Geografie Cls 6 V 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI
Ștefania Ștefănescu
Diana-Alexandra Popovici
Adelin Daniel Nedelea
Alexandra Capră
Geografie
Manual pentru clasa a VI-a 6
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.
119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI
Ștefania Ștefănescu
Diana-Alexandra Popovici
Adelin Daniel Nedelea
Alexandra Capră
Geografie
Manual pentru clasa a VI-a 6
1
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari,
începând cu anul școlar 2023–2024.
Inspectoratul școlar ..................................................................................................................................................................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Geografie. Manual pentru clasa a VI-a

Ștefania Ștefănescu, Diana-Alexandra Popovici, Adelin Daniel Nedelea, Alexandra Capră
Referenți științifici: Prof. univ. dr. Iuliana Armaș, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Prof. gr. didactic I Mariana Dinu, Școala Gimnazială „Petre Ghelmez”, București
Copyright © 2023 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate
Editura Litera Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 Geografie: manual pentru clasa a VI-a/Ștefania
e‑mail: contact@litera.ro Ștefănescu, Diana-Alexandra Popovici, Adelin
www.litera.ro Daniel Nedelea, Alexandra Capră. - București:
Litera, 2023
ISBN 978-630-319-184-3
I. Ștefănescu, Ștefania
Editor: Vidrașcu și fiii
II. Popovici, Diana-Alexandra
Redactor: Mihaela Spurcaciu
III. Nedelea, Adelin Daniel
Corector: Carmen Bîtlan
IV. Capră, Alexandra
Credite foto: Dreamstime, Shutterstock
Copertă: Lorena Ionică 37
Tehnoredactare și prepress: Olimpia Bolozan 91
CUPRINS
 Structura manualului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
 Cuvânt-înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
 Fișa de observare a comportamentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
 Competențe generale și specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
UNITATEA I
CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Competențe specifice: 1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1.
1. Repere ale cunoașterii Terrei – de la marile descoperiri geografice la explorarea modernă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Continente și țări – reprezentări cartografice. Harta politică a lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
 Aplicații practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
 Recapitulare și autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
UNITATEA II
ANTROPOSFERA – OMUL ȘI ACTIVITĂŢILE UMANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Competențe specifice: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3.
1. Populația Terrei: evoluția numerică, răspândirea geografică, diversitatea umană, mobilitatea teritorială . . . . . . . 18
2. Așezările omenești – forme de locuire și diferențieri teritoriale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
3. Resursele naturale și valorificarea acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
4. Domeniile activităților economice pe Terra: agricultura, industria, serviciile (caracteristici generale) . . . . . . . . . . . 30
5. Efectele activităților umane asupra mediului și calitatea vieții . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
 Aplicații practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
UNITATEA III
EUROPA – IDENTITATE GEOGRAFICĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Competențe specifice: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.2; 4.3.
1. Europa – Poziția geografică. Țărmurile: golfuri, insule, peninsule și strâmtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
2. Caracteristici generale ale reliefului. Unități majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3. Hidrografia Europei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
4. Diferențieri climatice și biogeografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
5. Harta politică – state și regiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
6. Răspândirea geografică a populației. Elemente de diversitate umană (diversitate etnică, lingvistică,
confesională şi culturală) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
7. Marile orașe europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8. Resursele naturale și valorificarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
9. Activitățile economice: agricultura, industria, serviciile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
10. Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
11. Caracterizarea geografică a unor state . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
UNITATEA IV
EUROPA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
1. Valori culturale și umane europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
2. Calitatea vieții în Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Evaluare finală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
3
STRUCTURA MANUALULUI
VARIANTA TIPĂRITĂ PAGINĂ DE PREZENTARE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
UNITATEA I Titlul
Manualul de Geografie pen- CUNOAȘTEREA LUMII unității
tru clasa a VI-a este structurat pe ÎN CARE TRĂIM
de învățare
unități tematice, care dezvoltă
conținuturile din programă. Pre- 1. Repere ale cunoașterii
Conținuturi
Terrei – de la marile
zentate într-o formă deosebit de descoperiri geografice

la explorarea modernă
atractivă, lecțiile cuprind exem- 2. Continente și țări –

reprezentări cartografice.
ple de activități care conduc la Harta politică a lumii
◗ APLICAȚII PRACTICE:
formarea competențelor spe ci Exerciții de apreciere

a distanțelor și
fice disciplinei.
a suprafețelor pe
suporturi cartografice
clasice și/sau digitale
Organizarea conținutului per- ◗ RECAPITULARE ȘI

AUTOEVALUARE
mite crearea de relații cu celelalte

discipline studiate. Competențe
7
specifice
PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

Numărul și titlul unității UNITATEA I CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM UNITATEA I
1. REPERE ALE CUNOAȘTERII TERREI – DE LA MARILE

DESCOPERIRI GEOGRAFICE LA EXPLORAREA MODERNĂ
În prezent, cunoașterea Terrei se face din spațiu (cu ajutorul sateliților
și a misiunilor spațiale), dar și din adâncurile sale (prin sondarea fundu-
lui oceanic, prin monitorizarea plăcilor tectonice, prin diferite cercetări
Vreau să știu mai mult
În anul 2021, existau 1832
Vreau să știu mai
mult! – conținut
geologice). Primul satelit lansat pe orbita Terrei, în 1957, a fost Sputnik-1, de sateliți pentru comunica-
Numărul și titlul lecției un satelit rusesc. Acest prim pas în cucerirea spațiului a dus la apariția ție, 906 pentru observarea
Încă de la apariția sa pe planeta Pământ, omul a fost curios să desco- Terrei, 350 de sateliți tehno-
pere alte locuri. De cele mai multe ori, această curiozitate era dublată de așa-numitei „curse a spațiului” între Uniunea Sovietică și Statele Unite ale
logici, 150 de sateliți de navi-
anumite necesități, cum ar fi: nevoia de adăpost, nevoia de hrană, nevoia Americii. Lansarea primului satelit pe orbita Pământului a fost urmată de
suplimentar destinat
gație și poziționare globală,
de a fi în siguranță față de prădători etc. trimiterea primului om în spațiu (Yuri Gagarin, 1961), tot de către sovietici.
104 sateliți pentru observa-
Mai târziu, oamenii au început să facă schimburi comerciale și să se A urmat prima aselenizare a omului (20.07.1969), realizată de către NASA,
rea spațiului, 20 de sateliți
Imagine relevantă deplaseze tot mai mult, pe uscat, dar și pe apă. În Antichitate, cele mai cu- în cadrul misiunii Apollo 11.
pentru studierea Terrei și 10
celor care doresc să

noscute teritorii de către europeni erau Orientul Apropiat și nordul Africii. În prezent, Pământul este monitorizat de diferiți sateliți (fig. 3), fiecare
sateliți pentru alte utilizări.
În secolul al XI-lea, odată cu organizarea cruciadelor, precum și din dorința având la bord o serie întreagă de instrumente pentru preluarea imaginilor,
Țările cu cele mai multe
Fig. 1 Astrolab tot mai mare a europenilor de a aduce diferite produse și resurse din alte pentru studierea climei, a vegetației, a solului, a oceanelor etc. misiuni satelitare sunt: SUA,
teritorii, au început să fie organizate tot mai multe călătorii către Asia și Africa. În urma relatărilor celor care În ultimii ani, pentru studierea și observarea Terrei se mai utilizează și China, Rusia, Marea Brita-
Conținut științific cunoască mai multe

au ajuns în aceste ținuturi îndepărtate, despre bogățiile (în special aur) și condimentele care se găsesc acolo, drone, care permit preluarea unor imagini de înaltă calitate, de la distanță. nie, Japonia, India, Agenția
marile state europene au început să finanțeze expediții către noi teritorii. Concomitent, s-a dezvoltat mult Sunt utilizate mai ales pentru studierea dezastrelor naturale (de exemplu, Spațială Europeană, Canada,
și navigația, făcându-se trecerea de la corăbiile grele, urnite de vâsle, la cele ușoare, cu pânze, care foloseau alunecări de teren, erupții vulcanice, inundații, incendii – fig. 4), pentru Germania și Luxemburg.
preluarea de imagini în siguranță și analizarea lor ulterioară.
despre anumite ele-

forța vântului pentru a se deplasa, dar se dezvoltă și instrumentele de navigație (busola și astrolabul – fig. 1).
Cele mai cunoscute călătorii din Evul Mediu sunt notate în tabelul următor. GEODEX
Activități multimedia
cruciadă – expediție militară
Călătorul Naționalitatea Perioada călătoriei Unde a călătorit/ce a descoperit
întreprinsă la îndemnul Biseri-
mente și fenomene
Marco Polo Italian (venețian) 1271–1295 Asia (Rusia, China) – a călătorit 24 000 km. cii catolice împotriva unor ere-
Cristofor Columb Italiano-spaniol 3 august 1492 – 15 mar- Dorind să meargă spre India, prin vest (nu se tici sau a adepților altor religii;
de învățare Vasco da Gama Portughez

tie 1493 și încă trei călă-
torii (până în 1504)
1497–1499
cunoștea existența unui alt continent la vest
de Europa), a descoperit America.
Descoperă calea maritimă spre India, făcând
a aseleniza – a lua contact cu
suprafața Lunii, a se așeza pe
Lună;
dronă – aparat de zbor care nu geografice.
înconjurul Africii. are pilot uman la bord, fiind
Aplică! – exerciții pentru

Fernando Magellan Portughez (a navigat 1519–1522 Prima călătorie în jurul lumii (prin sudul ghidat de către un pilot auto-
în serviciul Spaniei) Americii de Sud). mat digital aflat la bordul său
Fig. 3 Satelit orbitând Terra Fig. 4 Imagine preluată cu drona sau prin telecomandă, de la
de la un incendiu natural
GEODEX – dicționar
un centru de control de la sol.
Aplică!
dobândirea anumitor com-

NV
Călătoriile lui
V Cristofor Columb Aplică!
Analizează imaginea ală- SV
PORTUGALIA SPANIA
turată și descrie călătoriile lui
de termeni noi.
Ordonează imaginile de mai jos, de la cel mai vechi instrument de explorare a Terrei la cel mai nou. Notează
petențe, conform Programei.

Oceanul Atlantic
Cristofor Columb, menționând pe caiet litera de pe figură, numește instrumentul și perioada în care a apărut.
punctul de plecare, traseul urmat
și punctul de sosire. Utilizează și Golful Mexic
CUBA
REPUBLICA
un atlas geografic școlar. Explică

DOMINICANĂ
de ce a atribuit denumirea de
JAMAICA PUERTO
Marea RICO
Caraibilor
,,indieni” populației pe care a în-
Hartă
tâlnit-o la finalul călătoriei sale?
Fig. 2
Călătoriile lui Cristofor Columb A B C
8 9
PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

UNITATEA I CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM UNITATEA I
Amintește-ți! – 2. CONTINENTE ȘI ŢĂRI – REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE. Harta politică a lumii (fig. 5, pag. 12–13) este o reprezentare cartogra-
fică care redă prin culori diferite conturul și poziția statelor lumii. Aceasta
Știai că…?
Știai că...? –
noțiuni însușite
HARTA POLITICĂ A LUMII reunește 195 de state (2022). Cele mai mici state din lume,
curiozități
după suprafață, sunt:
Amintește-ți! În strânsă legătură cu acțiunile întreprinse de oameni pentru cunoaș- Vatican
anterior, necesare
terea ținuturilor în care trăiau, și mai apoi a zonelor mai îndepărtate, Din cele 195 de state ale lumii, 193 sunt membre ale Organizației
Câte continente există pe Suprafața: 0,44 km2
cu privire la
au apărut și diferite forme grafice care reprezentau ținuturile acestea. Națiunilor Unite (ONU). Alte două state (Palestina și Vatican) sunt state
Terra? Care este denumirea
Călătorii obișnuiau să țină jurnale de călătorie în care descriau cele văzute observatoare non-membre. Alături de cele 195 de state independente,
acestora?
și desenau contururi ale continentelor și ale țărilor prin care treceau. Erau recunoscute la nivel mondial, mai există și alte teritorii disputate sau
lecției curente. GEODEX

a cartografia – a realiza hărți
cartografiate mai ales țărmurile, deoarece navigația era principalul mijloc
de explorare. Datorită descrierilor făcute de călători și de navigatori au
apărut primele hărți ale lumii.
care au un statut special (Taiwan, Insulele Cook și Niue), ori teritorii de-
pendente (Insula Groenlanda – Danemarca) etc.
Statele de pe harta politică a lumii pot fi clasificate în funcție de anu-

Monaco
Suprafața: 2,02 km2 conținuturile
și planuri topografice ale unor
mite criterii, cum ar fi:
locuri.
lecției.
a. după forma teritoriului: state desfășurate în lungul meridianelor, în
Știai că…? lungul paralelelor, fragmentate, compacte;
b. după localizare: state continentale, insulare, peninsulare;
Activități multimedia ◗ Printre cele mai vechi hărți c. după suprafață: state foarte mari, mari, mijlocii, mici, foarte mici;
se numără cea întocmită de d. după forma de guvernare: monarhii (absolute/autoritare), republici Nauru
Ptolemeu, în Antichitate. Alte (parlamentare, prezidențiale, semiprezidențiale); Suprafața: 21,00 km2
e. după numărul de locuitori: state foarte mari, mari, mijlocii, mici,
de învățare
hărți vechi ale lumii au fost re-
alizate de Abraham Ortelius foarte mici.
(1570) și Gerardus Mercator Aplică!
(1594) – fig. 1. Fig. 1 Harta lumii realizată de Gerardus Mercator
◗ Gerardus Mercator a fost cel 1 Analizează harta politică a lumii (pag. 12–13) și identifică: Tuvalu
În prezent, există o multitudine de hărți, atât ale lumii, cât și ale unor
care a introdus cuvântul „atlas” a. un stat desfășurat în lungul unor meridiane; Suprafața: 26,00 km2
regiuni sau state. În funcție de conținuturile lor, hărțile se clasifică în fizice,
pentru a desemna o colecție de politice și tematice. Pe hărțile fizice (fig. 2) sunt reprezentate elemente ale ca- b. un stat desfășurat în lungul unor paralele;
hărți. drului natural – forme de relief, ape, vegetație etc., pe hărțile politice (fig. 3) c. un stat fragmentat;
sunt reprezentate statele lumii, iar hărțile tematice (fig. 4) redau un anumit d. cinci state continentale;
◗ Datorită jurnalelor de călăto-
e. două state peninsulare;
rie ale lui Marco Polo au ajuns în proces sau fenomen (de exemplu: harta densității populației, harta precipi-
f. două state insulare;
Europa informații despre China. tațiilor medii anuale, harta utilizării terenurilor, harta orașelor etc.). San Marino
g. trei state cu suprafață foarte mare;
h. cinci state cu suprafață mică; Suprafața: 61,00 km2
i. un continent cu un număr mic de state;
j. un continent cu un număr mare de state.
2 Urmărește pe YouTube filmul Forme de guvernământ (https://www.youtube.
REGATUL UNIT
AL MARII BRITANII
ȘI AL IRLANDEI
com/watch?v=a1_00MhvXTQ), apoi răspunde la cerințele de mai jos:
a. Ce înseamnă monarhie? Dar republică?
DE NORD
Liechtenstein
ȚĂRILE DE JOS
b. De câte tipuri sunt monarhiile? Dar republicile?

c. Numește câte două state din fiecare categorie. Suprafața: 160,00 km2
d. Numește două atribuții ale monarhului din Regatul Unit al Marii
Legendă
altitudinea (m)
Britanii și al Irlandei de Nord.

e. Care este diferența dintre republica prezidențială și cea parlamentară?
f. Ce fel de stat este România?
3 Localizează statele din rubrica alăturată pe harta fizică a lumii din atla-
Fig. 2 Harta fizică a Europei Fig. 3 Harta politică a Europei Fig. 4 Hartă tematică (temperaturi
sul geografic școlar sau pe harta murală, Google Maps, OpenStreetMap.
medii ale lunii iulie în Europa)
10 11
4
PAGINI DE APLICAȚII PRACTICE, RECAPITULARE ȘI EVALUARE
Aplicații practice – UNITATEA I CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM UNITATEA I CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM
exerciții propuse APLICAȚII PRACTICE

RECAPITULARE ȘI AUTOEVALUARE
pentru dobândirea
Exerciții de apreciere a distanțelor și a suprafețelor pe suporturi cartografice clasice și/sau digitale
I Notează pe caiet varianta corectă de răspuns, după modelul: 1–c.
Conținut științific
Amintește-ți! Întrucât scara hărții arată de câte ori a fost micșorată o suprafață, 1. Navigatorul care a călătorit în Asia și a descris locurile prin care a trecut în jurnalele sale de călătorie
competențelor spe-
aceasta poate fi utilizată pentru a măsura distanțe și suprafețe pe hărți. a fost:
◗ Ce este scara hărții? Pen-
Pentru măsurarea distanțelor pe o hartă, utilizând scara numerică a. Cristofor Columb; c. Marco Polo;
tru ce este utilă? Câte ti- a acesteia, se pot utiliza mai multe instrumente: rigla, dacă distanța este în
puri de scări există? b. Fernando Magellan; d. Vasco da Gama.
linie dreaptă, un fir de ață, sfoară sau curbimetru, dacă distanța este în linie
◗ Cum se poate calcula dis- 2. Primele instrumente de navigație au fost:
cifice capitolului, dar

curbă. Cu ajutorul acestor instrumente, se măsoară pe hartă distanța dintre
tanța dintre două puncte, punctele de interes, iar apoi se înmulțește valoarea măsurată cu scara hărții. a. astrolabul și drona; c. drona și satelitul;
folosind scara hărții? Dacă harta are scară grafică, se utilizează un compas, luând între cele b. busola și astrolabul; d. sistemul GPS și busola.
două ace ale acestuia distanța dintre punctele de interes. Apoi, compasul 3. Hărțile pe care sunt reprezentate elemente ale cadrului natural, precum relieful și hidrografia, fac
și pentru cunoașterea
se poziționează peste scara grafică a hărții, cu un ac peste valoarea zero parte din categoria hărților:
GEODEX a scării. Se citește valoarea din dreptul celuilalt ac al compasului. De ase- a. fizice; b. generale; c. politice; d. tematice.
menea, scara grafică se poate transforma în scară numerică, astfel că se
curbimetru – instrument carto- II Analizează graficul alăturat și răspunde Guyana
poate utiliza metoda descrisă anterior. Franceză
orizontului local.
grafic utilizat pentru măsura- cerințelor următoare. Ecuador
Pentru măsurarea suprafețelor există mai multe metode. Cea mai sim- Peru
rea lungimilor în linie curbă. 1. Numește cele mai populate trei state ale
plă dintre ele presupune copierea suprafeței de interes pe hârtie de calc Bolivia
(hârtie transparentă), apoi poziționarea sub aceasta a unei hârtii milime- Americii de Sud. Paraguay
2. Numește cinci state cu o populație mai Columbia
trice. Cu ajutorul hârtiei milimetrice, se numără pătratele întregi de câte
Argentina
1 cm2 și se aduc la scară, înmulțind valoarea măsurată cu valoarea unui mare de 20 000 de locuitori. Suriname
centimetru pătrat de pe hartă. O altă metodă de măsurare a suprafețe- 3. Numește cinci state cu o populație mai Chile
lor pe suporturile cartografice este descompunerea suprafeței de interes în mică de 10 000 de locuitori. Brazilia
Guyana
forme geometrice, calcularea ariei fiecărei forme geometrice și apoi însu- 4. Numește cele două state cu cei mai puțini
Uruguay
marea acestora. La final, valoarea obținută va fi și ea adusă la scară. locuitori din America de Sud. Venezuela
GEODEX
În mediul digital, există aplicații cartografice (de exemplu: Google III Dacă între punctele A și B sunt 5 cm pe hartă,
0 50 000 100 000 150 000 200 000 250 000
Populația (mii locuitori)
Maps, Google Earth, OpenStreetMap, Waze etc.), care oferă instrumente
iar în realitate distanța dintre ele este de
integrate de măsurare a distanțelor și a suprafețelor. Populația statelor Americii de Sud – 2020
100 km, care este scara hărții?
(Sursă: https://www.worldometers.info/population/countries-in-south-america-by-population/
U C R A I N A
Curbimetru Horodiștea IV Notează în caiet litera corespunzătoare imaginii care aparține următoarelor categorii de hărți:
48°15'N
Satu Mare
Suceava
Botoșani hartă fizică, hartă politică, hartă tematică.
Pru
U N G A R I A Baia Mare
t
Aplică! Someș
Bis
tri Iași M O L D O VA
Marea Beaufort
Oradea Bistrița ța
Piatra
Dej Neamț M-ții Brooks Cercul Polar de Nord
CHIȘINĂU
Itemi
Roman L. Urșilor
Ma M
n Pod
1 Pe baza hărții alăturate, cal-

Cluj-Napoca Yuko
cK
. Yuk
en
Huși M-ții Alaska on
zie
Bacău L. Sclavilor
u
Turda
M
Golful
. La
culează distanța, în linie
ț
Târgu Mureș
Po
br
Hudson
M-
ad
Arad eș Golful
ții
di
i
or
Sir
Mur Bârlad
Co
șu
Alaska
et
dreaptă, între orașele urmă-
M-ții Cascadelor
Pod.
ast
Beba Veche
S
L. Winnipeg
l P n
elo
Labrador
t
20°19'E Ma
re c o
â
r
Prut
rile
UCRAINA Pod.
ri
toare, știind că scara hărții Timișoara ia Lac
mb uri
ilo
Sibiu ColuPod. Missouri i
Hunedoara aș
al
r
Marelui i
Focșani ipp p
este 1 : 500 000.
O C E A N U L Bazin ado
Sie
i
Brașov Galați Pod. Ozark Mississ i A
pp i i
rra
lor
Petroșani CoPod. Pod. pia ssi ț
P A C I F I C Texas Câm Missi u n
Nev
Reșița Colorado
Rio M OCEANUL
a. București – Tulcea;
ada
Brăila Sulina Gra Câmpia Golfului Mexic
Sie
Buzău
Pod Madre
Râmnicu nd
rra
Tulcea 29°41'E 0 250 500 km e
Sier xic Ves

AT L A N T I C
. Me de
Târgu Jiu Vâlcea Tropicul Racului ful
ea
Gol ic
ra Mad
b. Arad – Craiova;
Dunăr
Târgoviște Mex
an
BELGRAD Ploiești
A B C
re
Drobeta-Turnu 0 250 500 km
de
Dunărea
Olt
Pitești
t
Severin Marea Caraibilor
c. Timișoara – Bârlad;
Est
Jiu
Ialomița
Arg
Craiova
Slatina eș BUCUREȘTI
d. Piatra Neamț – Constanța; Călărași
Constanța
B A R EM D E N OTA R E Exercițiul I Exercițiul II Exercițiul III Exercițiul IV
S E R B I A
e. Sibiu – Baia Mare. Calafat Giurgiu
MAREA
Dun Zimnicea NEAGRĂ

Din oficiu: 10 puncte
Dar dacă scara hărții ar fi
ărea
43°37'N 3 × 10 p = 30 p 15 state × 2 p = 30 p 15 p 3 × 5 p = 15 p
Punctaj maxim: 100 de puncte
B U L G A R I A
1 : 1 000 000 sau 1 : 200 000?
14 16
Hartă Itemi de evaluare Descriptori de performanță
VARIANTA DIGITALĂ
Varianta digitală cuprinde integral AMII ANIMAT

conținutul manualului în variantă tipărită,  cuprinde animații sau
având în plus exerciții interactive, jocuri filme, activități care se
educaționale, animații, filme și simulări. găsesc în partea de jos a
Activitățile multimedia interactive de paginii. Pentru vizionare,
învățare (AMII) aduc un plus de valoare se activează butonul
cognitivă. Redă ( ).
Paginile din manual pot fi vizionate pe
desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind o
experiență excelentă de navigare. Navigarea AMII STATIC
în varianta digitală permite parcurgerea  cuprinde desene, fotografii,
manualului și revenirea la activitatea de simboluri, informații suplimentare
învățare precedentă. care se derulează cu ajutorul
butoanelor de navigare.
BUTOANE FOLOSITE AMII INTERACTIV

ÎN VARIANTA DIGITALĂ AMII
 INTERACTIV
cuprinde exerciții de alegere
duală, de alegere multiplă, de
asociere, de completare, de
AJUTOR
deschide ghidul ordonare situate în partea de
de utilizare a jos a paginii.
manualului digital.  butoanele de validare
CUPRINS eschide cuprinsul
d sunt: Resetează (care aduce
manualului digital și exercițiul la starea lui inițială)
permite deschiderea și Verifică (prin care se verifică
de conținuturi/lecții. rezolvarea).
ermit parcurgerea
p  utilizatorul are la dispoziție
manualului și trei încercări de a răspunde
deschiderea unei corect, după care răspunsul
anumite pagini. corect este afişat automat.
5
Dragul nostru elev,
Manualul de Geografie pentru clasa a VI-a este structurat în două părți: o introducere în antroposferă – omul și
activitățile umane și continentul Europa.
Unitatea I debutează cu o scurtă călătorie de cunoaștere a lumii în care trăim, de la apariția omului pe planeta
Pământ, continuând cu perioada marilor descoperiri geografice până la explorarea modernă din timpurile noastre.
Unitatea II, Antroposfera – omul și activitățile umane, prezintă noțiuni interesante privind populația Terrei, așezările
omenești, precum și activitățile umane, inclusiv efectele pe care le au acestea asupra mediului și a calității vieții.
Unitatea III este dedicată continentului Europa. Vei învăța despre poziția geografică și țărmurile continentului,
despre relieful major, despre apele, clima și biogeografia Europei. De asemenea, vei descoperi țările și capitalele
europene, precum și diversitatea umană sub toate aspectele ei – etnică, lingvistică, confesională și culturală.
Vei călători apoi prin marile orașe și vei înțelege modul de valorificare a resurselor pe care le deține continentul
european. La finalul unității, vei afla informații geografice reprezentative despre câteva state europene, pornind
de la cadrul natural, până la populație, așezări umane și economie.
Unitatea IV, Europa în lumea contemporană, este centrată pe cunoașterea valorilor culturale și umane europene,
aducând în prim‑plan și un concept amplu – calitatea vieții.
Vei găsi în manual numeroase ilustrații grafice și cartografice, aplicații, vei fi invitat la discuții cu ceilalți colegi și vei
completa un portofoliu personal pe parcursul clasei a VI-a.
După parcurgerea fiecărei unități din manual, apreciază activitatea ta, completând pe caiet Fișa de observare
a comportamentului, după modelul de mai jos. Adună fișele de la fiecare unitate și analizează ce s-a modificat față de
fișele anterioare.
Comportamentul Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna

Am dovedit interes în învățare.
Am urmat instrucțiunile profesorului.
Am lucrat individual.
Am cerut ajutor când am avut nevoie.
Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.
Am dus activitățile până la capăt.
Mi-am spus părerea.
Am cooperat cu ceilalți în activitățile de grup.
COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE, CLASA A VI-A, APROBATĂ PRIN OMEN NR. 3393/28.02.2017
1. Prezentarea realității geografice utilizând mijloace și limbaje specifice
1.1. Precizarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor geografici
1.2. Descrierea relațiilor dintre elementele și fenomenele geografice utilizând termeni specifici
2. Raportarea realității geografice spațiale și temporale la reprezentări cartografice
2.1. Poziționarea elementelor geografice pe reprezentări cartografice
2.2. Ordonarea spațială și/sau cronologică a elementelor, fenomenelor și proceselor geografice după criterii date
2.3. Utilizarea informațiilor oferite de suporturile cartografice, grafice și alte materiale vizuale în contexte/situații diferite
3. Studierea spațiului geografic realizând conexiuni cu informații dobândite la alte discipline școlare
3.1. Utilizarea informațiilor cu caracter geografic obținute cu ajutorul instrumentelor TIC/GIS și al elementelor din matematică și științe
3.2. Prezentarea caracteristicilor elementelor, fenomenelor și proceselor geografice prin utilizarea instrumentelor TIC/GIS
3.3. Prezentarea diversității naturale, umane și culturale realizând corelații interdisciplinare
3.4. Descrierea patrimoniului local, național, european și mondial utilizând diverse surse
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educației permanente și pentru viața cotidiană
4.1. Construirea unui demers investigativ dirijat
4.2. Caracterizarea elementelor, fenomenelor și proceselor după un algoritm dat
4.3. Compararea elementelor, fenomenelor și proceselor după caracteristicile geografice
6
UNITATEA I
CUNOAȘTEREA LUMII
ÎN CARE TRĂIM
1. Repere ale cunoașterii

Terrei – de la marile
descoperiri geografice
la explorarea modernă
2. Continente şi țări –
reprezentări cartografice.
Harta politică a lumii
Exerciții de apreciere
a distanțelor și
a suprafețelor pe
suporturi cartografice
clasice și/sau digitale
◗ RECAPITULARE ȘI
AUTOEVALUARE
7
UNITATEA I CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM
1. REPERE ALE CUNOAȘTERII TERREI – DE LA MARILE

DESCOPERIRI GEOGRAFICE LA EXPLORAREA MODERNĂ
Încă de la apariția sa pe planeta Pământ, omul a fost curios să desco-
pere alte locuri. De cele mai multe ori, această curiozitate era dublată de
anumite necesități, cum ar fi: nevoia de adăpost, nevoia de hrană, nevoia
de a fi în siguranță față de prădători etc.
Mai târziu, oamenii au început să facă schimburi comerciale și să se
deplaseze tot mai mult, pe uscat, dar și pe apă. În Antichitate, cele mai cu-
noscute teritorii de către europeni erau Orientul Apropiat și nordul Africii.
În secolul al XI-lea, odată cu organizarea cruciadelor, precum și din dorința
Fig. 1 Astrolab tot mai mare a europenilor de a aduce diferite produse și resurse din alte
teritorii, au început să fie organizate tot mai multe călătorii către Asia și Africa. În urma relatărilor celor care
au ajuns în aceste ținuturi îndepărtate, despre bogățiile (în special aur) și condimentele care se găsesc acolo,
marile state europene au început să finanțeze expediții către noi teritorii. Concomitent, s-a dezvoltat mult
și navigația, făcându-se trecerea de la corăbiile grele, urnite de vâsle, la cele ușoare, cu pânze, care foloseau
forța vântului pentru a se deplasa, dar se dezvoltă și instrumentele de navigație (busola și astrolabul – fig. 1).
Cele mai cunoscute călătorii din Evul Mediu sunt notate în tabelul următor.
Călătorul Naționalitatea Perioada călătoriei Unde a călătorit/ce a descoperit

Marco Polo Italian (venețian) 1271–1295 Asia (Rusia, China) – a călătorit 24 000 km.
Cristofor Columb Italiano-spaniol 3 august 1492 – 15 mar- Dorind să meargă spre India, prin vest (nu se
tie 1493 și încă trei călă- cunoștea existența unui alt continent la vest
torii (până în 1504) de Europa), a descoperit America.
Vasco da Gama Portughez 1497–1499 Descoperă calea maritimă spre India, făcând
înconjurul Africii.
Fernando Magellan Portughez (a navigat 1519–1522 Prima călătorie în jurul lumii (prin sudul
în serviciul Spaniei) Americii de Sud).
Aplică! Călătoriile lui

NV
V Cristofor Columb
Analizează imaginea ală- SV
PORTUGALIA SPANIA
turată și descrie călătoriile lui

Oceanul Atlantic
Cristofor Columb, menționând
punctul de plecare, traseul urmat
și punctul de sosire. Utilizează și Golful Mexic
CUBA
REPUBLICA
un atlas geografic școlar. Explică

DOMINICANĂ
de ce a atribuit denumirea de
JAMAICA PUERTO
Marea RICO
Caraibilor
,,indieni” populației pe care a în-
tâlnit-o la finalul călătoriei sale?
Fig. 2
Călătoriile lui Cristofor Columb
8
CUNOAȘTEREA LUMII ÎN CARE TRĂIM UNITATEA I
În prezent, cunoașterea Terrei se face din spațiu (cu ajutorul sateliților Vreau să știu mai mult
și a misiunilor spațiale), dar și din adâncurile sale (prin sondarea fundu-
lui oceanic, prin monitorizarea plăcilor tectonice, prin diferite cercetări În anul 2021, existau 1832
geologice). Primul satelit lansat pe orbita Terrei, în 1957, a fost Sputnik-1, de sateliți pentru comunica-
un satelit rusesc. Acest prim pas în cucerirea spațiului a dus la apariția ție, 906 pentru observarea
așa-numitei „curse a spațiului” între Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Terrei, 350 de sateliți tehno-
logici, 150 de sateliți de navi-
Americii. Lansarea primului satelit pe orbita Pământului a fost urmată de
gație și poziționare globală,
trimiterea primului om în spațiu (Yuri Gagarin, 1961), tot de către sovietici.
104 sateliți pentru observa-
A urmat prima aselenizare a omului (20.07.1969), realizată de către NASA,
rea spațiului, 20 de sateliți
în cadrul misiunii Apollo 11.
pentru studierea Terrei și 10
În prezent, Pământul este monitorizat de diferiți sateliți (fig. 3), fiecare
sateliți pentru alte utilizări.
având la bord o serie întreagă de instrumente pentru preluarea imaginilor,
Țările cu cele mai multe
pentru studierea climei, a vegetației, a solului, a oceanelor etc. misiuni satelitare sunt: SUA,
În ultimii ani, pentru studierea și observarea Terrei se mai utilizează și China, Rusia, Marea Brita-
drone, care permit preluarea unor imagini de înaltă calitate, de la distanță. nie, Japonia, India, Agenția
Sunt utilizate mai ales pentru studierea dezastrelor naturale (de exemplu, Spațială Europeană, Canada,
alunecări de teren, erupții vulcanice, inundații, incendii – fig. 4), pentru Germania și Luxemburg.
preluarea de imagini în siguranță și analizarea lor ulterioară.
GEODEX
cruciadă – expediție militară
întreprinsă la îndemnul Biseri-
cii catolice împotriva unor ere-
tici sau a adepților altor religii;
a aseleniza – a lua contact cu
suprafața Lunii, a se așeza pe
Lună;
dronă – aparat de zbor care nu
are pilot uman la bord, fiind
ghidat de către un pilot auto-
mat digital aflat la bordul său
Fig. 3 Satelit orbitând Terra Fig. 4 Imagine preluată cu drona sau prin telecomandă, de la
de la un incendiu natural un centru de control de la sol.
Aplică!
Ordonează imaginile de mai jos, de la cel mai vechi instrument de explorare a Terrei la cel mai nou. Notează
pe caiet litera de pe figură, numește instrumentul și perioada în care a apărut.
A B C
9
2. CONTINENTE ȘI ŢĂRI – REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE.

HARTA POLITICĂ A LUMII
Amintește-ți! În strânsă legătură cu acțiunile întreprinse de oameni pentru cunoaș-

terea ținuturilor în care trăiau, și mai apoi a zonelor mai îndepărtate,
Câte continente există pe
au apărut și diferite forme grafice care reprezentau ținuturile acestea.
Terra? Care este denumirea
Călătorii obișnuiau să țină jurnale de călătorie în care descriau cele văzute
acestora?
și desenau contururi ale continentelor și ale țărilor prin care treceau. Erau
cartografiate mai ales țărmurile, deoarece navigația era principalul mijloc
GEODEX de explorare. Datorită descrierilor făcute de călători și de navigatori au
a cartografia – a realiza hărți apărut primele hărți ale lumii.
și planuri topografice ale unor
locuri.
Știai că…?
◗ Printre cele mai vechi hărți

se numără cea întocmită de
Ptolemeu, în Antichitate. Alte
hărți vechi ale lumii au fost re-
alizate de Abraham Ortelius
(1570) și Gerardus Mercator
(1594) – fig. 1. Fig. 1 Harta lumii realizată de Gerardus Mercator
◗ Gerardus Mercator a fost cel În prezent, există o multitudine de hărți, atât ale lumii, cât și ale unor
care a introdus cuvântul „atlas” regiuni sau state. În funcție de conținuturile lor, hărțile se clasifică în fizice,
pentru a desemna o colecție de politice și tematice. Pe hărțile fizice (fig. 2) sunt reprezentate elemente ale ca-
hărți. drului natural – forme de relief, ape, vegetație etc., pe hărțile politice (fig. 3)
◗ Datorită jurnalelor de călăto- sunt reprezentate statele lumii, iar hărțile tematice (fig. 4) redau un anumit
rie ale lui Marco Polo au ajuns în proces sau fenomen (de exemplu: harta densității populației, harta precipi-
Europa informații despre China. tațiilor medii anuale, harta utilizării terenurilor, harta orașelor etc.).
REGATUL UNIT
AL MARII BRITANII
ȘI AL IRLANDEI
DE NORD
ȚĂRILE DE JOS
Legendă
altitudinea (m)
Fig. 2 Harta fizică a Europei Fig. 3 Harta politică a Europei Fig. 4 Hartă tematică (temperaturi
medii ale lunii iulie în Europa)
10
Harta politică a lumii (fig. 5, pag. 12–13) este o reprezentare cartogra- Știai că…?
fică care redă prin culori diferite conturul și poziția statelor lumii. Aceasta
reunește 195 de state (2022). Cele mai mici state din lume,
după suprafață, sunt:
Vatican
Din cele 195 de state ale lumii, 193 sunt membre ale Organizației
Suprafața: 0,44 km2
Națiunilor Unite (ONU). Alte două state (Palestina și Vatican) sunt state
observatoare non-membre. Alături de cele 195 de state independente,
recunoscute la nivel mondial, mai există și alte teritorii disputate sau
care au un statut special (Taiwan, Insulele Cook și Niue), ori teritorii de-
pendente (Insula Groenlanda – Danemarca) etc.
Monaco
Statele de pe harta politică a lumii pot fi clasificate în funcție de anu- Suprafața: 2,02 km2
mite criterii, cum ar fi:
a. după forma teritoriului: state desfășurate în lungul meridianelor, în
lungul paralelelor, fragmentate, compacte;
b. după localizare: state continentale, insulare, peninsulare;
c. după suprafață: state foarte mari, mari, mijlocii, mici, foarte mici;
d. după forma de guvernare: monarhii (absolute/autoritare), republici Nauru
(parlamentare, prezidențiale, semiprezidențiale); Suprafața: 21,00 km2
e. după numărul de locuitori: state foarte mari, mari, mijlocii, mici,
foarte mici.
Aplică!
1 Analizează harta politică a lumii (pag. 12–13) și identifică: Tuvalu

a. un stat desfășurat în lungul unor meridiane; Suprafața: 26,00 km2
b. un stat desfășurat în lungul unor paralele;
c. un stat fragmentat;
d. cinci state continentale;
e. două state peninsulare;
f. două state insulare;
g. trei state cu suprafață foarte mare; San Marino
h. cinci state cu suprafață mică; Suprafața: 61,00 km2
i. un continent cu un număr mic de state;
j. un continent cu un număr mare de state.
2 Urmărește pe YouTube filmul Forme de guvernământ (https://www.youtube.
com/watch?v=a1_00MhvXTQ), apoi răspunde la cerințele de mai jos:
a. Ce înseamnă monarhie? Dar republică?
b. De câte tipuri sunt monarhiile? Dar republicile? Liechtenstein
c. Numește câte două state din fiecare categorie. Suprafața: 160,00 km2
d. Numește două atribuții ale monarhului din Regatul Unit al Marii
Britanii și al Irlandei de Nord.
e. Care este diferența dintre republica prezidențială și cea parlamentară?
f. Ce fel de stat este România?
3 Localizează statele din rubrica alăturată pe harta fizică a lumii din atla-
sul geografic școlar sau pe harta murală, Google Maps, OpenStreetMap.
11
Arh
(
Groenlanda
(Danemarca)
Marea
Norvegiei
S.U.A.
Islanda Sue
I-le Feroe
Canada Norvegia
Marea
Nordului
Danemarca
Fig. 5 Harta politică a lumii
Regatul Unit
al Marii Britanii F
și al Irlandei
Irlanda de Nord Țările de Jos Po
BelgiaGermania
Luxemburg Rep. Ceh
Franța Elveția AustriaU

Slovenia
Cro
Italia Bosn
Monaco Herțego
Andorra Munten
Vatican
Spania
Statele Unite ale Americii Portugalia
Marea
Tunisia Mal
Medit
Maroc
Algeria Lib
Hawaii
(S.U.A.)
Mexic
Cuba
OCEANUL Sahara
Occidentală
Republica
Jamaica Haiti Dominicană Anquilla Mauritania
Puerto Montserrat Mali
OCEANUL
Belize
Guatemala Honduras Rico
Guadelupa
Dominica
Santa Lucia
ATLANTIC Senegal
Gambia Burkina
Niger C
El Salvador Nicaragua Barbados
Grenada Guineea Bissau Guineea Faso Benin
Costa Rica Trinidad și Tobago
Coasta
PACIFIC Panama Venezuela Guyana Sierra Leone Nigeria
Togo
de Ghana
Guyana Franceză Liberia Fildeș Cen
Columbia Surinam
(Franța)
Camerun
Guineea Ecuatorială
Congo
Ecuador Gabon
Brazilia
Peru Ang
Bolivia
Nam
Chile Paraguay
Uruguay
Argentina
I-le Falkland
(Marea Britanie)
0 2500 km
12
Arhip.
Franz Joseph
Arhip. Svalbard (Fed. Rusă)
(Norvegia)
Arhip.
Severnaia Zemlea
OCEANUL ARCTIC (Fed. Rusă)
Arhip.
Novaia Zemlea
(Fed. Rusă)
Marea Barents
Suedia
rvegia
Finlanda
Federația Rusă
Estonia
marca Letonia
Lituania
Fed. Rusă
Belarus
Germania
Polonia
Luxemburg Rep. Cehă Ucraina
Elveția
Slovacia
AustriaUngaria Rep. Moldova Kazahstan Mongolia
Slovenia
Italia Croația România
M. Casp
Bosnia și
o Serbia
Herțegovina
Marea Neagră Uzbekistan
Muntenegru Kosovo Bulgaria
Vatican Macedonia
Georgia Kîrgîzstan Coreea
ic ă
Armenia Azerbaidjan
Albania de Nord
Grecia Turcia Turkmenistan Tadjikistan de Nord

rea
China Coreea Japonia
nisia Malta
Mediterană CipruLiban Siria Afganistan de Sud
Israel Irak Iran
Iordania Nepal
ait Pakistan
Ku w Bhutan
Libia Egipt Bahrain
Qatar Emiratele
Bangladesh Taiwan OCEANUL
Mar
Arabia Arabe Unite

Myanmar
ea R
Saudită India Laos

oșie
Oman
Niger Ciad Sudan Eritreea Yemen Marea Arabiei Thailanda
Cambodgia
Filipine PACIFIC
Djibouti
Vietnam
geria Rep. Sudanul Etiopia Somalia Sri Lanka
Centrafricană de Sud Malaysia Brunei
amerun
atorială Uganda Singapore
Gabon
Congo Rep. Ruanda
Kenia Indonezia
Democrată Burundi
Pemba
Papua
Congo Tanzania Zanzibar Noua Guinee
Timorul de Est
Angola Malawi
Zambia c OCEANUL INDIAN
mbi
oz a
Zimbabwe M Madagascar
Namibia
Botswana
Swaziland
Australia
Africa Lesotho
de Sud
Noua
Tasmania Zeelandă
13
APLICAȚII PRACTICE
Exerciții de apreciere a distanțelor și a suprafețelor pe suporturi cartografice clasice și/sau digitale
Amintește-ți! Întrucât scara hărții arată de câte ori a fost micșorată o suprafață,
aceasta poate fi utilizată pentru a măsura distanțe și suprafețe pe hărți.
◗ Ce este scara hărții? Pen-
Pentru măsurarea distanțelor pe o hartă, utilizând scara numerică
tru ce este utilă? Câte ti- a acesteia, se pot utiliza mai multe instrumente: rigla, dacă distanța este în
puri de scări există? linie dreaptă, un fir de ață, sfoară sau curbimetru, dacă distanța este în linie
◗ Cum se poate calcula dis- curbă. Cu ajutorul acestor instrumente, se măsoară pe hartă distanța dintre
tanța dintre două puncte, punctele de interes, iar apoi se înmulțește valoarea măsurată cu scara hărții.
folosind scara hărții? Dacă harta are scară grafică, se utilizează un compas, luând între cele
două ace ale acestuia distanța dintre punctele de interes. Apoi, compasul
se poziționează peste scara grafică a hărții, cu un ac peste valoarea zero
GEODEX a scării. Se citește valoarea din dreptul celuilalt ac al compasului. De ase-
menea, scara grafică se poate transforma în scară numerică, astfel că se
curbimetru – instrument carto-
poate utiliza metoda descrisă anterior.
grafic utilizat pentru măsura-
Pentru măsurarea suprafețelor există mai multe metode. Cea mai sim-
rea lungimilor în linie curbă.
plă dintre ele presupune copierea suprafeței de interes pe hârtie de calc
(hârtie transparentă), apoi poziționarea sub aceasta a unei hârtii milime-
trice. Cu ajutorul hârtiei milimetrice, se numără pătratele întregi de câte
1 cm2 și se aduc la scară, înmulțind valoarea măsurată cu valoarea unui
centimetru pătrat de pe hartă. O altă metodă de măsurare a suprafețe-
lor pe suporturile cartografice este descompunerea suprafeței de interes în
forme geometrice, calcularea ariei fiecărei forme geometrice și apoi însu-
marea acestora. La final, valoarea obținută va fi și ea adusă la scară.
În mediul digital, există aplicații cartografice (de exemplu: Google
Maps, Google Earth, OpenStreetMap, Waze etc.), care oferă instrumente
integrate de măsurare a distanțelor și a suprafețelor.
U C R A I N A
Curbimetru Horodiștea
48°15'N
Satu Mare
Botoșani
Suceava
Pr u
U N G A R I A Baia Mare
t
Aplică! Someș
Bi
str
ița Iași M O L D O VA
Oradea Bistrița Piatra
Dej Neamț
Roman CHIȘINĂU
1 Pe baza hărții alăturate, cal-

Cluj-Napoca
Huși
Bacău
Turda
culează distanța, în linie Arad Mure

ș
Târgu Mureș
Sir
Bârlad
et
dreaptă, între orașele urmă- Beba Veche

20°19'E
Prut
UCRAINA
toare, știind că scara hărții Timișoara
Hunedoara
Sibiu
Focșani
este 1 : 500 000. Reșița

Petroșani
Brașov Galați
a. București – Tulcea; Târgu Jiu

Râmnicu
Vâlcea
Buzău Brăila
Tulcea
Sulina
29°41'E
rea
b. Arad – Craiova;
Târgoviște
D ună
BELGRAD Ploiești
Drobeta-Turnu
Dunăre
Olt
a Severin Pitești
c. Timișoara – Bârlad;
Jiu
Ialomița
Ar
ge
Craiova
Slatina
ș BUCUREȘTI
d. Piatra Neamț – Constanța; Călărași
Constanța
S E R B I A
e. Sibiu – Baia Mare. Calafat
Zimnicea
Giurgiu
MAREA
NEAGRĂ
Dun
ărea
Dar dacă scara hărții ar fi 43°37'N
B U L G A R I A
1 : 1 000 000 sau 1 : 200 000?
14
2 Cu ajutorul unui fir de ață, calculează pe harta

de la pag. 14 lungimea râului Mureș, între orașele Fântâna Zodiac
Târgu Mureș și Arad, presupunând că scara hărții
este 1 : 250 000.
3 Cu ajutorul aplicației web Google Earth (modulul

de vizualizare 3D) și utilizând instrumentul desti-
nat măsurării distanțelor și a suprafețelor din bara
de meniu, calculează:
a. distanța în linie dreaptă dintre orașele: Tokyo și
Los Angeles, Paris și București, Rio de Janeiro
și Caracas, Beijing și Teheran;
b. suprafața (km²): Lacului Baikal, Parcului Central
din New York, Tanzaniei, Stadionului Wembley
din Londra.
4 În partea dreaptă este redat un fragment preluat

de pe Google Maps, care reprezintă Parcul Carol
din București. Calculează:
a. scara numerică, știind că lungimea aleii din-
tre Fântâna Zodiac și Mormântul Ostașului
Necunoscut este de 800 m pe teren și de 11 cm Mormântul Ostașului
Necunoscut
pe imaginea alăturată;
b. distanța, în linie dreaptă, dintre Arenele Romane
și Fântâna Zodiac;
c. suprafața Parcului Carol, cu ajutorul scării cal-
culate la punctul a.
5 Imaginea alăturată reprezintă planul Vaticanului.

Calculează suprafața Vaticanului, cu ajutorul unei
foi de calc și a hârtiei milimetrice, urmărind pașii
descriși în textul lecției și presupunând că scara
planului este:
a. 1 : 10 000;
b. 1 : 5 000;
c. 1 : 1 000.
6 Accesează aplicația web Google Earth (modulul de vizualizare 3D) și măsoară suprafața Vaticanului cu aju-
torul instrumentului destinat măsurării distanțelor și suprafețelor din bara de meniu. Ce diferență este între
suprafața calculată de tine la exercițiul 5 și valoarea afișată de aplicația Google Earth?
15
I Notează pe caiet varianta corectă de răspuns, după modelul: 1–c.
1. Navigatorul care a călătorit în Asia și a descris locurile prin care a trecut în jurnalele sale de călătorie
a fost:
a. Cristofor Columb; c. Marco Polo;
b. Fernando Magellan; d. Vasco da Gama.
2. Primele instrumente de navigație au fost:
a. astrolabul și drona; c. drona și satelitul;
b. busola și astrolabul; d. sistemul GPS și busola.
3. Hărțile pe care sunt reprezentate elemente ale cadrului natural, precum relieful și hidrografia, fac
parte din categoria hărților:
a. fizice; b. generale; c. politice; d. tematice.
II Analizează graficul alăturat și răspunde Guyana
Franceză
cerințelor următoare. Ecuador
Peru
1. Numește cele mai populate trei state ale Bolivia
Americii de Sud. Paraguay
2. Numește cinci state cu o populație mai Columbia
Argentina
mare de 20 000 de locuitori. Suriname
3. Numește cinci state cu o populație mai Chile
mică de 10 000 de locuitori. Brazilia
Guyana
4. Numește cele două state cu cei mai puțini
Uruguay
locuitori din America de Sud. Venezuela
0 50 000 100 000 150 000 200 000 250 000
III Dacă între punctele A și B sunt 5 cm pe hartă, Populația (mii locuitori)
iar în realitate distanța dintre ele este de
Populația statelor Americii de Sud – 2020
100 km, care este scara hărții?
(Sursă: https://www.worldometers.info/population/countries-in-south-america-by-population/
IV Notează în caiet litera corespunzătoare imaginii care aparține următoarelor categorii de hărți:
hartă fizică, hartă politică, hartă tematică.
Marea Beaufort
ooks
M-ții Br Cercul Polar de Nord
L. Urșilor
M
on Pod
Yuk
ac
. Yu
Ke
kon
nz
M
M-ții Alas L. Sclavilor

ie
ka
u
Golful
n
.L
ab
ț
Po
Hudson
M-
r
i i
ad
Golful
ții
di
or
Co
șu
Alaska
delor
Pod.
as
L. Winnipeg
S
l P n
te
Labrador
t
lor
Ma
M-ții Casca
re c o
â
rile
Pod.
ri
b ia Lac
lum ur i
ilo
Co Pod. Missouri i
aș
al
r
Marelui i
s ipp p
O C E A N U L Bazin ado
Sie
o rPod. Ozark Missisppi i i A

ol
rra
i
C Pod. Pod. pia iss ț
P A C I F I C Texas Câm Miss u n
Ne
Colorado
Rio M
vad
Gr OCEANUL
an Câmpia Golfului Mexic
Sie
Po Mad
a
de
rra
d.
0 250 500 km
l AT L A N T I C
Sie exic e Ve
u
Golf ic
M re d
Tropicul Racului
rra an st
x
Me
Ma
A B C
dre
0 250 500 km
de
Marea Caraibilor
stE
BA R E M D E NOTARE Exercițiul I Exercițiul II Exercițiul III Exercițiul IV

3 × 10 p = 30 p 15 state × 2 p = 30 p 15 p 3 × 5 p = 15 p
16
UNITATEA II
ANTROPOSFERA – OMUL
ȘI ACTIVITĂŢILE UMANE
1. Populația Terrei: evoluția
numerică, răspândirea
geografică, diversitatea
umană, mobilitatea
teritorială
2. Așezările omenești – forme
de locuire și diferențieri
teritoriale
3. Resursele naturale și
valorificarea acestora
4. Domeniile activităților
economice pe Terra:
agricultura, industria,
serviciile (caracteristici
generale)
5. Efectele activităților
umane asupra mediului
și calitatea vieții
Analiza și interpretarea
caracteristicilor
demografice și de locuire
din orizontul local și
apropiat. Provocări locale
în context mondial.
Trasee turistice aplicate
pe domenii de interes.
Regiuni turistice
AUTOEVALUARE
Competențe specifice: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3.
17
UNITATEA II ANTROPOSFERA – OMUL ȘI ACTIVITĂŢILE UMANE
1. POPULAȚIA TERREI: EVOLUȚIA NUMERICĂ, RĂSPÂNDIREA

GEOGRAFICĂ, DIVERSITATEA UMANĂ, MOBILITATEA TERITORIALĂ
GEODEX Evoluția numerică a populației

antropogeneză – proces prin Apariția rasei umane s-a produs în estul Africii și s-a extins în sudul și
care a apărut și a evoluat omul; centrul continentului, apoi în Europa și Asia; ulterior, către restul zonelor
demografie – știință care stu- de uscat. Inițial, evoluția numerică a fost lentă. Creșterea numerică lentă s-a
diază dinamica populației datorat mortalității foarte ridicate, cauzată de epidemii, foamete, catas-
(nașteri, decese, migrații, răs- trofe naturale (cutremure, explozii vulcanice, inundații), dar și de războaie.
pândire etc.). În anul 1 d.Hr. erau 200–300 milioane locuitori, fiind nevoie de aproape
două milenii pentru ca populația lumii să atingă un miliard (în jurul anului
1800). Creșterea a fost accelerată de Revoluția Industrială și de descope-
Vreau să știu mai mult ririle medicale care au dus la eradicarea unor maladii (ciumă, holeră), dar
Culoarea ochilor speci- și de îmbunătățirea condițiilor de trai. În aproximativ un secol s-a ajuns la
fică pentru rasa umană este 2 miliarde de locuitori (în anul 1930), secolul XX cunoscând o creștere ac-
maro (căprui). O mutație celerată a populației, iar apogeul a fost atins în anul 1960, când a avut loc
genetică spontană care s-a o explozie demografică (fig. 1).
produs la un singur individ În prezent, populația Terrei numără 8 miliarde de locuitori (anul 2022).
acum 6000–10 000 de ani Miliarde locuitori
î.Hr. este responsabilă de 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
apariția ochilor de culoare al- 1650
1700
bastră în cadrul rasei umane. 1760
Această culoare este speci- 1804
1850
fică pentru aproximativ 8% 1900
din populația lumii. Deviația 1927
1951
genetică a dezvoltat variații, 1960
1970
apărând astfel oameni cu 1980
ochi verzi, albastru-verzui, 1990
2000
gri. Ei reprezintă aproximativ 2010
2% din populația lumii. 2020
Fig. 1 Evoluția populației pe glob între anii 1650–2020 (Sursă: worldometers.info)
Aplică!
1 Analizează tabelul de mai jos. Descoperă câți locuitori erau pe glob în anul în care te-ai născut. Întreabă
colegii născuți în alți ani care era numărul populației în anul nașterii lor.
2 Cu cât a crescut populația Terrei din anul 2007 până în anul 2020?
Ani 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Loc. 6 705 946 610 6 789 088 686 6 872 767 093 6 956 823 603 7 041 194 301 7 125 828 059 7 210 581 976
Ani 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Loc. 7 295 290 765 7 379 797 139 7 464 022 049 7 547 858 925 7 631 091 040 7 713 468 100 7 794 798 739
Sursă: www.worldometers.info
18
ANTROPOSFERA – OMUL ȘI ACTIVITĂŢILE UMANE UNITATEA II
Evoluția numerică a populației este direct influențată de valorile nata- Portofoliu

lității și ale mortalității.
Natalitatea reprezintă numărul de născuți vii din cadrul unei populații, Caută pe internet informa-
în decursul unui an, raportat la 1000 de locuitori. Se măsoară în promile (‰). ții despre politica antinatalistă
Natalitatea este influențată de factori economici: nivelul de trai, asigurarea pe care a impus-o China. Reali-
hranei, acces la servicii medicale, disponibilitatea medicamentelor, vac- zează o fișă de portofoliu în care
cinarea pentru eradicarea unor boli; factori culturali: emanciparea femeii, să precizezi cauzele care au dus
planificarea familială; factori religioși: religii care impun nașteri multiple la apariția acestei politici de-
(islamismul); factori politici: state care aplică legi pentru creșterea natalită- mografice. Prezintă colegilor tăi
ții (politici pronataliste) sau pentru scăderea numărului nașterilor (politici materialul realizat și atașează-l
antinataliste). la portofoliu.
Mortalitatea reprezintă totalitatea deceselor din cadrul unei populații,
în decursul unui an, raportate la 1000 de locuitori (‰).
Bilanțul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate.
Când bilanțul natural este pozitiv, fenomenul se numește spor natural
(numărul născuților vii este mai mare decât al decedaților), iar populația
crește. Când bilanțul natural este negativ, se numește deficit natural (nu-
mărul decedaților este mai mare decât cel al născuților vii), iar populația
scade (fig. 2). Bilanțul natural pe glob prezintă o tendință de descreștere,
dar cu diferențe mari de la un continent la altul. Astfel, în Africa, bilanțul
natural depășește 20‰. Asia și America de Sud înregistrează și ele creșteri
mari ale bilanțului natural, în timp ce Europa oscilează într-o zonă de bi-
lanț zero, lucru remarcat și la unele state asiatice, precum Japonia. Fig. 2 Populație îmbătrânită
în Europa
Aplică!
Ani
Transcrie tabelul de mai jos pe caiet. Calculează bilanțul natural
Monaco 85,9
conform formulei și, în funcție de rezultat, menționează spor natural sau
deficit natural în ultima coloană. Japonia 84,8
Natalitate Mortalitate Bilanț natural Spor natural/ Australia 84,5

Stat
(‰) (N) (‰) (M) (N – M) = deficit natural
Elveția 84
India 18,7 7,2
Malta 83,8
România 8,7 13
Coreea de Sud 83,7
Argentina 16,5 7,6
Liechtenstein 83,3
Federația Rusă 10,7 12,7
Norvegia 83,2
Sursă: https://worldpopulationreview.com (anul 2022)
Suedia 83
Speranța de viață la naștere este numărul mediu de ani pe care o per-
soană îi poate trăi în mod obișnuit și se calculează luând în considerare Spania 82,9
ratele de mortalitate pe grupe de vârstă ale unei generații, în anul respec-
tiv. Cu cât un stat este mai dezvoltat economic, medical, social, cu atât Fig. 3 Statele cu cea mai mare
speranța de viață este mai mare. Speranța de viață la naștere are valori mai speranță de viață la naștere – 2021
mari în statele dezvoltate (Japonia, 85 de ani – fig. 3). La polul opus se află (Sursă: https://ourworldindata.org/
statele în curs de dezvoltare (Somalia, 54 de ani). life-expectancy)
19
Răspândirea geografică a populației

Populația lumii este răspândită neuniform pe suprafața Pământului,
aceasta preferând anumite zone de locuire. Gradul de populare pe glob
se măsoară prin densitatea populației. Aceasta reprezintă raportul din-
tre numărul de locuitori și suprafața pe care aceștia o ocupă (se măsoară
în loc/km²).
Cele mai locuite zone sunt cele ale Lumii Vechi: Asia 89 loc/km² (fig. 4),
Europa 74 loc/km², Africa 47 loc/km². În Lumea Nouă densitățile medii
sunt: America de Nord 23 loc/km², America de Sud 23,5 loc/km², Australia
3,3 loc/km². Zone cu densități mari se găsesc pe valea Nilului (Africa), valea
Fig. 4 Stradă supraaglomerată Gangelui și a Indusului (Asia), în Câmpia Chinei de Est (Asia) etc. Cele mai
în Bangladesh puțin locuite zone de pe glob se suprapun deșerturilor (Sahara, Arabia,
Australia), zonelor montane înalte și zonelor reci din nordul continentelor.
GEODEX
Lumea Nouă – termen apărut Aplică!
în timpul marilor descope-
riri geografice, reprezentând 1 Împreună cu profesorul de la clasă ori cu părinții, accesează site-ul
teritoriile nou descoperite https://ourworldindata.org/life-expectancy și află care este speranța de viață la
(America de Nord, America naștere pentru România și pentru Federația Rusă. Numește trei state
de Sud și Australia); cu o speranță de viață la naștere mai mică de 60 de ani.
Lumea Veche – teritoriu geo- 2 Calculează densitatea medie a populației Terrei, știind că suprafața
grafic care cuprinde Europa, totală a uscatului este de 148 940 000 km² și populația globului este
Asia și Africa. de 8 miliarde de locuitori.
OCEANUL ARCTIC
Cercul Polar de Nord
Tropicul Racului OCEANUL OCEANUL

AT L A N T I C PA C I F I C
Ecuator OCEANUL
PA C I F I C
Tropicul Capricornului OCEANUL

INDIAN
0 2500 km
Loc./km2
sub 10 10 – 25 26 – 50 51 – 100 101 – 500 peste 500
Fig. 5 Harta densității medii a statelor lumii
20
Aplică! Discută!
Care este factorul care in-
1 Identifică pe harta de la pagina 20 (fig. 5) două state cu densități foarte fluențează cel mai mult răs-
mari ale populației și două state cu densități foarte mici ale populației pândirea populației pe glob?
pentru fiecare continent în parte. Împreună cu ceilalți colegi
2 Discută cu profesorul de la clasă despre statele alese. De ce au densități și cu profesorul de la clasă,
crescute/scăzute? Ce factori au dus la aceste valori ale densității? aduceți două argumente în
3 Ce continent are valori mari ale densității populației? Dar cele mai reduse? favoarea factorului ales.
4 În ce interval al densității medii a populației (fig. 5) se află țara noastră?
Factorii care influențează răspândirea populației pe glob sunt: facto- Stat Populație (2022)
rii fizico-geografici: relieful (oamenii preferă zonele litorale, câmpiile, văile 1. China 1 453 395 402
marilor fluvii), clima, fertilitatea solurilor, vegetația, fauna și resursele de
apă dulce, factorii istorici, factorii demografici (natalitatea, mortalitatea, 2. India 1 414 883 610
migrația populației) și factorii economici. 3. SUA 335 941 957
Cele mai populate continente sunt Asia și Africa, iar cele mai populate
4. Indonezia 280 973 366
state sunt China și India (concentrează peste 30% din populația lumii – fig. 6).
5. Pakistan 232 196 488
Diversitatea umană Fig. 6 Primele cinci state ale Terrei
Structura rasială după numărul populației
Toți oamenii aparțin speciei Homo Sapiens (omul modern). În funcție (Sursă: www.worldometer.info)
de caracteristicile fizice, populația globului se clasifică în rase diferite.
Rasa europoidă (albă, caucaziană) are piele albă, ochi colorați diferit, Știai că…?
talie înaltă. Este răspândită în Europa, Asia de Sud-Vest și în fostele colonii
europene din America, nordul și sudul Africii, Australia. Se estimează că, în anul
Rasa mongoloidă (asiatică, galbenă) are piele închisă la culoare, față 2023, India va depăși China la
turtită, ochi oblici. Este specifică regiunilor: Asia Centrală și de Est, Arhipela- numărul de locuitori, după ani
gul Indonezian, Oceania, Canada și Groenlanda (eschimoși). întregi în care China a deținut
Rasa ecuatorială (negroidă, africană) are piele neagră, nas turtit, buze supremația mondială.
groase, maxilar proeminent, păr creț. Este răspândită în Africa, precum și
GEODEX
în America de Nord și America de Sud (în urma colonizării cu sclavi aduși
din Africa). aborigen – indigen, băștinaș,
Rasa indo-americană are piele roșcată, maronie sau aurie, fața alungită, persoană care este originară
prezintă caracteristici comune cu rasa asiatică. Reprezentanții săi populau în dintr-o anumită zonă, regiune.
trecut America de Nord, America de Sud și America Centrală, dar au fost re-
duși numeric în urma colonizării europene. Astăzi, trăiesc izolat în Peninsula
Alaska, Mexic, America Centrală și în unele zone din America de Sud.
În prezent, amestecul rasial numit uneori și metisaj face ca aspectele
fizice dintre rase să se modereze și să se nască indivizi cu trăsături fizice
unice. Astfel, metișii sunt indivizi născuți din părinți europoizi și mongolo-
izi, mulatrii sunt indivizi născuți din părinți europoizi și negroizi, iar zam-
boșii sunt indivizi născuți din părinți indieni (indo-americani) și negroizi.
Există triburi izolate care păstrează caractere de rasă pură, precum
amerindienii din jungla Amazonului, aborigenii din Australia (fig. 7), papua-
șii din Papua Noua Guinee, pigmeii din Africa Centrală. Fig. 7 Aborigen din Australia
21
7% 1% 0,6%
6%
Structura confesională
15% 31% Confesiunea, cultul sau religia reprezintă credința în obiecte, ființe sau
16% 23% forțe supranaturale.
Principalele culte, după numărul de adepți, sunt: creștinismul (Europa,
America de Nord, America de Sud, Australia, Africa Centrală și Sudică),
Creștinism Budism
islamismul (Europa – Albania, Macedonia de Nord, Asia – Peninsula Arabia,
Islamism Religii tradițio-
Nereligioși nale chineze Asia Centrală, Africa de Nord), budismul (India, Mongolia, China, Nepal,
(atei) Alte religii Japonia) hinduismul (India), religiile tradiționale chineze (confucianism,
Hinduism Iudaism taoism), iudaismul (Israel) – fig. 8.
Fig. 8 Ponderea religiilor
în cadrul populației globului Vreau să știu mai mult
(Sursă: worldometers.info)
Creștinismul cuprinde mai multe confesiuni, precum: catolicism, or-
GEODEX todoxism, protestantism etc. Creștinii cred în Dumnezeu și în Iisus – Fiul
lui Dumnezeu pe Pământ, iar scrierea lor sfântă este Biblia. Islamismul
politeism – credința în mai
este o religie fondată de profetul Mahomed; adepții cred în Allah, cartea
multe zeități;
sfântă se numește Coran, iar lăcașul de cult este moscheea. Hinduismul
monoteism – credința într-o este o religie în care adepții cred în mai mulți zei, scrierile sfinte fiind o serie
singură zeitate; de cărți precum: Veddele, Upanișadele etc. Religiile tradiționale chineze
idiom – termen general care (confucianism, taoism) sunt religii vechi care au la bază practici păgâne
denumește o limbă, un dia- precum: animism (orice lucru din univers, fenomen, animal este însufle-
lect sau un grai; țit), șamanism (comunicarea cu lumea spiritelor). Budismul este o religie
popor – comunitate umană asemănătoare cu hinduismul, ambele fiind religii politeiste. Iudaismul este
care locuiește pe același teri- o religie fondată de profetul Moise, credincioșii cred în Dumnezeu, consi-
toriu, vorbește aceeași limbă și derându-se poporul ales, iar scrierea sfântă se numește Tora.
are aceleași obiceiuri și tradiții.
Structura etno-lingvistică
Știai că…? Structura etno-lingvistică se suprapune cu noțiunea de popor. Există
peste 7000 de idiomuri vorbite pe glob, dintre care 100 sunt vorbite azi
◗ Indonezia, al patrulea stat pe scară largă. Există mai multe familii lingvistice care adună laolaltă limbi
după numărul de locuitori din
cu rădăcini comune. Cea mai vorbită limbă de pe glob este chineza (man-
lume, este un stat islamic, încon-
darina), urmată de engleză, hindi (Peninsula India), spaniolă (Mexic, America
jurat de state cu religii politeiste.
Centrală și de Sud), rusă, arabă, portugheză (Brazilia, Angola, Mozambic).
◗ În prezent, peste 60% din
populația globului trăiește în Structura pe grupe de vârstă și sexe, socio-economică, pe medii de viață
mediul urban (fig. 9). Structura pe grupe de vârstă se află în strânsă corelație cu tendin-
țele natalității și ale mortalității. În cadrul acestei structuri, populația cu
vârsta cuprinsă între 0–20 de ani reprezintă populația tânără (fig. 11), între
20–60 de ani populația adultă, iar peste 60 de ani populația vârstnică. Când
populația tânără reprezintă peste 35% din totalul unei populații, statul re-
spectiv are o populație tânără (Africa, America de Sud, Asia). Dacă ponde-
rea populației tinere este mai mică de 30%, statul respectiv se confruntă
cu fenomenul de îmbătrânire demografică (Europa și America de Nord).
Structura pe sexe reprezintă raportul dintre numărul femeilor și al băr-
baților. La nivel global, populația de sex feminin este mai mare decât cea
Fig. 9 Populație urbană de sex masculin.
22
Structura pe grupe de vârstă și sexe se exprimă grafic prin piramida

vârstelor (fig. 10).
masculin feminin
peste 80
70-79
60-69
50-59
40-49
30-39
20-29 Fig. 11 Populație tânără
10-19
0-9
2000 1500 1000 500 0 0 500 1000 1500 2000 GEODEX
mii locuitori mii locuitori transhumanță – deplasare sezo-
Fig. 10 Piramida vârstelor – România, anul 2019 (Sursă: Institutul Național de Statistică) nieră a păstorilor și a turmelor
de animale de la șes la munte;
Structura socio-economică reprezintă ponderea populației care lu-
crează într-un anumit sector economic. Există patru mari sectoare de ac- navetism – deplasare zilnică,
tivitate: primar (agricultură și minerit), secundar (industrie prelucrătoare într-o altă localitate față de cea
și construcții), terțiar (transport, comerț, turism) și cuaternar (IT, cercetare de domiciliu, în diferite sco-
științifică ș.a.). Sectoarele primar și secundar sunt caracteristice pentru sta- puri (loc de muncă, educație).
tele în curs de dezvoltare din Africa, America de Sud, Asia, în timp ce în sta-
tele dezvoltate predomină sectoarele terțiar și cuaternar (Europa, America Discută!
de Nord).
Structura pe medii de viață se referă la tipul de așezare în care locu- Împreună cu ceilalți colegi,
iește o populație. Aglomerările umane se împart în așezări rurale și urbane. explică implicațiile econo-
Statele în curs de dezvoltare au predominant populație rurală, în timp ce mice și sociale pentru statele
statele dezvoltate au peste 75% populație urbană. cu mulți emigranți, apoi pen-
tru cele cu mulți imigranți.
Mobilitatea teritorială
Mobilitatea teritorială reprezintă deplasări ale populației dintr-o zonă
în alta. Ele se numesc migrații. Acestea s-au produs în trecut, când aveau
caracter colectiv, mai ales în perioada colonială, dar se produc și azi, având
Aplică!
caracter individual (pentru căutarea unui loc de muncă) sau de grup (refu-
Transcrie, pe caiet, enunțu-
giați din calea războaielor, migranți din cauze climatice – secete prelungite,
rile de mai jos, alegând unul
inundații catastrofale etc.).
dintre cei doi termeni subliniați:
Persoanele care părăsesc un stat se numesc emigranți, iar cei care so-
sesc într-un stat sunt numiți imigranți. Mobilitatea teritorială influențează Mihai, colegul meu, se pre-
răspândirea și densitatea populației pe glob. gătește să se mute împreună
Bilanțul migratoriu/sporul migratoriu reprezintă diferența dintre nu- cu familia sa în Germania. Mihai
mărul imigranților și numărul emigranților. Acest parametru nu influen- va deveni pentru România imi-
țează numărul total al populației la nivel mondial, ci doar la nivel regional grant/emigrant. În Germania,
și local. În funcție de aria deplasării, migrațiile se clasifică în: migrații interne Mihai va avea statut de imigrant/
(se produc între aceleași granițe) și migrații internaționale (deplasări în alte emigrant. Pentru că pleacă îm-
state). După durată, migrațiile pot fi: definitive și repetitive (transhumanță, na- preună cu familia, este o de-
vetism). Alte tipuri de migrații sunt: deplasările în scop turistic, cele datorate plasare individuală/de grup. Ei
persecuției politice, conflictelor armate, epidemiilor și dezastrelor naturale. migrează internațional/național.
23
2. AȘEZĂRILE OMENEȘTI – FORME DE LOCUIRE

ȘI DIFERENȚIERI TERITORIALE
Așezările omenești au evoluat de la primele adăposturi rudimentare
până la orașele moderne și tehnologizate de azi. Așezările omenești se cla-
sifică în așezări rurale și așezări urbane.
Satul este principala formă de așezare rurală, unde agricultura repre-
zintă activitatea de bază a locuitorilor, iar numărul de gospodării și de lo-
cuitori este redus.
Componentele așezărilor rurale sunt:
Fig. 1 Sat adunat
a. vatra (zona de locuire) – aria în care sunt concentrate locuințele și
anexele gospodărești (depozite, adăposturi pentru animale) și clă-
dirile de importanță pentru comunitate (biserica, primăria, școala,
magazinele etc.);
b. moșia – formată din terenurile înconjurătoare vetrei, pe care oame-
nii le dețin și le lucrează; terenurile pot fi avea diferite utilizări: pă-
șuni, fânețe, vii, păduri, terenuri arabile etc.;
c. populația.
După modul de distribuire al gospodăriilor, satele pot fi:
Fig. 2 Sat liniar a. adunate – specifice zonelor de câmpie și depresiune, unde casele
sunt apropiate între ele (fig. 1); satele adunate pot fi compacte (ca-
sele sunt lipite între ele), liniare (casele sunt aliniate în lungul unui
drum sau râu – fig. 2) și geometrizate;
b. răsfirate – caracteristice zonelor de deal și de podiș, cu gospodă-
rii despărțite de livezi, de plantații de pomi fructiferi, de viță-de-vie
etc. (fig. 3);
c. risipite – prezente în zonele montane, cu gospodării situate la dis-
tanță mare una de cealaltă, despărțite de pășuni și de fânețe (fig. 4).
Fig. 3 Sat răsfirat După mărimea demografică, satele pot fi:
a. mici – sub 500 de locuitori;
b. mijlocii – între 500 și 1500 de locuitori,
c. mari – între 1500 și 4000 de locuitori;
d. foarte mari – peste 4000 de locuitori.
Știai că…?
Puerto Toro este cea mai sudică așezare rurală din lume. Este un mic
sat chilian situat în Arhipelagul Țara de Foc. Satul are doar 50 de locuitori.
Fig. 4 Sat risipit
Portofoliu
Discută!
Descrie un sat pe care îl cunoști (satul natal, al bunicilor, al părinților
Explică de ce satele din zo- sau un sat pe care l-ai vizitat în ultimii doi ani), în maximum o jumătate de
nele montane au structură pagină. În descriere, încadrează satul după modul de distribuire al gospo-
risipită. dăriilor, după specificul zonei și după materialele utilizate la construcția
caselor. Prezintă colegilor materialul realizat și atașează-l la portofoliul tău.
24
După specificul zonei și al materialului utilizat la construcția caselor,

GEODEX
există:
chirpici – material de con-
a. satele din Europa de Nord – cu locuințe din bârne și piatră;
b. satele din Europa Vestică – cu structură stradală geometrică, cu locu- strucție în formă de cărămidă,
ințe construite din piatră, cărămidă și lemn (fig. 5); realizat dintr-un amestec de
c. satele din Europa Estică – cu locuințe din chirpici; lut, bălegar și paie puse apoi
d. satele din Europa Sudică (cuib sau stup) – case construite din piatră, la uscat, la soare;
cu acoperiș deschis la culoare (fig. 6); pâslă – material textil obținut
e. satele din Asia Centrală – cu schelet de lemn, acoperite cu pâslă, nu- din fire de lână; bun izolator
mite iurte (fig. 7); termic.
f. satele din Africa de Sud (kraal) – formate din locuințe construite din
lut și lemn, dispuse în formă de cerc și înconjurate cu un gard pro-
tector împotriva animalelor sălbatice (fig. 8);
g. satele din America de Nord, America de Sud și Australia – așezări rurale
izolate, de tip fermă.
Așezările urbane (orașele) reprezintă așezări umane cu un număr mai
mare de locuitori, în comparație cu așezările rurale, cu dotări tehnico-edi-
litare dezvoltate, în care activitatea predominantă a locuitorilor se desfă- Fig. 5 Sat în Europa Vestică
șoară în industria prelucrătoare și în servicii.
Elementele orașului sunt:
a. intravilanul – suprafețe construite (locuințe, drumuri, obiective in-
dustriale, comerciale, de utilitate publică: școli, spitale, stații de pom-
pieri etc.);
b. extravilanul – zone înconjurătoare aflate în administrarea orașului
(terenuri agricole, terenuri neconstruibile);
c. populația.
Fig. 6 Sat „cuib” în Europa Sudică
Metropolele sunt orașe cu peste un milion de locuitori, bine dezvol-
tate economic, politic și cultural (de obicei, capitalele statelor). În jurul
lor există orașe mici numite orașe-satelit. Cele mai numeroase metropole,
după numărul populației, se găsesc în Asia (fig. 9–10).
Aplică!
Documentează-te de pe internet și notează în caiet cele mai populate

zece metropole ale lumii, în ordine descrescătoare. Precizează statul în Fig. 7 Sat cu locuințe de tip iurtă
care se află, precum și numărul de locuitori. în Asia Centrală
Fig. 9 Vedere aeriană Fig. 10 Vedere aeriană Fig. 8 Sat de tip kraal
a metropolei Manila a metropolei Shanghai în Africa de Sud
25
Știai că…? Conurbația este un ansamblu urban format din două orașe apropiate,
între care există relații economice foarte strânse și care atrag dezvoltarea
Ierihon este considerat cel orașelor mici, învecinate. Aceste aglomerări urbane se măresc treptat și
mai vechi oraș din lume, da- evoluează spre o formă de aglomerare urbană mai mare, și anume mega-
tând de circa 7000 de ani. Ora- lopolisul (fig. 11). Cele mai cunoscute conurbații sunt Rin-Ruhr (Germania –
șul este locuit și astăzi; se află fig. 13), Randstad (Țările de Jos – fig. 14), Reggio-Mesina (Italia) etc.
situat în Palestina, în apropiere Megalopolisul reprezintă o zonă urbană continuă, formată din mai
de Marea Moartă (fig.12). multe metropole și conurbații în jurul cărora s-au dezvoltat alte orașe, îm-
preună având aspectul unei zone urbanizate continue. Termenul provine
din limba greacă (megalo = mare; polis = oraș). Cele mai cunoscute mega-
lopolisuri din lume sunt situate în America de Nord – BosWash, Chipitts,
SanSan, în America de Sud – Megalopolisul Brazilian, în Asia – Tokaido. Alte
megalopolisuri sunt în curs de formare (Europa, India-Pakistan, China).
OCEANUL ARCTIC
Moscova Zhengzhou Beijing
Londra Paris Wuhan Tianjin Nagoya
ChiPitts BOSWASH
Fig. 12 Orașul Ierihon SanSan Teheran Chengdu Seul Tokyo
Los Angeles
New York Istanbul Lahore Delhi Xian 1
Osaka
Tropicul Racului OCEANUL Cairo Karachi Dacca Hangzhou Shanghai
AT L A N T I C Mumbai CalcuttaGuangzhou Chongqing
Mexico City Hyderabad Manilla
Lagos
OCEANUL Bangalore Madras Ho Chi Minh
Ecuator Bangkok
PA C I F I C Kinshasa
Lima Megalopolisul Jakarta Megalopolisul
Brazilian Indonezian
Tropicul Capricornului OO CC EE AANNUUL L
Sao Paulo Rio de Janeiro
Johannesburg II N
NDIAN
DIAN
megalopolisuri
Buenos Aires
megalopolisuri
în curs de formare 1 Tokaido
arii metropolitane cu
peste 10 milioane locuitori 0 2500 km
Fig. 13 Vedere aeriană a orașului Fig. 11 Aglomerări urbane pe glob

Dusseldorf (conurbația Rin-Ruhr)
Întrucât majoritatea orașelor actuale produc nenumărate deșeuri și sunt
ineficiente sub aspect energetic, în ultimele decenii s-a conturat un nou
curent, acela de formare a eco-orașelor (numite și „orașe verzi”, „orașe eco-
logice” sau ,,orașe durabile”) – fig. 15. În cadrul acestora, activitățile umane
sunt integrate armonios în mediul natural sau au un impact negativ redus.
În orașele ecologice, standardele de viață sunt mai ridicate, reciclarea
deșeurilor se realizează după cele mai recente tehnologii, se utilizează pe
scară largă surse de energie nepoluante, zonele verzi sunt în creștere, trans-
Fig. 14 Vedere aeriană a orașului portul este ecologic ș.a. Pe glob, există deja orașe care aplică și respectă
Rotterdam (conurbația Randstad) regulile dezvoltării urbane durabile, precum: Copenhaga (Danemarca),
Oslo (Norvegia), Bruxelles (Belgia), Helsinki (Finlanda), Stockholm (Suedia),
Zürich (Elveția), Toronto (Canada), Amsterdam (Țările de Jos), Cape Town
(Africa de Sud).
Aplică!
1 Caută pe internet informații referitoare la alte trei conurbații de pe

glob. Notează în caiet numele orașelor componente.
Fig. 15 Eco-orașul Almere 2 Cu ajutorul Google Maps ori OpenStreetMap, localizează megalopoli-
(Țările de Jos) surile precizate în textul lecției.
26
3. RESURSELE NATURALE ȘI VALORIFICAREA ACESTORA

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de Amintește-ți!
minereuri, al terenurilor cultivabile, al pădurilor și al apelor, energia solară,
Ce sunt resursele natu-
eoliană, geotermală, energia mareelor, a valurilor etc. Resursele naturale rale? De câte tipuri sunt ele?
sunt deosebit de importante, deoarece sunt utilizate de oameni în viața de
zi cu zi, dar și ca materii prime pentru industrie.
OCEANUL ARCTIC
Tropicul Racului OCEANUL OCEANUL

AT L A N T I C PA C I F I C
Ecuator OCEANUL
PA C I F I C
Tropicul Capricornului OCEANUL

INDIAN
0 2500 km
petrol gaze naturale cărbuni fier bauxită aur argint cupru uraniu diamante
Fig. 1 Principalele resurse naturale pe glob
Resursele naturale se clasifică astfel: Aplică!

◗ după geosfera din care provin – cele mai multe sunt resurse ale li-
tosferei (petrol, gaze naturale, minereuri de aur, argint, radioactive, Urmărește harta resurse-
sare, materiale de construcții etc.), urmate de resurse ale atmosfe- lor naturale (fig. 1) și mențio-
rei (radiația solară, vântul, azotul atmosferic), resurse ale hidrosferei nează regiunile cu zăcăminte
(ape curgătoare, lacuri, ape subterane, valuri, maree), resurse ale de petrol.
pedosferei (soluri fertile) și resurse ale biosferei (biomasă, pește etc.);
◗ după capacitatea de a se regenera, există resurse regenerabile,
reprezentate de resursele cu capacitate mare de regenerare, ine-
GEODEX
puizabile și resurse neregenerabile, care nu se pot regenera, fiind
materii prime – materiale ne-
epuizabile într-un anumit orizont de timp.
prelucrate sau puțin prelu-
Dintre resursele neregenerabile, cel mai utilizat, la nivel mondial, este
crate, din care sunt obținute
petrolul. El a fost utilizat de oameni încă din Antichitate, când era folosit
alte produse;
ca liant în construcții sau pentru incendierea pozițiilor adversarilor. Astăzi,
biomasă – masa totală a orga-
petrolul este utilizat pentru producerea benzinei, a motorinei, a kerosenu-
nismelor vegetale și animale.
lui, pentru obținerea maselor plastice, a fibrelor și a firelor sintetice.
27
Știai că…? Cărbunele (fig. 3) este o altă resursă epuizabilă. După conținutul de car-
bon, cărbunii se împart în: cărbuni superiori (antracit, huilă), cu putere calo-
Cărbunele a fost prima re- rică mare, și cărbuni inferiori (lignit, turbă, cărbune brun), cu putere calorică
sursă energetică utilizată la mică. Acesta este utilizat pentru obținerea energiei electrice și a energiei
scară largă, acesta stând la baza termice (încălzirea locuințelor). Deoarece este o resursă poluantă pentru
folosirii motorului cu aburi, cel mediu (prin ardere), în ultimii 20 de ani, în țările dezvoltate, s-a făcut tre-
care a revoluționat transportu- cerea la utilizarea gazelor naturale în termocentrale, pentru obținerea
rile și industria. energiei electrice și a celei termice. Gazele naturale se mai utilizează și în in-
dustria chimică (îngrășăminte, produse cosmetice, produse farmaceutice).
De asemenea, într-o măsură mai mică, gazele naturale se utilizează și în
transportul terestru.
Aplică!
Descrie modul de formare a cărbunilor, utilizând imaginile de mai jos (fig. 2).
Din cauza creșterii nivelului Î n absența oxigenului, la temperaturi și la presiuni
Oceanului Planetar și a miș- mari, materia vegetală se transformă în cărbune.
Fig. 3 Exploatare de cărbune
cărilor tectonice, pădurile au
fost îngropate în sedimente.
GEODEX
resurse energetice – totalita-
tea resurselor utilizate pentru
producerea energiei (petrol,
cărbuni, gaze naturale); Cărbune Cărbune
infrastructură – totalitatea ele-
mentelor utilizate pentru fur- Fig. 2 Formarea cărbunilor
nizarea unui serviciu. Minereul de fier este folosit în industrie pentru obținerea fierului, a oțelului
și a fontei, care, la rândul lor, constituie materie primă pentru unele ramuri
industriale. Astfel, acestea sunt utilizate pentru producerea mașinilor (auto-
vehicule, nave, mașini agricole, mașini-unelte), în construcții (clădiri), în in-
frastructură (stâlpi de electricitate, poduri, căi ferate), produse electrocasnice.
Minereurile neferoase sunt reprezentate de cupru (fig. 4), zinc, cositor,
bauxită, aur (fig. 5), argint, platină, plumb. Acestea se folosesc pentru ob-
ținerea produselor electronice și electrotehnice (calculatoare, laptopuri,
procesoare, ceasuri, televizoare, pompe, motoare etc.). Din bauxită se ob-
Fig. 4 Exploatare de cupru ține aluminiul, care este folosit în producția aparatelor de zbor, a electroni-
celor, a instalațiilor sanitare, a mobilierului de grădină etc.
Sarea este un minereu nemetalifer care se exploatează terestru (la su-
prafață sau din adâncime – saline) sau prin desalinizarea apelor oceanice.
Aceasta se utilizează în industria chimică (pentru obținerea de îngrășăminte,
cosmetice), în industria alimentară, ca material antiderapant pentru drumuri.
Aplică!
Numește zece obiecte din gospodăria ta care sunt fabricate, parțial sau
Fig. 5 Pepită de aur în totalitate, din fier.
28
Materialele de construcții reunesc toate rocile care sunt utilizate în con-

strucții (nisip, pietriș, calcar, roci decorative – travertin, marmură, bazalt
etc.), fiind cele mai răspândite resurse.
Din categoria resurselor regenerabile face parte solul, în special solul
fertil, acesta fiind utilizat în agricultură, pentru obținerea produselor agri-
cole destinate hranei oamenilor și a animalelor. Cele mai fertile soluri se
găsesc în zonele temperate, în mediul stepei.
Pădurea este o altă resursă regenerabilă. Lemnul exploatat (fig. 6) din Fig. 6 Exploatare de lemn
păduri este utilizat preponderent pentru construcții și pentru încălzire,
dar este folosit și pentru realizarea unor produse, precum: mobilă, hârtie,
instrumente muzicale, rechizite etc.
Apa este o resursă naturală regenerabilă, deosebit de importantă pen-
tru om. Aceasta este folosită ca apă potabilă, pentru irigații, pentru ob-
ținerea de energie electrică și chiar pentru încălzirea locuințelor (apele
geotermale). În industrie, apa este utilizată în sistemele de răcire (fig. 7).
O categorie aparte a resurselor regenerabile, o reprezintă resursele
energetice regenerabile folosite pentru a obține așa-numita energie verde. Fig. 7 Rezervor cu apă utilizată
Spre deosebire de procesul de obținere a energiei tradiționale, care este pentru răcirea unei centrale electrice
foarte poluant pentru mediu, energia verde are un impact mult mai redus
asupra mediului înconjurător. Resursele energetice regenerabile sunt pre-
cizate în tabelul următor.
Energie Resursa Domeniul
Localizare
regenerabilă utilizată de utilizare
Vestul Americii de
Energie Nord și de Sud,
Căldura internă Centrale
geotermală zona Marelui Rift Fig. 8 Centrală geotermală
a Pământului geotermale
(fig. 8) African, bazinul
Mării Mediterane
Zone cu insolație
Energie solară
Soarele Heliocentrale mare (zonele calde
(fig. 9)
și temperate)
Zonele litorale,
Energie eoliană
Vântul Centrale eoliene montane, latitudini
(fig. 10)
mari Fig. 9 Panouri solare
Volga, Dunărea,
Huang He, Chang
Apa Jiang, Indus,
Fluvii, râuri Hidrocentrale
continentală Gange, Columbia,
Rio Grande, Parana,
Nil
Mareele (peste Centrale
Energia mareelor Franța, Canada
6 m înălțime) mareomotrice
Fig. 10 Parc eolian
29
4. DOMENIILE ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE PE TERRA: AGRICULTURA,

INDUSTRIA, SERVICIILE (CARACTERISTICI GENERALE)
Activitățile economice sunt clasificate în mai multe sectoare de activitate,
GEODEX
și anume: sectorul primar (agricultura și industria extractivă), sectorul secundar
nomad – persoană care nu (industria prelucrătoare și construcțiile), sectorul terțiar (servicii – transport,
are o locuință permanentă, comerț, turism) și sectorul cuaternar (cercetare, dezvoltare, inovare, IT&C).
mutându-se sezonier dintr-o Agricultura este prima ramură economică apărută în cadrul activi-
zonă în alta; tăților umane. Inițial, aceasta a fost reprezentată de vânătoare, cules și
sedentar – persoană cu o lo- pescuit, când omul avea o viață nomadă. Ulterior, omul a început să aibă
cuință stabilă. o viață sedentară, să se stabilească într-un singur loc, să cultive terenurile
din jurul așezării sale și să crească animale. Trecerea de la viața nomadă
la viața sedentară, cu toate implicațiile acesteia, poartă denumirea de
Revoluție Agricolă și a avut loc între anii 10 000 î.Hr. – 8000 î.Hr.
Astăzi, agricultura ocupă un loc important în economia statelor în curs
de dezvoltare, în care se practică agricultura extensivă. Nevoile crescute
de hrană ale populației sunt satisfăcute prin mărirea suprafețelor cultivate
Fig. 1 Agricultură extensivă și a efectivelor de animale crescute, precum și prin ocuparea unui număr
mai mare de oameni în agricultură. Agricultura extensivă este puțin meca-
nizată, bazându-se pe forța brută a oamenilor și a animalelor (fig. 1), având
eficiență redusă.
În statele dezvoltate, se practică agricultura intensivă. Creșterea pro-
ducțiilor agricole are loc prin mecanizare (utilizarea pe scară largă a utilajelor
agricole) și prin chimizare (utilizarea de îngrășăminte și de pesticide), astfel
Fig. 2 Fermă inteligentă fiind implicați mult mai puțini oameni în acest tip de agricultură (fig. 2).
(agricultură intensivă) Dintre plantele cultivate pe suprafețe foarte mari la nivel mondial, cele
mai importante sunt: cerealele (jumătate din suprafața agricolă a planetei),
GEODEX
legumele (pe suprafețe tot mai mari, datorită cererii în creștere), plantele teh-
acvacultură – ramură a agri-
nice (trestie de zahăr, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, plante textile –
culturii care se ocupă de
bumbac, in, cânepă). Pomicultura se diferențiază zonal, în funcție de climă,
creșterea animalelor și a plan-
cultivându-se de la arbori de cafea, de cacao, bananieri (în zona caldă) la ci-
telor acvatice pentru comerci-
trice, măslini, meri, peri, cireși etc. (în zona temperată). Vița-de-vie se cultivă
alizare (ex.: pești, midii, scoici,
în regiunile cu climat subtropical, având cea mai mare extindere în bazinul
culturi de perle, alge).
Mării Mediterane. Dintre animale, procentul cel mai mare îl dețin bovinele,
800 urmate de porcine, ovine și păsări. În zonele de țărm se practică pescuitul și
600 acvacultura. În interiorul continentelor se mai practică și creșterea albinelor
400 (apicultura), iar în unele zone, în special din Asia de Est, se practică creșterea
200 viermilor de mătase (sericicultura).
0
1961 1970 1980 1990 2000 2010 2020
Aplică!
Producție (milioane tone)
Suprafață cultivată (milioane hectare)
În graficul alăturat sunt reprezentate suprafața cultivată și producția de
Producția de grâu la nivel
grâu la nivel mondial din perioada 1961–2020. Împreună cu ceilalți colegi,
mondial – 1961–2020
(Sursă: https://ourworldindata.org/ explică modul în care a evoluat producția de grâu, comparativ cu cea a su-
agricultural-production) prafețelor cultivate. Care sunt cauzele? Care pot fi efectele?
30
Stockholm Sankt
Copenhaga Petersburg Moscova
Glasgow Kazan Novosibirsk Krasnoiarsk
Vancouver Londra München Kiev Kazan Harbin
Toronto Montreal Paris Irkutsk
Seattle Chicago Milano Odesa Fushun Vladivostok
Houston New York Casablanca Fes Roma Tel-Aviv Al-Basra Beijing Seul Tokyo
Los Angeles New Orleans O C E A N U L Cairo Doha Karachi Varanasi Shanghai Osaka Tropicul Racului
Abu-Dhabi Calcutta
Maracaibo AT L A N T I C Mumbai OCEANUL
Bangalore PA C I F I C
Ecuator O C E A N U L Caracas
PA C I F I C Recife
Arequipa
Tropicul Capricornului La Paz Johannesburg O C E A N U L Fig. 4 Utilizarea motorului cu abur
Rio de Janeiro I N D I A N Adelaide Perth Sydney
Buenos Aires Cape Town în transportul pe cale ferată
Melbourne Auckland
regiuni industriale
centre industriale
granițe 0 2500 km
Fig. 3 Regiuni industriale

Industria este a doua ramură economică care s-a dezvoltat în isto-
ria omenirii (fig. 3). Aceasta a luat avânt odată cu inventarea motorului
cu aburi. Acesta a stat la baza înlocuirii oamenilor cu mașini, în fabrici, și
a dus la creșterea productivității industriale. Totodată, motorul cu aburi Fig. 5 Mină de aur și de cupru
a fost utilizat și pentru transporturi (trenuri și nave), permițând transpor-
tarea materiilor prime și a produselor finite pe distanțe tot mai mari (fig. 4).
Progresul pe care l-a avut industria la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în
primele decenii ale secolului al XIX-lea poartă denumirea de Revoluție In-
dustrială. Aceasta a apărut întâi în Anglia, apoi în Franța, Germania și SUA.
Industria are mai multe ramuri, fiind grupate în: industrie extractivă și
industrie prelucrătoare. Industria extractivă este reprezentată de activită-
țile și de utilajele folosite pentru obținerea resurselor din scoarța terestră.
Fig. 6 Carieră de marmură
Extracția se poate face din adâncime (în mine – fig. 5) sau de la suprafață
(în cariere – fig. 6). Industria prelucrătoare reunește toate ramurile în care Aplică!
resursele agricole și cele obținute în industria extractivă sunt prelucrate.
Astfel, industria prelucrătoare cuprinde: Citește strofa de mai jos și
a. industria energiei electrice – se ocupă cu obținerea energiei elec- răspunde cerințelor:
trice și cuprinde totalitatea termocentralelor, hidrocentralelor, ato- Trage cu lopata, măi băiete!
mocentralelor, precum și a heliocentralelor, centralelor geotermale, Zgura se încarcă-n vagonete
eoliene și mareomotrice; Și pornește duruind, afară
b. industria metalurgică – se ocupă cu prelucrarea metalelor feroase
La lumină și la primăvară.
și neferoase; la rândul său, cuprinde: siderurgia (prelucrează mine-
reurile de fier, obținând oțel, fontă și produse precum tablă, țevi, Cântec de mină,
sârmă, cuie), metalurgia neferoasă (prelucrează metalele neferoase – de Otilia Cazimir
cupru, zinc, aur, argint, aluminiu, din diferite minereuri) și industria 1 Ce ramură industrială este
constructoare de mașini (produce automobile, nave, avioane, mașini descrisă în versurile de mai
agricole, mașini‑unelte, aparatură electrică și electronică);
sus?
c. industria chimică – folosește o multitudine de resurse, de la petrol
2 Cum afectează ramura in-
(petrochimie) și gaze naturale (obținând cauciuc sintetic, mase plas-
dustrială descrisă mediul
tice, medicamente, detergenți), la sare (îngrășăminte, produse cos-
metice) și lemn (celuloză și hârtie); înconjurător?
d. industria materialelor de construcții – folosește rocile ca resursă 3 Numește geosfera cea mai
pentru obținerea lianților, cărămizilor, sticlei, ceramicii; afectată de aceste activități.
31
e. industria lemnului – prelucrează lemnul pentru a obține mobilă,

cherestea, plăci aglomerate, instrumente muzicale, rechizite, jucării,
chibrituri;
f. industria ușoară – prelucrează produse vegetale și animale și este
formată din industria textilă (fire și fibre naturale), industria confecți-
ilor, a încălțămintei și a pielăriei;
g. industria alimentară.
Fig. 7 Panamericana, cea mai lungă
șosea din lume (cca. 48 000 km)
În ceea ce privește serviciile, acestea cuprind transporturile, comerțul
Aplică! și turismul.
Dezvoltarea transporturilor a cunoscut mai multe momente de-a lun-
1 Documentează-te de pe in- gul istoriei, de la domesticirea animalelor de povară, la inventarea roții și
ternet și realizează o listă cu apoi a motorului. Transporturile au avut ca scop inițial deplasarea resurselor
cele mai mari 10 aeroporturi și a mărfurilor dintr-un loc în altul și, ulterior, transportul pasagerilor. Pe mă-
din lume. sură ce mijloacele de transport au evoluat, au crescut foarte mult și cantită-
2 Care este cel mai apropiat țile de mărfuri și de pasageri transportați. Transporturile se clasifică astfel:
aeroport de localitatea ta? a. transporturi pe uscat (feroviare și rutiere – șosele și autostrăzi – fig. 7);
b. transporturi navale (fluviale și maritime – fig. 8);
c. transporturi aeriene.
De asemenea, există și transporturi speciale: prin conducte (petrol și gaze
naturale), linii de înaltă tensiune (energie electrică), telecomunicații (poștă,
telefon, radio, televiziune, internet), turistice (telegondolă, telecabină, tele
scaun), urbane (tramvaie, troleibuze, autobuze).
Aplică!
Fig. 8 Transport maritim de mărfuri
Graficul următor reprezintă producția de energie electrică din diferite

Vreau să știu mai mult surse, în 2000 și în 2020. Analizează-l și răspunde la întrebări.
Navele cargo transportă a. Care este sursa de energie electrică cu cea mai mare creștere a utilizării?
tot mai multe mărfuri, pe b. Care este sursa de energie electrică a cărei utilizare a scăzut?
măsura creșterii cererii la c. Care este sursa de energie electrică ce s-a menținut aproximativ la ace-
nivel mondial. Astfel, încăr- lași nivel al utilizării în cele două perioade? Care crezi că este motivul?
cătura acestora a crescut de d. Care este cea mai utilizată sursă pentru obținerea energiei electrice
peste 400 de ori, marfa fiind în anul 2000? Dar în 2020?
stivuită până la înălțimea
unui bloc cu 10 etaje. Pen- 10000 9295
tru că se dorește scurtarea 8000

Terrawați-oră
6151
5719
timpului de livrare a mărfuri- 6000
4332
lor, navele aleg drumuri mai 4000 2714 2507
2634
2623
scurte, care sunt mai expuse 2000 1172 711

1586
850 605
31 1 148 52 92
furtunilor și valurilor înalte, 0
de peste 10–12 m. Astfel se

produc și accidente. Doar în
anul 2020 se estimează că 2000 2020
au ajuns pe fundul mărilor
Producția de energie electrică din diferite surse
peste 3000 de containere.
(Sursă: https://ourworldindata.org/grapher/electricity-production-by-source)
32
Comerțul a apărut din necesitatea oamenilor de a schimba produ- Știai că…?

sele pe care le produceau cu alte produse de care aveau nevoie, dar nu
le puteau produce ei. Prima formă de comerț a fost trocul, când se făceau Legătura pe cale ferată sau
schimburi de produse. Ulterior, au apărut și s-au utilizat banii. De asemenea, rutieră între malurile unei ape
un factor decisiv care a dus la intensificarea comerțului a fost dezvoltarea se face prin poduri, feriboturi,
transporturilor (se puteau transporta mărfuri mai multe, pe distanțe mai bacuri și tuneluri subacvatice.
mari, în condiții mai bune – cu pierderi mai mici), apoi apariția băncilor,
care oferă bani drept împrumut pentru producerea sau pentru cumpăra-
rea mărfurilor. Comerțul se află la ,,întâlnirea” dintre cerere și ofertă (fig. 9).
La nivel de stat, totalitatea produselor care provin din alte țări formează
importurile, iar produsele pe care un stat le vinde altor țări reprezintă
exporturile. Diferența dintre cele două poartă numele de balanță comercială.
Aceasta poate fi excedentară (când valoarea exporturilor este mai mare
decât valoarea importurilor) sau deficitară (când valoarea importurilor o de-
pășește pe cea a exporturilor). Fig. 9 Bursa de Valori din New York
Turismul este o activitate de petrecere a timpului liber, dar reprezintă
și o modalitate de a obține venituri. Acesta reprezintă o deplasare în afara
Discută!
localității de domiciliu, iar scopurile sunt diverse. Deplasarea poate fi făcută
pe cont propriu sau organizat (fig. 10), printr-o agenție turistică. Turismul se ◗ Care sunt implicațiile
practică în zonele cu potențial turistic, adică acolo unde există obiective tu- economice pentru un stat
ristice naturale (munți, zone litorale, lacuri, peisaje deosebite etc.) și antro- cu o balanță comercială ex-
pice (orașe, biserici și mănăstiri, clădiri deosebite, grădini și parcuri, muzee, cedentară? Dar cu deficit
târguri și expoziții etc.). Însă, pentru a atrage turiștii, este nevoie și de in- comercial? Care crezi că este
frastructură turistică (drumuri de acces în stare bună, unități de cazare – cazul României?
hoteluri, pensiuni, apartamente de închiriat, unități de servire a mesei și ◗ Care crezi că sunt scopu-
altele). Activitatea turistică mai este denumită și industria ospitalității. rile pentru care se practică
Sectorul cuaternar este ultimul sector economic apărut și se află încă în turismul?
dezvoltare. Acesta reunește acele activități economice bazate pe informa-
ție și chiar pe producerea de informație. Câteva activități ale acestui sector
sunt: tehnologia informației, cercetare-dezvoltare-inovare (fig. 11), media, dar
și consultanță, design, creare de conținut pe platforme de social media etc.
Acest sector este bine reprezentat în statele foarte dezvoltate, cum ar fi
Japonia, SUA, Marea Britanie, Germania etc.
Cu cât procentul populației ocupate în sectoarele primar și secundar
este mai mare, cu atât statul respectiv va fi mai puțin dezvoltat. De aseme-
nea, cu cât ponderea populației angajate în sectoarele terțiar și cuaternar
este mai mare, cu atât statul va fi mai dezvoltat.
Fig. 10 Turism de grup
Aplică! 2,5
2
În graficul alăturat este reprezentat
Miliarde sosiri
numărul total al sosirilor la destinația 1,5
turistică, la nivel mondial, în perioada 1
1995–2020. Explică scăderile care au avut 0,5

loc în anii 2019 și 2020.
0
5 00 05 10 15 020
199 20 20 20 20 2
Sursă: https://worldpopulationreview.com Fig. 11 Cercetare medicală
33
5. EFECTELE ACTIVITĂȚILOR UMANE ASUPRA MEDIULUI

ȘI CALITATEA VIEȚII
Amintește-ți! Activitățile economice întreprinse de om au un anumit impact asu-

pra mediului înconjurător. Cele mai multe dintre ele au un impact nega-
Ce reprezintă defrișările?
tiv crescut. Cel mai des întâlnit efect al activităților antropice îl constituie
Dar desțelenirile?
poluarea, cu toate aspectele sale – poluarea aerului (fig. 2), a apelor,
a solului. Un efect deosebit de nociv al poluării aerului îl constituie ploaia
acidă, care are, la rândul său, efecte asupra tuturor componentelor mediu-
Portofoliu lui. Alte efecte ale activităților umane asupra mediului se referă la defrișări
(fig. 1) și la desțeleniri.
Scrie un text geografic de
maximum o pagină, în care să reducerea biodiversității creșterea concentrației de CO2
explici importanța pădurilor și

efectele defrișărilor asupra me-
diului înconjurător, pe baza fig. 1.
incendii naturale perioade lungi
frecvente de secetă
EFECTELE DEFRIȘĂRILOR
CONDENSARE
PRECIPITAȚII EVAPORARE
COLECTARE
inundații frecvente perturbarea circuitului apei în natură
Fig. 2 Poluarea aerului Fig. 1 Efectele defrișărilor
Aplică!
Copiază pe caiet tabelul următor. Notează în dreptul fiecărei activități economice o valoare de la 1 la 5,
unde 1 înseamnă efecte nesemnificative asupra mediului și 5 reprezintă efecte semnificative pentru mediul
înconjurător. La final, însumează punctajele pentru fiecare activitate economică. Care este cea mai dăunătoare
activitate asupra mediului? Dar cea mai puțin dăunătoare? Compară punctajele tale cu cele ale colegilor.
Depozitare
Agricultură Industrie Comerț Transporturi Turism Urbanizare
deșeuri
Poluarea aerului
Poluarea apei
Poluarea solului
Defrișări
Desțeleniri
TOTAL
34
Un efect nociv pe care activitatea umană o are asupra mediului îl repre-

GEODEX
zintă emisia de dioxid de carbon (CO₂). Acesta este un gaz cu efect de seră,
gaz cu efect de seră – gaz at-
datorită căruia Terra are o temperatură optimă pentru apariția și întreți-
mosferic care absoarbe radia-
nerea vieții. Însă, în cantitate prea mare, determină o încălzire continuă
ția infraroșie, responsabilă de
a climei, cu efecte complexe asupra tuturor componentelor mediului.
producerea căldurii, și o reține
Pentru că toate activitățile umane sunt răspunzătoare de emisia unei can- la nivelul atmosferei, ducând
tități de dioxid de carbon în atmosferă, a fost creat conceptul de amprentă la încălzirea acesteia.
de carbon (fig. 3). Acesta se folosește pentru a măsura impactul unei activi-
tăți, al unei persoane sau chiar al unui stat asupra schimbărilor climatice. Știai că…?
De-a lungul timpului, emisiile de dioxid de carbon au crescut. În ultimii
25 de ani s-au introdus politici de reducere a emisiilor de carbon, politici care ◗ Înainte de Revoluția Indus-
și-au dovedit eficiența prin încetinirea creșterii sau prin scăderea acestora. trială, valorile dioxidului de car-
Numeroase state, instituții și companii și-au propus să-și reducă am- bon din atmosferă variau între
prenta de carbon, în timp ce Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv în- 180 părți per milion (ppm) și
280 ppm. La începutul Revolu-
drăzneț, de a fi ,,neutră” din punct de vedere climatic până în 2050. La nivel
ției Industriale (1750), valoarea
mondial, statele care au cele mai mari amprente de carbon sunt: China, SUA,
sa crescuse cu 50%, iar astăzi
India, Rusia, Japonia, Germania, Canada, Iran, Coreea de Sud și Indonezia.
a ajuns la peste 410 ppm.
Industria 19,6% ◗ Pentru fiecare kilometru par-
Obținerea energiei electrice curs cu avionul sunt emise 285 g
18%
și termice
Agricultura 15% de CO₂, cu mașina – 104 g, iar cu
Transportul rutier 10%
trenul – 14 g.
Alte surse de energie 9,6% Vreau să știu mai mult
Schimbarea utilizării 9,0%
terenurilor și silvicultura De la tipul de dietă pe
Clădirile 6,4%
care o are o persoană, până
Producerea combustibililor 4,2%
și distribuția lor la obiceiurile de trai, modul
Transporturile (fără cel rutier) 4,0% de deplasare și tipul de lo-
Rafinarea petrolului 2,6% cuință în care trăiește, toate
Depozite de deșeuri 1,4% lasă o ,,amprentă” asupra
mediului. Acest lucru se în-
Fig. 3 Participarea activităților antropice la amprenta de carbon tâmplă deoarece se produce
(Sursă: https://www.shutterstock.com/ro/image-vector/ CO2 atât la producerea, cât și
carbon-footprint-infographic-co2-ecological-scheme-1918130138) la consumul de bunuri și de
Calitatea vieții este strâns legată de calitatea mediului. Un mediu curat, servicii.
Există aplicații online
cu poluare cât mai redusă, va oferi locuitorilor săi o viață mai sănătoasă și
care îți permit să îți calculezi
o speranță de viață la naștere mai mare. Totodată, calitatea vieții depinde
amprenta personală de car-
și de nivelul de trai, și implicit, de dezvoltarea economică. Cu cât un stat
bon. Unele dintre ele sunt:
este mai puțin dezvoltat economic, cu atât calitatea vieții locuitorilor săi https://sosclima.ro/index.php/index.
va avea de suferit. php/calculator-amprenta-co2 și https://
Pentru măsurarea calității vieții se utilizează diferiți indicatori, care sunt www.generatiaverde.ro/co2/?p=1b.
permanent revizuiți. Aceștia iau în considerare numeroase aspecte ce țin Completează chestiona-
de economie, demografie, climă, poluare, sistem de sănătate, securitate rul și află care este estimarea
ș.a. Țările cu cea mai bună calitate a vieții sunt: Țările de Jos, Danemarca, amprentei tale de carbon.
Elveția, Luxemburg, Finlanda, Islanda, Austria, Oman, Australia și Norvegia. Compară valoarea obținută
România se situează la mijlocul clasamentelor. de tine cu a celorlalți colegi.
35
APLICAȚII PRACTICE
Analiza și interpretarea caracteristicilor demografice și de locuire
din orizontul local și apropiat. Provocări locale în context mondial.
Trasee turistice aplicate pe domenii de interes. Regiuni turistice
Analiza și interpretarea caracteristicilor demografice și de locuire

din orizontul local și apropiat
I Realizează un text geografic, de maximum o jumătate de pagină, în
care să caracterizezi localitatea ta natală, răspunzând întrebărilor ur-
mătoare, după caz.
a. Locuiești într-o așezare urbană sau rurală?
b. Ce tip de sat este, după formă? / Poți încadra orașul într-o formă
geometrică?
c. Vatra este extinsă? / Intravilanul are o densitate mare a clădirilor?
d. Cât de extinsă este moșia? / Cât de extins este extravilanul?
e. Localitatea ta cuprinde mai multe sate sau doar unul singur? / Orașul
tău are în jur alte orașe sau localități-satelit?
II Împreună cu profesorul de la clasă, realizează o caracterizare demografică a județului în care locuiești, utili-
zând datele statistice disponibile în baza de date statistice Tempo Online a Institutului Național de Statistică
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table). Pentru caracterizarea județului, urmărește:
1. evoluția numărului de locuitori, a sporului natural și a sporului migratoriu (emigranți și imigranți
definitivi);
2. numărul total (în anul curent) al locuitorilor, al persoanelor tinere (sub 20 ani), al persoanelor vârstnice
(peste 65 ani), al persoanelor de sex feminin și al persoanelor de sex masculin.
Provocări locale în context mondial

I Realizează o investigație despre amprenta de carbon documentându-te din enciclopedii, reviste și de pe
internet. Ce măsuri pot fi luate pentru a reduce valoarea acesteia?
Apoi, împreună cu profesorul de la clasă și cu ceilalți colegi, realizați un tabel cu privire la localitatea voastră,
în care să identificați activitățile care contribuie la amprenta de carbon și să apreciați prin punctaje de la 1 (foarte
mic) la 5 (foarte mare) impactul pe care fiecare activitate îl are asupra amprentei de carbon a localității. Propuneți
măsuri de reducere a acesteia, aferente fiecărei activități în parte. Utilizați modelul de tabel de mai jos.
Activitate Aprecierea impactului Măsuri de reducere a amprentei de carbon
II Utilizând informațiile despre populația județului, de la exercițiul de mai sus, realizează o investigație, îm-
preună cu ceilalți colegi, cu privire la problemele cu care se va confrunta județul în viitor. Acestea se pot
referi la: evoluția numărului de locuitori, structura populației pe grupe de vârstă, structura populației
pe sexe. Descrie care sunt consecințele valorilor identificate și explică posibilele cauze. Identifică măsuri
de reducere a efectelor negative asupra populației și economiei județului.
36
Trasee turistice aplicate pe domenii de interes

I Împreună cu alți patru colegi, realizează un traseu turistic cu una dintre următoarele tematici: turism cultu-
ral; turism religios; turism litoral; turism montan; turism balnear.
În alcătuirea traseului, trebuie să incluzi cel puțin cinci obiective turistice care se potrivesc tematicii, să men-
ționezi ordinea în care ar trebui vizitate obiectivele turistice, precum și mijlocul de transport care ar trebui utili-
zat pentru a ajunge de la un obiectiv la altul. Pentru popularizarea traseului turistic, realizați împreună un pliant
în care să descrieți fiecare obiectiv turistic al traseului.
II Presupune că ți se cere să fii ghid turistic pentru un grup de elevi străini veniți în vizită în școala ta. Elevii
străini doresc să cunoască județul tău, au la dispoziție două zile pentru vizite și se pot deplasa cu un
microbuz.
Realizează, împreună cu profesorul de la clasă, un traseu turistic cu cele mai frumoase obiective turistice
din județul tău, care poate fi parcurs în două zile. Pentru stabilirea traseului, poți utiliza o aplicație web sau
mobilă, cum sunt: Google Maps sau OpenStreetMap.
Regiuni turistice
I Grupează imaginile de mai jos în funcție de regiunea turistică din care fac parte: Europa Sudică, Asia de Sud
și de Est, Australia și Oceania, Africa, America.
Fig. 1 Saint-Tropez Fig. 2 Parcul Național Serengeti Fig. 3 Marea Barieră de Corali
Fig. 4 Machu Picchu Fig. 5 Taj Mahal Fig. 6 Muntele Fuji
II Alege o regiune turistică de pe glob și realizează un poster despre aceasta. Prezintă posterul colegilor.
37
I Notează pe caiet varianta corectă de răspuns.
1. Navele și avioanele sunt produse ale industriei:
a. constructoare de mașini; c. materialelor de construcții;
b. chimice; d. siderurgice.
2. Rasa indo-americană se întâlnește în:
a. Africa și America de Sud; c. Asia Centrală și Oceania;
b. Alaska și America Centrală; d. Europa și Australia.
3. Resurse regenerabile sunt:
a. apa și minereurile de fier; c. petrolul și gazele naturale;
b. cărbunii și sarea; d. vântul și radiația solară.
II Copiază enunțurile pe caiet, apoi comple III Realizează corespondența dintre materia
tează-le cu informațiile corecte, după mode primă din coloana A și produsul finit din
lul dat: 1–heliocentrale. coloana B , după modelul: 1–b.
1. Centralele electrice care folosesc radiația so- A B
lară pentru producerea energiei electrice se 1. Sare a. Căi ferate
numesc … . 2. Lemn b. Îngrășăminte chimice
2. Apariția speciei umane a avut loc pe conti- 3. Petrol c. Avioane
nentul … . 4. Calcar d. Hârtie
3. Natalitatea se măsoară în … . 5. Fier e. Mase plastice
4. Telescaunul și telecabina fac parte din cate- 6. Aluminiu
goria transporturilor … .
IV Analizează harta pe care sunt reprezentate consumurile de cărbuni și de gaze naturale, apoi numește:
a. continentul cu cel mai mare consum de cărbuni;
b. continentul cu cel mai mic consum de cărbuni;
c. continentul cu cel mai mare consum de gaze naturale;
d. continentul cu cel mai mic consum de gaze naturale.
cărbune
gaze naturale 0 2500 km
BA R E M D E NOTARE Exercițiul I Exercițiul II Exercițiul III Exercițiul IV

3 × 10 p = 30 p 4 × 5 p = 20 p 5 × 4 p = 20 p 4 × 5 p = 20 p
38
UNITATEA III
EUROPA – IDENTITATE
GEOGRAFICĂ
1. Europa – Poziția
geografică. Țărmurile:
golfuri, insule, peninsule
și strâmtori
2. Caracteristici generale ale
reliefului. Unități majore
3. Hidrografia Europei
4. Diferențieri climatice
și biogeografice
5. Harta politică – state
și regiuni
6. Răspândirea geografică
a populației. Elemente
de diversitate umană
(diversitate etnică,
lingvistică, confesională
şi culturală)
7. Marile orașe europene
8. Resursele naturale
și valorificarea lor
9. Activitățile economice:
agricultura, industria,
serviciile
10. Uniunea Europeană
11. Caracterizarea geografică
a unor state
AUTOEVALUARE
Competențe specifice: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.2; 4.3.
39
UNITATEA III EUROPA – IDENTITATE GEOGRAFICĂ
1. EUROPA – POZIȚIA GEOGRAFICĂ.

ȚĂRMURILE: GOLFURI, INSULE, PENINSULE ȘI STRÂMTORI
Amintește-ți! Continentul Europa este localizat din punct de vedere latitudinal în
Locul ocupat de continen- emisfera nordică, iar longitudinal, în ambele emisfere, estică și vestică.
tul Europa, pe glob, după su- Europa este străbătută de Cercul Polar de Nord (66°33’), paralela de 45°
prafață. latitudine nordică și de meridianul 0° (Greenwich) (fig. 1). Se întinde pe apro-
ximativ 10 milioane km², reprezentând circa 7% din suprafața uscatului.
Europa este mărginită în partea nordică de Oceanul Arctic, în sud, de Marea
Aplică! Mediterană, în vest, de Oceanul Atlantic, iar în est este delimitată de Asia, prin
Munții Ural, fluviul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz și Marea Neagră.
1 Utilizând atlasul geogra- Punctele extreme ale Europei sunt: Capul Nord (în nord), Capul Tarifa/
fic școlar și harta alăturată Marroqui (în sud), Capul Roca (în vest) și nord-estul Munților Ural (în est).
(fig. 1), precizează în ce țări No
0° C. Nord 30° va I-le 60°
sunt situate punctele ex- OCEANUL ARCTIC ia
Ze
m
treme ale Europei.
ă
Marea Barents lea
av
C Pe
2 Utilizând atlasul geografic n
in
.K
ola
T I
d
școlar, numește și alte insule, Cercul Polar de Nord
an
lbă
aA
Sc
Marea re
peninsule și strâmtori ale I. Islanda
N
Ma
ic
Norvegiei
U r a l
tn
la
Bo
continentului european, față
L A
su
G.
de cele enumerate în textul
in
n
60°
A T
lecției.
Pe
e G. Finic
nic
ă
ltic
Amintește-ți!
i i
ta
Ba
Bri
da
Marea
rea
Iutlaenn.
Nordului
I-le
L
M u n ț
Ma
Ce sunt țărmurile? Numește

P
I. Marea
I. Irlanda Britanie
U
câteva articulații ale țărmului.

A N
Știai că…? .
C E
45° Peneea ci
CrimStr. Ke
r
Mar
G. Biscaya Pe
M
n n. ă
ar
. It Marea Neagră
ea C
I. Corsica Pe anic
ea
ă
◗ Cea mai mare peninsulă de eric ali
O
Ib lc
Ad
că
C. Roca Pen. e
ar I. Sardinia B a
aspi
r
Bale
M Ege
iat
pe continentul Europa este I-le

ar e
ică
că
I. Sicilia
ea
C. Tarifa Str. Gibraltar I. Malta

Peninsula Scandinavă. 0 300 1000 1500 2000 2500 m
Marea Mediterană I. Creta I. Cipru 0 500 km
◗ Cea mai mare insulă vulca-

Fig. 1 Europa – golfuri, insule, peninsule și strâmtori
nică a continentului Europa este
Islanda (fig. 2). Țărmurile continentului (fig. 1) sunt sinuoase, fiind reprezentate de
◗ Cel mai mare golf al Europei insule, peninsule, golfuri și de strâmtori. Cele mai mari insule ale Europei
este Biscaya. sunt: Islanda, Irlanda, Marea Britanie, Corsica (Franța), Sardinia și Sicilia
(Italia), Malta, Creta (Grecia), Cipru și insulele Baleare (Spania). În nordul
continentului sunt trei mari peninsule – Scandinavă, Kola și Iutlanda, iar în
sud – Iberică, Italică și Balcanică.
Europa prezintă numeroase golfuri, precum Biscaya, Botnic, Finic etc.,
dar și strâmtori – Bosfor, Dardanele, Gibraltar, Kerci etc.
În Europa există o diversitate de țărmuri, atât naturale, cât și antropice.
În funcție de geneză, de altitudine și de evoluție, acestea au fost grupate
Fig. 2 Islanda (erupție vulcanică, 2021) în țărmuri înalte și țărmuri joase.
40
EUROPA – IDENTITATE GEOGRAFICĂ UNITATEA III
Din categoria țărmurilor înalte fac parte țărmurile cu fiorduri, cu rias, Amintește-ți!
cu canale și cu insule (de tip dalmatic).
Ce sunt estuarele? Dar deltele?
Țărmurile cu fiorduri (fig. 3) sunt specifice regiunilor muntoase înalte care
au fost acoperite de calota glaciară. După topirea calotei și ridicarea nivelului
oceanic, văile create de ghețari au fost inundate. Sunt caracteristice zonei li-
torale a Norvegiei, Islandei și în nordul Scoției.
Țărmurile cu rias (fig. 4) sunt caracteristice litoralului Oceanului
Atlantic din Franța și din Spania, unde mareele sunt puternice, modificând
gurile de vărsare ale râurilor. La flux, apele oceanelor/mărilor pătrund
prin gurile de vărsare ale râurilor formând golfuri, iar la reflux, când apele
se retrag, au aspectul unor plaje mlăștinoase. Fig. 3 Țărm cu fiorduri (Norvegia)
Țărmurile cu canale și insule (de tip dalmatic) (fig. 5) sunt specifice țăr-
mului estic al Mării Adriatice (Croația), unde insulele sunt paralele cu linia
țărmului și sunt despărțite prin canale de țărm.
Din categoria țărmurilor joase fac parte țărmurile cu estuare, cu delte,
cu lagune maritime, cu limanuri maritime și cele cu poldere.
Țărmurile cu estuare (fig. 6) sunt caracteristice pentru fluviile din vestul
Europei (Tamisa, Sena, Loara, Garonne, Elba), care se varsă în mări sau în Fig. 4 Țărm cu rias (Spania)
oceane cu maree puternică. Gura de vărsare a fluviilor are o formă speci-
fică de „pâlnie”.
Țărmurile cu delte sunt caracteristice litoralului unde fluviile se varsă
în mări sau în oceane cu maree redusă (Volga, Dunăre, Pad – fig. 7).
Țărmurile cu lagune se întâlnesc pe țărmul Mării Negre (complexul
lagunar Razim-Sinoe) și al Mării Baltice (laguna Vistula – fig. 8). Lagunele
sunt întinderi de apă marină despărțite de restul mării printr-un cordon de
nisip. Acestea comunică cu marea printr-o strâmtoare. Fig. 5 Țărm dalmatic (Croația)
Țărmurile cu limanuri sunt caracteristice țărmului de la Marea Neagră

(Techirghiol, Nistrului). Limanurile sunt lacuri formate în zona litorală prin
bararea gurii de vărsare a unui râu cu cordoane de nisip, sub acțiunea cu-
renților litorali.
Țărmurile cu poldere (fig. 9) sunt țărmuri antropice obținute prin lu-
crări complexe de desecare, îndiguire și de drenare permanentă. În Europa,
acestea sunt specifice litoralului Țărilor de Jos.
Fig. 6 Estuarul Tamisei (Marea Britanie)
Fig. 7 Delta Padului (Italia) Fig. 8 Laguna Vistula (Polonia) Fig. 9 Țărm cu poldere (Țările de Jos)
41
2. CARACTERISTICI GENERALE ALE RELIEFULUI. UNITĂȚI MAJORE
Discută! Pe continentul Europa se întâlnesc toate unitățile majore de relief

(câmpii, dealuri, podișuri și munți – fig. 1). Acestea prezintă o repartiție ne-
Explică prezența vulcanis-
uniformă la nivel continental: câmpiile ocupă aproximativ 57%, dealurile
mului activ din partea de
și podișurile – 37%, iar munții – 6% (fig. 2).
sud a Europei.
0° 30° 60°
OCEANUL ARCTIC
C
Marea Barents
ei
I
vi
T
i
ie
na
eg
6%
di
rv
No
ea
an
Mar ă
U r a l
A
ea
Alb
Sc
ar
L
M
57% Hekla
T
Câmpia
i
Câmpia
ți
Europei
un
Finlandei
37%
M
60°
ce de Est
alti
că
B
M-ții ării
lti
L
i i
M
Ba
Scoției
Marea pia Pod.
Câm
ea
U
M-ții Nordului Valdai
ar
M u n ț
M
N
Penini Nord C Pod.

pia Europei de Pod.
s t Câm âm Central Volgăi
A
Ve pi
d e a Rus
câmpii pei Pod. Volin Pod. Ni
E
Euro Renaniei d. M o-Podoli prul Donetsk Pod.

pia Po ariei - c ui pia ă
C
dealuri și podișuri ții

Câ m 1
B av
Câmpia
C â
arp C Negre m p ia Câmaspic
i c
O
Masivul ții Alp M Panonică a Mării Pre

munți Central M - M 2 -ții Câmpia ți
45°
Mar
Francez -ți D ina M-ții Română M -ț
iA
M-ții Pir rici Balca Marea Neagră ii Cau
ea C
M-ții Pădurea inei pe
Fig. 2 Repartiția procentuală 1
Neagră Meseta Vezuviu nin Pin M-ți
ni caz
aspi
Câmpia Padului Spaniolă i du i
a unităților de relief în Europa 2
Stromboli lui
că
vulcan Etna
0 300 1000 1500m 2000 2500 0 500 km
Marea Mediterană
Fig. 1 Europa – Unități majore de relief
Altitudinea maximă (5642 m) din Europa este înregistrată în Vârful

Elbrus din Munții Caucaz (fig. 3), iar altitudinea minimă (–28 m) este în-
tâlnită în Câmpia Precaspică (fig. 4). Altitudinea medie atinge valoarea
de 320 m.
În funcție de vârsta reliefului, cele mai vechi suprafețe de uscat se întâl-
Fig. 3 Vârful Elbrus (Federația Rusă) nesc în partea estică (Platforma Est-Europeană) și nordică (Scutul Baltic)
a continentului.
În orogeneza caledoniană s-au format cei mai vechi munți (Munții
Scandinaviei, Munții Scoției și Munții Penini). A urmat apoi orogeneza
hercinică, dezvoltată în centrul și în extremitatea estică a continentului,
care a contribuit la formarea unor munți ce s-au erodat în timp, ajun-
gând la stadiul de podiș sau masive izolate (Meseta Spaniolă, Masivul
Central Francez, Munții Pădurea Neagră, Podișul Renaniei, Munții Măcin,
Munții Ural etc.). Cele mai noi unități montane, formate în orogeneza al-
Fig. 4 Câmpia Precaspică pină, sunt localizate în sudul continentului (Munții Alpi, Pirinei, Apenini,
(Federația Rusă) Dinarici, Carpați, Balcani, Caucaz etc.).
42
Podișurile s-au format prin eroziunea unor unități montane herci-

nice (Podișul Central Rus, Podișul Donețk, Podișul Valdai) sau prin sedi-
mentare, la baza unor unități montane alpine (Podișul Bavariei – fig. 5,
Podișul Getic).
Câmpiile se diferențiază, în funcție de modul de formare, în câmpii de
eroziune (Câmpia Europei de Est), rezultate în urma eroziunii unor podi-
șuri mai vechi, câmpii fluvio-glaciare (Câmpia Finlandei, Câmpia Europei
de Nord/Germano‑Polonă), formate prin depunerea de sedimente trans- Fig. 5 Podișul Bavariei
portate de ghețari, câmpii fluvio-lacustre (Câmpia Padului – fig. 6, Câmpia
Panonică, Câmpia Română), care au luat naștere prin colmatarea unor foste
lacuri, și câmpii fluvio-litorale (Câmpia Mării Negre, Câmpia Precaspică),
create la contactul dintre mări sau dintre oceane și cu apele curgătoare.

◗ În Europa, la sfârșitul orogenezei alpine, relieful a cunoscut o modi-
ficare importantă în urma erupțiilor vulcanice. Astfel, au luat naștere Fig. 6 Câmpia Padului
munți vulcanici (lanțul Vihorlat – Oaș – Harghita), vulcani în zona me-
diteraneeană (Etna, Stromboli, Vezuviu) și vulcani în Islanda (Hekla).
◗ Fluviul Volga a format cea mai întinsă deltă (fig. 7) din Europa la văr-
sarea în Marea Caspică. Aceasta are o suprafață de peste 27 000 km²
și este formată din mai multe brațe.
Portofoliu
Fig. 7 Delta Volgăi
Documentează-te de pe internet și realizează un scurt text geografic
despre erupția vulcanului Etna (fig. 8) din anul 2021. Menționează cel puțin
două consecințe ale acestei erupții vulcanice. Prezintă colegilor aceste
informații.
Aplică!
1 Cu ajutorul atlasului geografic școlar și al fig. 1, selectează succesiunea

Fig. 8 Vulcanul Etna
corectă, de la sud la nord, a următoarelor unități de relief din Europa:
a. Munții Pindului, Câmpia Panonică, Munții Scandinaviei;
b. Câmpia Panonică, Munții Pindului, Munții Scandinaviei; GEODEX
c. Munții Scandinaviei, Câmpia Panonică, Munții Pindului. scut – cea mai veche unitate de
2 Realizează corespondența între tipul genetic de câmpie din coloana A uscat în jurul căreia s-a format
și unitatea de relief din coloana B. ulterior continentul;
A B orogeneză – perioadă de timp
1. câmpie fluvio-glaciară a. Câmpia Română de zeci sau de sute de mili-
2. câmpie fluvio-lacustră b. Câmpia Precaspică oane de ani în care s-au format
3. câmpie de eroziune c. Câmpia Nord-Europeană munții, în urma unor mișcări
d. Câmpia Europei de Est tectonice.
43
3. HIDROGRAFIA EUROPEI
Amintește-ți! Rețeaua hidrografică a Europei prezintă o repartiție neuniformă. Princi-

palii factori care influențează hidrografia Europei sunt: poziția geografică,
Care sunt apele continentale? relieful, solurile, clima, configurația țărmurilor, întinderea continentului ș.a.
Ape curgătoare
După regimul de scurgere, principalele ape curgătoare din Europa
Discută!
(fig. 1) sunt prezentate în tabelul următor.
Împreună cu ceilalți colegi, Regim de Loc de
explică felul în care fiecare Ape curgătoare Caracteristici
scurgere vărsare
factor menționat în textul Nordic Peciora, Oceanul Debit crescut primăvara
lecției influențează hidrogra- Dvina de Nord Arctic și vara și redus iarna
fia Europei. (se produce înghețul).
Vestic/Atlantic
Elba, Tamisa (fig. 2), Oceanul Debit crescut tot timpul
Rin, Sena, Loara, Atlantic anului.
Tejo, Duero
Sudic/ Ebro, Ron, Pad, Marea Debit crescut iarna și
Mediteraneean Tibru, Marița Mediterană primăvara și redus vara.
Estic Volga, Ural Marea Debit crescut primăvara
Caspică și redus vara și iarna.
Central Dunărea, Vistula, Marea Debit crescut primăvara
Oder Neagră și toamna și redus vara;
Fig. 2 Râul Tamisa (Londra) și Marea prezintă râuri cu un regim
Baltică de scurgere complex.
Aplică! 0° 30°
OCEANUL ARCTIC 60°
Marea Barents
I C
Analizează fig. 1 și precizează:

T
a. numele a două ape curgă- Cercul Polar de Nord

N
Marea
toare care străbat Câmpia Marea
Peciora
Albă
Norvegiei
A
Dv
Nord-Europeană (Germa- in
ad
L
no-Polonă); L. Onega e
No
T
60° rd
b. numele a două ape curgă- L. Vanern L. Ladoga
A
L. Rîbinsk
că
toare care se varsă în Marea

lti
L. Vättern
Ba
Dv
ina
Caspică;
ea
Marea
de
ar
Nordului Ves L. Samara

L
t
c. numele a două ape curgă- Elb Vis
U
Tamisa a tula
Od
toare care se varsă în Marea L. Volvograd
Do
Rin
er
N
Sen Nip
n
Nis Vo
Ural
Mediterană; a
L. Boden tru ru l ga
A
Loara L. Geneva L. Balaton

d. numele a două ape curgă- 45° L. Garda
Ron
L. Como Pad
E
Dunărea
Mar
toare care se varsă în Marea

Tibru
E Marea Neagră
C
ea C
Duero bro
Neagră;
aspi
O
Tejo
că
e. numele a două mări care măr- Marea

Medite
0 300 1000 1500 2000 2500 m rană 0 500 km
ginesc continentul Europa în
partea de vest. Fig. 1 Europa – Harta hidrografică
44
Vreau să știu mai mult Discută!
Dunărea (fig. 3) este al doilea fluviu din Europa, după lungime și Împreună cu ceilalți colegi,
discută despre importanța
debit. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă
Dunării pentru continentul
în Marea Neagră printr-o deltă cu trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul
Europa.
Gheorghe; curge de la vest la est și are numeroși afluenți: Inn, Sava,
Tisa, Drava, Olt, Siret etc. Dunărea are o lungime de 2857 km, traver-
sează zece țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Vreau să știu mai mult
Bulgaria, România, Republica Moldova, Ucraina) și patru capitale Cele mai lungi fluvii
(Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad). din Europa
Lungimea
Fluviul
(km)
SLOVACIA
GERMANIA BRATISLAVA Volga 3700
VIENA
DONAUESCHINGEN
BUDAPESTA
Dunărea 2857
AUSTRIA
UNGARIA
Ural 2428
ROMÂNIA
Nipru 2200
NOVI SAD TULCEA Don 1870
SULINA
BELGRAD
DROBETA-TURNU SEVERIN Peciora 1809
CĂLĂRAȘI
CLADOVO
CALAFAT GIURGIU
SILISTRA
Nistru 1350
Rin 1326
SERBIA VIDIN RUSE
0 100 km BULGARIA
Dvina de Nord 1302

Fig. 3 Bazinul hidrografic al Dunării Elba 1122
Lacuri
În funcție de geneză (originea cuvetei lacustre), lacurile din Europa se
clasifică astfel:
a. lacuri naturale:
◗ lacuri tectonice: Marea Caspică (Federația Rusă), Balaton (Ungaria –
fig. 4), Ness (Marea Britanie), Ohrid (Macedonia de Nord și Albania),
Prespa (Albania, Macedonia de Nord, Grecia); Fig. 4 Lacul Balaton
◗ lacuri glaciare:
Știai că…?
–de calotă: Ladoga, Onega (Federația Rusă), Vänern, Vättern, Mälaren
(Suedia), Lacurile Mazuriene (Polonia); ◗ Marea Caspică este cel mai
–montane: Geneva/Leman (Elveția), Constanța (granița dintre mare lac din lume, având o su-
Germania, Elveția, Austria), Como, Garda, Maggiore (Italia), Bucura, prafață de 371 000 km² și o
Zănoaga, Bâlea (România); adâncime maximă de 1025 m.
◗ lacuri vulcanice: Albano, Bolsena (Italia), Nemi (Franța), Sfânta Ana Este un lac foarte vechi, loca-
(România); lizat la granița dintre Europa
◗ limane maritime: Nistrului, Techirghiol (la Marea Neagră); și Asia. Deține importante re-
◗ lagune maritime: Vistula (la Marea Baltică), Razim-Sinoe (la Marea surse de petrol și gaze naturale.
Neagră); ◗ Lacul Ladoga este cel mai
b. lacuri antropice: mare lac, după suprafață
◗ hidroenergetice: Volgograd, Samara, Novgorod (pe Volga), Porțile de (17 700 km²), localizat în tota-
Fier (pe Dunăre); au fost construite, în special, pentru obținerea ener- litate pe teritoriul Europei, în
giei electrice (hidroenergie). Federația Rusă.
45
Ape subterane
În categoria apelor subterane sunt incluse gheizerele, apele minerale și
termale. Gheizerele (fig. 5) sunt localizate în Islanda și reprezintă o atracție
turistică importantă. Apele minerale și termale prezintă o importanță de-
osebită datorită proprietăților terapeutice de care dispun. Astfel, la nivel
european s-au dezvoltat, în timp, numeroase stațiuni balneare, cele mai
recunoscute fiind: Karlovy Vary (fig. 6), Mariancke Lazne (Cehia), Vichy
Fig. 5 Gheizer (Islanda) (Franța), Baden-Baden (Germania), Abano Terme (Italia), Băile Felix, Băile
Herculane – fig. 7 (România) etc.
Amintește-ți!
Care sunt cele două tipuri
de ghețari?
Știai că…?
Ghețarul Aletsch este cel

Fig. 6 Karlovy Vary (Cehia) Fig. 7 Băile Herculane (România)
mai mare și cel mai lung ghe-
țar din Munții Alpi. Este si-
tuat în regiunea de sud a
Ghețari
Alpilor Bernezi (Elveția). În O resursă importantă de apă dulce a continentului Europa o reprezintă
punctul cel mai lat, are 1,5 km. ghețarii. Aceștia se întâlnesc în regiunile polare (Groenlanda – fig. 9) și în re-
Face parte din regiunea giunile montane, la peste 3000 m altitudine (în Munții Alpi – fig. 10, Pirinei).
Jungfrau-Aletsch-Bietschhorn, Din cauza schimbărilor climatice survenite în urma creșterii emisiilor de
care a fost declarată parte a Pa- gaze cu efect de seră, topirea ghețarilor s-a produs într-un ritm accelerat.
trimoniului Mondial UNESCO Acest fenomen afectează ghețarii din Groenlanda, Islanda și din zonele
(fig. 8). montane înalte ale Europei, care își reduc suprafața de la an la an.
Fig. 8 Ghețarul Aletsch (Elveția) Fig. 9 Ghețar de calotă (Groenlanda) Fig. 10 Ghețar montan (Munții Alpi)
Aplică!
Discută!
Cum va fi afectat turismul Împreună cu profesorul de la clasă ori cu părinții, urmărește pe YouTube
european, în viitor, dacă ghe- documentarul Chamonix, Mont Blanc: Grosimea ghețarului Mer de Glace s-a
țarii montani vor continua să micșorat cu 115 m în 35 ani (între 1985–2020). Precizează principalii factori
se topească? care conduc la reducerea ghețarului. Propune două soluții pentru comba-
terea acestui fenomen.
46
4. DIFERENȚIERI CLIMATICE ȘI BIOGEOGRAFICE

Prin poziția geografică, Europa este situată aproape în întregime în Amintește-ți!
zona temperată, cu excepția regiunii nordice, care prezintă o climă rece,
Care sunt tipurile de cli-
subpolară (fig. 3, de la pagina 48). La rândul său, clima reprezintă un fac-
mate din zona temperată?
tor important care determină și influențează repartiția vegetației, a faunei
și a solurilor pe continent.
Factorii principali care determină și influențează clima Europei sunt:
localizarea pe glob, configurația continentului, circulația generală a ma- Discută!
selor de aer, mările și oceanele limitrofe, curentul Atlanticului de Nord Privește imaginea de mai
și relieful (prin altitudine și prin dispunerea lanțurilor montane). jos (fig. 1). Precizează cum
Influența acestor factori, la nivel continental, impune diferențierea mai influențează Munții Alpi și
multor tipuri de climate, precum:
Munții Carpați clima Europei.
Climatul mediteraneean (subtropical) este localizat în sudul Europei
și se caracterizează prin veri calde și secetoase și prin ierni blânde și plo-
ioase. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 14–18°C, iar preci-
pitațiile medii anuale ating valori de 600–900 mm/an. Se resimt vânturi
locale precum austrul, bora, mistralul sau siroco.
Climatul temperat-oceanic este localizat în vestul Europei și se ca-
racterizează prin veri răcoroase și ierni blânde. Temperatura medie anu-
ală este cuprinsă între 5–15°C, iar precipitațiile medii anuale ajung la
1000–2000 mm/an. Se resimt vânturile de vest.
Climatul temperat-continental este localizat în estul Europei și se ca-
racterizează prin veri călduroase și prin ierni geroase (fig. 2). Temperatura
medie anuală este cuprinsă între 5–12°C, iar precipitațiile medii anuale
au valori de 400–600 mm/an. În timpul iernii, se resimte crivățul. Fig. 1 Vedere 3D a reliefului Europei
Climatul temperat-continental de tranziție este localizat în Europa
Centrală și se caracterizează prin veri calde și ierni reci. Temperatura medie
anuală este cuprinsă între 5–10°C, iar precipitațiile medii anuale ajung la
500–1000 mm/an. Se resimt vânturile de vest și, în timpul iernii, crivățul.
Climatul temperat-continental excesiv (semiarid) este localizat în
nord-vestul Mării Caspice și se caracterizează prin diferențe mari de tem-
peratură între vară și iarnă și prin precipitații reduse cantitativ. Tempe-
ratura medie anuală este cuprinsă între 10–12°C, iar precipitațiile medii
anuale au valori sub 300 mm/an. Se resimte crivățul în timpul iernii.
Climatul temperat-continental rece (boreal) este localizat în Europa
Nordică (Peninsula Scandinavă, Câmpia Est-Europeană) și se caracterizează
Fig. 2 Iarnă la Minsk (Belarus)
prin veri răcoroase și prin ierni geroase. Temperatura medie anuală este cu-
prinsă între 0–5°C, iar precipitațiile medii anuale au valori de 500 mm/an.
Se resimt vânturile polare. GEODEX
Climatul subpolar este localizat în extremitatea nordică a Europei Siroco – vânt cald și uscat care
(Islanda, nordul Peninsulei Scandinave, nordul Federației Ruse) și se ca- bate dinspre zonele deșertice
racterizează prin veri scurte, răcoroase și prin ierni lungi, geroase. Tempe- ale Africii de Nord către litora-
ratura medie anuală este cuprinsă între 0°C și –4°C, iar precipitațiile medii lul mediteraneean al Europei;
anuale au valori sub 500 mm/an. În timpul verii bat vânturile de vest, iar în aduce o cantitate mare de praf.
timpul iernii se resimt vânturile polare.
47
Discută! Climatul alpin (montan) este caracteristic munților cu altitudine medie

și mare din Europa (Alpi, Carpați, Caucaz, Dinarici, Pirinei etc.) și se carac-
◗ De ce cantitatea de preci-
terizează prin etajarea elementelor climatice. Temperatura scade odată cu
pitații din vestul Europei
altitudinea, iar precipitațiile cresc. Sunt prezente brizele montane.
este mai mare decât cea
din estul continentului? 0° 30°
°
60
◗ Prezintă o cauză a diferen- Marea
Barents
Cerc
u
țelor de temperatură din- l Po
lar d
e No
rd
tre sudul și nordul Europei.
I C
Marea
60° Norvegiei
N T
L A
A T
Recorduri de temperatură
că
Balti
atinse în Europa (2022) Marea
U L
Nordului rea
Ma
Temperatură
A N
Locația M
Ca are
(°C)
C E
sp a
ică
Biarritz, Franța 42,9
O
45°
Feldkirch, Marea Neagră

36,5
Austria
Slubice, Polonia 38,3
Beznau, Elveția 36,9 500 km
Marea 0
Husinec, Cehia 39,0 Mediterană

Tipuri de climate
subpolar temperat-oceanic temperat-continental mediteraneean
Sursa: https://www.meteoradar.ro/ temperat-rece temperat-continental de tranziție temperat-continental excesiv montan
Fig. 3 Europa – Harta climatică
Aplică!
1 Analizează fig. 3 și precizează: 30 150

a. tipurile de climate din Peninsula Iberică;
25 125
b. două deosebiri între climatul specific Peninsulei
Italice și climatul specific Peninsulei Scandinave. 20 100
Temperatura (°C)
2 Analizează graficul alăturat (fig. 4), care prezintă

Precipitații (mm)
15 75
evoluția temperaturii aerului și a precipitațiilor
medii lunare la stația meteorologică Palermo (Italia). 10 50
Precizează:
5 25
a. valoarea minimă a cantității de precipitații lu-
nare, precum și luna în care se înregistrează; 0 0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
b. valoarea maximă a temperaturii medii lunare, Lunile anului
Precipitații (mm) Temperatura (°C)
precum și luna în care se înregistrează;
c. tipul de climat caracteristic stației meteoro- Fig. 4 Temperatura aerului și precipitațiile medii lunare
logice. la stația meteorologică Palermo
(Sursă: https://en.climate-data.org/europe/italy/sicily/palermo-1138/)
48
Elementele biopedogeografice (vegetație, faună, soluri) prezintă Știai că…?

o distribuție influențată de mai mulți factori, precum: dispunerea în latitu-
dine a continentului, varietatea tipurilor de climate, relieful și omul. Astfel, ◗ Hermelina (fig. 6) este un
la nivel continental, se deosebesc următoarele zone biopedogeografice: animal carnivor, asemănător
mediteraneeană, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri de conifere, cu nevăstuica, specific Europei,
stepă și silvostepă, tundră, semideșert și munții înalți (fig. 5). Asiei și Americii de Nord. Are
o blană prețioasă, fină, de cu-
0° 30°
°
loare albă iarna și cafenie vara,
60
Marea
Cerc Barents utilizată în industria blănăriei.
ul Po
lar d
e No
rd
I C
Marea
60° Norvegiei
N T
L A
A T
că
Balti
Marea
U L
Nordului rea
Ma
A N
M
Ca are
C E
sp a
ică Fig. 6 Hermelină
O
45°
◗ Gibraltar este singura regi-
Marea Neagră
une din Europa unde trăiesc
maimuțe (magotul) – fig. 7.
Marea 0 500 km
Mediterană
pădure de amestec semideșert tundră
pădure de conifere silvostepă vegetație mediteraneeană
pădure de foioase stepă alpină
Fig. 5 Europa – Harta vegetației
Zona mediteraneeană este localizată în sudul Europei și cuprinde for-

mațiuni de vegetație formate din: stejar de plută, pin maritim, smochin, Fig. 7 Magot (Gibraltar)
măslin și diferiți arbuști. Se remarcă asociațiile vegetale specifice: maquis
și garriga (Franța), tomillares (Spania), frigana (Grecia – fig. 8). Fauna este
reprezentată de: țestoasă, scorpion, viperă cu corn etc. Solurile specifice
sunt terra rossa.
Zona pădurilor de foioase este caracteristică Europei Vestice și Centrale.
Vegetația este alcătuită din păduri de fag, stejar, paltin etc. Fauna cuprinde:
căprioară, cerb, vulpe, mistreț etc. Solurile specifice sunt luvisolurile.
Zona pădurilor de amestec este specifică în nordul Arhipelagului
Britanic, în sudul Peninsulei Scandinave, în centrul Câmpiei Europei de Est.
Vegetația este formată din specii de foioase (fag) și conifere (brad, molid),
iar fauna cuprinde: lup, mistreț, vulpe ș.a. Solurile sunt reprezentate de cla- Fig. 8 Vegetație mediteraneeană
sele luvisoluri și cambisoluri. (Grecia)
49
Zona stepei și a silvostepei se întâlnește în Europa de Est și în Sud‑Est

și este formată din ierburi xerofile, precum: colilie, păiuș, negară și pâlcuri
de pădure cu stejar, tei, ulm. Fauna este alcătuită din rozătoare (iepure,
hârciog, popândău), păsări (prepeliță – fig. 9) și reptile. Solurile au o fertili-
tate foarte ridicată și fac parte din clasa cernisoluri (cernoziom).
Zona de semideșert este localizată în nordul și în nord-vestul Mării
Caspice (fig. 10). Vegetația cuprinde ierburi adaptate la uscăciune (pelin),
Fig. 9 Prepeliță iar fauna este reprezentată de: dihor, vulpe, reptile, șerpi. Aici se găsesc
(regiunea Moscovei, Federația Rusă) psamosoluri (soluri nisipoase).
Zona pădurilor de conifere – taiga (fig. 11) este localizată în Europa
Nordică (la nord de paralela de 55° latitudine nordică). Vegetația este
constituită din brad, pin, molid, zadă (fig. 12). Fauna este alcătuită din:
urs, lup, râs, elan etc. Solurile specifice fac parte din clasa spodisoluri
(tip podzol).
Zona de tundră (fig. 13) este caracteristică extremității nordice
a Europei (Islanda, nordul Peninsulei Scandinave, nordul Federației Ruse)
și prezintă vegetație formată din: mușchi, licheni, mesteacăn pitic etc. Fauna
Fig. 10 Vegetație semideșertică cuprinde: ren, vulpe polară și urs polar. Sunt întâlnite soluri de tundră.
(zona Mării Caspice)
Etajul munților înalți prezintă o etajare altitudinală a elementelor
biopedogeografice.
Portofoliu
Realizează un tabel în care să centralizezi caracteristicile fiecărei zone

biogeografice din Europa, după modelul următor. Atașează tabelul în por-
tofoliul tău de geografie.
Fig. 11 Taiga (Finlanda) Nr. crt. Zona biogeografică Vegetația Fauna Solurile
Știai că…?
Finlanda este cea mai împădurită țară europeană (peste 65% din su-
prafața țării).
Fig. 12 Pădure de zadă (Slovenia) Aplică!
Asociază fiecărei zone biogeografice din coloana A, localizarea din

coloana B și fauna specifică din coloana C.
A B C
I. taiga 1. Peninsula Iberică a. mistreț
II. stepă 2. Europa Nordică b. scorpion
III. păduri de foioase 3. Islanda c. urs
IV. vegetație mediteraneeană 4. Europa Vestică d. ren
Fig. 13 Tundră (Federația Rusă) V. tundră 5. Europa Estică e. hârciog
50
5. HARTA POLITICĂ – STATE ȘI REGIUNI

În prezent, în Europa există 47 de state independente, 6 teritorii dependente (Gibraltar, Insula Man, Insulele
Normande – Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord; Insulele Feroe – Danemarca; Insulele Svalbard,
Insulele Jan Mayen – Norvegia) și state parțial recunoscute (Kosovo) – fig. 1.
30° 15° 0° 15° 30° 45° 60°
Marea Barents
C
TI
66°33' Cercul Polar de Nord
N
LA
Marea
ISLANDA Norvegiei
AT
IA
Reykjavík
ED
FINLANDA
SU
IA
L
EG
RV
U
Helsinki
NO
N
60° Oslo
Stockholm
EA
Tallinn
ESTONIA FEDERAȚIA
C
RUSĂ
LETONIA
O
Marea Riga
REGATUL UNIT Nordului Copenhaga Marea Moscova
AL MARII BRITANII Baltică LITUANIA
DANEMARCA Vilnius
ȘI AL IRLANDEI FED. RUSĂ
Minsk
Dublin DE NORD ȚĂRILE
Berlin Varșovia BELARUS
IRLANDA DE JOS
Londra
Amsterdam
Bruxelles GERMANIA POLONIA
Praga Kiev
1 ANDORRA BELGIA 2
Luxemburg REP. CEHĂ UCRAINA
2 LUXEMBURG SLOVACIA KAZAKHSTAN
Paris Viena Bratislava REP.
3 VATICAN
Berna Vaduz Budapesta MOLDOVA
4 SAN MARINO 13 AUSTRIA
ELVEȚIA UNGARIA Chișinău
FRANȚA 5 Zagreb ROMÂNIA
5 SLOVENIA Ljubliana 6
45° SERBIA
București
ITA
6 CROAȚIA 4 7 Belgrad
Ma
Monaco
LIA
7 BOSNIA ȘI San Sarajevo 10

12 8 Pristina BULGARIA
rea
HERȚEGOVINA 1 Marino
Sofia Marea Neagră UZBEKISTAN
Andorra la Vella I. Corsica 3 Roma Podgorica GEORGIA
9 Skopje
Cas
8 MUNTENEGRU Istanbul
ALIA
TU
a re Tirana 11 ARMENIA AZERBAIJAN RK
pic
ALBANIA M
9
Madrid B ale I. Sardinia EN
IS
e
PO R TUG
Lisabona I-l GRECIA TA
ă
10 KOSOVO N
SPANIA Atena TURCIA
11 MACEDONIA DE NORD Marea I. Sicilia IRAN
12 MONACO MALTA
ALGERIA Valetta I. Creta SIRIA 0 500 km
13 LIECHTENSTEIN TUNISIA
Nicosia IRAK
MAROC Me diterană CIPRU
LIBAN
Fig. 1 Harta politică a Europei
Aplică! Vreau să știu mai mult

Țările baltice (Estonia, Letonia și
Analizează harta politică a Europei (fig. 1) și precizează:
Lituania) au ieșire la Marea Baltică. Țările
a. cinci state cu ieșire la Oceanul Atlantic;
scandinave (Norvegia, Suedia și Finlanda)
b. cinci state cu ieșire la Marea Mediterană; aparțin Peninsulei Scandinave. Țările iberice
c. două state străbătute de Cercul Polar de Nord/meridianul de 0°; sunt: Spania și Portugalia. Țările balcanice
d. câte două state din peninsulele Scandinavă, Italică și Balcanică; sunt: Grecia, Macedonia de Nord, Albania,
e. două state insulare; Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia,
f. trei state europene situate la granița cu Asia. Bulgaria, Croația și Slovenia.
51
Statele europene pot fi clasificate după mai multe criterii, precum: suprafață, număr de locuitori, formă de
guvernare, poziție geografică etc.:
◗ după suprafață, cele mai mari state sunt: Federația Rusă (cel mai întins stat din lume, cu peste 17 mili-
oane km2, incluzând partea asiatică), Ucraina, Franța, Spania, Suedia, iar cele mai mici sunt: Vatican (cea
mai mică țară europeană după suprafață, dar și după numărul de locuitori), Malta (cel mai mic stat insu-
lar din Europa), Monaco, Andorra, San Marino, Liechtenstein;
◗ după numărul de locuitori, cele mai populate state sunt: Federația Rusă, Germania, Marea Britanie,
Franța, Italia, iar cele mai puțin populate sunt: Vatican, San Marino și Monaco;
◗ după forma de guvernare, cele mai multe state europene sunt: republici (Italia, România, Germania),
dar există și monarhii (Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Belgia, Luxemburg,
Spania), un stat directorial (Elveția) și o teocrație (Vatican);
◗ după particularitățile fizico-geografice, demografice și economice, Europa este împărțită în cinci
mari regiuni geografice: Europa Centrală, Europa Sudică/Mediteraneeană, Europa Estică, Europa Vestică/
Atlantică și Europa Nordică (fig. 2).
0° 30°
GEODEX Marea Barents
stat directorial – formă de
guvernare în care statul este
condus de un consiliu care
Marea
exercită atât puterea prezi- Norvegiei
dențială, cât și puterea gu-
I C
vernamentală; consiliul este

A N T
ales de Parlament, dar nu 60°
este supus acestuia pe durata că

Balti
A T L
mandatului; Marea
Nordului rea
teocrație – formă de guver- Ma
nare în care puterea politică
L
este subordonată puterii re-

A N U
ligioase sau este exercitată în

numele acesteia; șeful statu-
O C E
45°
lui este ales de către cardinali,
Marea Neagră M ar
prin vot secret; ea C
asp
stat enclavă – stat înconjurat
Marea
ică
0 500 km
de teritoriul altui stat (Vatican
Mediterană
și San Marino, ambele în Italia).
Europa Estică Europa Nordică Europa Sudică Europa Vestică Europa Centrală
Fig. 2 Regiunile geografice din Europa
Aplică!
Transcrie pe caiet tabelul următor și completează-l cu statele care aparțin fiecărei regiuni din Europa.
Folosește harta politică a Europei și harta regiunilor Europei (fig. 2).
Regiunea Europa Nordică Europa Vestică Europa Centrală Europa Sudică Europa Estică
Statele
52
Portofoliu
De-a lungul timpului, harta politică a Europei a cunoscut modificări substanțiale. Analizează harta politică
a Europei din anul 1920 (fig. 3) și realizează un scurt text geografic, de maximum 20 de rânduri, în care să com-
pari această hartă cu harta politică actuală, prezentând două asemănări și patru deosebiri.
Prezintă colegilor materialul realizat și atașează-l la portofoliul tău de geografie.
Marea Barents
ISLANDA
Reykjavík
C
TI
N
Marea
A
Norvegiei
TL
IA
ED
A
IA FINLANDA
SU
EG
RV
L
Oslo Helsinki
NO
U
Stockholm
Tallinn
N
Marea ESTONIA RUSIA

EA
Belfast Nordului
MAREA Riga Moscova
Dublin
C
BRITANIE
Copenhaga Marea LETONIA
IRLANDA
O
DANEMARCA Baltică LITUANIA

Kovno
IA
Londra OLANDA DANZIG AN Vilnius Minsk
RM
Haga Amsterdam Berlin GE
Varșovia
Bruxelles
BELGIA GERMANIA
LUXEMBURG Kiev
Paris Praga POLONIA
Luxemburg
CE H O
SLOV
ACIA
FRANȚA Berna Viena
ELVEȚIA AUSTRIA Budapesta
UNGARIA Marea
ROMÂNIA
Fiume Zagreb Caspică
LIA
ANDORRA București
IU
GA
Lisabona Madrid SAN MARINO

GO Belgrad
Andorra la Vella Marea Neagră
SL
R TU
AV BULGARIA
ITA
SPANIA VATICAN IA
PO
LIA
Roma AL Sofia
BA Tirana Constantinopol
N IA
Gallipoli PERSIA
Tanger
ZONA SPANIOLĂ GRECIA
Marea TURCIA
MAROC Atena IRAK
ALGERIA
TUNISIA SIRIA
MALTA 0 500 km
Valetta M e d i t e r a n ă
CIPRU
Fig. 3 Harta politică a Europei (anul 1920)
Lucrăm în echipă!
Grupați-vă în echipe de câte cinci elevi. Stabiliți câte un reprezentant pentru fiecare echipă. Fiecare
echipă trebuie să aibă un atlas geografic.
Profesorul clasei va nota pe bilețele numele tuturor statelor din Europa, precum și ale teritoriilor depen-
dente. Fiecare stat va fi scris pe câte un bilețel, apoi toate bilețelele vor fi pliate, astfel încât să nu se vadă
denumirea scrisă, după care se vor amesteca.
Reprezentantul fiecărei echipe va extrage câte 10 bilețele. Fiecare echipă trebuie să localizeze pe
hartă țările extrase, să identifice și să numească fiecare capitală. Echipa care termină prima va fi declarată
câștigătoare.
53
6. RĂSPÂNDIREA GEOGRAFICĂ A POPULAȚIEI.

ELEMENTE DE DIVERSITATE UMANĂ
(diversitate etnică, lingvistică, confesională şi culturală)
Amintește-ți! Populația continentului Europa depășea cu puțin 747 milioane de locu-
◗ Ce procent din populația itori în anul 2022. Europa este al treilea continent de pe glob, după numă-
întregii lumi reprezintă rul de locuitori, în urma Asiei și a Africii.
populația Europei?
◗ Ce este bilanțul natural? Aplică!
◗ Cum se calculează bilan-
țul natural? Dar bilanțul Graficul de mai jos (fig. 1) redă evoluția numărului de locuitori din
migratoriu? Europa, între anii 1950 și 2020. Analizează graficul și precizează:
a. cum a evoluat numeric populația Europei în perioada 1950–2020;
b. cu cât a crescut populația Europei din 1950 până în 2020;
Știai că…? c. două cauze care au determinat creșterea continuă, însă lentă, a popu-
lației Europei din anul 1950 până în anul 2020.
Țările europene în care popu-
lația scade într-un ritm accelerat 800
sunt: Lituania, Letonia Croația,
Populația (milioane de locuitori)
750
Bulgaria și România.
700
GEODEX 650
rata fertilității – numărul mediu 600
al copiilor născuți de o femeie;
550
îmbătrânire demografică –
creștere a ponderii populației 500
vârstnice pe fondul scăderii 450 Ani
natalității și a creșterii duratei 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
de viață.
Fig. 1 Evoluția numărului de locuitori din Europa, între anii 1950 și 2020
(Sursă: https://www.worldometers.info/world-population/europe-population/)
Discută!
◗ Care sunt cauzele scăde- Populația Europei este influențată de principalii indicatori demografici:
rii natalității în Europa? natalitatea, mortalitatea și migrațiile.
Propune două soluții de Bilanțul natural al populației țărilor europene este negativ sau cuprins
combatere a acestui fe- între 0 și 1‰. Acest fapt este cauzat de scăderea valorilor ratei natalității
nomen. și determină fenomenul de îmbătrânire demografică. Între statele cu rate
◗ Explică de ce bilanțul mi- ridicate ale natalității se remarcă: Islanda (statul cu cea mai ridicată valoare
gratoriu este pozitiv în a natalității din Europa – 17‰), Irlanda, Albania, Cipru. Valori reduse ale
statele dezvoltate și ne- ratei natalității se înregistrează în: Bulgaria, Austria, România, Germania etc.
gativ în cele aflate în curs Bilanțul migratoriu este pozitiv în statele foarte dezvoltate (Marea
de dezvoltare. Britanie, Franța, Italia) și negativ în țările mai puțin dezvoltate (Bulgaria,
România, Republica Moldova).
54
Densitatea medie a populației Europei (fig. 2) este de aproximativ Știai că…?

74 loc/km2 (locul doi după Asia). Densități mari ale populației se înregistrează
în regiunile joase, cu climat blând și cu soluri fertile, în zonele litorale, în zona Cea mai ridicată valoare
concentrărilor urbane, turistice și portuar-comerciale, precum și în statele a densității se înregistrează în
mici (Monaco, Vatican, Malta, Țările de Jos, Belgia, Spania, Franța, Italia etc.). Monaco (locul I pe glob, peste
Densitatea scăzută a populației este determinată de clima aspră, nefavora- 18 000 loc/km2), iar cea mai
bilă locuirii, de relieful înalt, de suprafețele întinse ocupate cu apă sau cu mică valoare în Islanda (circa
vegetație, de vulcanism. Astfel, cele mai reduse valori se înregistrează în: 3 loc/km2).
Islanda, țările scandinave, țările baltice, Federația Rusă. Portofoliu
0° 30° Folosind harta densității
°
60
Marea
Cerc Barents populației (fig. 2), realizează
ul Po
lar d
e No
un scurt text geografic cu titlul
rd
Repartiția populației în Europa,
în anul 2022. În elaborarea
I C
Marea
60° Norvegiei textului, vei preciza:
N T
◗ trei factori care determină

L A
răspândirea inegală a popu-

A T
lației Europei;
că
Balti
Marea ◗ două areale cu densita-

U L
Nordului rea tea popu lației de peste

Ma
A N
151 loc/km2;
M
Ca are ◗ trei areale cu densitatea cu-
C E
sp a
ică
prinsă între 51–75 loc/km2;
O
45° ◗ două areale cu densitatea

Marea Neagră populației sub 10 loc/km2.
Prezintă colegilor materialul
realizat și atașează-l la portofoliu.
GEODEX
Marea 0 500 km
Mediterană politică pronatalistă – poli-
Loc./km2 tică demografică de creștere
sub 10 10 – 50 51 – 75 76 – 100 101 – 150 151 – 400 peste 400 a numărului populației prin
influențarea natalității, în ve-
Fig. 2 Densitatea medie a populației Europei (2022)
derea împiedicării tendinței
de depopulare;
Structura etnică. Continentul european este foarte diversificat, la ni- alohton – originar din alte re-
velul fiecărui stat existând o etnie predominantă, alături de mai multe etnii giuni geografice.
minoritare.
Cele mai frecvente cinci etnii, după numărul de reprezentanți din
Europa, sunt: etnia rusă, etnia germană, etnia engleză, etnia franceză și
cea italiană. Acestora li se adaugă, prin migrații, unele etnii alohtone: etnia
romă (din India), etnia tătară (din Asia – fig. 3), grupuri etnice din Orientul
Mijlociu și din nordul Africii (Siria, Algeria, Tunisia).
Recent, datorită migrației bazată pe rațiuni economice (forță de muncă
ieftină), au apărut și unele grupuri etnice restrânse din Asia de Sud (Nepal,
Bangladesh, Pakistan, Vietnam). Fig. 3 Femei de etnie tătară
55
Amintește-ți! Structura lingvistică (limbile vorbite). În Europa se disting trei mari

familii de limbi indo-europene (fig. 4): romanice/latine (vorbite de: francezi,
Care este cea mai nume-
portughezi, spanioli, italieni și români); germanice (vorbite de: germani, en-
roasă familie lingvistică de
pe glob? glezi, norvegieni, danezi etc.) și slave (vorbite de: ruși, bulgari, ucraineni etc.).
De asemenea, în Europa se mai vorbesc limbi fino-ugrice (Finlanda, Estonia,
Ungaria), greacă (Grecia, Cipru), albaneză (Albania), letonă (Letonia), lituani-
Portofoliu ană (Lituania) și limbi celtice (Scoția și Irlanda).
Totodată, există state în care sunt declarate mai multe limbi oficiale,
Realizează un text geografic precum Elveția, Belgia, Germania, Franța ș.a.
de cel mult 10 rânduri, pe o fișă,
în care să utilizezi denumirile 0° 30°
Marea Barents
din lista de mai jos. Găsește un
titlu sugestiv pentru textul re-
I C
alizat. Atașează fișa în portofo- Cercul Polar de Nord
liul tău.
N T
Marea
Listă cu denumiri: familie ling- L A Norvegiei
vistică, limbi slave, poloneză,
limbi fino-ugrice, Ungaria, diver-
A T
60°
sitate lingvistică, portugheză,
că
Peninsula Iberică.
Balti
L
Marea
rea
N U
Nordului Ma
Aplică!
E A
Analizează graficul de mai

O C
jos (fig. 5) și notează în caiet dis-

tribuția procentuală a cultelor 45°
Mar
creștine din Europa, în ordinea
Marea Neagră
ea C
descrescătoare a acestora.
asp
Marea
ică
0,5% 0 500 km
Mediterană
Limbi slave Limbi germanice Limbi romanice Limbi fino-ugrice Alte limbi
17,8%
Fig. 4 Structura lingvistică a Europei
46,3%
Structura confesională (religiile) reflectă predominarea creștinis-
mului, prin următoarele culte: catolicismul (cel mai răspândit cult de pe
35,4%
continent; practicat în sudul și în vestul Europei – Vatican – centrul cato-
licismului, Italia, Franța, Portugalia, Spania ș.a.), ortodoxismul (în Europa
Estică și Sud-Estică – Federația Rusă, România, Republica Moldova, Ucraina,
Bulgaria, Grecia ș.a.) și protestantismul (Europa Centrală, Vestică și Nordică –
catolici alte culte creștine
Germania, Marea Britanie, Norvegia, Suedia, Danemarca). În afara celor trei
ortodocși (baptiști, adventiști,
culte, în Europa mai există confesiuni creștine neoprotestante (baptistă,
protestanți penticostali etc.)
adventistă, penticostală), dar și atei (neafiliați unui cult religios).
Fig. 5 Distribuția procentuală De asemenea, în Europa este prezent și cultul islamic, care este predo-
a cultelor creștine din Europa minant în Albania și în creștere, datorită migrației, în statele occidentale
(Sursă: https://www.pewresearch.org) dezvoltate (Franța, Marea Britanie, Germania).
56
Structura pe grupe de vârstă și sexe evidențiază accentuarea feno- Amintește-ți!

menului de îmbătrânire a populației pe fondul natalității reduse, a bilan-
Cum se numește repre-
țului natural negativ și a mobilității populației.
zentarea grafică prin care este
Europa prezintă o pondere ridicată a populației vârstnice (peste 60 de
redată distribuția populației
ani), fiind astfel continentul cu cea mai îmbătrânită populație. Între statele
pe grupe de vârstă și sexe?
cu cea mai îmbătrânită populație se remarcă: Italia, Suedia, Belgia, Grecia,
Germania ș.a. Statele cu cea mai mare pondere a populației tinere (între
0–20 ani) sunt: Albania, Irlanda, Islanda, Cipru (fapt datorat în mare parte 23%
religiei și a politicilor pronataliste).
Structura populației pe medii (rural/urban). În Europa locuiesc la 77%
sate aproximativ 23% din locuitorii continentului și 77% la orașe (fig. 6).
Cu toate că există diferențieri regionale semnificative, Europa este conti-
nentul cu cea mai redusă pondere a populației rurale. Rural Urban
Lectură Fig. 6 Distribuția populației

pe medii – rural/urban
Citește cu atenție textul următor, apoi răspunde cerințelor de la finalul (Sursă: https://statisticstimes.com/
textului. demographics/world-urban-population.php)
O Europă care îmbătrânește: estimări demografice până în 2050
Discută!
„Se preconizează o îmbătrânire semnificativă a populației Europei în
În tabelul de mai jos este
următorii 35 de ani. […] Estimările sugerează că tendința demografică de
redată ponderea populației
îmbătrânire a populației va avea ca rezultat o creștere a ponderii populației
vârstnice în două state euro-
cu vârsta de minimum 65 de ani de la 18,2%, la începutul anului 2013, la
pene, în perioada 1980–2020.
28,1% în 2050, în timp ce ponderea populației de vârstă activă va scădea de
la 66,2% la 56,9%. ◗ De ce în Italia ponde-
[…] Se preconizează ca numărul persoanelor foarte vârstnice (definite rea populației vârstnice
este mai mare decât în
ca persoane cu vârstă de minimum 80 de ani) să crească într-un ritm chiar
Irlanda? Cu cât a cres-
și mai rapid, de peste două ori mai mare, urmând să atingă 57,3 milioane în
cut ponderea populației
2050. Ca urmare a acestor tendințe diferite în cadrul grupurilor de vârstă, se
vârstnice în anul 2020
preconizează că rata demografică de dependență a persoanelor în vârstă
față de anul 1980 în Italia?
(persoane cu vârstă de minimum 65 de ani în raport cu cele cu vârste cu-
Dar în Irlanda?
prinse între 15 și 64 de ani) va crește de la 27,5%, la începutul anului 2013,
◗ Care sunt implicațiile so-
la aproximativ 50% în 2050. Aceasta înseamnă că în UE, unde în prezent ciale și economice pentru
există patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de fiecare stat, pe termen
minimum 65 de ani, se va ajunge, în mai puțin de 40 de ani, la un raport de lung?
două persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de mini-
mum 65 de ani.” Statul Italia Irlanda
(Sursă: Eurostat – https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained) 1980 13,5% 10,7%
1990 14,9% 11,4%
1 Care va fi, conform estimărilor Eurostat, ponderea populației cu vârsta 2000 18,2% 11,2%
de peste 65 ani în anul 2050, comparativ cu anul 2013? 2010 20,4% 11,3%
2 Care este tendința generală în ceea ce privește ponderea populației de 2020 23,3% 14,4%
vârstă activă? Va crește sau va scădea? Cu cât?
Sursă: https://data.oecd.org/pop/elderly-
3 Explică de ce specialiștii consideră că fenomenul accentuat de îmbătrânire population.htm#indicator-chart
demografică va pune o presiune crescândă pe populația activă în viitor.
57
7. MARILE ORAȘE EUROPENE

Amintește-ți! Europa se caracterizează printr-un nivel ridicat al urbanizării, dar cu
Ce sunt orașele? Care sunt diferențieri teritoriale importante. Există, așadar, țări în care peste 90%
componentele unui oraș? din populație locuiește în mediul urban (Marea Britanie, Belgia, Malta) și
țări cu mai puțin de 50% populație urbană (Republica Moldova, Bosnia și
Herțegovina, Albania).
Orașele se clasifică în funcție de: vechime, mărimea demografică, funcții
economice etc.
După vechime, în Europa există diferite generații de orașe, de la cele
antice până la cele medievale și moderne. Cele mai vechi orașe antice sunt
construite în perioada greacă pe litoralul Mării Mediterane și al Mării Negre
(Atena – fig. 1, Tomis – actualul oraș Constanța, Callatis – Mangalia de astăzi)
Fig. 1 Atena și în perioada romană (Londra – Londinium, Paris – Luteția, Roma, Viena –
Vindobona, Lisabona – Olissipona – fig. 2 etc.). În perioada Evului Mediu
se dezvoltă orașe precum: Moscova, Kiev, Madrid, Praga, Varșovia (fig. 3),
Budapesta, București, iar în perioada modernă: Manchester, Liverpool,
Rotterdam, Sankt Petersburg ș.a.
După mărimea demografică, cele mai mari orașe europene (fig. 5), cu
o populație de peste 10 milioane de locuitori (inclusiv zona metropolitană)
sunt: Moscova, Londra și Paris. Cele mai multe orașe mari au o populație
Fig. 2 Lisabona cuprinsă între 1 și 10 milioane de locuitori, precum: Berlin, Madrid, Roma,
Viena, București.
0° 30° Marea 60°
Barents
Cerc
ul Pola
r de
Nord
I C
Marea
T
Norvegiei Perm'
N
60°
A
Kazan Ufa
Helsinki Sankt Petersburg
L
Fig. 3 Varșovia
T
Oslo
Nijni Novgorod Samara
A
Novgorod
ă
Stockholm
altic
Știai că…? Riga

L
Glasgow Moscova
ea B
U
a Copenhaga
Mareului Vilnius
Mar
Nord
N
Dublin
Reykjavik (fig. 4) este cel mai Minsk
A
Birmingham Hamburg
Varșovia Harkov Volgograd
E
Amsterdam Berlin Kiev

nordic oraș-capitală din Europa,
M
C
ar
Londra
ea
Köln
O
dar și din lume. Rostov pe Don

Ca
Bruxelles
s
Praga
pi
Odesa
că
Viena
Paris Stuttgart Budapesta
45° München
ră
Milano București eag
ea N
Lyon Zagreb Mar
Genova Belgrad
Sofia
Marsilia
Roma
Madrid Barcelona Skopje
Milioane locuitori
Lisabona Napoli
sub 1
Valencia între 1 și 10
Marea Palermo Atena peste 10
0 500 km rețea hidrografică
Mediterană
Fig. 4 Reykjavik (Islanda) Fig. 5 Principalele orașe europene
58
După funcțiile economice, se pot diferenția: orașe portuare – Rotterdam

Hamburg, Liverpool; orașe comerciale – Londra (fig. 6), Paris, Madrid, Genova;
orașe industriale – Krivoi Rog, Birmingham, Katowice, Torino; orașe turistice –
Nisa, Chamonix (fig. 7), Innsbruck, Kalovy Vary (Cehia); orașe financiar-ban-
care – Londra, Zürich, Paris, Frankfurt; orașe cu funcții complexe – majoritatea
orașelor mari (orașele-capitală).
Parisul (fig. 10) este capitala Franței. Orașul este situat în partea cen-
tral-nordică a țării, pe fluviul Sena. Are o populație de peste 2,2 milioane Fig. 6 Londra
locuitori (12,26 milioane locuitori – aria metropolitană).
Inițial a fost o așezare celtică, apoi oraș roman, cu denumirile Luteția și
Parisiorum. În secolele XVII-XIX s-a impus ca metropolă culturală a Europei,
fiind supranumit Orașul Luminilor.
Reprezintă cel mai mare nod de comunicații al Franței, fiind deservit de
două aeroporturi: Roissy–Charles de Gaulle și Orly. Trenul de mare viteză
TGV leagă orașul Paris de marile orașe ale Franței, dar și de cele ale Europei
(Amsterdam, Bruxelles, Londra – prin Eurotunnel, pe sub Canalul Mânecii).
Fig. 7 Chamonix
De asemenea, este și port fluvial.
Orașul Paris este o adevărată metropolă, cu universități vestite
(Sorbona), muzee (Luvru – fig. 8), monumente (Arcul de Triumf ), biserici
(catedrala Notre-Dame – fig. 9). Simbolul orașului este Turnul Eiffel. Este
cel mai vizitat oraș din lume.
Fig. 8 Muzeul Luvru
Știai că…?
Catedrala Notre-Dame este

un impresionant monument de
arhitectură gotică, aici fiind în-
coronat Napoleon. În prezent,
aceasta este în reconstrucție
din cauza unui incendiu pro-
dus în anul 2019.
Fig. 10 Paris – vedere panoramică (Turnul Eiffel și Sena)
Roma este capitala Italiei. Situat pe râul Tibru, în partea centrală a Italiei
peninsulare, orașul este așezat pe șapte coline. Este supranumit Cetatea
Eternă, Orașul celor șapte coline sau Orașul Sfânt. Are o populație de peste
2,7 milioane de locuitori (4 milioane locuitori – aria metropolitană).
Conform legendei, Roma a fost întemeiată de Romulus și Remus, în
anul 753 î.Hr. Devine treptat capitala Imperiului Roman de Apus, apoi ca-
pitala statului papal. Este locul de apariție a curentului renascentist, iar din
anul 1871 devine capitala Italiei unificate. Fig. 9 Catedrala Notre-Dame
59
Roma este un important centru cultural, financiar, bancar, nod de trans-

port (rutier, feroviar, aerian – aeroporturile: Leonardo da Vinci – Fiumicino
și Ciampino). Orașul este considerat cel mai mare „muzeu” în aer liber,
având cele mai multe monumente istorice și de artă din lume: Colosseumul,
Fântâna Trevi (fig. 11), Panteonul – numit și Templul tuturor zeilor etc.
Orașul Madrid este situat în centrul Spaniei, în Meseta Spaniolă, la
650 m altitudine. Este traversat de râul Manzanares, un afluent a fluviului
Fig. 11 Fântâna Trevi Tajo. Are o populație de 3,2 milioane de locuitori (6,7 milioane locuitori –
aria metropolitană).
În 1561, regele Filip al II-lea al Spaniei transferă curtea regală la Madrid,
devenind astfel metropola culturală de azi. Este cel mai important centru
politic, economic și cultural-științific al țării. Orașul Madrid este nod fero-
viar, rutier și punct de escală pe rutele transatlantice către America Latină
(aeroportul Barajas). Principalele atracții turistice ale orașului sunt: Pala-
tul Regal (fig. 12), Muzeul Prado, stadionul Santiago Bernabeu, Fântâna
Cibeles, Plaza Mayor, Puerta Alcala etc.
Fig. 12 Palatul Regal
Berlinul este capitala Germaniei, fiind cel mai mare oraș al țării, cu
aproximativ 3,7 milioane de locuitori (4,5 milioane locuitori – aria metro-
Știai că…?
politană). Este situat în Câmpia Germaniei de Nord și este traversat de râ-
Turnul de televiziune din urile Spree și Havel.
Berlin (fig. 13) are 368 m înăl- Orașul Berlin este atestat documentar în sec. al XIII-lea, fiind pe rând
țime și permite o vedere pano- capitala Regatului Prusiei și apoi a Imperiului German. După Al Doilea
ramică asupra orașului. La Război Mondial, orașul a fost împărțit de Zidul Berlinului în Berlinul de Est
înălțimea de 203 m, în interio- și în Berlinul de Vest, pentru ca în anul 1990, după reunificarea Germaniei,
rul turnului, există un restau- să redevină capitala Germaniei.
rant rotativ. Este un oraș cosmopolit, vizitat pentru arhitectură, monumente, artă
contemporană (Poarta Brandenburg, Clădirea Parlamentului – Reichstag,
Catedrala din Berlin, Turnul de Televiziune etc.).
Londra este capitala Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord,
fiind cel mai mare oraș al tării, cu peste 9 milioane de locuitori (14,26 mili-
oane locuitori – aria metropolitană). Este situat în Bazinul Londrei, pe râul
Tamisa, la 60 de km distanță de vărsarea Tamisei în Marea Nordului.
În anul 43 d.Hr., romanii au fondat orașul Londinium, care s-a dezvoltat
Fig. 13 Turnul de televiziune treptat, pentru ca ulterior să devină capitala regatului.
din Berlin Londra este al treilea port european, fiind deservit de mai multe aero-
porturi (Heathrow – cel mai mare). Are cea mai mare lungime de linii ferate
subterane (381 km) și 275 de stații de metrou.
Orașul este un important centru politic, economic, cultural și științific la
nivel mondial. Este unul dintre marile centre financiare ale lumii, cu Bursa
de Valori din Londra. Reprezintă un mozaic de culturi, religii și de etnii.
Dintre principalele atracții turistice ale orașului, se remarcă: Big Ben (turnul
cu ceas al Palatului Parlamentului – fig. 14), British Museum, Tower Bridge,
Fig. 14 Palatului Parlamentului Roata din Londra (London Eye), Abația Westminster.
60
Moscova este capitala Federației Ruse, fiind cel mai mare oraș al țării și
al Europei, cu peste 13 milioane de locuitori (21,5 milioane locuitori – aria
metropolitană). Este situat pe colinele joase Smolensk–Moscova (253 m al-
titudine), pe râul Moscova.
Prima atestare documentară datează din anul 1147. De-a lungul timpu-
lui, a fost capitala mai multor forme statale ale Rusiei.
Reprezintă cel mai mare nod de comunicații al statului, cu 11 magis-
trale feroviare și cu 13 magistrale rutiere. Este deservit de patru aeropor-
Fig. 15 Complexul Kremlin
turi și de trei porturi fluviale care îi asigură legătura cu Marea Neagră,
Marea Azov, Marea Caspică, Marea Baltică și cu Marea Albă.
În centrul orașului se află Kremlinul (fig. 15), un complex fortificat care
include palate și catedrale, fiind sediul guvernului și reședința oficială
a președintelui țării. În apropiere se află Piața Roșie, cu Mausoleul lui Lenin
(aici se află depus trupul fostului conducător), Catedrala Sfântul Vasile
Blajinul, Catedrala Kazan, Muzeul Național de Istorie (fig. 16).
Orașul este un important centru politic, economic, cultural, religios și
științific al lumii.
Fig. 16 Muzeul Național de Istorie
Aplică!
1 Cu ajutorul atlasului geografic școlar sau a hărții murale a Europei, loca-

lizează orașele precizate în textul lecției.
2 Compară două orașe europene, la alegere, precizând două asemănări
și două deosebiri. Asemănările și deosebirile se pot referi la vechimea
orașelor, mărimea demografică sau la funcțiile economice.
Portofoliu
Fig. 17 Teatrul Balșoi
Cu ajutorul internetului și al enciclopediilor, realizează un tabel în care
să centralizezi caracteristicile fiecărui oraș din lista de mai jos, după mode-
lul de mai jos. Atașează tabelul în portofoliul tău de geografie.
Listă cu orașe europene: Amsterdam, Lisabona, Sankt Petersburg, Kiev,
Sofia, București, Varșovia, Atena, Budapesta, Praga.
Obiective
Numărul
Nr. Unitatea Râul/ Vechimea turistice
Orașul Statul de
crt. de relief Fluviul (perioada) (minimum
locuitori Fig. 18 Stație de metrou
două)
din Moscova
Știai că…?
◗ Teatrul Balșoi (fig. 17) din Moscova este cunoscut pe plan mondial pen-
tru reprezentațiile celebrului balet Lacul Lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski.
◗ Metroul din Moscova (fig. 18) este cunoscut în întreaga lume pentru
cele 10 stații luxos decorate.
◗ Abația Westminster este o catedrală construită în stil gotic unde au loc
încoronările regilor Regatului Unit (fig. 19). Fig. 19 Abația Westminster
61
8. RESURSELE NATURALE ȘI VALORIFICAREA LOR

Amintește-ți! În Europa există resurse naturale variate, de subsol și de suprafață, cu
◗ Care sunt principalele o valoare economică importantă, însă numai unele dintre ele constituie re-
resurse de subsol? Dar de zerve importante. Acestea sunt distribuite neuniform la nivelul continen-
suprafață? tului (fig. 1), existând state cu resurse naturale suficiente pentru necesarul
economic propriu și state care nu dispun de resurse naturale importante
◗ Ce sunt resursele ener-
și care importă fie de la alte state europene, fie din exterior, de la state
getice?
extraeuropene.
0° 30° Marea 60°

Aplică! Cerc
ul Po
lar d
Barents
e No
rd
C
Analizează harta resur-
60
T I
°
N
Marea
selor naturale din Europa și
L A
Norvegiei
precizează:
AT
a. trei state cu resurse de căr- U
L
argint
ică
N
buni; aur
Balt
E A
a
cupru Mare
lui
b. trei state cu resurse de petrol; u
C
ea
fier Nor
ar
O
gaze naturale
M
c. trei state cu resurse de fier; petrol
uraniu
d. două state cu resurse de cărbuni
mercur
uraniu; bauxită
rețea hidrografică 45° ră
eag
granițe ea N
e. două state cu resurse de Mar
cupru;
f. două state cu cel puțin cinci
tipuri de resurse. 0 500 km
Marea
Mediterană
Știai că…? Fig. 1 Principalele resurse naturale din Europa
Federația Rusă deține cele

mai mari rezerve de gaze na- Resurse de subsol. Europa se remarcă prin zăcăminte considerabile de
turale de pe glob. resurse energetice (cărbuni, petrol și gaze naturale), minereuri de fier și
Ocupă locul zece în lume, în unele minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc, bauxită, aur, argint), prin
ceea ce privește rezervele de anumite roci de construcție (îndeosebi marmură și granit) și prin zăcămin-
uraniu. tele de sare.
Zăcăminte importante de cărbuni se află în: Germania (bazinele car-
bonifere Ruhr și Saar), Ucraina (bazinul Donețk), Polonia (bazinul Silezia
Superioară), Federația Rusă (bazinele Peciora și Moscova), Marea Britanie
(bazinele Yorkshire și Wales). Cele mai însemnate zăcăminte de petrol și
gaze naturale se găsesc în platformele continentale ale Mării Nordului –
fig. 2 (exploatate de: Norvegia, Marea Britanie, Țările de Jos, Belgia,
Danemarca, Germania) și ale Mării Negre, precum și în zona Volga – Ural
(Federația Rusă), zona Mării Caspice etc.
Fig. 2 Platformă petrolieră Resursele energetice sunt utilizate pentru a obține energie electrică și
(Marea Nordului) termică, precum și sub formă de combustibil pentru mijloacele de transport.
62
Minereurile de fier sunt importante pentru industria metalurgică.

Resurse semnificative există în Suedia (bazinele Kiruna și Gällivare – cel
mai ridicat conținut de fier), Ucraina (bazinul Krivoi–Rog) și în Federația
Rusă (bazinul Kursk–Belgorod – fig. 3).
Pe lângă resursele naturale de fier, Europa deține rezerve importante
de minereuri neferoase, precum: cupru (Federația Rusă, Polonia), plumb
și zinc (Suedia, Spania), aur și argint (Federația Rusă, Suedia, România –
Fig. 3 Exploatare la suprafață
fig. 4), bauxită (Franța, Grecia, Ungaria, Serbia, Federația Rusă). Acestea
a minereului de fier (Kursk)
sunt utilizate în diverse ramuri industriale (industria metalurgiei neferoase,
industria aeronautică, industria electronică și electrotehnică). Portofoliu
Dintre zăcămintele nemetalifere, în Europa se găsesc cantități mari
de zăcăminte de sare, în țări precum: Franța, Spania (fig. 5), Italia, România, Cu ajutorul internetului și al
Germania, Ucraina, Federația Rusă. Sarea este utilizată în industria alimen- enciclopediilor, realizează un
tară și în industria chimică. text geografic cu tema Ano-
Granitul și marmura sunt printre cele mai utilizate și valoroase roci de malia magnetică Kursk – cea
construcție din Europa. Depozite importante de marmură se află în țări pre- mai mare anomalie magnetică
cum Italia (marmura de Carrara – fig. 6), Grecia, Portugalia, Spania, România, de pe Pământ. Menționează ce
iar zăcăminte de granit în Marea Britanie, Finlanda, Italia, România etc. reprezintă, unde se manifestă
Resurse de suprafață (de sol). Europa se remarcă prin păduri, soluri fer- și ce efecte poate avea. Prezintă
tile și prin ape. Deși este un continent puternic antropizat, Europa conservă colegilor materialul realizat și
încă mari suprafețe forestiere (fig. 7). Între statele bine împădurite sunt cele atașează-l la portofoliu.
scandinave (îndeosebi Suedia și Finlanda – peste 60% din teritoriu este
acoperit de păduri), Federația Rusă și statele care au zone montane înalte
(Slovenia, Austria). Resursele forestiere sunt utilizate în construcții, indus-
tria mobilei, pentru obținerea hârtiei, încălzire ș.a.
0° 30° Marea 60°
Barents
Cerc
ul Pol
ar d
e No
rd
Fig. 4 Mina de aur Roșia Montană
I C
Marea (România)
T
Norvegiei
N
A
60°
L
T
A
ică
Balt
L
a
Mareului
U
Nord
ea
N
ar
M
A
E
C
M
Ca are
Fig. 5 Salina Cardona (Spania)
O
sp a
ică
45°
ră
eag
ea N
Mar
%
sub 10
10 – 25
Marea 26 – 50
0 500 km
peste 50
Mediterană
Fig. 6 Carieră de marmură
Fig. 7 Suprafețele împădurite din Europa (Carrara, Italia)
63
Solurile fertile ocupă suprafețe întinse în Europa Centrală, în Europa

Estică și de Sud-Est, susținând culturile agricole (fig. 8).
Continentul european beneficiază de un bogat potențial hidroener-
getic, însă inegal distribuit. Acesta este reprezentativ în state precum
Federația Rusă (numeroase hidrocentrale pe Volga – fig. 9), Ucraina, sta-
tele scandinave (îndeosebi Norvegia, care obține peste 90% din energia
electrică în hidrocentrale), precum și în statele cu unități montane întinse
Fig. 8 Soluri fertile în (România – Munții Carpați; Italia, Elveția – Munții Alpi).
Câmpia Europei de Est În ultimele decenii, statele europene s-au orientat către resursele al-
ternative regenerabile, precum: energia solară, eoliană, mareomotrică
sau geotermală. În comparație cu cele tradiționale, resursele alternative
sunt inepuizabile, mult mai eficiente și au un impact redus asupra mediul
înconjurător.
Resurse alternative State
Energia solară centrale heliotermice – Odeillo în Franța
centrale fotovoltaice – Germania
Fig. 9 Hidrocentrală pe Volga Energia eoliană Marea Britanie, Danemarca, Germania (fig. 10), Țările
(Federația Rusă) de Jos, Suedia
Energia mareomotrică centrale mareomotrice – Franța (La Rance, prima din
Amintește-ți! lume – fig. 11), Marea Britanie, Federația Rusă
◗ Ce reprezintă energia Energia geotermală Islanda, Italia, Ungaria, România
verde?
◗ Care sunt resursele ener- Aplică!
getice regenerabile?
Completează rebusul de mai jos și vei descoperi pe verticală denumi-
rea tipului de energie obținută cu ajutorul vântului.
1. Resursă exploatată din Marea Nordului.
2. Stat european care obține peste 90% din energia electrică în hidrocen-
trale.
3. Tip de energie care face parte din categoria resurselor regenerabile.
4. Statul care deține cele mai mari rezerve de gaze naturale de pe glob.
5. Rocă de construcție exploatată din Grecia.
Fig. 10 Parc eolian (Germania)
6. Bazin carbonifer din Ucraina.
7. Tip de energie valorificat în Islanda.
1
2
3
4
5
6
Fig. 11 Centrala mareomotrică
La Rance (Franța) 7
64
9. ACTIVITĂȚILE ECONOMICE: AGRICULTURA,

INDUSTRIA, SERVICIILE
Europa se caracterizează printr-o economie dezvoltată, concentrând Amintește-ți!
toate activitățile economice; predomină serviciile, urmate de industrie și
Care sunt domeniile acti-
de agricultură.
vităților economice?
Agricultura. Este intensivă și performantă în statele din Europa Vestică,
Nord-Vestică și Centrală. În aceste state, ponderea populației active ocu-
pate în agricultură este redusă (3–5%), locul acesteia fiind luat de utilaje
mecanizate, chimizare etc.
Agricultura este influențată de condițiile climatice, relief și de sol, ceea
ce determină existența la nivelul continentului a unor regiuni agricole ca-
racterizate prin culturi agricole specifice. Astfel, în Europa Sudică se cul-
tivă viță-de-vie, măslini și citrice (portocali, lămâi); în Europa Vestică și
Centrală predomină cultura cerealelor (grâu, orz, ovăz, secară, porumb),
a cartofului și a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia,
Fig. 1 Cultura grâului
rapiță). Europa Estică se remarcă îndeosebi prin cultura cerealelor (fig. 1)
(Federația Rusă)
și a plantelor tehnice, iar în Europa Nordică, datorită condițiilor climatice
nefavorabile, se cultivă pe suprafețe restrânse cartofi și plante furajere
pentru animale, iar în sere se cultivă legume (fig. 2).
Continentul european este cunoscut pentru producțiile importante de
cereale (grâu), cartofi și de rapiță.
Marea 60°
0° 30° Barents
Cerc
ul Pol
ar d
C
e No
rd
T I
Fig. 2 Sere pentru legume (Suedia)

N
Marea
Norvegiei
A
60°
Aplică!
T L
A
1 Pe baza hărții din fig. 3, men-

ică
L
Balt
a
U
Mare i ționează:
ulu
Nord
N
ea
a. două state cu teren arabil

ar
E A
peste 50% din suprafață;

C
M aspi
C
O
b. trei state cu teren arabil

ar că
ea
sub 10% din suprafață;

45°
eag
ră c. trei state în care produc-
ea N
Mar
Producție culturi ția de cereale este foarte
agricole
(milioane tone) mare;
100 d. trei state cu producție
50
Marea
mare de cartofi.
20
Mediterană 10 2 Explică de ce state precum
Terenuri arabile (%) 26 – 50 Culturi 5
0 500 km sub 10 peste 50 cereale 1 Austria, Elveția, Albania,
10 – 25 cartofi 0,1
Croația, Grecia au producții
Fig. 3 Ponderea terenurilor arabile și producția de cereale și de cartofi în Europa (2020) agricole mici.
65
Știai că…? Printre statele europene cu zone viticole și cu podgorii renumite se

remarcă: Franța (regiunea Champagne a fost numită sit al Patrimoniului
◗ În Europa se află limita nor- Mondial UNESCO – fig. 5), Italia, Spania, Portugalia, România și Republica
dică de cultură pentru trei ti- Moldova.
puri de plante: măslin (în jurul În Europa predomină creșterea intensivă a animalelor, în complexe
Mării Mediterane, până la apro- agro-zootehnice specializate. Cu toate acestea, se mai întâlnește și forma
ximativ 40–45° latitudine nor- tradițională de creștere a animalelor, respectiv cea pastorală, în munții
dică), viță-de-vie (până la 47° înalți. Se cresc de regulă bovine (Țările de Jos – fig. 6, Franța, Germania),
latitudine nordică) și cereale porcine (Polonia, Federația Rusă, Germania), ovine și caprine (Spania,
(până la 62° latitudine nordică). Franța, România), cabaline (Federația Rusă, Polonia). De asemenea, se
◗ În Europa, orezul se cultivă practică piscicultura (Islanda, Norvegia, Suedia), iar în nordul continentu-
pe suprafețe restrânse, dar cu lui se cresc reni (fig. 7). Avicultura (creșterea păsărilor) este răspândită pe
producții ridicate, în special în întreg continentul, iar sericicultura în Europa Sudică.
Câmpia Padului din Italia (fig. 4). În ultimele decenii, statele europene sunt orientate spre o agricultură
ecologică. Rolul acesteia este de a furniza hrană naturală și sănătoasă și
◗ Provincia spaniolă Alicante
de a proteja mediul înconjurător. Statele cu cea mai mare piață pentru
este singurul loc din Europa
unde se cultivă curmalul (plantă produse agricole ecologice sunt: Germania, Franța, Marea Britanie, Italia și
specifică oazelor din deșerturile Elveția. La nivelul Uniunii Europene, produsele agricole certificate ecolo-
arabe). gic sunt marcate cu o siglă oficială (fig. 8).
Fig. 4 Cultivarea orezului (Italia) Fig. 7 Fermă de reni (Finlanda) Fig. 8 Siglă pentru produse certifi-
cate ecologic în Uniunea Europeană

Banca Mondială de Semințe
Svalbard este un depozit de se-
mințe aflat în Longyearbyen,
Fig. 5 Regiunea Champagne (Franța) Insula Svalbard (Norvegia).
Aceasta a fost creată în anul 2008
de către un grup de cercetători și
are ca scop conservarea, într-un
depozit subteran (fig. 9), în con-
Fig. 9 Intrarea în depozitul
diții de maximă siguranță, a unei de semințe Svalbard
varietăți de semințe de plante,
originare din toate colțurile globului (peste 1,5 milioane de mostre
Fig. 6 Creșterea bovinelor diferite de semințe din diverse culturi agricole).
(Țările de Jos)
66
Industria. În prezent, continentul european se orientează spre ramu- Amintește-ți!

rile industriale de vârf, renunțând treptat la ramurile industriale poluante
◗ Ce reprezintă Revoluția
și mari consumatoare de resurse neregenerabile.
Industrială? În ce stat a apărut?
Cele mai importante ramuri industriale din Europa sunt:
a. industria energiei electrice: obținerea energiei electrice prin ter- ◗ Care sunt principalele
mocentrale (Federația Rusă, Germania, Polonia, Ucraina), hidrocen- ramuri industriale?
trale (Volgograd, Samara – pe Volga; Porțile de Fier I – pe Dunăre;
Norvegia), centrale nucleare (Franța – fig. 10, Suedia, Belgia), centrale
mareomotrice (Franța, Regatul Unit), centrale geotermice (Islanda,
Italia, Federația Rusă), centrale eoliene (Germania, Țările de Jos,
Franța, Danemarca, Regatul Unit), centrale solare (Franța, Spania);
b. industria constructoare de mașini: produce autoturisme (Germania,
Franța, Italia, Regatul Unit, Spania), avioane (Germania, Franța, Regatul
Unit), nave maritime (Germania, Regatul Unit, Franța, Norvegia), loco-
motive (Germania, Ucraina, Polonia, Federația Rusă);
c. industria chimică și petrochimică: Germania, Italia, Franța, Federația
Fig. 10 Centrală nucleară (Franța)
Rusă;
d. industria lemnului: Suedia, Finlanda, Norvegia, Federația Rusă,
Italia, România;
e. industria textilă: Regatul Unit, Italia, Germania, Romania;
f. industria alimentară: se remarcă prin vinuri (Franța, Italia, Spania,
Republica Moldova, România, Portugalia), brânzeturi (Franța pro-
duce între 350 și 400 de tipuri de brânzeturi – fig. 11, Italia, Grecia,
Elveția), ulei de măsline (Italia, Grecia, Spania), pește (Norvegia –
fig. 12, Grecia, Islanda).
0° 30° Marea 60° Fig. 11 Brânzeturi (Franța)
Barents
Cerc
ul Pol
ar d
e No
rd
Regiunea
I C
Munților Ural
Marea
T
Norvegiei Perm'
N
60°
A
Ufa
Sankt Petersburg Kazan
L
T
Stockholm
A
Regiunea Moscova
ică
Moscova Regiunea Volga

Balt
Marea Riga
L
Glasgow Nordului
U
Regiunea Copenhaga Saratov

ea
N
ar
Regatul Unit Fig. 12 Prelucrarea peștelui

M
A
Liverpool Manchester Hamburg Varșovia Volvograd (Norvegia)

E
Birmingham Rotterdam Kiev

C
Dortmund Donețk
M aspi
Londra 1
C
Dusseldorf Regiunea Silezia

O
ar că
Regiunea Donețk
ea
Lille Praga Cracovia

Le Havre 2 Frankfurt
Paris Strasbourg Stuttgart Viena Odesa Portofoliu
45° München Budapesta gră
Lyon Milano București Nea 1
M area Regiunea Rin-Ruhr Cu ajutorul atlasului geogra-
Bordeaux Torino Genova 2 Regiunea Bazinul
Oviedo
Mijlociu al Rinului fic școlar și al hărții din fig. 13
Barcelona Marsilia
Madrid regiuni industriale
identifică principalele regiuni
centre industriale industriale din Europa. Pentru
Marea rețea hidrografică
0 500 km granițe fiecare regiune, enumeră două
Mediterană
centre industriale și două ra-
Fig. 13 Principalele regiuni industriale din Europa (2020) muri industriale specifice.
67
Serviciile reprezintă peste 80% din piața forței de muncă în următoarele

GEODEX
șapte țări: Țările de Jos, Marea Britanie, Belgia, Malta, Franța, Danemarca și
drum expres (drum rapid) – drum Luxemburg. Dintre cele mai importante activități de servicii, menționăm:
public pe care viteza minimă căile de comunicație și transporturile, comerțul și turismul.
este de 50 km/h, iar viteza ma- Căile de comunicație și transporturile asigură legătura între diferitele regiuni
ximă de 120 km/h; din Europa și au un rol esențial în activitatea socio-economică a continentului.
TGV (Train à Grande Vitesse) – Transporturile terestre (feroviare și rutiere). Europa se remarcă
tren de mare viteză în Franța; prin trenuri de mare viteză, precum TGV în Franța, AVE în Spania, ICE în
AVE (Alta Velocidad Española) – Germania și tuneluri feroviare (cel mai lung este St. Gothard, în Elveția,
tren de mare viteză în Spania; 57 km, urmat de Eurotunnel, pe sub Canalul Mânecii, care leagă Franța de
ICE (Intercity-Expres) – tren de Marea Britanie, 50 km – fig. 14). Transporturile rutiere prezintă o distribu-
mare viteză în Germania. ție neuniformă (fig. 18). Continentul prezintă autostrăzi și drumuri expres
foarte bine dezvoltate în Europa Vestică și Centrală. Germania deține cea
mai lungă rețea de autostrăzi din Europa (fig. 15).
Marea Britanie Marea
0° 30° 60°
Barents
Cerc
u
Murmansk
l Pol I C
Eu ar d
ro e No
tun rd
Arhangelsk
T
ne
l
N
Marea Perm'
A
Norvegiei
L
Franța 60° Trondheim

T
Ufa
A
Helsinki Sankt Petersburg

Fig. 14 Hartă Eurotunnel
L
Oslo Strockholm
ică
Talin
U
Balt Riga Moscova

N
Glasgow
A
Copenhaga
ea
Marea Vilnius
E
ar
Dublin Nordului Minsk

M
C
Hamburg
Varșovia
O
Rotterdam Harkov
Londra Berlin Rostov pe Don
M aspi
C
ar că
Köln
ea
Le Havre
Frankfurt Praga Odesa
Paris Budapesta
45° Zürich Viena ră
Bordeaux Lyon Milano Constanța ea Neag
București Mar Lungime autostrăzi și
Fig. 15 Autostradă în Germania drumuri expres (km)
Genova Sofia sub 500
Roma 501 – 1000
Barcelona Salonic 1001 – 5000
Lisabona Madrid peste 5000
căi ferate principale
Marea Atena orașe mari
0 500 km
orașe mici și mijlocii
Mediterană
Fig. 18 Lungimea autostrăzilor și a drumurilor expres în Europa

Transporturile navale (fluviale și maritime). Transporturile fluviale
Fig. 16 Portul Rotterdam prezintă un trafic intens pe Rin, Dunăre, Sena, Volga, Tamisa, Nipru. Fluviul
(Țările de Jos) Rin se situează pe primul loc ca trafic de mărfuri, iar orașul Duisburg
(Germania) este cel mai mare port fluvial. Cel mai mare port maritim din
Europa este Rotterdam (Țările de Jos) – fig 16. Alte porturi maritime repre-
zentative sunt: Constanța, Hamburg, Londra, Barcelona, Marsilia, Genova.
Transporturile aeriene. Cel mai mare aeroport din Europa (ca trafic de
călători) este Heathrow (Londra) – fig. 17. Alte aeroporturi mari din Europa
sunt: Charles de Gaulle (Paris), Schiphol (Amsterdam), Frankfurt am Main
(Germania – cel mai mare ca trafic de mărfuri), Sheremetyevo (Moscova),
Fig. 17 Aeroportul Heathrow (Londra) Leonardo da Vinci (Roma).
68
60°
0° 30° Marea
Barents
Aplică!
Cerc
ul Pol
ar d
e No Murmansk
rd
Arhangelsk Ai de trimis un container
I C
Marea cu mărfuri din Marea Britanie
Norvegiei
T
în Turcia. Stabilește un traseu

N
60°
pe apă și pe cale ferată, prin
A
Sankt Petersburg Kazan

L
Bergen
Oslo care poți să expediezi con-
T
Nijni Novgorod
ică
A
tainerul. Ce porturi și ce rută
Balt
Marea Riga Moscova
L
Nordului
Malmo alegi? Folosește cele două hărți
U
ea
Dublin Liverpool ar
N
Volgograd de la paginile 68 (fig. 18) și 69

M
Rotterdam Bremen Hamburg Gdansk
A
Amsterdam (fig. 19). Compară opțiunea ta

E
Londra Astrahan
Duisburg Dresda
M aspi
C
C
ar că
Southhampton Antwerp Köln cu cea a colegului de bancă.
ea
O
Le Havre Frankfurt Viena Bratislava

Galați
45°
Marea Neagră
Discută!
A Coruña Belgrad
Bordeaux Genova Trieste Constanța
Ruse Comentează afirmația:
Marsilia
Napoli Bari
creșterea continuă a volumu-
Lisabona Valencia Porturi lui transporturilor conduce
Pireu
fluviale
Alger Marea
maritime
la o presiune din ce în ce mai
0 500 km
Mediterană
rețea hidrografică mare asupra mediului, în
legătură directă cu modifi-
Fig. 19 Principalele porturi din Europa
cările climatice și cu pierde-
Transporturile speciale. Sunt bine reprezentate prin: sistemul de con- rea biodiversității. Cum pot
ducte (în special pentru gaze naturale și petrol), telecomunicații, linii elec- transporturile să influențeze
trice de înaltă tensiune ș.a. clima? Dar biodiversitatea?
Activitățile comerciale și turistice. Statele europene importă cu precă-
dere resurse minerale, petrol, echipamente electrice și electronice, mașini și
utilaje, autovehicule și exportă mai ales mașini și echipamente, autovehicule, Amintește-ți!
produse farmaceutice, produse chimice, computere, produse electronice și Ce este balanța comerci-
optice. Principalii parteneri ai statelor europene sunt: SUA, China și Turcia. ală? De câte tipuri poate fi?
Europa dispune de un potențial turistic bogat, atât natural, cât și antropic,
statele europene având venituri semnificative din această activitate econo-
mică (fig. 20). Cele mai vizitate state din Europa sunt: Franța, Spania, Italia,
Germania, Marea Britanie, Austria, Grecia, Federația Rusă și Portugalia. 400
350
Aplică! 300
Miliarde USD
Copiază pe caiet tabelul următor și calculează balanța comercială a țărilor 250

menționate. Au o balanță comercială excedentară sau deficitară? 200
Valoarea importurilor și a exporturilor de bunuri și de servicii,
150
în milioane USD (2020)
100
Stat Germania Suedia Elveția Grecia Belarus
50
Importuri 1 420 000 221 110 356 490 73 220 37 490
0
Exporturi 1 590 000 248 390 448 200 61 000 36 680 1995 2000 2005 2010 2015 2020
Balanță comercială Fig. 20 Venituri din turism (2020),

Sursă: ourworldindata.org Sursă: Banca Mondială
69
10. UNIUNEA EUROPEANĂ
Știai că…? Uniunea Europeană (UE) reprezintă o organizație economică și politică

unică, având ca obiective crearea unei piețe interne, libera circulație, dez-
Statele care nu fac parte din voltarea durabilă, coeziunea economică, socială și teritorială, crearea unei
Uniunea Europeană, precum uniuni economice și monetare ș.a. Uniunea Europeană numără în prezent
Norvegia, Islanda, Liechtenstein, 27 de state membre (fig. 1), iar sediul său se află la Bruxelles (Belgia – fig. 2).
Elveția, fac parte din una sau din Uniunea Europeană este un organism unic în care statele își păstrează
mai multe organizații (de exem- suveranitatea, dar anumite decizii se iau unitar pentru a dobândi o impor-
plu: Spațiul Economic Euro- tanță crescută la nivel mondial.
pean – SEE, Asociația Europeană
a Liberului Schimb – AELS,
Spațiul Schengen) ce reglează UNIUNEA
schimburile de mărfuri și circu- ISLANDA
EUROPEANĂ
lația persoanelor între acestea
și Uniunea Europeană. State membre
FINLANDA
State candidate
State potențial candidate
F E D E R AȚ I A
Brexit NORVEGIA RUSĂ
SUEDIA ESTONIA
LE TONIA
DANEMARCA
REGATUL UNIT LITUANIA
AL MARII F E D. R U S Ă
IRLANDA
BRITANII BELARUS
ȘI AL IRLANDEI
DE NORD ȚĂ R I L E
DE JOS
POLONIA
GERMANIA U C R A I N A
B E LG I A
Fig. 2 Comisia Europeană LIECHTENSTEIN CEHIA

S L O VA C I A REP.
MOLDOVA
UNGARIA
F R A N ȚA AUSTRIA
Aplică! E LV E Ț I A
SLOVENIA
C R O AȚ I A
ROMÂNIA
BOSNIA ȘI SERBIA
S A N MA R I N O HERȚEGOVINA
B U LG A R I A
Analizează harta alăturată M O N ACO
I TA L I A M U N T E N E G R U KO S O V O
ANDORRA MAC E D O N I A
(fig. 1), apoi precizează:
Co r s i c a
VAT I C A N DE NORD
PORTUGALIA
TURCIA
S PA N I A ALBANIA
a. statele membre ale Uniunii S a rd i n i a

GRECIA
Europene; Insulele
B a l e a re CIPRU
b. statele în curs de aderare; 0 500 km

Sicilia
c. state potențial candidate; MA LTA
d. statul care a părăsit Uniunea Fig. 1 Europa și statele Uniunii Europene

Europeană (Brexit).
Uniunea Europeană a fost creată după sfârșitul celui de-al Doilea Răz-
boi Mondial, când Europa era devastată economic și social după anii de
război. După ce, în anul 1941, Europa se aflase la apogeul dezvoltării sale,
în anul 1945, la finele războiului, aceasta era aproape dărâmată din punct
de vedere politic, economic și militar. La nivel mondial, doar SUA și URSS
mai puteau fi considerate ,,puteri mondiale”.
Data ,,nașterii” Uniunii Europene este considerată ziua de 9 mai 1950,
când Robert Schuman (fig. 3), ministrul francez al afacerilor externe, a rostit
Fig. 3 Robert Schuman o declarație, cunoscută ulterior ca Declarația Schuman, în care menționa
70
necesitatea unui plan de refacere a Europei și crearea unui organism Vreau să știu mai mult
comun – Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului. Astfel, înființa-
rea Uniunii Europene și extinderea sa a cunoscut mai multe etape. Un exemplu al cooperării
în domeniile justiției și afa-
Etapa 1: Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO)
cerilor interne îl constituie
În urma Declarației Schuman, în 1951, la Paris, ia ființă CECO, care are Acordul Schengen (fig. 4),
ca scop formarea unei piețe comune a cărbunelui și a oțelului, mai întâi semnat în anul 1985. Acesta
între Franța și Germania (care se aflaseră într-o lungă perioadă de criză, iar prevede existența unui spa-
aceasta constituia un scop pentru reconcilierea lor economică), cu posibi- țiu european fără frontiere
litatea aderării și a altor state. Astfel, celor două li s-au alăturat Italia, Țările interioare. El se aplică și
de Jos (Olanda), Belgia și Luxemburg. Tratatul de la Paris, prin care a fost pentru statele non-membre,
înființat CECO, marchează începutul construcției europene. precum Norvegia, Islanda și
Etapa 2: Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Liechtenstein.
Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom)
Pe data de 25 martie 1957, statele membre ale Comunității Europene
a Cărbunelui și Oțelului (CECO) au semnat un tratat pentru înființarea Co-
munității Economice Europene (CEE) și altul pentru înființarea Comunității
Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom). Scopul CEE era de a întări
relațiile de cooperare între statele membre, prin includerea altor sectoare
economice, iar scopul CEEA era de a garanta că materialele nucleare nu
sunt folosite în scop nuclear, ci doar pentru obținerea energiei electrice. Fig. 4 Localitatea Schengen
Etapa 3: Uniunea Europeană (UE) Știai că…?

La 7 februarie 1992, în urma semnării Tratatului de la Maastricht (Țările
de Jos), se pun bazele Uniunii Europene. Prin aceasta, se face tranziția de la ◗ Tratatul de la Maastricht a fost
integrarea economică la integrarea politică. Statele europene intră într-o semnat de reprezentanți din 12
fază nouă a unificării, trecând de la cooperarea strict economică, la o poli- țări: Belgia, Danemarca, Franța,
tică externă și de securitate comună și, ulterior, la cooperarea statelor UE Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
în domeniile justiției și afacerilor interne. Luxemburg, Portugalia, Spania,
Statele membre ale Uniunii Europene, în funcție de anul aderării, sunt Regatul Unit și Țările de Jos. Ul-
redate în tabelul următor. terior, parlamentele din fiecare
țară au ratificat tratatul.
Anul aderării Statul Observații ◗ Pentru a comemora semna-
1951 Franța, Germania, Italia, Belgia, Țările de Jos, State rea Tratatului de la Maastricht a
Luxemburg fondatoare fost realizat un monument din
1973 Marea Britanie (a părăsit Uniunea Europeană Aderă la CE piatră (fig. 5), amplasat în fața
în anul 2020), Irlanda, Danemarca clădirii guvernului provinciei
1981 Grecia Aderă la CE Limburg din Maastricht.
1986 Spania, Portugalia Aderă la CE
1995 Suedia, Finlanda, Austria Aderă la UE
2004 Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Malta, Polonia, Aderă la UE
Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007 România, Bulgaria Aderă la UE
2013 Croația Aderă la UE
Sursă: https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/ Fig. 5 Monumentul Tratatului
history-eu/1945-59_ro de la Maastricht
71
Cadrul instituțional al UE cuprinde 7 instituții europene, 7 organisme

ale UE și peste 30 de agenții descentralizate. În privința administrației, există
alte 20 de agenții și organizații ale UE care îndeplinesc funcții juridice spe-
cifice și 4 servicii interinstituționale care sprijină instituțiile, fiecare cu rolul
său. Există 4 instituții decizionale principale care conduc administrația UE:
Parlamentul European (Bruxelles/Strasbourg – fig. 6/Luxemburg), Consi-
liul European (Bruxelles), Consiliul Uniunii Europene (Bruxelles/Luxem-
Fig. 6 Parlamentul European burg) și Comisia Europeană (Bruxelles/Luxemburg și reprezentanțe în
(Strasbourg) întreaga UE). Activitatea lor este completată de alte instituții și organisme,
printre care: Curtea de Justiție a Uniunii Europene (Luxemburg) – fig. 7,
Banca Centrală Europeană (Frankfurt – fig. 8), Curtea de Conturi Euro-
peană (Luxemburg) și Parchetul European (Luxemburg).

Principalele acte juridice ale Uniunii Europene sunt: regulamentele
(se aplică automat și uniform pentru toate statele membre), directivele
Fig. 7 Curtea de Justiție
(fiecărui stat îi revine dreptul să-și stabilească metodele de atingere
a Uniunii Europene (Luxemburg)
a rezultatului/directivei) și deciziile (obligatorii pentru toate statele).
Bugetul Uniunii se stabilește atât pe termen lung (5–7 ani), cât și anual.
Pe termen lung, se stabilesc domeniile prioritare și bugetele alocate, iar
accesul la fondurile europene se face prin programe și prin instrumente
de finanțare.
Populația Uniunii Europene este de aproximativ 450 milioane de locu-

itori, iar suprafața de peste 4 milioane km². Economia UE este una dintre
Fig. 8 Banca Centrală Europeană
(Frankfurt)
cele mai mari, la nivel mondial, însumând o valoare totală a tuturor bunu-
rilor și a serviciilor produse de 14,5 mii de miliarde euro (2021). Alături de
Știai că…? China și de SUA, UE este unul dintre cei mai importanți actori în comerțul
internațional, acoperind aproximativ 14% din comerțul mondial cu mărfuri.
În anul 1999 a fost consti- Uniunea Europeană are asociate și câteva simboluri, care integrează
tuită Zona Euro, iar la data de apariția sa, valorile și obiectivele sale principale: Ziua Europei (9 mai),
1 ianuarie 2002 a intrat în circu- Imnul UE (Odă Bucuriei), drapelul, moneda euro și motto-ul: „Unitate prin
lație moneda euro, ca monedă diversitate”.
oficială, în 19 state ale Uniunii
Europene, înlocuind moneda Aplică!
proprie a fiecărei țări.
1 Accesează site-ul oficial al Uniunii Europene (https://european-union.
europa.eu/), secțiunea Obiective și valori. Alege câte trei obiective și
câte trei valori promovate de Uniunea Europeană pe care le consideri
cele mai importante și argumentează alegerea făcută.
2 Documentează-te pe internet și identifică primele zece state din cadrul
Uniunii Europene cu cel mai mare număr de locuitori și cu cea mai mare
suprafață. Realizează o listă în care să ordonezi crescător aceste țări, în
Fig. 9 Monede și bancnote euro funcție de cele două criterii.
72
11. CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A UNOR STATE
FRANȚA
❖ Capitala: Paris
❖ Suprafața: 551 500 km²
❖ Populația: aproximativ 68 mil. loc. (2022)
❖ Limba oficială: franceza
❖ Forma de guvernământ: republică prezidențială
Franța este localizată în Europa Vestică, având ieșire la Oceanul Atlantic,
în vest, la Marea Nordului, în nord și la Marea Mediterană, în sud (fig. 1). Fig. 1 Franța, localizarea în Europa
A. Cadrul natural
Relieful (fig. 2) este variat și format din unități de câmpie (Bazinul
Știai că…?
Parisului, Câmpia Loarei, Bazinul Aquitaniei), unități de podiș (Podișul
Ardeni, Podișul Normandiei, Masivul Armorican) și unități montane de vâr- Franța este traversată de
stă hercinică (Masivul Central Francez, Munții Jura, Munții Vosgi) și de vârstă meridianul de 0º (Greenwich),
alpină (Munții Alpi – 4807 m în vf. Mont Blanc, Munții Pirinei). fiind localizată, din punct de
Clima este influențată de mai mulțiBELGIA factori, precum: deschiderea către vedere longitudinal, în emisfe-
Canalul Mânecii Lille rele estică și vestică.
Oceanul Atlantic, Curentul Cald al Atlanticului de Nord, Marea Mediterană,
vânturile de vest, dispunerea reliefului etc. Po
Sen Ar dișu 2
a de l GERMANIA Aplică!
Bazinul ni
BELGIA
Ma dișul iMânecii Paris Lille
PoCanalul
Arm sivul ndie 1 Localizează pe harta fizică
Rin
orica
n Norma Parisului Po Strasbourg
Sen 2
Ar dișuMunții a lumii insulele: Corsica,
a de l GERMANIA
Bazinul n i Vosgi Réunion, Martinica, Noua
Câmpia
Ma Loarei Podiș u l Paris
Arm sivul aormandiei Parisului Caledonie, Guadelupa și
Rin
o ri
Nantes an
c Lo a
N r Strasbourg
Munții
ELVEȚIA Polinezia Franceză.
ra
Ju
Vosgi
CEANUL Câmpia Loarei 2 Menționează cel puțin
ii
Lacul Geneva
nț
TLANTIC Loara două avantaje pe care le are

Mu
Nantes Vf. Mont

ta l
ei
ui inu
ELVEȚIA
ra
Blanc Franța deținând aceste teri-

ni
Ju
Aq Baz
OCEANUL 4807 Lacul Geneva

ii
Lyon
nț
ATLANTIC torii.
Mu
Masivul MontITALIA
MunțiiVf.Blanc
ta l
ei
ui inu
Dordogne 3 Analizează harta fizică a

ni
Central
Aq Baz
4807
Bordeaux Lyon
Gar Masivul AlpiMunții ITALIA Europei și precizează:
onn Dordogne
Golful e
Bordeaux Central a. două state vecine cu Franța
Biscaya Gar Alpi
Ron
Golful onn care au ieșire la Marea

Biscaya e Nisa
Toulouse Marsilia MONACO Mediterană;
Ron
Mun Nisa
ții Pi Toulouse n Marsilia MONACO b. trei state vecine cu Franța
ANDORRA rM
inueniți
i Pir Golful Lio n
2 LUXEMBURG
1 ANDORRA 1 inei Golful Lio care nu au ieșire la mare sau
Vârf 2 LUXEMBURG
SPANIA 1 Marea Mediterană la ocean;
Vârf SPANIA Marea Mediterană I. Corsica
I. Corsica d. munții care realizează gra-
0 100 300 1000
0 1001500 2000
300 2500
1000 m 2500 m
1500 2000 0 0 200 km
200 km
nița dintre Franța și Spania.
Fig. 2 Franța – harta fizico-geografică
73
Amintește-ți! Franța prezintă un climat temperat-oceanic în nord și în vest, tempe-

rat-continental în est și mediteraneean în sud. În zona montană este specific
◗ Precizează două caracte-
climatul montan, care diferă în funcție de altitudine și de orientarea culmilor.
ristici ale tipurilor de climate
din Franța. Rețeaua hidrografică (fig. 2) este bogată și reprezentată de râuri, cu
debit mare tot timpul anului, precum Sena (fig. 3), Loara, Garonne, Rin,
◗ Ce tip de lac este Geneva,
Ron, Dordogne etc. Cel mai important lac este Geneva (fig. 4), situat la gra-
după originea cuvetei lacus-
nița cu Elveția.
tre?
Vegetația este formată din păduri de foioase (stejar, fag), păduri de coni-
◗ Numește două specii fa-
unistice pentru fiecare tip de fere în zona montană și din vegetație mediteraneeană (cu asociații vegetale
vegetație din textul lecției. de maquis și garriga) în sudul țării.

Alături de Insula Corsica din Marea Mediterană, Franța deține te-
ritorii și în alte zone pe glob, precum Guyana Franceză (America de
Sud), Insula Réunion (Oceanul Indian), Insulele Guadelupa și Martinica
(Marea Caraibilor), Insulele Noua Caledonie și Polinezia Franceză
(Oceanul Pacific) etc. Împreună cu aceste teritorii, Franța are o supra-
față de 674 843 km².
Fig. 3 Fluviul Sena
B. Populația, așezările umane și economia
Populația majoritară este de naționalitate franceză, dar există și un
număr însemnat de imigranți care provin, în special, din nordul Africii.
Densități mari ale populației se întâlnesc în regiunea Parisului, în nordul
țării și în zona mediteraneeană din sud, iar densități reduse, în zonele
montane înalte. Aproximativ trei sferturi din populația țării este con-
centrată în mediul urban. Cele mai importante orașe sunt: Paris, Lyon,
Marsilia, Toulouse, Lille, Bordeaux, Nisa, Nantes, Rennes etc.
Fig. 4 Lacul Geneva
Franța prezintă o economie dezvoltată și diversificată, bazată pe re-
surse proprii, dar și pe importuri. Dispune de resurse variate de subsol,
precum cărbuni (regiunile Lorena, Provence), minereuri de fier (Lorena, în
nord-estul țării), uraniu, bauxită (Provence, în sudul țării), petrol și gaze na-
turale. Dintre resursele de sol, Franța deține o suprafață considerabilă ocu-
pată cu păduri și cu terenuri agricole.
Ramura economică principală este industria. Ramurile industriale sunt
dintre cele mai diversificate, precum industria energetică (atomocentrale,
Fig. 5 Fabrică de automobile termocentrale, centrale mareomotrice – La Rance), siderurgică (regiu-
nea Lorena), constructoare de mașini (automobile Paris – fig. 5), avioane
(Toulouse), nave maritime (Marsilia, Le Havre), locomotive, industria elec-
tronică, textilă (Lyon, Lille) și a produselor din piele (fig. 6), alimentară (Paris),
chimică (produse cosmetice, Paris) etc.
Agricultura este diversificată și mecanizată, Franța fiind cel mai mare
producător și exportator agricol al Uniunii Europene. Se cultivă grâu, po-
rumb, floarea-soarelui, orz, sfeclă de zahăr, pomi fructiferi și viță-de-vie.
Fig. 6 Produse din piele Se cresc bovine, ovine și porcine. Se practică și pescuitul.
74
Rețeaua de căi de comunicație este modernă și diversificată, Franța bene- Discută!

ficiind de toate tipurile de transport. Transportul rutier beneficiază de peste
Împreună cu ceilalți co-
1 000 000 km de drumuri publice, dintre care aproximativ 12 000 km de au-
legi, menționați cel puțin
tostrăzi, care asigură legătura între principalele orașe ale țării. Transportul fe-
trei produse alimentare spe-
roviar se remarcă prin trenurile de mare viteză TGV (peste 300 km/h) – fig. 7.
cifice Franței.
Prin tunelul de sub Canalul Mânecii se asigură legătura, rutieră și feroviară,
cu Marea Britanie. Transporturile fluviale și maritime sunt dezvoltate; cele
mai importante porturi fluviale sunt Paris (pe Sena) și Lyon (pe Ron), iar ma-
ritime: Marsilia, Le Havre și Dunkerque. Aeroporturile cele mai importante
sunt în Paris (Charles de Gaulle, Orly), Nisa, Marsilia, Strasbourg, Toulouse.
Sistemul de transporturi foarte dezvoltat influențează și dezvoltarea tu-
rismului care, prin potențialul natural și antropic de care dispune, situează
Franța pe locul 1 la nivel mondial în privința numărului de turiști. Cele mai
atractive resurse turistice antropice sunt: capitala, Paris (Turnul Eiffel, Catedrala
Notre-Dame, Muzeul Luvru etc.), împrejurimile orașului Paris (celebrele pa-
late de la Versailles, Fontainebleau etc. și parcul de distracții Disneyland), lito- Fig. 7 TGV
ralul mediteraneean (Coasta de Azur – fig. 8, cu orașele-stațiuni Cannes, Nisa,
St. Tropez etc.), stațiunile din Munții Alpi (montane: Chamonix, Mont Blanc
și balneare: Aix-les-Bains, Evian-les-Bains) și Munții Pirinei (Lourdes), litoralul
Atlantic (stațiunile Deauville, Trouville), Valea Loarei (castele renumite, pre-
cum Amboise – fig. 9, Chinon, Loches etc.). Dintre obiectivele turistice naturale
se remarcă: Duna din Pilat, Gorges du Verdon, Peștera Lascaux etc.
Portofoliu
Documentează-te de pe internet și realizează un eseu despre cinci

obiective turistice din Franța care fac parte din Patrimoniul Mondial Fig. 8 Coasta de Azur
UNESCO.
Aplică! Știai că…?
1 Cu ajutorul internetului, descoperă cinci simboluri ale Franței pentru Șampania este produsă
care este recunoscută la nivel mondial. doar în Franța, în regiunea
2 Completează rebusul de mai jos, notând pe verticala A–B denumirea Champagne, de unde băutura
unei mărci de automobile originară din Franța. și-a luat denumirea. Produsele
similare din alte regiuni poartă
1. Insulă care aparținei Franței, situată în Marea Mediterană.
denumirea de vinuri spumante.
2. Peninsulă din vestul Franței.
3. Fluviu care traversează capitala Paris.
4. Oraș în care se află sediul
A
Parlamentului European. 1
5. Vegetație mediteraneeană 2
formată din arbuști, specifică 3
Franței. 4
6. Oraș mare din Franța situat 5
pe fluviul Ron. 6
7. Marcă de automobile origi- 7
nară din Franța. B Fig. 9 Castelul Amboise
75
GERMANIA
❖ Capitala: Berlin
❖ Limba oficială: germana
❖ Forma de guvernământ: republică parlamentară
Germania este situată în Europa Centrală, cu ieșire la Marea Nordului
Fig. 1 Germania, localizarea și la Marea Baltică în partea de nord (fig. 1), unde deține și o serie de insule.
în Europa Este un stat federal, format din 16 landuri.
A. Cadrul natural
Relieful este variat și coboară în trepte de la sud la nord. Este format
din unități montane de vârstă alpină (Munții Alpii Bavariei – 2963 m în
vf. Zugspitze – fig. 2), de vârstă hercinică (Munții Pădurea Neagră, Munții
Pădurea Boemiei, Munții Metaliferi, Munții Harz), din unități de podiș
(Podișul Bavariei, Podișul Renan) și din unități de câmpie (Câmpia Germaniei
de Nord) – fig. 4.
Fig. 2 Vârful Zugspitze
1
I-le F
Marea Baltică
Știai că…?
risice
g
Marea G. Kiel bur
len
eck
de No
Nordului
Pentru a reduce distanța G. M Rostock
rd
t
de aproximativ 460 km dintre
I-le Frisice de Es Hamburg
Marea Nordului și Marea Baltică
Câmpia Germaniei de Nord
(evitând navigarea în jurul Bremen
PO
peninsulei Iutlanda), Germania Elba
LO
Od
Wes er
DA
N
a construit Canalul Kiel (fig. 3). er
IA
AN
Berlin
OL
Ems
Munții
Harz
Duisburg Dortmund
Dresda
Köln
Munții feri
Bonn
Pădurea e tali
ii M
Turingiei
M unț
2 Podișul
Renan Frankfurt CEHIA
Fig. 3 Canalul Kiel Rin
Main
Pă
3
du
M ea B
r
un o
Aplică! Necke
r
ții em
ie
Stuttgard Dună
i
1 Analizează harta fizică FRANȚA bă

rea
ua
aS
ă
a Germaniei și precizează
gr
r
i Ju
a
Neii
nți München
rea nț
statele care se învecinează 1 DANEMARCA u

du u
M
Pă M
2 BELGIA Podișul Bavariei AUSTRIA

cu Germania. 3 LUXEMBURG
Lacul Boden ii Bavariei
Alp
Munții
Vârf
2 Localizează pe harta fizică a 2963 0 100 300 1000 1500 2000 2500 m
0 100 km ELVEȚIA Vf. Zugspitze
Germaniei unitățile de relief
menționate în textul lecției. Fig. 4 Germania, harta fizico-geografică
76
Germania are un climat temperat-continental de tranziție între climatul Aplică!

temperat-oceanic din vest și climatul temperat-continental din est. În zona
montană din sud este specific climatul alpin. Precizează doi factori care
Rețeaua hidrografică este bogată și reprezentată de fluvii și de râuri, influențează clima Germaniei.
precum Rin (fig. 5), Dunăre, Main, Elba, Weser, Oder etc. Numeroase lacuri
se întâlnesc în Câmpia Germaniei și în Munții Alpii Bavariei (Lacul Boden/
Constanța situat la granița cu Elveția și Austria – fig. 6).

Germania este traversată de mai multe canale navigabile care fac le-
gătura între diferite artere fluviale importante, precum Canalul Dunăre–
Main–Rin, Canalul Central (între Rin–Weser–Elba–Oder) și între Marea
Nordului și Marea Baltică (Canalul Kiel). Prin Canalul Dunăre–Main–Rin Fig. 5 Fluviul Rin
se asigură legătura între Marea Neagră și Marea Nordului. Arterele navi-
gabile din interiorul țării au o lungime de aproximativ 7000 km.
Vegetația este alcătuită din păduri de foioase (stejar, fag – fig. 7), păduri de
conifere (brad, pin) și din pajiști naturale. În nordul țării se întâlnește vegeta-
ția de landă. Fauna este reprezentată de: căprioară, mistreț, jder, hârciog etc.

Germania este țara cu cea mai numeroasă populație din Uniunea Fig. 6 Lacul Boden
Europeană; în Europa se află pe locul al doilea (după Federația Rusă).
Majoritatea populației este de naționalitate germană, dar există și imigranți
proveniți din: Turcia, Grecia, Italia, România etc. Densitatea populației este
de aproximativ 230 loc/km². Cele mai populate regiuni sunt Valea Rinului,
Bazinul Ruhr, marile orașe, iar regiunile mai puțin populate sunt nordul
Câmpiei Germaniei și Alpii Bavariei. Majoritatea populației este concen-
trată în mediul urban (aproximativ 85%). Cele mai importante orașe (fig. 3)
sunt: Berlin, München (fig. 8), Hamburg, Bremen, Dresda, Dortmund,
Rostock, Duisburg, Frankfurt (fig. 9), Bonn, Köln, Stuttgart etc.
Fig. 7 Pădure de foioase
(Munții Pădurea Neagră)
GEODEX
landă – formațiune vegetală
secundară formată din arbuști
și ierburi semperviriscente; a
apărut în urma degradării pă-
Fig. 8 München Fig. 9 Frankfurt
durilor de stejar datorită fac-
Aplică! torilor naturali precum: exces
de apă sau lipsa apei, incendii,
1 Localizează pe hartă principalele orașe ale Germaniei. sol nisipos permeabil sau argi-
los impermeabil, dar și a fac-
2 Cu ajutorul informațiilor de la ora de istorie, menționează anul în care
torilor antropici – defrișări.
s-a realizat unificarea Germaniei.
77
Datorită resurselor naturale de care dispune, dar și a celor din import,

Germania beneficiază de o economie diversificată, fiind cea mai dezvoltată
țară din Europa. Deține resurse variate de subsol, precum cărbuni superiori
(lignit și huilă în Bazinele Ruhr, Saar), minereuri de fier (Munții Harz), mine-
reuri auro-argentifere, sare, petrol și gaze naturale (platforma continentală
a Mării Nordului). Pădurile și terenurile agricole reprezintă resurse naturale
importante pentru Germania. Industria reprezintă „inima” economiei ger-
Fig. 10 Industria energetică mane, datorită ramurilor dezvoltate, precum: energetică (fig. 10), siderur-
gică, metalurgia neferoasă, constructoare de automobile (Stuttgart – fig. 11,
München), nave maritime (Hamburg), chimică și petrochimică (Dresda),
electronică și electrotehnică (fig. 12), textilă, alimentară etc.
Influențată de condițiile climatice, relief și de sol, agricultura este inten-
sivă și mecanizată. Germania este o mare producătoare de cereale (grâu,
porumb, secară), plante tehnice (hamei, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr),
cartofi și de pomi fructiferi. Se cresc bovine, porcine, iar pescuitul reprezintă
Fig. 11 Fabrică de automobile
o veche ocupație a populației din nordul țării.
Căile de comunicație au un rol foarte important în economia țării,
Germania beneficiind de toate tipurile de transport (rutier, feroviar, fluvial,
maritim și aerian).
Schimburile comerciale maritime cu alte state sunt facilitate de ora-
șele-port Bremen, Hamburg, Kiel și Rostock, de la Marea Nordului și de la
Marea Baltică. În orașul Frankfurt se află unul dintre cele mai mari aero-
porturi internaționale din lume – Aeroportul Internațional Frankfurt. Prin-
Fig. 12 Fabrica Siemens,
electronică și electrotehnică
cipalele atracții turistice antropice sunt: castele (Neuschwanstein), muzee
(Bode), palate (Charlottenburg), catedrale (Catedrala din Köln – fig. 13), ca-
Știai că…? pitala țării – Berlin, stațiunile montane din Alpii Bavariei, stațiunile balneare
(Baden-Baden – fig. 14) etc. Atracțiile turistice naturale cunoscute sunt:
Germania este cel mai mare Lacul Boden, izvoarele Dunării, cascadele Rinului, Masivul Zugspitze etc.
producător de automobile din
Europa.
Discută!
Explică de ce Germania
este considerată motorul
economiei europene.
Fig. 13 Catedrala din Köln Fig. 14 Stațiunea balneară

Știai că…? Baden-Baden
În Germania, rețeaua de au- Aplică!

tostrăzi are o lungime de apro-
ximativ 13 000 km. Nu există 1 Cu ajutorul internetului, descoperă cinci simboluri pentru care
limită de viteză, dar se reco- Germania este recunoscută la nivel mondial.
mandă să se circule cu viteza 2 Cu ajutorul hărții fizico-geografice a Germaniei de la pag. 76 (fig. 4), lo-
maximă de 130 km/h. calizează orașele‑port (fluviale și maritime) și precizează importanța lor.
78
ITALIA
❖ Capitala: Roma
❖ Limba oficială: italiana
❖ Forma de guvernământ: republică parlamentară
Italia este situată în Europa Sudică sau Mediteraneeană (fig. 1), în Peninsula
Italică, având ieșire la Marea Mediterană, unde deține mai multe insule. Fig. 1 Italia, localizarea în Europa
A. Cadrul natural
Italia are un relief (fig. 4) variat și complex, dominat însă de treapta
munților și a dealurilor. În nord sunt localizați Munții Alpi, de vârstă alpină,
care prezintă masivitate, relief glaciar, roci metamorfice și sedimentare.
Munții Apenini (fig. 2) reprezintă coloana vertebrală a Italiei, deoarece sunt
situați în lungul Peninsulei Italice, ajungând și în insula Sicilia. Sunt munți
tineri, formați în orogeneza alpină prin cutarea scoarței terestre și prin
vulcanism. Altitudinea maximă este de 2914 m, în vf. Gran Sasso. Fig. 2 Munții Apenini
ELVEȚIA AUSTRIA
Aplică!
iore p i N IA
agg A l OVE
Vf. Monte L. M SL Analizează harta fizică a Italiei
Bianco CROAȚIA
4807 ț i L. Como
i
L. Garda Veneția
n (fig. 4), apoi numește:
Milano dige
Câmpia Padulu A a. statele care se înveci-
M u
i BOSNIA ȘI
Torino Pad nează cu Italia;
HERȚEGOVINA
Genova M Bologna
SAN MARINO b. cele două state enclave
u
G. Genova
Arno n M de pe teritoriul Italiei;
ț a c. două mari insule din
c ă r e
i g uri L. Trasimeno i a
L i Vf. Gran Marea Mediterană care
a rea L. Bolsena
Sasso
A
M 2914 d aparțin Italiei.
I. Elba A r i
Tib
p a
t i
ru
VATICAN
Roma
e c
ă
Știai că…?
n
i
Napoli
Vezuviu n Italia deține un teritoriu ex-
1279
i clavă în Elveția, numit Campione
M a r e a G. Taranto d’Italia (fig. 3). Este o comună si-
I. Sardinia tuată în cantonul Ticino.
T i r e n i a n ă
Cagliari
Stromboli
924
Palermo Marea
Etna Ionică
Vârf 3340
Vulcan I. Sicilia
0 100 300 1000 1500 2000 2500 m 0 200 km

Marea Mediterană
Fig. 4 Italia, harta fizico-geografică Fig. 3 Exclava Campione d’Italia
79
Aplică! Regiunile de dealuri sunt localizate la poalele Munților Alpi (Piemont)

și Apenini și fac trecerea spre relieful de câmpie. Câmpia Padului este lo-
1 Localizează pe harta fizică calizată în nordul Italiei, între Munții Alpi și Munții Apenini. Este traversată
a Italiei unitățile de relief de râul Pad, de la vest la est, și reprezintă principala regiune agricolă a țării.
menționate în textul lecției. La baza Munților Apenini se întâlnesc câmpii litorale înguste.
2 Precizează doi factori care În Italia, climatul este temperat-continental în nord și mediteraneean
influențează clima Italiei. în restul peninsulei. La altitudini mari este întâlnit climatul montan. Se re-
simte vântul cald și uscat din nordul Africii numit siroco.
Rețeaua hidrografică (fig. 4) este reprezentată de râuri care izvorăsc
din Munții Alpi, precum Pad (fig. 5) și Adige, sau din Munții Apenini, cum
sunt Tibru și Arno. Sunt prezente lacuri glaciare (Garda, Maggiore, Como –
fig. 6), lacuri vulcanice (Bolsena, Trasimeno) și lagune (Veneția).
Vegetația este alcătuită majoritar din specii mediteraneene, precum:
pin maritim, castan, măslin, citrice, mirt, rozmarin etc. În munți sunt pre-
zente pădurile de conifere și pajiștile alpine. Solurile sunt de tip terra rossa.
Fig. 5 Râul Pad

Italia este localizată la contactul dintre două mari plăci tectonice,
respectiv Placa Eurasiatică și Placa Africană, aspect care determină o ac-
tivitate seismică și vulcanică mai pronunțată. Cei mai cunoscuți vulcani
activi sunt: Vezuviu, Etna, Stromboli și Vulcano. Vulcanul Vezuviu (fig. 7)
este localizat în zona golfului Napoli (la 10 km de orașul Napoli), are
o altitudine medie de aproximativ 1270 m și a devenit faimos prin erup-
ția din anul 79 d.Hr., când a acoperit complet orașele Herculanum și
Fig. 6 Lacul Como
Pompei cu cenușă și cu lavă. Vulcanul Etna este situat în insula Sicilia, are
o altitudine de aproximativ 3350 m și este cel mai înalt vulcan activ din
Europa. Ultima erupție a avut loc în anul 2022. Vulcanul Stromboli este
localizat pe insula cu același nume, în nordul Insulei Sicilia, și este activ.
Vulcano este localizat pe insula omonină din Marea Tireniană, fiind
un vulcan activ.

Fig. 7 Vulcanul Vezuviu
Italia reprezintă unul dintre cele mai dezvoltate state ale lumii, din
punct de vedere economic. Are o populație care o situează pe locul al
treilea în Uniunea Europeană și pe locul al cincilea în Europa. Predomină
GEODEX
populația de naționalitate italiană, însă există și imigranți proveniți din țări
piemont – formă de relief,
europene și extraeuropene.
asociată dealurilor, formată la
Densitatea populației este mai mare în regiunile de câmpie, cele
contactul unor munți înalți cu
mai populate regiuni fiind Câmpia Padului, zonele litorale, marile orașe,
o zonă joasă depresionară sau
iar regiunile mai puțin populate sunt cele montane, cu altitudini mari.
de câmpie.
Mediul urban concentrează peste 70 % din populație, majoritatea fiind
80
localizată în partea de nord a țării. Principalele orașe sunt: Roma (fig. 8),
Milano, Torino, Napoli, Bologna, Palermo, Florența, Veneția (fig. 9) etc.
Aplică!
1 Localizează pe hartă orașele Italiei menționate în textul lecției.

2 Utilizând informațiile din textul lecției, calculează densitatea medie
a populației Italiei. Fig. 8 Roma

În centrul orașului Roma, pe malul drept al Tibrului, se află statul
enclavă Vatican (fig. 10). Are o suprafață de 0,44 km² și o populație de
aproximativ 453 locuitori, fiind cel mai mic stat din lume. Vaticanul este
condus de Papă, acesta fiind ales pe viață, iar limba oficială este latina.
Fig. 9 Veneția
Economia Italiei se bazează în principal pe industrie. Resursele natu-

rale de care dispune sunt reduse cantitativ, Italia fiind nevoită să importe.
Se exploatează resurse de minereuri feroase și neferoase, sulf, mercur,
marmură, cărbuni, petrol, gaze naturale (Câmpia Padului, Platforma conti-
nentală a Mării Adriatice).
Ramurile industriale dezvoltate sunt: industria energetică, siderurgică,
constructoare de mașini (Torino), utilaje agricole, nave maritime (Genova), Fig. 10 Vatican
industria chimică și petrochimică, electronică și electrotehnică, textilă, ali-
mentară etc. Știai că…?
Datorită proiectelor de modernizare, dar și a factorilor naturali care Orașul Milano este cunos-
o influențează, agricultura Italiei este intensivă și reprezintă o ramură im- cut drept Capitala modei, da-
portantă a economiei. Se cultivă cereale (grâu, porumb), viță-de-vie, măs- torită celebrelor case de modă
lini, citrice, legume etc. Italia este una dintre marile exportatoare de ulei care își desfășoară activitatea
de măsline, tomate, vin, lămâi, struguri etc. Se cresc bovine, caprine, ovine, în oraș.
porcine și se practică pescuitul.
Rețeaua de căi de comunicație este dezvoltată, Italia dispunând Aplică!
de toate tipurile de transport (rutier, feroviar, fluvial, maritim și aerian –
Cu ajutorul internetului, des-
Aeroportul Internațional Leonardo da Vinci – Roma). Comerțul cu celelalte
coperă ce mărci de automobile
state se desfășoară pe cale terestră, maritimă (orașe-port precum Genova,
se produc în Italia.
Palermo) și aeriană.
Numărul mare de turiști care vizitează anual Italia se datorează nume- Discută!
roaselor atracții turistice, atât antropice, precum Colosseumul, Turnul din Explică de ce în partea de
Pisa, castelele (Sforzesco), muzeele (Muzeul Național de Știință și Tehnică nord a Italiei este dezvoltată
Leonardo da Vinci), stațiunile montane din Alpi, orașul Veneția, cât și natu- industria, iar în partea de sud
rale, cum sunt: litoralul Mării Mediterane, Peștera Grota de Smarald, peș- este dezvoltată agricultura.
terile din Toirano, lacul Como, vulcanii Vezuviu, Etna, laguna Veneției etc.
81
FEDERAȚIA RUSĂ
❖ Capitala: Moscova
❖ Suprafața: 17 075 400 km²
❖ Limba oficială: rusa
Federația Rusă este localizată în Europa Estică și reprezintă cel mai mare
Fig. 1 Federația Rusă, localizarea
pe harta lumii
stat din lume ca suprafață. Se întinde pe două continente, Europa și Asia,
având ieșire la Marea Baltică (în vest), Marea Neagră (în sud-vest), Marea
Aplică! Caspică (în sud-vest), Oceanul Arctic (în nord) și la Oceanul Pacific (în est) –
fig. 1. Deține mai multe insule, precum Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea,
Noua Siberie în Oceanul Arctic și Kurile, Sahalin în Oceanul Pacific, precum și o
1 Analizează harta fizică a
exclavă (Kaliningrad), între Lituania și Polonia. Peninsulele mai mari care apar-
Europei și precizează nu-
țin Federației Ruse sunt: Kola (în Europa), Taimîr, Ciukcilor, Kamceatka (în Asia).
mele statelor care se înveci-
nează cu Federația Rusă. A. Cadrul natural
2 Localizează pe hartă insu- Relieful Federației Ruse (fig. 2) este format din munți, podișuri și din
lele și peninsulele mențio- câmpii. În partea europeană se regăsesc munții Caucaz (5642 m, vf. Elbrus)
nate în textul lecției. și Ural, podișurile Volgăi, Valdai, Central Rus și câmpiile Europei de Est și
Precaspică. În partea asiatică se întâlnesc munții Altai, Saian, Stanovoi,
Știai că…? Sihote Alin, Verhoiansk, Podișul Siberiei Centrale și Câmpia Siberiei de Vest.
1 ESTONIA Pen. Str. Bering
3 GEORGIA
◗ Federația Rusă se întindea 2 LETONIA 4 AZERBAIDJAN
Ciukci
O C E A N U L A R C T I C G. Anadyr
în trecut pe trei continente, res Munții Caucaz
1
ea E
s t
I-le Franz Josef ar de
d
2 Câmpia Precaspică
pectiv Europa, Asia și America
Nor
I-le Noua M riei Marea
e
lar d
I-le Severnaia
de Nord. Statul Alaska, situat NORVEGIA Siberie be Bering
Si
l Po
Zemlea
I-le Novaia
u
Marea
Cerc
Zemlea
în nord-vestul continentului A Marea
ara
Laptev
Kolîma
ND Pen. Barents
LA ea K Pen.
America de Nord, a aparținut în Mar
Pen
Kola Taimîr
FIN Ind
.
Kam
1 Sankt Petersburg igî
trecut Federației Ruse. În anul rka
cea
2 L. Ladoga L. Onega Munții
tka
1867 a fost cumpărat de Statele BELA- C â m p iVf.a Narodnaya
Peciora Enise
i
Verhoiansk
Marea
Obi
l
RUS Pod. L. Rîbinsk Lena

Podișul Ohotsk
ra
1895
I-le K
Unite ale Americi cu suma de Valdai Moscova i
Pod. Europe Câmpia Siberiei
U
de Est
A
I. Sahalin
uril
7,2 milioane de dolari. Central
AIN
Siberiei Centrale Munții

Rus Pod. Kazan Perm'
i
e
Stanovoi
ur
UCR
ți
Am
Volgăi L. Samara de Vest

◗ Federația Rusă este țara cu Ekaterinburg Munții
Do
Samara Ufa
n
a
Rostov pe Don Volg ii
n
Ural Celeabinsk nț vîi Sihote

u
Krasnoiarsk
cele mai lungi frontiere și cu cei Mulono Alin
M
Vf. Elbrus Omsk

5642 2 Novosibirsk Iab
M pon
Munții L. Baikal
Ja
mai mulți vecini. 3 1 Vladivostok

ar ie
KAZAHSTAN CHINA
Munții Saian Irkutsk
ea i
Altai
4 0 1000 km MONGOLIA 0 100 300 1000 1500 2000 2500 m
Aplică!
Fig. 2 Federația Rusă, harta fizico-geografică
1 Localizează pe harta fizică a Datorită suprafeței foarte mari, se diferențiază mai multe tipuri de
Federației Ruse (fig. 2) unită- climate, precum: temperat-continental excesiv, subpolar și polar (în nord),
țile de relief menționate în semiarid (în nord-vestul Mării Caspice), temperat-oceanic (în partea asia-
textul lecției. tică, la Oceanul Pacific) și montan.
2 Precizează doi factori care in- Numeroase ape curgătoare, cu lungimi și debite mari, străbat teritoriul
fluențează clima Federației rusesc și se varsă în lacurile, mările și în oceanele limitrofe. Astfel, Volga și
Ruse. Ural se varsă în Marea Caspică, Peciora, Obi, Enisei, Lena în Oceanul Arctic,
82
Amur în Oceanul Pacific, în partea asiatică. Acestea sunt folosite pentru

obținerea hidroenergiei, irigații și pentru transport fluvial. Lacurile impor-
tante sunt: Baikal, Ladoga, Onega și Rîbinsk.
Vegetația este influențată în special de condițiile climatice. Astfel,
în zona Mării Caspice există o vegetație specifică de semideșert, în sudul
Câmpiei Europei de Est este caracteristică stepa, care se continuă spre
nord cu păduri de foioase (fag) și cu păduri de conifere (brad, pin). În nordul Fig. 3 Licheni
extrem este prezentă vegetația de tundră și silvotundră (formată din muș-
chi, licheni – fig. 3 și arbuști pitici).

Pădurea de conifere, denumită taiga (fig. 4), se desfășoară de la
Marea Baltică (în vest) până la Oceanul Pacific (în est), ocupând o supra-
față mare din Federația Rusă. Reprezintă cel mai întins biom de pe Terra
și o sursă importantă de oxigen. Este formată din brad, pin, molid și re- Fig. 4 Taigaua siberiană
prezintă habitatul pentru animale precum: elan, urs, vultur auriu, cocoș Știai că…?
de munte etc. Solurile caracteristice sunt podzolurile.
Lacul Baikal (fig. 5) este
B. Populația, așezările umane și economia cel mai adânc lac de pe Terra
(1637 m) și constituie cea mai
Federația Rusă reprezintă statul cu cel mai mare număr de locuitori din
mare acumulare de apă dulce
Europa. Majoritatea populației este localizată în partea europeană (peste
de pe glob. Reprezintă mediul
75%). Densitatea medie a populației este redusă. Predomină populația de
de viață pentru aproximativ 800
naționalitate rusă (peste 80%), însă există și alte naționalități, precum:
de specii de animale și 245 spe-
bașkiri, bieloruși, iakuți, tătari, ucraineni etc. Peste 70% din populația țării cii de plante. S-a format într-o
trăiește în mediul urban. Regiuni cu o concentrare mare de populație sunt depresiune tectonică, acum
marile orașe din partea europeană, cum sunt Moscova, Sankt Petersburg, circa 15–20 milioane de ani.
Kazan (fig. 6), Volgograd, Samara, Ufa, Perm etc., dar și din partea asiatică,
precum Novosibirsk (fig. 7), Ekaterinburg, Celeabinsk, Omsk, Krasnoiarsk
(orașe cu peste 1 milion de locuitori). Multe dintre orașe s-au dezvoltat în
apropierea zonelor cu resurse importante de subsol.
Fig. 5 Lacul Baikal
GEODEX
biom – sistem ecologic com-
plex format din mai multe
Fig. 6 Kazan Fig. 7 Novosibirsk
ecosisteme similare;
Aplică! bașkiri – grup etnic de nați-
onalitate turcă și de religie
1 Localizează pe hartă orașele Federației Ruse menționate în textul lecției. musulmană, care trăiește pe
2 Utilizând informațiile din text, calculează densitatea medie a populației teritoriul Federației Ruse, în
din Federația Rusă. zona montană.
83
Știai că…? Federația Rusă prezintă o economie dezvoltată și diversificată, care se

bazează în special pe resursele naturale proprii. Se exploatează resurse de
◗ Orașul Sankt Petersburg petrol și gaze naturale (Câmpia Precaspică, zona Volga-Ural), cărbuni (bazi-
(fig. 11) a fost întemeiat de țarul nele Peciora, Kuzbass), minereuri feroase și neferoase (zonele Ural, Siberia),
Petru cel Mare, în anul 1703, și minereuri auro-argentifere, diamante, uraniu (Podișul Siberiei Centrale),
a fost capitala Imperiului Rus în roci de construcție etc. Sunt dezvoltate industriile energetică (termocen-
perioada 1703–1918. Are o po- trale, hidrocentrale, atomocentrale), siderurgică, metalurgică, construc-
pulație de aproximativ 5 mili- toare de mașini (fig. 8), utilaje agricole, locomotive, nave maritime (Sankt
oane de locuitori și este situat Petersburg – fig. 9), avioane, industria chimică și petrochimică, electronică
pe fluviul Neva, la țărmul Mării și electrotehnică, a lemnului, textilă, alimentară etc.
Baltice.
Fig. 8 Lada, automobil Fig. 9 Șantier naval,

Fig. 11 Sankt Petersburg (iarna) din Federația Rusă Sankt Petersburg
Agricultura este dezvoltată, în special în partea sudică europeană, și

◗ Transsiberianul (fig. 12) re- este influențată de condițiile climatice. Se cultivă cereale (grâu, porumb,
prezintă cea mai lungă cale orz, secară), plante tehnice (floarea-soarelui, tutun, sfeclă de zahăr), le-
ferată din lume. Se desfă- gume, pomi fructiferi etc. Se cresc bovine, ovine, porcine. În Oceanul Pacific
șoară între orașele Moscova și se practică pescuitul, iar în partea nordică se cresc reni.
Vladivostok, având lungimea
Căile de comunicație sunt dezvoltate și diversificate. Transporturile ru-
de 9288 km. Construcția s-a re-
alizat în perioada 1891–1916. tiere, feroviare, fluviale, maritime și aeriene deservesc teritoriul rusesc și
Din această magistrală pornesc facilitează legăturile comerciale cu alte state.
ramificații către alte state – Federația Rusă exportă gaze naturale, petrol, cărbuni, minereuri feroase
Kazahstan, China. și neferoase etc. și importă produse agricole, mașini industriale etc.
Atracțiile turistice naturale
sunt: litoralul de la Marea Neagră,
Marea Caspică, Lacul Baikal, mun-
ții Ural, Altai, Peninsula Kamceatka
etc., iar cele antropice: reprezen-
tate de biserici (Catedrala Sfântul
Vasile, Moscova), muzee (Ermitaj –
Fig. 12 Transsiberianul fig. 10, Sankt Petersburg), palate
(Kremlin, Moscova). Fig. 10 Muzeul Ermitaj
Discută!
Un sfert din suprafața totală a Federației Ruse se află în Europa și concentrează trei sferturi din populație.
Trei sferturi din suprafața Federației Ruse se află în Asia și concentrează un sfert din populație. Care crezi că
este cauza acestei repartiții inegale a populației Federației Ruse?
84
ISLANDA
❖ Capitala: Reykjavik
❖ Populația: aproximativ 365 000 loc. (2022)
❖ Limba oficială: islandeza
Islanda este un stat insular situat în Europa Nordică, în Oceanul Atlantic,
la sud de Cercul Polar de Nord (fig. 1). Este compus dintr-o insulă extinsă Fig. 1 Islanda, localizarea
(Islanda) și alte câteva insule mai mici (Grímsey, Heimaey, Surtsey). în Europa
A. Cadrul natural Aplică!

Relieful Islandei (fig. 2) este format, în mare parte, dintr-un podiș vulca-
nic) cu o altitudine medie de 600–700 m, iar în sud, din masive montane Localizează pe atlasul geo-
acoperite de ghețari. Sunt prezenți peste 100 de vulcani, iar aproximativ grafic școlar sau pe harta murală
30 dintre ei sunt activi (Hekla, Askja, Laki). Activitatea vulcanică a deter- a Europei insulele menționate
minat apariția gheizerelor și a izvoarelor termale. În zona litorală sudică se în textul lecției.
întâlnește relieful de câmpie pe suprafețe înguste, iar în cea nordică sunt
prezente fiordurile. Știai că…?
◗ Islanda este cea mai mare

Cercul Polar de Nord insulă vulcanică de pe Terra.
Marea Groenlandei
Str. Danemarcei Marea ◗ Insula Grímsey, din nordul
Siglufjördur
Norvegiei Islandei, este traversată de
Isafjördur
Cercul Polar de Nord.
G. Huna
Akureyri L. Myvatn Egilsstadir Placa Nord-Americană
Dorsa
la Atl
Fiordul Breida
Blan
antică
Askja rfljót
da
Laga
Hofsjökull
Langjökull ISLANDA
G. Faxa Vatnajökull
u
Thingvallavatn ho rsa L. Thorisvatn
Reykjavik L. T 2119 Oceanul
Atlantic
Laki Vf. Hvannadalshnjúkur nti
c ă
1491 tla
la A
Ke avik Hekla Do
rsa Placa Euroasiatică
Vârf
Myrdalsjökull IC
Vulcan O C E NT
Ghețar A N U L A Fig. 3 Dorsala Atlantică
0 100 km
L AT 0 100 300 1000 1500 2000 m
Fig. 2 Islanda, harta fizico-geografică

Islanda este localizată într-o zonă de rift, pe Dorsala Atlantică (fig. 3),
între Placa Nord-Americană și Placa Eurasiatică. Prin această fractură
a scoarței terestre (fig. 4) iese la suprafață magma, iar insula se desparte
Fig. 4 Fractura dintre plăcile
în două părți care se depărtează una de cealaltă.
tectonice
85
Aplică! Climatul Islandei este predominant subpolar. În extremitățile sudică și

vestică este temperat-oceanic, fiind influențat de Curentul Cald al Atlanticului
Localizează pe harta fizică de Nord, care menține temperaturile în jurul valorii de –1oC (iarna). Precipita-
a Europei orașele din Islanda țiile se reduc cantitativ de la sud către nord.
menționate în textul lecției. Apele curgătoare sunt numeroase, au o lungime redusă, debit mare și
prezintă foarte multe cascade. Cel mai lung râu este Thorsau, cu aproxima-
tiv 230 km lungime. Sunt prezente lacuri de origine glaciară și vulcanică.
Vegetația este influențată în special de condițiile climatice. Este spe-
cifică tundra până la altitudini de 500 m. Fauna este alcătuită din păsări,
pești și balene.

Fig. 5 Reykjavik Populația Islandei nu este numeroasă. Peste jumătate din numărul lo-
cuitorilor se află în orașul-capitală Reykjavik și în zona sa metropolitană.
Știai că…? Densitatea medie a populației este redusă, aproximativ 3 loc/km². Predo-
mină populația de naționalitate islandeză (peste 80%), însă există și alte
◗ Rata de alfabetizare în
naționalități, precum danezi sau suedezi. Peste 90% din populație tră-
Islanda este de 100%.
iește în mediul urban. Principalele orașe sunt: Reykjavik (fig. 5), Akureyri,
◗ În Islanda nu există trans- Keflavik și Isafjordur.
port feroviar de pasageri.
Economia Islandei se bazează pe pescuit și pe produsele obținute din
prelucrarea peștelui. Singurele resurse naturale de care dispune Islanda
sunt gheizerele, izvoarele termale și rocile de construcție. Ramura indus-
trială cea mai dezvoltată este industria de prelucrare a peștelui, pe baza
resurselor proprii. Sunt prezente și metalurgia neferoasă (prelucrarea alu-
miniului) și petrochimia, ambele dezvoltate pe baza materiilor prime din
import. Recent, s-a dezvoltat sectorul serviciilor, cu producția de software
și biotehnologia. Se importă produse alimentare.
Fig. 6 Gheizer Agricultura se bazează pe creșterea animalelor, precum bovine, ovine
și cabaline. Din cauza condițiilor climatice nefavorabile, se cultivă, pe su-
prafețe foarte restrânse, cartofi și furaje pentru animale, iar în sere sunt
cultivate legume.
Căile de comunicație sunt influențate de relief și de condițiile climatice.
Sunt dezvoltate transporturile maritime, rutiere și aeriene.
Islanda dispune de importante atracții turistice naturale, precum ghe-
Fig. 7 Auroră boreală țari (Vatnajokull), vulcani activi (Hekla), cascade (Gullfoss, Skogafoss), fior-
duri (Hrutafjordur), gheizere (Geysir – fig. 6), izvoare termale, diferite parcuri
Portofoliu naționale (Thingvellir), lacuri (Laguna Albastră), aurore boreale (fig. 7) etc.
Atracțiile turistice antropice sunt reprezentate de biserici, muzee, marile
Realizează o investigație orașe (Reykjavik, Akureyri) etc.
despre topirea ghețarilor din
Islanda. Documentează-te de Aplică!
pe internet și din enciclopedii,
apoi descrie fenomenul, men- Compară statele Islanda și Italia, precizând o asemănare și două deo-
ționează cauzele și posibilele sebiri. Asemănările și deosebirile se pot referi la: poziție geografică, relief,
soluții. climă, ape, vegetație, populație, orașe, economie.
86
I Notează în caiet varianta corectă de răspuns.
1. Munții Pirinei s-au format în orogeneza:
a. alpină; c. hercinică;
b. caledoniană; d. precambriană.
2. În Islanda este localizat vulcanul:
a. Etna; c. Stromboli;
b. Hekla; d. Vezuviu.
3. Strâmtoarea care desparte continentele Europa și Africa se numește:
a. Bosfor; c. Gibraltar;
b. Dardanele; d. Kerci.
4. Cel mai lung fluviu din Europa este:
a. Dunărea; c. Tamisa;
b. Sena; d. Volga.
5. Elanul este o specie de mamifere care trăiește în:
a. silvostepă; c. tundră;
b. taiga; d. zona mediteraneeană.
II Copiază enunțurile pe caiet, apoi completează-le cu informațiile corecte.

1. Continentul Europa este situat, din punct de vedere latitudinal, în emisfera … .
2. Punctul extrem vestic al Europei este Capul … .
3. Munții Ural s-au format în orogeneza … .
4. Cea mai mare parte a continentului Europa este localizată în zona de climă … .
5. Stejarul de plută este specific climatului … .
III Citește, cu atenție, textul de mai jos.

Ocupă peninsula cu același nume și o serie de insule mai mari sau mai mici din mările învecinate:
Marea Adriatică, Marea Ionică, Marea Tireniană și Marea Ligurică. În nord, de-a lungul Munților
Alpi, sub forma unui arc de cerc, se învecinează cu Franța, Austria, Elveția și Slovenia.
Relieful este complex și variat, munții ocupând cea mai mare parte din suprafața țării: Munții
Alpi, cu văi și lacuri glaciare numeroase, Munții Apenini, cu un peisaj variat și altitudinea maximă
de 2914 m în Vârful Gran Sasso. Există și vulcani activi, de exemplu Etna, cel mai înalt vulcan activ
de pe continent.
Printre orașele cu peste un milion de locuitori și totodată importante centre economice se
numără: Milano, Napoli și Torino. Orașe-muzeu, centre turistice și comerciale sunt: Florența, Veneția
și Genova.
Precizează:
a. numele statului descris în text;
b. numele celui mai înalt vulcan activ din statul descris;
c. denumirea a două unități de relief;
d. denumirea a două orașe cu peste un milion de locuitori.
87
IV Realizează corespondența dintre statele europene din coloana A și orașele-capitală din coloana B.
A B
1. Finlanda a. Berlin
2. Polonia b. Madrid
3. Estonia c. Berna
4. Spania d. Tallinn
5. Elveția e. Helsinki
f. Varșovia
V Pe harta de mai jos sunt marcate state cu litere de la A la J și orașe-capitală cu numere de la 1 la 15.
Analizează harta și răspunde la următoarele cerințe:
1. Precizează numele statelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la J.
2. Precizează numele orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numere de la 1 la 15.
3. Țărmul cu fiorduri este specific statului marcat, pe hartă, cu litera … .
4. Este situat în Peninsula Iberică statul marcat, pe hartă, cu litera … .
5. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 este traversat de râul … .
6. Pentru statul marcat, pe hartă, cu litera B este specific climatul … .
7. Statul fondator al Uniunii Europene marcat, pe hartă, cu litera D se numește … .
J
C
2
6
14
B
5
1 G
12 15
9
I
F
D 4
11
H
13
8
A 3 10 E
BA R E M D E NOTARE Exercițiul I Exercițiul II Exercițiul III Exercițiul IV Exercițiul V

5 × 1 p = 5 p 5 × 1 p = 5 p 4 × 2,5 p = 10 p 5 × 2 p = 10 p 30 × 2 p = 60 p
88
UNITATEA IV
EUROPA ÎN LUMEA
CONTEMPORANĂ
1. Valori culturale și umane

europene
2. Calitatea vieții în Europa
◗ EVALUARE
89
UNITATEA IV EUROPA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ
1. VALORI CULTURALE ȘI UMANE EUROPENE

De-a lungul timpului, în Europa s-au remarcat nuclee artistice, religi-
oase și politice care au fost integrate în identitatea culturală a fiecărui stat.
Bazinul Mării Mediterane constituie leagănul civilizației. În Antichitate,
în Grecia, s-a născut conceptul de democrație, iar nevoia de cunoaștere
a anticilor europeni a dus la descoperiri științifice în geografie, matema-
tică, fizică, astronomie, filozofie etc. Expansiunea Imperiului Roman a dus
la răspândirea și la sistematizarea așezărilor în noile teritorii cucerite, prin
amplasarea de clădiri cu funcții administrative, apeducte și viaducte.
Fig. 1 Pieta de Michelangelo Evul Mediu este ilustrat printr-o societate feudală și printr‑o influență
Buonarroti tot mai crescută a religiei, urmând a se extinde ulterior în teritoriile nou
descoperite prin creștinarea populațiilor indigene.
Următoarele curente artistice, apărute pe continentul european, au
marcat cultura acestuia, dar și a lumii întregi. Renașterea punea accent pe
individ și pe emoții, omul fiind în centrul tuturor lucrurilor. Cei mai impor-
tanți reprezentanți ai Renașterii au fost: Leonardo da Vinci, Michelangelo
Buonarroti – fig. 1, Rafael Sanzio, Sandro Botticelli. Clasicismul s-a remar-
cat prin ordine, echilibru și prin rigoare (Jean de la Fontaine, Molière), iar
barocul a introdus abundența de ornamente (Diego Velázquez, Peter Paul
Rubens). Realismul a încercat să reproducă realitatea în artă și în literatură
Fig. 2 Universitatea Sorbona, Paris (Honoré de Balzac, Gustave Flaubert, Lev Tolstoi). Impresionismul s-a ma-
nifestat mai ales în pictură (Claude Monet, Pierre-Auguste Renoir), apoi în
muzică (Claude Achille Debussy), prin punerea accentului pe mișcare, pe
simularea luminii reale. Iluminismul a fost mișcarea de eliberare a gândirii,
cu motto-ul lui Immanuel Kant „îndrăznește să gândești”; alți reprezentanți
au fost Isaac Newton, Voltaire și Jean-Jacques Rousseau. Cubismul, cu re-
prezentantul cel mai cunoscut Pablo Picasso, și suprarealismul, reprezentat
de Salvador Dalí, sunt curente artistice unde realitatea devine abstractă.
Toate aceste idei și valori culturale și umane au depășit continentul
european, devenind cunoscute în întreaga lume, mai întâi prin imperiile
Fig. 3 Muzeul Prado, Madrid
coloniale și marile descoperiri geografice, iar în prezent, prin intermediul
internetului și al globalizării.
Știai că…? În prezent, Uniunea Europeană a devenit un simbol al Europei, aceasta
punând accent pe valori comune precum toleranță, egalitate, cooperare,
Universitatea din Bologna libertate de exprimare, respectarea drepturilor fundamentale ale omului
este cea mai veche universi-
etc. Astăzi, identitatea culturală europeană se definește prin diversitate,
tate din Europa, înființată în
unicitate și prin unitate.
anul 1088. Este situată în nor-
dul Italiei, în orașul Bologna. În Europa se găsesc cele mai cunoscute universități pe plan mondial,
Printre absolvenții renumiți precum: Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge, Universitatea din
se numără scriitorul Petrarca, Bologna, Universitatea Sorbona (fig. 2).
astronomul și matematicianul Unele dintre cele mai importante muzee din lume sunt situate pe con-
Nicolaus Copernic, scriitorul tinentul european: Luvru – Paris (Franța), Prado – Madrid (Spania) – fig. 3,
Umberto Eco. Ermitaj – Sankt Petersburg (Federația Rusă).
90
EUROPA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ UNITATEA IV
Evenimentele culturale din Europa recunoscute pe plan mondial sunt:

Premiile Academiei Britanice de Film (BAFTA, Regatul Unit al Marii Britanii și
Irlandei de Nord), Festivalul Internațional de Film de la Cannes (Franța), Fes-
tivalul Internațional de Film de la Veneția (Italia), Festivalul Internațional de
Film de la Berlin (Germania) – fig. 4, Carnavalul de la Veneția (Italia) – fig. 5.
Aplică!
Fig. 4 Festivalul Internațional
Analizează harta următoare (fig. 6) și răspunde cerințelor: de Film de la Berlin
a. menționează trei personalități din Europa centrală;
b. enumeră doi scriitori și precizează țara din care provin;
c. enumeră trei reprezentanți ai artei europene și precizează țara din
care provin;
d. enumeră doi oameni de știință și precizează țara din care provin;
e. menționează trei personalități importante din România, altele
decât exemplele menționate în lecție, și precizează domeniul în
care s-au remarcat. Fig. 5 Carnavalul de la Veneția
0° 30° Marea
°
60 1 Vincent Van Gogh Vreau să știu mai mult
Barents
Cerc
u
2 Gerardus Mercator
l Pol
ar d
e No 3 Henri Tudor Printre românii care și-au
rd
Leif Erikson
4 Arvo Pärt adus contribuția la viața cul-
I C
5 Aleksandrs Laime
Marea
Norvegiei Alfred
turală și științifică a Europei
6 Mikalojus Konstantinas
T
Nobel Linus Čiurlionis se numără:

N
60° Torvalds 7 Grigore Vieru

A
Fiodor Dostoievski ◗ Emil Racoviță – primul

Roald
L
Amundsen 8 Anton Martin Slomšek

român care a ajuns în
T
4 9 Nikola Tesla
A
ică
Tripo Kokolja Antarctica; a pus bazele

Balt
10
Marea 5
L
Ali Podrimja
Nordului Hans Cristian 11
științei care studiază
U
ea
6
Andersen Aleksandër Peçi
ar
12
N
Abraham fauna și flora peșterilor

M
Marc Chagall
A
Stoker William 13 Maica Tereza

Shakespeare Alexander Marie Curie (biospeologia);
E
1 M
Ca are
C
von Humboldt Igor Sikorski sp a

2
Franz ică ◗ Mircea Eliade – scriitor, fi-
O
3 Kafka en Suchoň
Eug
ozart Ernő Constantin
7
lozof și istoric al religiilor;
45°
Alexandre Albert W.A. M Rubik Brâncuși
Dumas Einstein 8 9 Marea Neagră lucrările sale sunt traduse
Leo Ku Em Mihajlo
na s t uri i r Pupin în numeroase limbi;
rdo ca 10 11 Hristo Botev Domenii
◗ Traian Vuia – a inventat
a
da
a Gam
Vin 13 știință
Pablo Picasso ci literatură
12
primul aparat de zbor
d
Pitagora artă
Vasco
Marea Zeno explorare (Vuia-1) și a reușit primul

din Citium muzică
0 500 km
caritate zbor din istoria omenirii;
Mediterană
◗ George Enescu – muzician
Fig. 6 Personalități reprezentative din Europa român care a integrat ele-
mente din folclorul româ-
Portofoliu nesc în opere muzicale;
azi, există un festival care îi
Alege o personalitate emblematică a culturii europene, din harta de mai
poartă numele, la care par-
sus. Realizează o scurtă caracterizare a personalității alese, urmărind etapele:
ticipă numeroși muzicieni
data și locul nașterii, o scurtă biografie, o operă/invenție/călătorie renumită.
de talie internațională.
Atașează caracterizarea la portofoliul tău.
91
2. CALITATEA VIEȚII ÎN EUROPA

Conceptul de calitate a vieții este complex și însumează o serie de componente care, în esență, măsoară
bunăstarea generală a indivizilor (fig. 1). Conceptul este format din componente economice și sociale. Deoa-
rece calitatea vieții este subiectivă, fiecare persoană având alte criterii prin care descrie calitatea vieții sale, este
dificil de comparat calitatea vieții între mai multe state sau regiuni.
Discută!
Împreună cu ceilalți co-
legi, discută despre influ-
ența componentelor calității
vieții enumerate în schema
alăturată asupra propriei Recreere
persoane. Crezi că există și
alte componente ale calității
vieții? Care sunt acestea?
Mediul
implicare n
Dezvoltare
Fig. 2 Familia, factor care

influențează calitatea vieții Fig. 1 Componentele calității vieții
Calitatea vieții este influențată de numeroși factori, precum:

◗ calitatea mediului înconjurător; ◗ siguranța economică și socială;
◗ ocuparea forței de muncă și calificarea; ◗ sistemul de guvernare;
◗ veniturile și nivelul de trai; ◗ condițiile de locuit;
◗ sistemul de sănătate; ◗ familia și viața în comunitate (fig. 2);
◗ educația; ◗ echilibrul dintre viața profesională și cea privată.
Pentru măsurarea calității vieții au fost calculați mai mulți indici, printre care: indicele de dezvoltare umană
(fig. 3) și indicele fericirii și al satisfacției vieții (fig. 4). Indicele de dezvoltare umană reunește trei factori-cheie:
o viață sănătoasă și lungă, accesul la educație și un standard de viață decent.
Indicele fericirii și al satisfacției vieții este un indice mai degrabă calitativ decât cantitativ și se bazează
pe o serie de întrebări aplicate populației. Întrebarea principală este următoarea: imaginează-ți că ai în față
o scară cu zece trepte, unde treapta zece reprezintă cel mai înalt nivel de fericire și treapta unu reprezintă cel
mai scăzut nivel de fericire; pe ce treaptă te regăsești? Astfel, statele sunt clasificate după punctajul obținut.
Întregul continent european prezintă o calitate bună a vieții, în ceea ce privește indicele dezvoltării umane.
În privința indicelui fericirii și al satisfacției vieții, în Europa există inegalități la nivelul statelor. Jumăta-
tea vestică a continentului prezintă un nivel mare al fericirii și al satisfacției vieții. La polul opus, statele din
92
EUROPA ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ UNITATEA IV
jumătatea estică a continentului prezintă un nivel mediu, iar state pre- Aplică!
cum Ucraina, Albania și Macedonia de Nord au un nivel scăzut al acestui
indicator. 1 Cu ajutorul hărții (fig. 3),
0° 30° Marea 60° identifică cel puțin trei state
Barents
Cerc
u l Pol unde calitatea vieții este mai
ar d
e No
rd crescută decât în România și
trei state unde calitatea vie-
Marea
I C
Norvegiei ții este mai scăzută decât în

T
60° România.
N
2 Corelează hărțile din fig. 3 și

A
L
fig. 4. Care sunt statele cu cel

T
ică
A
mai mare punctaj privind ca-

Balt
a
Mareului litatea vieții?
L
ea
Nord
ar
U
3 Corespund statele cu cel

N
A
M
Ca are mai mare punctaj privind
E
sp a
ică calitatea vieții cu statele cu
C
O
cel mai mare punctaj al sa-

45°
ră tisfacției? Cum poți explica
eag
ea N
Mar diferențele?
Indicele dezvoltării
umane
Marea mare Cu cât valoarea indicelui
foarte mare
0 500 km
deosebit de mare
fericirii și a satisfacției vieții
Mediterană
este mai mare, cu atât ce-
Fig. 3 Harta calității vieții în Europa tățenii acelui stat resimt un
grad mai mare de bunăstare
0° 30° Marea 60°
Cerc
Barents față de calitatea vieții proprii.
u l Pol
ar d
e No Valorile mai mici de 3 denotă
rd
o stare de nemulțumire, valo-
I C
Marea rile cuprinse între 3,1 și 6 re-

T
Norvegiei
prezintă un anumit nivel de
N
A
60°
echilibru, iar valorile peste 6
L
denotă o stare de mulțumire.

T
A
ică
L
Balt
Știai că…?
U
a
Mareului
N
ea
Nord
ar
A
Cea mai mare parte a popu-

M
E
lației Europei trăiește în orașe.

C
M
Ca are
O
sp a
ică Această situație generează o
45°
serie de probleme de mediu –
gră poluarea aerului, a apei, ges-
ea Nea
Mar
tionarea deșeurilor. De aceea,
Comisia Europeană a lansat în
peste 7,5
anul 2008 premiile Capitala eu-
Marea
7,1 – 7,5 ropeană verde și Frunza verde
6,1 – 7
0 500 km
sub 6 europeană. Ele sunt oferite unui
Mediterană
oraș cu scopul de a promova
Fig. 4 Harta fericirii și a satisfacției populației în Europa soluții durabile în mediul urban.
93
EVALUARE
PROIECT INDIVIDUAL
◗ Sarcina de lucru
Realizează un poster în care să prezinți, la alegere, una dintre temele: Arta europeană din Antichitate
până în prezent, Turul muzeelor europene, Festivaluri europene sau Oameni de știință europeni.
◗ Timp de realizare: Timp de prezentare:
trei săptămâni 5 minute
◗ Pași pentru realizarea posterului
Săptămâna 1 – Pregătire
• alege subiectul prezentării;
• realizează un plan al prezentării;
• documentează-te și adună informațiile din cât mai multe surse (enciclopedii, internet, reviste etc.);
• caută, selectează și realizează partea grafică potrivită (hărți, fotografii, grafice, scheme).
Săptămâna 2 – Realizare și verificare
• realizează posterul; asigură-te că există un echilibru între partea scrisă și partea grafică;
• sub fiecare material preluat (hartă, fotografie ș.a.) vei nota sursa;
• la finalul posterului, vei menționa toate sursele scrise pe care le-ai consultat;
• asigură-te de corectitudinea redactării (aspect, ortografie, punctuație etc.).
Săptămâna 3 – Finalizare și prezentare
• prezintă în fața clasei posterul realizat;
• reține că trebuie să te încadrezi în cinci minute;
• pregătește-te să răspunzi la întrebările colegilor tăi/profesorului tău, după ce ai susținut prezentarea.
Sugestii pentru prezentare
• să ai un discurs clar (enunțurile să fie corecte și simple; limbajul să fie adecvat din punct de vedere științific);
• să explici hărțile, schemele, fotografiile, graficele din prezentare;
• să valorifici în prezentare ceea ce ai scris pe poster, dar să oferi și informații suplimentare;
• să fii pregătit pentru eventualele lămuriri pe care ți le-ar putea cere colegii;
• să te încadrezi în timpul alocat.
AutoEVALUARE
La sfârșitul prezentării, poți demonstra că stăpânești competențele de mai jos.
Foarte bine Bine Suficient

Criterii
Am realizat un poster care conține informații despre tema aleasă.
Am inserat în prezentare hărți, fotografii, scheme potrivite etc.
Prezentarea în fața colegilor a fost clară.
Am răspuns la întrebările colegilor mei/profesorului meu.
M-am încadrat în timpul alocat pentru susținerea prezentării.
94
EVALUARE FINALĂ
EVALUARE FINALĂ
I Analizează harta de mai jos și precizează:
0° 30° 60°
OCEANUL ARCTIC
I C
a
T
N
F
A A
L
III
II
T
60° 7
A
6
H
I
L
d
9
U
B b
N
3 2 1
e
A
5
I 10
E
8
4
C
45°
V J
O
c E
G C IV
0 300 1000 1500 2000 2500 m

Marea Mediterană
D 0 500 km
a. numele insulelor marcate, pe hartă, cu litere de la A la D;

b. numele peninsulelor marcate, pe hartă, cu litere de la E la G;
c. numele mărilor marcate, pe hartă, cu litere de la H la J;
d. denumirea unităților de relief marcate, pe hartă, cu litere de la a la e;
e. denumirea fluviilor marcate, pe hartă, cu cifre de la 1 la 5;
f. denumirea lacurilor marcate, pe hartă, cu cifre de la 6 la 10;
g. tipul de climă din regiunile marcate cu I și II;
h. tipul de vegetație din regiunile marcate cu III și IV;
i. un tip de sol din regiunea marcată cu V.
II Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Lacul Ohrid este un lac:
a. glaciar; b. tectonic; c. de acumulare; d. vulcanic.
2. Bazinele Kiruna și Gällivare se găsesc în statul:
a. Federația Rusă; b. Grecia; c. Germania; d. Suedia.
3. Cel mai lung fluviu din Europa este:
a. Dunărea; b. Volga; c. Rin; d. Tamisa.
4. Statul cu cea mai numeroasă populație din UE este:
a. Italia; b. Federația Rusă; c. Germania; d. Spania.
5. Cercetarea și IT-ul fac parte din sectorul economic:
a. cuaternar; b. primar; c. secundar; d. terțiar.
95
EVALUARE FINALĂ
III Copiază pe caiet, apoi completează afirmațiile de mai jos cu informația corectă.
1. Statul Norvegia este localizat în Peninsula … .
2. Bilanțul natural reprezintă diferența dintre natalitate și … .
3. Cel mai mare aeroport din Europa, după mărimea traficului de călători, este … .
4. Statul european care a aderat la UE în anul 2013 este … .
5. Creșterea viermilor de mătase poartă denumirea de … .
IV Menționează trei factori fizico-geografici care influențează răspândirea populației pe glob.
V Elaborează un text geografic, de maximum 10 rânduri, despre clima Europei Vestice, utilizând
următorii termeni: temperat-oceanic, Oceanul Atlantic, precipitații medii, temperaturi medii,
vânturile de vest.
VI Completează rebusul de mai jos pe caiet și descoperă, pe verticală, denumirea unui fluviu
important din Europa.
1
1. Vegetație specifică Câmpiei Germaniei de Nord. 2
2. Climat caracteristic părții de nord a Peninsulei Scandinave. 3
3. Oraș din Italia cunoscut pentru plimbările cu gondola pe canale. 4
4. Oraș în care se află sediul Parlamentului European. 5
6
5. Lanț montan care realizează granița dintre Europa și Asia.
7
6. Vulcan activ localizat în Insula Sicilia.
7. Fluviu care traversează capitala Paris. Str. Gibraltar
Alger
INSULELE MADEIRA
(PORTUGALIA)
Marea Mediterană
MAROC
INSULELE CANARE
(SPANIA)
VII Imaginea de mai jos reprezintă harta Sahara LIBIA EGIPT

Golful
Persic
politică a Africii. Pe baza acesteia,

Occidentală
Tropicul Racului
precizează:
Marea
Roșie
CAPUL VERDE
ERITREEA
Marea
1. două state mari, după suprafață;

CIAD Arabiei
GAMBIA Golful
Aden
GUINEEA-BISSAU GUINEEA
2. două state mici, după suprafață; COASTA

DE FILDEȘ
REPUBLICA
SUDANUL
DE SUD ETIOPIA
CENTRAFRICANĂ
3. două state care se desfășoară

CAMERUN
GUINEEA ECUATORIALĂ
Golful Guineei
în lungul unor paralele;

Ecuator SÃO TOMÉ
REP.
ȘI PRÍNCIPE
CONGO
REP. DEM. Lacul O ceanul
Victoria
CONGO Indian
4. două state dispuse de-a lungul Lacul
Tanganyika
meridianelor; Lacul
Nyasa COMORE
O ceanul
5. un stat insular; Atlantic
MOZAMBIC
6. un stat fragmentat. Canalul

Mozambic
Tropicul Capricornului
O ceanul
AFRICA
Indian
DE SUD
Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul

BA R E M D E NOTARE
I II III IV V VI VII
Din oficiu: 10 puncte 30 × 1 p 5×2p 3×2p 5×2p 5×2p= 7×2p= 10 × 1 p
Punctaj maxim: 100 de puncte = 30 p = 10 p =6p = 10 p 10 p 14 p = 10 p
96
Manualul este prezentat în variantă
tipărită și în variantă digitală.
Varianta digitală are un conținut
similar celei tipărite.
În plus, cuprinde o serie de activități
multimedia interactive de învățare
(exerciții interactive, jocuri educaționale,
animații, filme, simulări).
Învățat e omul care nu termină niciodată

de învățat.
Lucian Blaga
ISBN 978-630-319-184-3

Geografie Cls 6 V 6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Cls 6 V 6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI

Inspectoratul școlar ..................................................................................................................................................................................................................................

Geografie. Manual pentru clasa a VI-a

Copyright © 2023 Grup Media Litera

Editura Litera Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

zentate într-o formă deosebit de descoperiri geografice

atractivă, lecțiile cuprind exem- 2. Continente și țări –

ple de activități care conduc la Harta politică a lumii

formarea competențelor spe­ ci­ Exerciții de apreciere

Organizarea conținutului per- ◗ RECAPITULARE ȘI

mite crearea de relații cu celelalte

PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

1. REPERE ALE CUNOAȘTERII TERREI – DE LA MARILE

celor care doresc să

Conținut științific cunoască mai multe

despre anumite ele-

de învățare Vasco da Gama Portughez

Aplică! – exerciții pentru

dobândirea anumitor com-

turată și descrie călătoriile lui

petențe, conform Programei.

un atlas geografic școlar. Explică

PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

lecției curente. GEODEX

Statele de pe harta politică a lumii pot fi clasificate în funcție de anu-

b. De câte tipuri sunt monarhiile? Dar republicile?

Britanii și al Irlandei de Nord.

exerciții propuse APLICAȚII PRACTICE

cifice capitolului, dar

1 Pe baza hărții alăturate, cal-

Sier xic Ves

Dun Zimnicea NEAGRĂ

Hartă Itemi de evaluare Descriptori de performanță

Varianta digitală cuprinde integral AMII ANIMAT

BUTOANE FOLOSITE AMII INTERACTIV

Comportamentul Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna

1. Repere ale cunoașterii

Competențe specifice: 1.1; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1.

1. REPERE ALE CUNOAȘTERII TERREI – DE LA MARILE

Călătorul Naționalitatea Perioada călătoriei Unde a călătorit/ce a descoperit

Aplică! Călătoriile lui

turată și descrie călătoriile lui

un atlas geografic școlar. Explică

2. CONTINENTE ȘI ŢĂRI – REPREZENTĂRI CARTOGRAFICE.

Amintește-ți! În strânsă legătură cu acțiunile întreprinse de oameni pentru cunoaș-

◗ Printre cele mai vechi hărți

1 Analizează harta politică a lumii (pag. 12–13) și identifică: Tuvalu

Franța Elveția AustriaU

Grecia Turcia Turkmenistan Tadjikistan de Nord

Arabia Arabe Unite

Saudită India Laos

1 Pe baza hărții alăturate, cal-

culează distanța, în linie Arad Mure

dreaptă, între orașele urmă- Beba Veche

este 1 : 500 000. Reșița

a. București – Tulcea; Târgu Jiu

2 Cu ajutorul unui fir de ață, calculează pe harta

3 Cu ajutorul aplicației web Google Earth (modulul

4 În partea dreaptă este redat un fragment preluat

5 Imaginea alăturată reprezintă planul Vaticanului.

M-ții Alas L. Sclavilor

o rPod. Ozark Missisppi i i A

BA R E M D E NOTARE Exercițiul I Exercițiul II Exercițiul III Exercițiul IV

Editura Litera Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

formarea competențelor spe ci Exerciții de apreciere