.................................................................................
Agricultura este puternic mecanizată. Se cultivă orez
3. Cum îşi asigură Japonia necesarul de materii (principala plantă cultivată), ceai, legume, trestie şi sfeclă de
prime? zahăr, pomi fructiferi etc. şi se cresc viermi de mătase.
................................................................................. În economia Japoniei, un loc important îl deţine
4. Care este specia crescută în cadrul pescuitul.
sericiculturii? În sistemele de transporturi se evidenţiază trenurile de
................................................................................. mare viteză (Hikari), marile porturi (Kobe, Chiba, Yokohama,
5. Cum se numeşte trenul de mare viteză din Nagoya ş.a.) şi aeroporturi (în Tokyo, Osaka, Sapporo ş.a.).
Japonia? Japonia exportă produse electronice şi electrotehnice,
................................................................................. autoturisme, nave maritime etc.
În arhipelagul nipon pot fi vizitate: vechile capitale (Nara
6. Ce funcţie îndeplineşte oraşul Nikko? şi Kyoto), actuala capitală (Tokyo), muntele Fuji, oraşul-
................................................................................. staţiune Nikko ş.a.
2)
Urmaşi ai vechii populaţii din arhipelag.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
28
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Temă
1. Completaţi, pe harta
alăturată, numele insulelor marcate cu
literele A, B, C şi D.
2. Localizaţi şi scrieţi, pe harta
alăturată, cu albastru, Marea Ohotsk.
3. Localizaţi şi scrieţi, tot pe
harta alăturată, cu culoare roșie,
oraşele: Tokyo, Sapporo, Yokohama,
Nagoya, Kyoto, Kobe, Osaka,
Hiroshima, Kitakyushu şi Fukuoka.
4. Identificaţi un factor care a
contribuit la dezvoltarea economică a
Japoniei.
.................................................................
.................................................................
5. Pe baza cunoştinţelor
acumulate, scrieţi numele
megalopolisului aflat pe teritoriul
Japoniei.
.................................................................
De reținut:
Fuji-Yama / Fuji-San, vulcanul cu cea mai perfectă formă conică (simetrică), este situat în Insula Honshū (în
nordul Peninsulei Izu). Este alcătuit dintr-un con central, înalt de 3.776 m, înconjurat de conuri mai mici (cca. 100) cu
înălţimi de 1.500-1.900 m. Între inelul de conuri mai mici şi conul principal se află o depresiune cu lacuri vulcanice. Cea
mai recentă erupţie a avut loc în perioada 1707-1708.
Asama este vulcanul cu cele mai frecvente explozii în epoca contemporană (2.000 erupţii în perioada 1900-
1958). Este situat în partea centrală a Insulei Honshū şi este vulcan de tip complex, cu altitudinea de 2.568 m. A avut
ultima erupţie la 2 februarie 2009.
CHINA
China este un stat de dimensiuni continentale (9.596.961 km2) şi are deschidere la mare. Deţine mai
multe insule, cea mai importantă fiind Insula Hainan (în Marea Chinei de Sud).
I. Utilizând China – harta fizico-geografică, din manual (pag. 68), completaţi, în fişa de lucru,
pentru China:
a) mările la care are ieşire: ....................................................................................................................................
b) ţările vecine: ......................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
II. Identificaţi pe harta din manual (amintită mai sus) şi pe harta murală principalele unităţi de
relief din China: Munţii Himalaya, Munţii Tian-Shan, Munţii Qinling, Munţii Sichuan, Munţii Hinganul
Mare, Munţii Chinei de Sud, Podişul Tibet, Deşertul Gobi şi Câmpia Chinei de Est.
III. Pe baza cunoştinţelor acumulate până în prezent, scrieţi, în fişa de lucru, principalele tipuri de
climă şi vegetaţie din China.
a) principalele tipuri de climă: ................................................................................................................................
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
29
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
................................................................................................................................................................................
b) principalele tipuri de vegetaţie: ..........................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
În China se găsesc atât regiuni areice sau endoreice, cât şi exoreice, cu fluvii cu debite bogate.
Explicați ce sunt regiunile areice, endoreice şi exoreice.
Arătaţi, pe harta murală, principalele fluvii din China: Amur, Huang He, Chang
Jiang, Mekong, Brahmaputra şi Indus.
Cele mai importante lacuri naturale ale ţării sunt: Kuku Nor / Qinghai şi Lob Nor.
Fauna Chinei este extrem de variată: peste 400 de specii de mamifere, câteva sute de specii de păsări
şi circa 1.500 de specii de peşti. Ursul panda uriaş1) este simbolul ţării.
IV. Utilizând textul din manual (pag. 70), scrieţi, în fişa de lucru, pentru China:
a) câteva specii de mamifere: ................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) câteva specii de păsări: .....................................................................................................................................
China este cel mai populat stat de pe Glob: 1.337.500.000 locuitori (aproximativ 140 loc./km2). Pe
teritoriul său se găsesc atât regiuni cu densitate foarte ridicată (peste 1.000 loc./km 2), cât şi regiuni cu
densitate foarte redusă (sub 2 loc./km2).
Explicați, în scris, aceste diferenţe mari de densitate a populaţiei.
Aproximativ 54% din totalul populaţiei locuieşte în mediul rural, iar peste 20 de aşezări urbane numără,
fiecare, cel puţin un milion de locuitori.
Capitala, ......................................................, numără cca. 7.700.000 loc. (16.330.000 loc. în aglomeraţia
urbană).
V. Identificaţi pe harta China – harta fizico-geografică, din manual (pag. 68), sau pe harta murală,
oraşele: Beijing, Shanghai, Tianjin, Shenyang, Wuhan, Guangzhou, Harbin, Chongqing, Nanjing, Xi’an şi
Hong Kong.
China este o ţară bogată în resurse minerale.
VI. Citiţi textul din manual (pag. 71) şi scrieţi, în fişa de lucru, resursele naturale din subsolul
Chinei. ...................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Industria prelucrătoare a Chinei este una dintre cele mai diversificate şi mai puternice din lume. În
ultimele decenii China a devenit un mare producător de energie electrică, fontă, oţel, maşini şi utilaje 2),
produse chimice şi petrochimice, textile (din bumbac şi mătase naturală) şi produse alimentare3).
Cum explicați marea dezvoltare industrială a Chinei?
În China, agricultura este cooperativizată.
1)
Wuolong este cea mai mare rezervaţie pentru urşi panda (circa 150 exemplare). A fost înfiinţată în anul 1963, se
întinde pe 200.000 ha şi se află situată în provincia Sichuan.
2)
Autocamioane, maşini agricole, locomotive, nave (fluviale şi maritime), sateliţi artificiali, rachete cosmice ş.a. China
ocupă locul I mondial la producţiile de televizoare, biciclete şi jucării.
3)
Produse din carne, zahăr, bere ş.a.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
30
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
VI. Utilizând textul din manual (pag. 71 şi 72), scrieţi, în fişa de lucru, pentru agricultura Chinei:
a) principalele plante cultivate: ..............................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
b) animalele crescute în zootehnie: .......................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
China dispune de un sistem de transporturi diversificat, iar în cadrul comerţului exterior exportă:
produse industriale, minereuri feroase şi neferoase, combustibili, produse agricole (orez, grâu, bumbac) ş.a.
Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. În sud, China se învecinează cu statul numit:
a. Kazahstan b. Rusia c. Vietnam
2. În sud-estul Chinei clima este:
a. musonică b. temperat-continentală excesivă c. temperată umedă
3. Prin nord-estul Chinei curge fluviul:
a. Amur b. Huang He c. Mekong
4. Simbolul Chinei este:
a. dragonul b. tigrul de Ussuri c. ursul panda
5. Populaţia Chinei numără între:
a. 1.000.000.000 şi b. 1.250.000.000 şi c. 1.500.000.000 şi
1.250.000.000 loc. 1.500.000.000 loc. 1.750.000.000 loc.
6. Capitala Chinei este oraşul:
a. Beijing b. Hong Kong c. Shanghai
Temă
Ce puteţi vizita, ca turişti, în China? Scrieţi şase destinații sau obiective turistice din China.
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................
Recapitulare: Asia
Scrieţi numele unităţilor de relief
marcate, pe harta alăturată, cu numere (1-14):
1. .............................................................................
2. .............................................................................
3. .............................................................................
4. .............................................................................
5. .............................................................................
6. .............................................................................
7. .............................................................................
8. .............................................................................
9. .............................................................................
10. ...........................................................................
11. ...........................................................................
12. ...........................................................................
13. ...........................................................................
14. ...........................................................................
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
31
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
AFRICA
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
32
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Muntele Kenya este situat la Ecuator şi este acoperit în permanenţă cu zăpadă. Este un stratovulcan format în
urmă cu cca. 3 mil. ani, după apariţia Marelui Rift African. Din 1997 se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, iar
în prezent este înscris în Parcul Naţional Muntele Kenya.
Temă. Analizați harta alăturată și
precizați numele:
a) peninsulei marcate cu litera a și insulei marcate
cu litera b;
a..................................................................................
b..................................................................................
b) unităților de relief marcate cu literele A, B, C, D,
E și F;
A..................................................................................
B..................................................................................
C..................................................................................
D..................................................................................
E..................................................................................
F...................................................................................
c) fluviilor marcate cu numerele 1, 2, 3 și 4;
1.................................................................................. 3..................................................................................
2.................................................................................. 4..................................................................................
d) oceanelor și mărilor marcate cu numerele 5, 6, 7 și 8.
5.................................................................................. 6..................................................................................
7.................................................................................. 8...................................................................................
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
33
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
34
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
f) principalele plante cultivate pentru export: .............. cresc cămile, iar în est, caprine.
...................................................................................... Transporturile sunt deficitare. Se
g) regiunea geografică africană în care se cresc evidențiază șoseaua Transsaharianul.
Transporturile maritime sunt mai dezvoltate în
cămile: .........................................................................
Egipt, Algeria, Maroc și Africa de Sud.
h) ţările cu transporturi maritime dezvoltate: ............... Principalele atracții turistice sunt: safari,
...................................................................................... Valea Nilului (Valea Regilor, Karnak-Luxor),
i) principalele atracții turistice din Africa: ..................... vestigiile feniciene și romane din Africa de Nord,
...................................................................................... arta populară și etnografia populației negre.
Exerciţiu:
1. Citiţi textul de mai jos.
Africa este un continent bogat în resurse
de subsol. Principalele astfel de resurse sunt:
- aur, platină, diamante: Africa de Sud;
- bauxită: Guineea, Sierra Leone;
- cupru: Zambia, R. D. Congo;
- petrol: Libia, Algeria, Nigeria, Egipt;
- cărbuni: Africa de Sud.
Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 89),
redați pe harta alăturată, prin simboluri,
principalele resurse naturale.
2. Explicaţi slaba dezvoltare a creşterii
animalelor în Africa.
Temă
Explicaţi faptul că transporturile din Africa sunt deficitare.
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
35
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
AMERICA
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
36
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
37
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
B. Aşezările umane
Comparativ cu alte continente, în America se găsesc cele mai puţine sate. Cu ajutorul profesorului de
la clasă, încercaţi să explicaţi această situaţie.
Gradul de urbanizare este cel mai ridicat (peste 70%), pe continent găsindu-se unele dintre cele mai
mari orașe ale lumii.
III. Folosind textul și harta de la pagina 121, notaţi în tabelul de mai jos orașele mari din America
de Nord și din America de Sud şi ţările în care se găsesc.
America de Nord America de Sud
C. Harta politică
Cei peste 800 de milioane de locuitori de pe continent se găsesc răspândiţi pe teritoriile a 35 de state.
25 de ţări sunt republici (Argentina, Brazilia, Chile, Cuba, Mexic, Statele Unite ale Americii, Venezuela ş.a.), iar
10 sunt monarhii (Bahamas, Belize, Canada, Grenada, Jamaica ş.a.) 1).
1)
Toate monarhiile din America au în fruntea statului pe Elisabeta a II-a, regina Marii Britanii.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
38
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
STATUL CAPITALA
1 …………………………/………………..…
2 …………………………./………………….
3 …………………………./………………….
4 …………………………./………………….
5 ……..……………………/…………………
6 …………………………./………………….
7 …………………………./………………….
8 ….………………………./…………………
9 …………………….……./…………………
10 ……………..…………./………………….
V. Analizând harta de la pagina 121 din manual (America – harta politică), notaţi numele celor
mai întinse cinci țări din America: .....................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Verificaţi-vă cunoștinţele acumulate
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmaţiile de mai jos:
1. Inuiţii locuiesc în Insula:
a. Cuba b. Groenlanda c. Ţara de Foc
2. Densitatea populaţiei este mai ridicată în:
a. Câmpia Amazonului b. Câmpia Mississippi c. Podişul Patagoniei
3. Pe coasta estică a S.U.A. se găseşte megalopolisul numit:
a. BOSWASH b. de pe Coasta Pacificului c. al Marilor Lacuri
4. Este monarhie:
a. Argentina b. Canada c. Mexic
5. Nu are ieşire la mare statul numit:
a. Bolivia b. Ecuador c. Venezuela
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
39
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
B. Economia
Grupa 2 Resursele naturale sunt prelucrate de către diferite ramuri industriale.
Utilizând textul din manual (pag. 124 -125), scrieţi, în tabelul de mai jos, numele țărilor în care se
găsesc principalele ramuri industriale.
Industria Industria Siderurgia și Industria Industria Industria Industria
prelucrătoare energiei metalurgia construcțiilor chimică și lemnului alimentară
electrice neferoasă de mașini petrochimică
Grupa 3 Pe continentul american agricultura este foarte variată. De exemplu, în America anglo-saxonă
(America de Nord) se evidenţiază aşa-numitele belts (centuri), iar în America de Sud, plantaţiile.
Analizaţi America – harta agriculturii (pag. 126) şi textul de la paginile 126 şi 127 din manual şi scrieţi
numele principalelor ţări în care se cultivă următoarele specii de plante:
grâu: ………………………………………………………………………………………………………………………..
porumb și soia: ……………………………………………………………………………………………………………
bumbac și tutun: …………………………………………………………………………………………………………
citrice: ……………………………………………………………………………………………………………………...
trestie de zahăr: ………………………………………………………………………………….……………………..
bananieri: ………………………………………………………………………………………………………………….
arbori de cafea: …………………………………………………………………………………………………………...
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
40
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Pe lângă plantele precizate mai sus, pe suprafețe întinse se mai cultivă: cartofi, orez, mei, sorg, floarea-
soarelui, sfeclă, tomate ș.a.
Grupa 4 Analizaţi America – harta agriculturii (pag. 126) şi textul de la pagina 127 din manual şi scrieţi
numele principalelor ţări în care se cresc următoarele specii de animale:
bovine: ……………………………………………………………………………………………………………………..
caprine: …………………………………………………………………………………………………………………….
porcine: ……………………………………………….……………………………………………………………………
cabaline: ……………………………………………….…………………………………………………………………..
Temă
I. Utilizând textul din manual
(pag. 128) și atlasul şcolar:
1. Trasaţi, pe harta alăturată,
traseele celor mai importante trei
magistrale feroviare americane.
2. Notaţi, tot pe harta alăturată,
cu culoare roșie, principalele porturi
din America.
Lectură
Obiective turistice naturale din America de Nord*
Niagara este cea mai celebră cascadă, aici fiind turnate numeroase filme. Este situată la graniţa dintre
Canada şi S.U.A. și este constituită dintr-un ansamblu alcătuit din trei căderi de apă: Cascada Americană
(American Falls), Cascada Vălul Miresii (Bridal Veil Falls) și Cascada Potcoavă (Horseshoe Falls). Căderea de apă,
cu debitul mediu de 4.200 m3/s, are înălțimea de 51 m. Cascada a îngheţat pentru prima dată complet în iarna
anului 1932.
Yellowstone, cel mai vechi parc naţional (1 martie 1872), cel mai complex, cu cele mai numeroase
gheizere (peste 300), este situat în S.U.A. (96 % - Wyoming, 3% - Montana, 1% - Idaho). Întins pe 8.987 km2,
cuprinde lanţuri muntoase (Rocky Mountain, 3.462 m altitudine), vulcani (Caldeira Yellowstone), lacuri
(Yellowstone), râuri, gheizere etc. Caldeira Yellowstone, cel mai mare super-vulcan din America de Nord, a erupt
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
41
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
în ultimele două milenii de mai multe ori. În parc sunt protejate numeroase specii de animale, precum: ursul
grizzli, lupul, bizonul ş.a.
Mammoth Cave System („Peştera Mamutului”), cel mai mare complex de peșteri de pe Glob (627,6 km
lungime, 591 km după alte surse), dezvoltată pe minim cinci niveluri, este situată în statul Kentucky, S.U.A. În
anul 1941, o parte din peșteră a intrat în cadrul Parcului Național Peștera Mamutului (din 1990 numită
Rezervație a Biosferei).
*După Mic dicţionar geografi şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie fizică, 2014.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
42
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
În America de Nord se găsesc: urmaşii populaţiei colonizatoare (englezi, francezi şi spanioli), urmaşii
populaţiei băştinaşe („indieni” sau „piei roşii” şi eschimoşi), afroamericani şi asiatici (chinezi, japonezi ş.a.).
Populaţia Americii Centrale este formată dintr-un amestec de creoli, metişi şi afroamericani.1)
Explicați reducerea drastică a populaţiei băştinaşe şi prezenţa populaţiei afroamericane.
Pe teritoriul Americii de Nord şi Centrale se găsesc 23 de ţări: 3 în America de Nord – Canada, Statele
Unite ale Americii şi Mexic – şi 20 în America Centrală.
II. Analizaţi tabelul Ţările din America de Nord şi Centrală, din manual (pag. 133), şi scrieţi pentru
America Centrală:
a) ţările care depăşesc 100.000 km2: ....................................................................................................................
b) ţările cu peste 10 milioane locuitori: ..................................................................................................................
II. Cu ajutorul textului din manual (pag. 137), scrieţi, în fişa de lucru, pentru S.U.A.:
a) tipurile de vegetaţie: ..........................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
1)
Urmaşii vechii populaţii maya mai numără aproximativ un milion de persoane.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
43
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
44
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Lectură:
Grand Canyon (Marele Canion) este valea de tip canion cea mai mare de pe Glob (349 km lungime, 6-
30 km lăţime, 2.133 m adâncime maximă). A fost săpat de fluviul Colorado în rocile sedimentare ale
Podişului Colorado (Arizona), situat în sud-vestul S.U.A. Pe versanţii săi se diferenţiază, prin culoare, fiecare
perioadă geologică. A fost explorat prima oară în intervalul 24 mai-29 august 1869, de către profesorul John
W. Powell, însoţit de un grup de studenţi de la Universitatea din Illinois. Din 1919, sectorul său cel mai
spectaculos, a fost declarat parc național (Grand Canyon National Park).
Valea Morţii, depresiunea în care s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură pe termen lung (48,9°C
timp de 43 de zile consecutiv), este situată în California. Are lungimea de 120 km şi adâncimea de 85,5 m
sub nivelul mării. Au fost găsite aici urme drepte sau în zigzag ale pietrelor călătoare (neexplicate până în
prezent). Vara se înregistrează temperaturi de peste 45oC (sau chiar peste 50oC) mai multe zile la rând.
CANADA ŞI MEXIC
A. Canada
I. Cu ajutorul hărţii de la pagina 142 din manual (Canada – harta fizico-geografică), scrieţi, în fişa
de lucru, desfășurarea în latitudine şi în longitudine a Canadei:
- în latitudine, între cca. ........................... lat. N (în nord) și ........................... lat. N (în sud);
- în longitudine, între cca. ........................... long. V (în est) și ........................... long. V (în vest).
Relieful Canadei este caracterizat prin prezenţa de trei mari trepte de relief: munţi, podişuri şi câmpii.
II. Utilizând harta menţionată mai sus şi atlasul geografic, scrieţi, în fişa de lucru, unităţile de
relief situate în:
a) vest: ...................................................................................................................................................................
b) centru: ...............................................................................................................................................................
c) est: .....................................................................................................................................................................
Datorită întinderii vaste a teritoriului, în Canada se întâlnesc următoarele tipuri de climă: polară şi
subpolară, în nord, temperat-oceanică, pe litoralul pacific şi atlantic, şi temperat-continentală, în partea
central-sudică.
III. Cu ajutorul hărţii de la pagina 142 şi a textului din manual (pag. 143), scrieţi, în tabelul de mai
jos, principalele ape curgătoare din Canadei după locul de vărsare.
În Oceanul Atlantic În Oceanul Arctic În Oceanul Pacific
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
45
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
V. Utilizând textul referitor la populaţia Canadei, aflat în manual (pag 143), completaţi graficele de
mai jos:
1. Valorile densităţii populaţiei pe regiuni geografice. 2. Structura etnică a populaţiei.
A. Mexic
Activitate pe grupe
Grupa 1 Cu ajutorul hărţii din manual (pag. 146), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Mexic:
a) unităţile acvatice la care are ieşire: ...................................................................................................................
b) statele vecine: ...................................................................................................................................................
c) unităţile de relief1): .............................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
d) principala apă curgătoare şi golful în care se varsă: .........................................................................................
Grupa 2 Datorită altitudinii reliefului, clima Mexicului este variată, având caracteristici diferite şi purtând
denumiri adecvate.
Citiţi textul din manual (pag. 146) şi completaţi numele tipurilor de climă care au caracteristicile de
mai jos: .................................................. (climă tropicală), cu temperaturi mai mari de 22°C și precipitații de 1.000 –
2.500 mm/an. .................................................. (climă subtropicală), cu temp. de 15-20°C și precipit. de 700 mm/an.
.................................................. (climă temperată), cu temp. moderate şi precipit. scăzute. ..................................................
(climă rece), pe munţii înalţi, cu temp. scăzute şi precipit. sub formă de ninsoare.
Vegetația este influenţată de caracteristicile climatice şi relief. În Mexic se găsesc: păduri ecuatoriale,
păduri de foioase, păduri de conifere, stepă etc.
Grupa 3 Cu ajutorul textului din manual (pag. 146-148), scrieţi, în fişa de lucru, pentru Mexic:
a) altitudinea la care locuieşte cea mai mare parte a populaţiei: ...........................................................................
b) cea mai populată regiune: .................................................................................................................................
1)
Pico de Orizaba (5.747 m) şi Popocatépetl (5.452 m) sunt vulcani activi.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
46
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
1)
Cel mai înalt vârf din Munţii Anzi este Aconcagua (6.959 m). În cadrul sistemului montan se găsesc numeroşi vulcani
stinşi sau latenţi – Aconcagua, Chimborazo, Cotopaxi ş.a. – şi activi – El Misti (în Perú), Osorno (în Chile).
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
47
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
III. Cu ajutorul textului din manual (pag. 150), completaţi cu specii faunistice, din America de
Sud, tabelul de mai jos.
Mamifere Reptile Peşti
Temă
I. Scrieţi numele unităţilor de relief America de Sud
marcate, pe harta alăturată (America de Sud), cu
numere (1-8):
1. .............................................................................
2. .............................................................................
3. .............................................................................
4. .............................................................................
5. .............................................................................
6. .............................................................................
7. .............................................................................
8. .............................................................................
II. Marcați, pe harta alăturată, prin săgeți () și litere (A, B și C), fluviile Amazon (cu A),
Orinoco (cu B) și Parana (cu C).
2)
Amazon, cel mai lung fluviu din lume (7.025 km), cu cea mai largă albiei de curgere (25 km după confluenţa cu
Madeira), cu cel mai întins bazin hidrografic (7.050.000 km2), cu cel mai mare număr de afluenţi şi subafluenţi
(15.000), cu cel mai mare debit mediu (219.766 m3/s), cu cea mai mare lungime de pătrundere a apelor marine în timpul
fluxului mareic (cca. 1.000 km; „pororoca”) și cu cel mai lung curs navigabil (transatlanticele pătrund aproximativ
1.600 km, iar vasele mai mici 3.700 km).
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
48
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
BRAZILIA
I. Cu ajutorul textului din manual (pag. 153), identificaţi şi scrieţi, în fişă, motivul pentru care
Brazilia este numită „subcontinentul Brazilia”.
................................................................................................................................................................................
Datorită întinderii (8.547.404
km2), Brazilia are numeroşi vecini.
II. Utilizând Brazilia – harta
fizico- şi economico-geografică
din manual (pag. 153), notaţi, pe
harta alăturară, oceanul şi statele
vecine Braziliei.
În Brazilia se găsesc mai
multe podișuri. Acestea încadrează
Câmpia Amazonului.
III. Citiţi textul din manual
(pag. 153-154) și scrieţi, în fişa de
lucru, pentru Brazilia:
a) unităţile de podiş: .........................
..........................................................
..........................................................
b) tipurile de climă: ...........................
..........................................................
c) principalele fluvii: ..........................
..........................................................
d) doi afluenţi ai Amazonului: ...........
................................................................................................................................................................................
e) principalele tipuri de vegetaţie: ..........................................................................................................................
Populația Braziliei numără 192.376.000 loc. (aproximativ 22,6 loc./km2). Structura sa etnică este
compusă din: albi (cca. 54%), mulatri și metiși (39%), negri (6%), amerindieni (0,4%) ș.a.
Brazilia este una din țările cu cele mai numeroase orașe mai din America de Sud.
Capitala statului este .......................................... (2.364.000 loc., 4.041.000 loc. în zona metropolitană).
De reținut:
Brasília, capitala Braziliei, este situată în partea central-sudică a ţării, la altitudinea de 1.172 m. Oraşul a fost
fondat la 21 aprilie 1960, pentru a servi ca nouă capitală naţională, în locul vechii capitale Rio de Janeiro. Găzduieşte
Guvernul federal, Congresul, Preşedinţia, Curtea Supremă de Justiţie şi 124 de ambasade.
Megalopolisul brazilian, situat în sud-estul ţării, a rezultat prin contopirea a mai multor aşezări umane, între care
trei giganţi urbani: São Paulo (20.900.000 loc.), Rio de Janeiro (6.500.000 loc.) şi Belo Horizonte (2.500.000 loc.). Are
forma unui triunghi, cu baza spre Oceanul Atlantic (peste 1.000 km lungime în zona litorală şi peste 500 km în interior).
Concentrează peste 15% din populaţia Braziliei şi peste 30% din cea urbană. Este cea mai importantă regiune
industrială a Braziliei şi realizează cca. 80% din producţia naţională.
IV. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), scrieţi, în
tabelul de mai jos, oraşele braziliene situate în:
Podișul Minas Gerais Țărmul atlantic
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
49
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
VI. Utilizând Brazilia – harta fizico- şi economico-geografică din manual (pag. 153), scrieţi, în fişa
de lucru, regiunile geografice din care se exploatează:
a) cărbuni: ..............................................................................................................................................................
b) petrol: ................................................................................................................................................................
Industria Braziliei este foarte variată. Ea a înregistrat o puternică dezvoltare în ultimele decenii ale
secolului XX. Industria prelucrătoare este concentrată în triunghiul economic São Paulo–Rio de Janeiro–Belo
Horizonte.
VII. Cu ajutorul textului din manual (pag. 156), scrieţi, în fişă, cele mai importante ramuri/domenii
ale industriei prelucrătoare.
................................................................................. .................................................................................
................................................................................. .................................................................................
.................................................................................
VIII. Tot cu ajutorul textului din manual (pag. 156), completaţi tabelul de mai jos, referitor la
agricultura Braziliei.
Plante cultivate Animale crescute în cadrul zootehniei
Căile de comunicaţii din Brazilia nu acoperă întreg teritoriul ţării, fiind mai concentrate în sud şi sud-est.
IX. Citiţi textele din manual referitoare la transporturi şi turism (pag. 156, 157 şi 158) și
răspundeţi la întrebările de mai jos:
1. Care sunt transporturile cele mai bine dezvoltate din Brazilia? ........................................................................................
2. Cum se numeşte şoseaua construită în Câmpia Amazonului? .......................................................................................
3. Care sunt oraşele cu cele mai importante aeroporturi din Brazilia? .................................................................................
4. Care sunt oraşele cu cele mai mari porturi din Brazilia? ...................................................................................................
5. Care este marfa predominantă exportată prin portul Santos? ..........................................................................................
6. Cum se numeşte oraşul lângă care se găseşte staţiunea balneomaritimă Copacabana? ............................................
7. Sub raport turistic, prin ce se evidenţiază „oraşele istorice” braziliene? ...........................................................................
8. Cum se numeşte cea mai importantă cascadă din Brazilia? ............................................................................................
Temă
1. Trasaţi cu albastru, pe harta de mai sus, cursul Amazonului.
2. Notaţi, tot pe harta de mai sus, cu culoare roșie, principalele oraşe din Brazilia: Belem,
Belo Horizonte, Brasília, Fortaleza, Porto Alegre, Manaus, Recife, Rio de Janeiro, Salvador şi São
Paulo.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
50
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
O C E A N I A, A U S T R A L I A, A N T A R C T I C A
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
51
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Cu excepţia Antarcticii, Australia este continentul cel mai slab populat (22.797.000 loc.). Din această
cauză, densitatea medie a populaţiei este cca. 2 loc./km2.
Explicaţi densitatea medie redusă a populaţiei Australiei.
Eyre este lacul cu cele mai mari variaţii de întindere şi volum de apă din cauza condiţiilor climatice şi meteorologice
1)
(2 ani durează evaporarea completă a apei lacului). El a fost denumit după numele cercetătorului britanic Edward John
Eyre, care a descoperit lacul în 1840, într-o regiune aridă. Interesant este că forma sa văzută de la mare altitudine se
aseamănă cu o stafie, iar în centrul bazinul lacului se găseşte un lac sărat.
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
52
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Structura sa etnică este compusă din: albi (92%, preponderent britanici şi irlandezi), asiatici (2,8%,
chinezi, vietnamezi ş.a.), aborigeni (2%) ş.a.
Capitala, .................................................., numără cca. 340.000 loc. (aproximativ 388.000 loc. în
aglomeraţia urbană).
III. Cu ajutorul Australiei – harta fizico- şi economico-geografică, din manual (pag. 168), scrieţi, în
fişa de lucru, principalele oraşe ale Australiei. ............................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................
Pe continent se găsesc importante resurse ale subsolului: bauxită, plumb, zinc, minereu de fier etc.
Explicaţi importanţa resurselor subsolului pentru Australia.
Economia Australiei este una dintre cele mai dezvoltate din lume.
Activitate pe grupe
IV. Citiţi textul din manual (pag. 170) şi completaţi tabelul de mai jos cu informaţii despre Australia:
Grupa 1 ramurile industriei
prelucrătoare
Grupa 2 plantele cultivate şi
animalele crescute
Grupa 3 principalele: a) porturi a)
şi b) aeroporturi b)
Grupa 4 materiile prime şi
produsele prelucrate
exportate
Grupa 5 principalele atracţii
turistice
Temă
Cu ajutorul atlasului geografic, desenaţi/trasaţi pe harta Australiei de la pagina 47: 1. cu verde,
Marea Barieră de Corali; 2. cu albastru, Lacul Eyre; 3. cu roşu, Transaustralianul.
De reținut:
Australia este continentul pe care s-a descoperit cea mai veche rocă, zirconul, (estimat la o vârstă de 4,4
miliarde de ani, în condiţiile în care vârsta Pământului este de aproximativ 4,57 miliarde de ani) și pe teritoriul căruia se
află 75% din flora mondială (peste 13.000 de specii).
Transaustralianul este cea mai lungă cale ferată din Australia (cca. 4.400 km, din care 540 km în linie dreaptă
prin Câmpia Nullarbor). Leagă, prin sudul continentului, oraşele Sydney-Melbourne-Perth (Oceanul Pacific de Oceanul
Indian).
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
53
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
54
C o l e g i u l N a ţ i o n a l „I. L. C a r a g i a l e”, B u c u r e ş t i
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Bărgăuanu P., Sucitu I., Stoica Valentina: Geografie. Manual pentru clasa a VI-a (Continentele:
Africa, Australia şi Oceania, Antarctida, America), Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1993.
Dragomirescu Ş., Săgeată R.: Statele lumii contemporane, Edit. Corint, Bucureşti, 2011.
Dulamă Maria Eliza: Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Edit.
Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
Dumitrescu M., Szepesi Al., Cruceru N.: Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (colecție de
hărți pentru orele de geografie), București, 2009.
Dumitrescu M., Szepesi Al, Cruceru N.: Landkartensammlung für Erdkundeunterricht (colecție de
hărți pentru orele de geografie), Ediția a doua cu completări, București, 2010.
Gheorghilaș Corina, Gheorghilaș A.: Dicționar geografic școlar, Edit. Recif, București, 2000.
Ielenicz M., Erdeli Ge., Marin I.: Dicţionar de termeni geografici pentru gimnaziu şi liceu, Edit.
Corint, Bucureşti, 2007.
Ilinca L. I., Ilinca Iulia Anca: Mic dicționar toponimic, Edit. Tiparg, 2016.
Mărculeţ I. (coord.): Mic dicţionar geografic şcolar cu superlative şi singularităţi, Vol. I, Geografie
fizică, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-16969-0, Bucureşti, 2014.
Mărculeţ I. (coord.): Statele Americii de Sud. Mică enciclopedie, Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale”, ISBN 978-973-0-18226-2, Bucureşti, 2015.
Mărculeț I., Dumitrescu M.: Geografia continentelor extraeuropene. Caieț pentru clasa a VII-a,
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, ISBN 978-973-0-20574-9, Bucureşti, 2015.
Mândruţ O.: Atlas geografic şcolar, Edit. Corint, Bucureşti, 2008.
Neguţ S., Apostol Gabriela: Geografia. Manual pentru clasa a VII-a, Edit. Humanitas Educaţional,
Bucureşti, 1999.
Neguţ S., Nicolae I.: Superlativele Terrei – o enciclopedie, Edit. Meronia, Bucureşti, 2007.
Posea Gr. (coord.): Geografia de la A la Z. Dicţionar de termeni geografici, Edit. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
Tălângă C.: Geografia și didactica geografiei, Ministerul Educației și Cercetării, București, 2007.
Trufaş Constanţa (coord. ştiinţific): Atlas geografic şcolar, Edit. Cartographia, Budapesta, 1999.
***: Atlasul statelor lumii, Edit. RAO, Bucureşti, 1999.
ISBN 978-973-0-23668-2
Bucureşti – 2017
Caietul elevului. Geografia continentelor extraeuropene. Clasa a VII-a, Ioan Mărculeţ, Mihai Dumitrescu, ISBN 978-973-0-02366-2, Bucureşti, 2017.
55