Stimate domnule Profesor,

ma inclin cu recunostinta in fata Dumneavoastra si va aduc sincere si profunde

MULTUMIRI pentru tot ce m-ati invatat in anii de liceu!
Cuvintele mele sunt sarace pentru a exprima bogatia invataturilor pe care
dumnevoastra mi le-ati insuflat cu o exceptionala maiestrie didactica, un calm
aparte si o blandete rara insotite de o rabdare nemaintalnita! Va sunt recunoscatoare
pentru ca mi-ati insuflat credinta in Dumnezeu si mi-ati calauzit mintea si inima
spre Dorul de Dumnezeu, de sfintenie si de cunoastere a acestui univers al Credintei
Crestine… mi-ati indrumat pasii spre frumusetea lumii nevazute,ilustrata prin
picturile Bisericilor si Manastirilor si ati fost iertator cu mine atunci cand am gresit…
Va multumesc inca si pentru faptul ca ati reusit sa modelati sufletul meu
stiurliubatic si naiv, neinitiat si extrem de orgolios, mandru si hain, plin de sine si
naravas, …foarte greu de adus pe Calea cea Buna… la Hristos, Dumnezeul nostru
Dulce si atat de Milostiv!
Sunt astazi omul care sunt datorita Dumneavoastra si va multumesc pentru asta!
Bunul Dumnezeu sa va incununeze viata, inima si sufletul cu Harul Sau Mantuitor si
cu Sa Binecuvantare, cu Pace si Sanatate, cu Spor in frumoasa lucrare misionara pe
care o desfasuarati cu elevii Dumnevoastra!
Va doresc ani frumosi, plini de Bucurie Sfanta… si Mantuire!
Cu aleasa pretuire,

Larisa-Gabriela Rusu
Pașcani

Mulțumesc, mama!
Da, am ales sa-i mulțumesc mamei mele, dascal la randul ei.
Am ales-o pe ea considerând ca a fost primul meu profesor din primele clipe de
viata, mi-a modelat comportamentul, m-a învătat ca respectandu-i colegii de breasla
o respect pe ea, mi-a aratat cată munca si daruire exista in spatele acestei meserii.
Astfel ca alaturi de ea si prin ochii ei am apreciat la un nivel superior acesta lectie
oferita de scoala doar prin dascalii ei.
Mulțumesc mami!

Farcas Iuliana,
Târgu Jiu
Mulţumesc sincer unor adevărate doamne
Am încheiat de curând o perioadă extrem de importantă din viaţă, am terminat
liceul. Aflându-mă la o lună după Bacalaureat, când apele s-au liniştit, pot gândi la
rece şi pot trage nişte concluzii în ceea ce priveşte evoluţia mea din ultimii patru ani,
dar nu numai atât.
Pot trage nişte concluzii şi în privinţa oamenilor pe care i-am întâlnit până acum,
ceea ce nu poate decât să mă bucure, pentru că văd, simt, ştiu că, dincolo de toţi cei
pe care nu aş mai vrea să-i întâlnesc, am avut parte şi de oameni de calitate –
oameni adevăraţi, în compania cărora nu m-aş putea simţi decât onorată, a căror
prezenţă nu ar putea decât să-mi umple sufletul.
Dintre aceştia, foarte importante sunt două doamne profesoare de la liceul meu, de
la Colegiul Naţional “Constantin Carabella”, din Târgovişte; mulţumesc, aşadar,
doamnei profesoare de limba şi literatura română, Mihaela Marin, o persoană
minunată (şi nu exagerez), de la care am avut atât de multe de învăţat, care mi-a
deschis ochii atunci când nimeni altcineva nu ar fi putut să o facă, pe care am privit-
o de multe ori ca pe un exemplu, nu numai pentru ceilalţi profesori, dar pentru
oameni, în general. Aş putea scrie la nesfârşit despre dumneaei, pentru că îmi tot vin
in minte cuvinte atât de frumoase pe care ni le-a spus, mie şi colegilor mei, pentru că
îmi amintesc cu drag şi dor (deja) de orele de română…
Îi mulţumesc în egală măsură şi doamnei profesoare de istorie, Claudia Rusu, pe
care o voi aprecia întotdeauna pentru pasiunea de care dă dovadă în ceea ce face,
pentru că este, la fel ca şi doamna profesoară de română, un exemplu pentru ceilalţi
profesori, pentru elevi. Orele de istorie au fost o plăcere, mai ales că nu exista
întrebare la care doamna profesoară să nu aibă răspuns, ştiind să explice pe înţelesul
tuturor. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul doamnei Marin, de altfel.
Poate am scris prea mult, dar ştiu sigur că merită! Ceea ce sunt astăzi, la fel ca şi
succesul meu de până acum, se datorează, poate chiar într-o mare parte,
dumneavoastră! De aceea, vă mulţumesc!!!
Cu stimă,
Andreea Stănescu

Multumesc USV!
Multumesc tuturor profesorilor de la Universitatea Stefan cel Mare, Suceava.
Indiferent de preferinte sau de prieteniile legate, fiecare merita un sincer multumesc
pentru ca fiecare au contribuit la formarea mea dar indeosebi la umplerea tolbei cu
amintiri. Multumesc pentru fiecare zambet, fiecare emotie, fiecare sfat… Va
multumesc tuturor ca ati fost personajele ptincipale in povestea vietii mele…o
poveste nu cu un final fericit, ci fara final… povestea o traim cu totii in fiecare zi,
hranita de toate amintirile frumoase.
VA MULTUMESC!!!

C. NICOLETA
Promotia 2009-2012.
Suceava
DISCURS: SFÂRȘIT DE
GENERALĂ :)
Posted on 16 Iunie 2011 by Sabb

Domnilor
profesori, iubiți părinți și dragi colegi, iată cum clopoțelul sună astăzi
pentru ultima oară, lăsând în urmă lui suflete fericite și dornice de vacanță,
însă și inimi triste și pline de regrete. Pentru noi, elevii claselor a VIII-a,
acest ultim clinchet al clopoțelului a însemnat sfârșitul unui capitol din
cartea vieții. Acești opt ani, ce au trecut parcă în zbor, au însemnat pentru
noi enorm, în acești opt ani școala ne-a fost precum a doua casă. Parcă și
acum îmi amintesc acea zi: 15 septembrie 2003, pășeam timizi pe alea
școlii, ascunzându-ne după fustele mamei; decorul ne era complet nou. Vă
mai amintiți cu câtă dragoste ne-au întâmpinat doamnele învățătoare, cu
câtă răbdare și calm ne-au netezit calea spre cunoaștere. Ne-au adunat
lacrimile, transformându-le în laude, ne-au ajutat să ne învingem temerile,
să ne deschidem aripile spre cunoaștere, ne-au ajutat să ne maturizăm.
Pentru toate acestea și multe altele, vă mulțumim și fiți sigure că mereu
veți avea un loc special în inimile noastre.
A urmat apoi un nou pas, o altă schimbare, un alt motiv de panică, mai
mulți profesori, mai multe materii, mai multe griji. Toate acestea au fost
biruite împreuna cu doamna dirigintă și colectivul profesoral. Au venit
apoi rândul domnilor profesori să ne cizeleze, să ne ajute să ne descoperim
că oameni, să pună o cărămidă la construirea noastră.

Dați-mi voie să mulțumesc doamnelor profesoare de limba și literatura

română, care ne-au arătat frumusețea limbii noastre, doamnei de limba
latină cu care am învățat obiceiurile și tradițiile poporului roman.
Mulțumim, de asemenea, doamnelor de limba engleză și franceză care au
făcut din noi niște poligloți. Mulțumim domnilor profesori de matematică,
care cu răbdare și tact ne-au arătat că matematica nu este o necunoscută așa
cum credeam noi, doamnei profesoare de chimie care ne-a învățat cum să
nu ne precipităm prea tare, pentru a nu da naștere unei combustii spontane,
doamnei profesoare de fizică, cu care am învățat cum să nu fierbem sub
presiune, doamnei profesoare de biologie, care ne-a arătat fascinanta lume
înconjurătoare, doamnei de cultură civică cu care am învățat ce înseamnă
demnitatea, responsabilitatea, cinstea și curajul, doamnei profesoare de
geografie cu care am călătorit în jurul lumii, doamnei de religie cu care ne-
am descoperit latura spirituală. Mulțumim doamnelor de educație plastică,
muzicală și tehnologică fără de care nu am fi putut descoperi frumusețea și
măreția artei și doamnei profesoare de sport care ne-a învățat despre fair-
play.

Mulțumim doamnei diriginte care ne-a fost alături și când ne-a fost bine și
când ne-a fost greu, pentru că ne-a învățat să ne luptăm cu temerile
noastre, însă și cu noi înșine.

Știm că am fost obraznici, că v-am și supărat, că nu întotdeauna ați fost

mândri de noi, dar vă adresăm rugămintea ca la acest final de drum să
păstrați în amintirea dumneavoastră numai momentele plăcute petrecute
împreună.

Dragi colegi ai claselor a VIII-a, nu plângeți, nu vă întristați. Și viața de

liceu poate fi minunată. Deschideți-vă aripile și zburați spre necunoscut,
lăsând greutățile și amintirile neplăcute în urmă.