Ghidul Drumetiilor Montane - Cuvant inainte

CUVNT NAINTE
n timpul liber al vacantelor, concediilor, sfrsitului de saptamna sau oricnd va puteti
permite, ndreptativa pasii catre munte cu dorinta de ai cutreiera potecile !
Am ntlnit pe cararile Carpatilor, aici unde ori"ontul se nc#ide de valurile ncremenite ale
crestelor sau odata a$unsi pe ele se desc#ide oferind o panorama ce rar tie dat sa ntlnesti%
multi tineri, unii ca vrsta altii ca suflet, oameni care pretuiesc asprimea si frumusetile vietii n
aer liber& Asemenea lor si dumneavoastra puteti sa ncercati sa 'ustati din aceasta mare
placere&
(rumetia nseamna miscare, iar miscarea nseamna sanatate& Cnd aceasta este facuta la
munte, )bateria umana) a corpului se ncarca cu ener'ie, iar mintea si sufletul cu ncntare,
pentru o lun'a perioada de timp&
Numai aceia care au cura$ul sa se desprinda de cotidian, de viata sedentara citadina si sa
nfrn'a comoditatea, pot beneficia 'ratuit de terapia comple*a a muntelui n orice anotimp al
anului& Tuturor, tineri sau vrstnici, le adrese" ndemnul de a drumetii, pentru asi putea
desfata privirea si sufletul cu frumusetile neasemuite ale padurilor, poienelor, crestelor si
piscurilor% florilor, i"voarelor si tuturor vietuitoarelor ce traiesc n acest areal% pentru a deveni
mai buni, mai puternici si mai 'enerosi&
Niciodata odi#na activa a drumetiilor montane nu este un timp pierdut, ci un timp de recreere
si rela*are activa de care corpul nostru are nevoie ca de #rana de fiecare "i% un timp csti'at,
care da viata anilor&
+ircea ,ancran$an '#id de turism - cod ./01
Nota din partea Alpinet&or'2 Neam permis sa modificam forma de pre"entare a materialului
trimis de (l& +ircea ,ancran$an pentru a corespunde cerintelor te#nice ale siteului& Continutul
in sc#imb a ramas nemodificat, pentru orice comentariu le'at de acest articol va invitam sa
contactati autorul la adresa de email2
ale*lancran$an34a#oo&com
Ghidul Drumetiilor Montane - Terminologie Montana
"Ceea ce urmareste aceasta carte este sa-i obisnuiasca pe cei tineri, ncepatori n drumetie
sa guste frumusetea muntelui "
I.Ionescu-Dunareanu
TERMINOLOGIE MONTANA
n indicatiile '#idurilor turistice, precum si n convorbirile cu montaniar"ii, ntlnim adesea
termeni necunoscuti, care desemnea"a notiuni precise le'ate de formele de relief sau
fenomene naturale, a caror lamurire a$uta la o mai buna cunoastere a traseului, la descrierea
mai amanuntita a re'iunii strabatute&
5entru a putea urmarii, lamurii si ntele'e capitolele care urmea"a, precum si literatura
montana, parcur'eti aceasta terminolo'ie !
Abrupt 6 5erete de munte, stncos,puternic nclinat, format de obicei din roci tari%
Ac 6 7tnca i"olata cu varful ascutit%
Adapost 6 Constructie facuta sa apere de intemperii%
Alpin 6 8ona cea mai nalta a unui munte, ncepnd de la /9.. m altitudine%
Alpinist-alpinism 6 5ersoana care face dese ascensiuni pe :munti; Alpi% ramura sportiva
care cuprinde ascensiunile n munti, n special e*caladarea partilor 'reu accesibile%
Amonte 6 n sus :n sensul spre i"vor; pe cursul unei vai sau ape%
Arcada 6 Element de relief n forma de arc ntlnit n 'eneral n "onele calcaroase
Areal 6 Arie :"ona; specifica de raspndire a unei specii :planta sau animal;%
Arsita 6 5anta de munte lipsita de ve'etatie%
Aval 6 n $os :n sensul spre varsare; pe cursul unei ape sau vai, partea ncotro cur'e apa%
Aven-hoanca 6 <roapa, adncitura naturala n 'eneral verticala, ntlnita n "onele
calcaroase, formata prin di"olvarea rocilor sau prabusirea tavanului unei pesteri%
Azimut 6 Un'#iul pe care l face directia la un obiectiv fi*, la care dorim sa a$un'em, cu
directia nord, indicata de acul ma'netic%
Baliza 6 7emnal sau instalatie de semnali"are care indica po"itia unui punct topo'rafic%
Btca 6 Vrf de deal sau de munte nu prea nalt, rotun$it de a'entii atmosferici%
Bord 6 =loc de stnca i"olat sau n cmpul de bolovani%
Brna - bru 6 5ortiune plata :palier; de latime variabila, n 'eneral nierbata, care ncin'e
ca un bru versantul unui munte, practicabila pentru mers%
Bulboana 6 Adncitura ntrun ru unde apa formea"a un vrte$, vltoare,bulboaca%
Bun!et 6 5adure deasa foarte 'reu de strabatut%
Burnita 6 > ploaie marunta si deasa nsotita de ceata%
"asa de adapost 6 Constructie n 'eneral din lemn dotata cu locuri :pe priciuri;, soba, masa
si banci%
"arst 6 Comple* de fenomene naturale, ntlnite n "one calcaroase% forme de relief create
prin di"olvarea calcarelor 2 pesteri, doline, avene, c#ei, defileuri%
"anion 6 Vale adnca si foarte strmta, cu peretii abrupti si cu fundul n'ustat, prin care rul
cur'e vi$elios formnd vrte$uri :n ?omnia avem doar vai tip canion;%
"aldare 6 (epresiune circulara cu versante prapastioase, n "ona muntilor nalti%
"aldare !laciara - circ !laciar 6 Caldare ramasa n urma topirii unui '#etar%
"atni 6 8ona bolovanoasa, arida%
"alauza 6 <#id montan%
"etina 6 @run"ar de ace :frun"e de conifere, molid, brad, larice, tisa, "inbru, pin;%
"iopor 6 Turma de capre ne're%
"hei 6 7ector, portiune de vale n'usta si adnca cu pereti stncosi, aproape verticali, n
trupul unui munte%
"leant - colt 6 Vrf de stnca facnd parte din trupul unui munte%
"lin 6 5anta cu nclinare variabila a unui munte sau a unei vai%
"oncretiuni 6 @orme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii unei pesteri%
"ondensare 6 Transformare prin racire si compensare%
"on#luenta 6 ,ocul de unire, ntlnire, a doua ape sau vai%
"ornisa 6 )7treasina) de "apada ntarita, :asemanatoare literei )l); de pe creasta unui
munte%
"reasta-coama 6 ,inia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai spinarii unui
masiv muntos%
"ulme 6 5artea cea mai de sus, prelun'ita ori"ontal, al unui munte%
"umpana de ape 6 ,inia de despartire dintre doua ba"ine #idro'rafice sau doua vai
nvecinate, care coincide n 'eneral cu creasta unui munte%
"urba de nivel 6 ,inia de pe #arta :culoare maro; care uneste punctele de e'ala altitudine,
portiuni din teren asemanatoare brrilor pe care ne putem deplasa fara sa coborm sau sa
urcam%
"urmatura-sa- tarnita -#ereastra 6 (enivelare, portiune mai coborta unde creasta unui
munte este mult sub nivelul 'eneral al acesteia, n'aduind trecerea de pe un versant pe
celalalt%
"ustura 6 Creasta montana, ascutita, stncoasa, n'usta si dantelata n forma unei lame de
fierastrau, de obicei ntre doua caldari 'laciare%
$eal 6 @orma de relief ca o ridicatura a scoartei pamntului mai mica dect un munte dar mai
mare dect colina%
$olina 6 Adncitura a solului n forma de plnie, de dimensiuni variabile, formata prin
di"olvarea rocilor calcaroase de catre ape%
$os 6 Versant de munte cu e*punere spre nord, umbrit%
$rumetie montana 6 +ersul pe munte din placere, pe $os sau pe sc#iuri,fara scop lucrativ%
$urau 6 5ru de munte repede si "'omotos%
$uruitoare 6 Cascada de apa%
Endemism 6 7pecie de planta sau animal care traieste ntrun areal :"ona; restrans%
Escalada 6 Ascensiune, urcare pe un perete de munte prin catarare libera sau cu a$utorul
mi$loacelor te#nice specifice :pitoane, carabiniere, coarda, etc&;%
%alie 6 ?uptura a scoartei terestre%
%isura 6 Crapatura, $'#eab ntrun abrupt muntos stncos, ca urmare a actiunilor apelor%
%irn 6 8apada persistenta pe muntii nalti, acumulata si tasata, care trecnd prin fa"a
'rauntoasa devine '#eata :portiunile rupte au forma de scnduri;%
%oen 6 Vnt cald, uscat si puternic care bate primavara dinspre crestele muntilor spre vai,
'rabind topirea "ape"ilor%
%reamat 6 8'omot produs de frun"ele miscate de vnt%
Gavan 6 7cobitura, adncitura n stnca unui munte%
Glma 6 Vrf de munte de naltime modesta%
Golul alpin 6 8ona situata deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu iarba, ve'etatie
pitica sau lipsita de ve'etatie%
Granodiorit 6 ?oca 'ranulata cu structura intermediara ntre 'ranit si diorit :muntii ?ete"at;%
Greaban 6 5icior de munte abrupt si stncos%
Grohotis 6 n'ramadire, masa compacta de bolovani sau sparturi de stnca, nu prea mari,
provenita din de'radarea unui versant pe o panta de munte%
Grota-pestera 6 E*cavatie mare de masa :n 'eneral calcaroasa; pe ori"ontala sau n panta%
Grumaz 6 7a foarte lata%
&atas 6 Carare n'usta re"ultata din trecerea repetata a animalelor printro re'iune cu
arboret si puternic nierbata%
&idro!ra#ie 6 ?etea de vai si ape care strabate o anumita "ona%
&orn 6 7partura n'usta, vlcel, $'#eab, n peretele de stnca, care permite ascensiunea prin
el%
&uda 6 5estera%
Iezer 6 ,ac de munte de ori'ine 'laciara%
Inter#luviu 6 5ortiune de teren :culme, creasta; cuprinsa ntre doua vai vecine%
Izbuc-e'ur!enta- !l!oi 6 ,ocul de iesire, unde apare la suprafata un curs de apa
subteran, ascuns, n 'eneral n re'iuni cu fenomene carstice%
Izvor 6 ,ocul unde apa unei pn"e freatice iese la suprafata din pamnt%
(!heab- uluc 6 7cobitura, fa'as, facut de suvoiul ploilor%
Lapiez 6 @orma de relief re"ultata din coro"iunea rocilor solubile de catre apele de siroire,
santuri si canale de obicei paralele cu panta%
Marmita 6 7cobitura ovala sapata n rocile din albia unui ru% apare n portiunea cascadelor%
Ma!ura 6 @orma de relief repre"entata printro culme mpadurita%
Moletiera 6 >biect de mbracaminte format dintro fsie de stofa cu care se nfasoara pulpa
piciorului :peste pantalon; de la 'le"na pna sub 'enunc#i%
Momie )mamie* 6 +ovila mica de pietre :pamnt; facuta de mna omului pentru a $alona,
indica o poteca sau scurtatura nemarcata :!;
Morena 6 +orman de aluviuni, format din pietre, ar'ila si nisip, ramase n urma topirii
'#etarilor% adesea nierbate%
Muchie- creasta 6 ,inia de culme a unui munte%
Muncel 6 +unte de dimensiune si altitudine modesta%
Namas- catun 6 <rup de ase"ari montane fara biserica%
Nivatie 6 Actiunea de modelare a reliefului facuta de n'#eturile si de"'#eturile succesive la
munte%
Nod oro!ra#ic 6 +asiv muntos din care pleaca culmi secundare%
Obcina 6 Culme scurta, cu aspect montan, n 'eneral mpadurita%
Obrsie 6 5ortiune nalta de la nceputul unei vai, locul de formare a rului ce o strabate%
+adina 6 5ortiune inferioara a unei vai de abrupt, mai lar'a, cu ve'etatie, n 'eneral umeda,
mic platou sub forma de 'avane pe pantele unui munte%
+as 6 5unct de trecere de pe un versant pe altul folosind o curmatura sau o sa%
+eri!laciar 6 ?e'iune situata la periferia '#etarilor%
+estera 6 <rota
+icior de munte 6 Culme secundara situata n partea inferioara a culmii principale% o
ramificatie n 'eneral mpadurita%
+iemont 6 @orma de relief situata la contactul muntilor cu o cmpie sau depresiune, formata
prin acumularea depunerilor aduse de apele cur'atoare la sc#imbarea de panta%
+cla 6 Ceata deasa care apare de obicei dimineata si seara, ne'ura%
+lai 6 5icior de munte nierbat sau poiana pe un picior de munte%
+latou carstic 6 @orma de relief sub care se nfatisea"a o "ona calcaroasa%
+od- platou 6 7uprafata nalta aproape plana a unui masiv muntos%
+olie 6 (epresiune nc#isa, mare, cu fund plat aluvionar, cu unul sau mai multe cursuri de
apa, care apar n i"bucuri si dispar n ponoare%
+olita 6 Terasa mica ce ntrerupe un abrupt sau o panta priporoasa, abrupta%
+onor 6 5ovrnis abrupt sau adncitura formata prin prabusirea, ruperea sau alunecarea
unor straturi de teren, 'ol carstic prin care se scur' n subteran apele de suprafata%
+ortal 6 <ura de intrare, cteodata monumentala, a unei pesteri%
+reluca 6 5oiana, loc lipsit de ve'etatie arborescenta pe o coasta de munte%
+ripor 6 Coasta de deal sau de munte, panta abrupta, povrnis%
+riza 6 >rice punct, asperitate, nere'ularitate a stncii sau terenului% adncitura, muc#ie sau
radacina care foloseste pentru urcarea, coborrea sau traversarea unui munte%
Ra#ala 6 (e"lantuire brusca, violenta si scurta de vnt, ploaie sau ninsoare%
Ravena 6 Vale strmta cu versanti abrupti, instabili :care se prabusesc, surpa;%
Re#le'ie 6 @enomen optic de rentoarcere partiala a luminii cnd ntlneste o suprafata%
Re#ractie 6 @enomen optic de abatere a directiei de propa'are a luminii cnd ntlneste o
suprafata de separare a doua medii%
Re#u!iu 6 ,oc de scapare, de adapostire din fata unei prime$dii sau neplaceri%
Re#u!iu alpin 6 Constructie din lemn sau metal armat cu panouri din fibra de sticla, dotata
cu 9 /A locuri de dormit pe priciuri%
Relie# carstic 6 @orme specifice de relief n "one montane calcaroase%
,aritoare 6 5ra' nalt pe o poteca de munte%
,curtatura 6 Varianta de poteca, carare marcata sau nu, pentru scurtarea parcur'erii unor
serpentine, a unei curbe de nivel%
,eninari 6 8one de stnci 'olase si foarte nclinate din abruptul unui masiv%
,-O-,- 6 7ave >ur 7ouls salvati sufletele noastre%
,ohodol 6 Vale fara apa, fenomen carstic%
,orb-ponor 6 ,ocul unde apa dispare n pamnt, fenomen carstic%
,palatura 6 7tnca 'olasa, lustruita de actiunea apei de ploaie%
,pelunca 6 5estera, 'rota%
,pinare-coama- creasta 6 5artea cea mai nalta a unui munte va"uta n plan ori"ontal%
,tala!mita 6 (epunere calcaroasa de forma conica pe podeaua unei pesteri sau 'alerii
subterane%
,talactita 6 (epunere calcaroasa sub forma conica, turture, pe tavanul unei pesteri sau
'alerii%
,trun!a 6 Trecere abrupta%
,isturi 6 ?oci metamorfice :care sau transformat n conditii de temperatura si presiune; sub
forma de foi sau lame
,a 6 Curmatura, fereastra, tarnita%
,istoaica 6 B'eab, vlcel stncos n'ust ce bra"dea"a panta unui munte%
,ublimare 6 Trecerea vaporilor de apa din stare 'a"oasa direct n stare solida :cristale;
,uspensie 6 Un sistem de solidfluid n ec#ilibru%
Talve! 6 ,inia care uneste ntre ele punctele cele mai adnci ale albiei unei ape sau vai
uscate%
Tau 6 ,ac 'laciar%
Toponimie 6 Ansamblul numelor proprii de locuri, de ape, de munti, dintro re'iune
'eo'rafica%
Transhumanta 6 Trecerea bianuala a turmelor de oi de la cmpie la munte :primavara; si
invers :toamna;%
.luc 6 B'#eab%
.rlatoare 6 Cascada%
.vale 6 (epresiune nc#isa, mai mare dect dolina, formata prin fu"ionarea mai multor
doline%
/ale oarba 6 Un curs de apa care se pierde ntrun ponor situat la ba"a unui abrupt calcaros%
/ale de recul 6 Un curs de apa care porneste dintrun i"buc situat la ba"a unui abrupt%
calcaros
/ersanti 6 @etele unui masiv muntos, versantul drept si versantul stn' al unei vai% se
determina ase"ndune cu fata n directia n care cur'e apa e*istenta sau posibila prin acea
vale%
/lcel 6 ?amificatie a unei vai de munte la ori'inea sa, re"ultata din actiunea apei si a
vntului%
/rte0e 6 7erpentine dese pe o poteca de munte%
/nturis 6 Cascada mica%
1anoa!a-circ !laciar 6 (epresiune circulara formata prin ero"iunea solului de '#etarii
montani la obrsia vailor, sau pe versantii acestora%
1aton 6 ,ac temporar provenit din apele de primavara pe care sorbul :ponorul; nu le poate
absorbii dect dupa un interval de timp%
Ghidul Drumetiilor Montane - Legile Muntelui
"Aparati si bucurati-va de toate darurile binefacatoare ale naturii, ocrotiti puritatea
frumusetilor si maretia ntregului peisaj montan romnesc."
!eorg!e "uman
LEGILE M.NTEL.I
+ulti dintre acei care au calcat cararile muntilor sfatuiesc si ndeamna pe cei mai tineri sau
ncepatori n ale drumetiei sa respecte le'ile muntelui& (ar care sunt acestea si ce
)re'lementea"a) ele C
)Cine ar fi cre"ut ca muntele are le'i C) ar spune un neinitiat n ale drumetiei montane si totusi
)vai de acei care nesocotindule va simtii pe propia piele pedeapsa muntelui !)
nvatatura muntelui sa transmis permanent prin povetele calau"elor si sfaturile
montaniar"ilor, toate constituind )le'ile muntelui)&
"ele zece porunci ale turismului de munte
:din decalo'ul unei calau"e celebre ,uis TrenDer;
2&7a nu ntreprin"i o ascensiune ceti depaseste puterile& Tu trebuie sa nvin'i muntele, nu el
pe tine% sati fi*e"i un obiectiv pe care sal poti atin'e, dar de va trebui sa renunti la el sa sti
sa faci stn'ampre$ur ct mai este timp& 7a nu fi 'rabit si sa nu ncerci sa stabilesti recorduri
de vite"a& 7a nu ai mania piscurilor, dar sa nu ocolesti dificultatea n variatele ei forme&
3&7a pre'atesti cu deamanuntul orice drumetie fie ca mer'i sin'ur, cu prietenii sau cu '#idul&
Un i'norant sau un neputincios care are nevoie de o 'uvernanta alpina este, n munti, pur si
simplu ridicol& (ocumentarea trebuie sa fie tot att de completa ca si ec#ipamentul alpin& 7a
cunosti mediul n care te misti si sai ntele'i fenomenele& 7a nuti ncarci stomacul si sa nu ai
pretentia sa te alimente"i cu icre ne're sau stridii& Idealul tau alpin sa fie acela de a 'usta cu
aceeasi placere o duminica frumoasa pe un vrf de delusor, ca si cu alt prile$ un abrupt din
cele mai 'rele& Nu este nevoie sa fi de la nceput desavrsit catarator& 7a nu patesti ca acela
care de attea stnci si pereti nu mai vedea muntele& 7a nu uiti ca muntii sunt bo'ati n
prime$dii, dar n acelas timp sa sti ca, cu prudenta, spirit de prevedere si inteli'enta i poti
nvin'e&
4&7a nu uiti ca esti o fiinta civili"ata& =ucuria si puterea nu se confunda cu mitocania,
brutalitatea si 'rosolania& Aduti aminte nca de la 'ara si din tren, ca educatia ta n 'eneral si
cea sportiva n special sunt puse la ncercare& (aca poti sa iei cu asalt piscurile, sa nu faci asta
n va'on& Ca sa se vada ce catarator ndracit esti nu este absolut necesar sa faci ec#ilibristica
pe scarile sau tampoanele va'onului& 7a nu consideri frn'#ia si coltarii ca o emblema a
breslei tale care se cere e*pusa& 7a nu periclite"i cu sculele tale2 sc#iuri, piolet, etc& oc#ii si
#ainele vecinilor si sa nu le umplii urec#ile cu trancaneli si #o#ote de rs& (aca ntlnesti un
drumet solitar salutal sau resalutal si daca cre"i ca e ca"ul sal critici fao cel mult atunci
cnd nu te mai poate au"ii& Nuti ima'ina ca devii alpinist utili"nd un $ar'on de munte
artificial& (e asemenea nu e ca"ul sati ster'i nasul cu de'etele numai pentru ca ai de"bracat
costumul de oras&
5&7a nu profane"i peisa$ul pe carel strabati si sa nu )mpodobesti) natura cu cioburi de sticla,
#rtii, cutii de conserve si alte ramasite& Amintesteti ca si altii dupa tine, vor voi sa bea din
i"vorul pe carel murdaresti fara rost& Tablitele de marca$ nu sunt menite drept tinta pentru
proiectilele tale improvi"ate si nici nu trebuie sa le sc#imbi ase"area dintro 'luma deplasata&
7a nu lasi desc#ise portile stanelor si ale npre$muirilor, caci poti provoca proprietarilor pa'ube
si arunci discredit asupra tuturor drumetilor& (in acelasi motiv, sa nu sari peste n'radiri si nici
sa nu te inviti nepoftit n claia cu fn ce o ve"i n proprietatea ciuva& Cnta dacati face
placere, dar cu masura si acolo unde este locul& C#iuiturile se potrivesc de cele mai rare ori cu
'tle$ul tau si nici nu fac totdeauna placere semenilor tai& Nu tipa fara rost, tulburi inutil
oamenii si animalele& Aprinde focul numai daca este absolut necesar, suprave'#ea"al atent si
pe urma stin'el complet& Nu arunca pietre si cauta sa mer'i astfel nct sa nu provoci
caderea lor, c#iar daca ai convin'erea ca nu te urmea"a nimeni& 5e drumuri umblate si n
locuri e*puse sa nu faci nudism si nici seminudism, altfel nsa profita de aer si soare ct poti
mai bine& Cum te apropii de locurile populate urmea"a re'ulile convietuirii sociale&
6&@i bun camarad& (aca esti conducator evita sa fi autoritar si ncapatnat, ncre"ut sau
n'mfat% da dovada de spirit de ntele'ere si rabdare& Nu fi "'rcit cu avutul tau, nici cu
cunostintele tale& Eotarrile sati fie determinate de capacitatea de re"istenta a celui mai slab&
Abandonnd pe cineva n munti l vei avea poate pe constiinta& (aca tu esti cel condus,
adaptea"ate aceluia care cunoaste mai bine locurile, silestete sa fi la naltime si cauta sa
nveti& C#iar si cel mai slab dintro ec#ipa si poate face datoria& 7a sti ca un tovaras bun este
tot att de rar ca si un conducator bun& >rice strain care mparte cu tine dra'ostea pentru
munti sati fie camarad, mai ales atunci cnd este n prime$die sau are nevoie de vreun a$utor
sau o privire pe #arta ta& C#iar si n '#idul pe carel platesti sa ve"i un tovaras, un prieten& Nu
fi autoritar fata de el, dar nici nu te comporta de parca ati fi mncat de cnd sunteti din
aceeasi strac#ina&
7&?especta cabana tot asa cum ti respecti propria ta casa& @i modest si nu cere lucruri pe care
ti le poate oferii cel mult un #otel& Nu uita ca aici, n creierul muntilor, portmoneul tau nu mai
contea"a si ca toti suntem e'ali& 5ioletul, sc#iurile, '#eata, noroiul nau ce cauta n sufra'eria
cabanei% leapadate de ele prin urmare nainte de a intra& Nu transforma locul de odi#na, care
este cabana, ntro crciuma& Nu ocupa toate bancile si mesele cu ranita, merindele, #rtile si
picioarele tale& >rict ai fi de tnar, 'ndestete ca nu este aici locul sa faci dra'oste& ,asa n
pace patefonul si c#elnaritele, iar pe '#itara sa nu pui mna dect daca te pricepi& Cartea de
impresii sa no utili"e"i pentru rime proaste sau laude& Este mult mai util sa note"i de unde vii
si ncotro te duci, mai ales daca te pre'atesti pentru o ascensiune 'rea& Urma lasata n acest
fel nlesneste trimiterea la nevoie a a$utoarelor si poate linisti pe cei n'ri$orati de soarta ta& Ai
dreptul sa ceri un loc de dormit si daca esti nainte sau dupa drum sal ale'i pe cel mai bun,
dar sa nu e"iti sal cede"i acelui care este fie epui"at, bolnav sau mai n vrsta ca tine si are
nevoie de odi#na& Nu te urca ncaltat n pat si nu aler'a cu bocancii pe scari mai ales noaptea&
(aca sforai nu te culca n dormitorul comun& @i prudent cnd umbli cu lampa si focul& Nu uita
ca nu esti stapnul cabanei, iar n'ri$itorul este administratorul care ndeplineste un rol de
mare interes obstesc, te vei supune deci dispo"itiilor sale& >rice loc si orice lucru ai folosit sa le
lasi n aceeasi stare n care venind ai vrea sa le 'asesti% mai ales n casele de adapost sa ai
'ri$a deosebita fata de ceilalti, fie cati sunt tovarasi, fie cati vor urma& <ndestete ca
ntrea'a cabana, casa de adapost cu tot ce cuprinde, repre"inta un bun ce tia fost ncredintat
cu buna credinta& @ii econom cu re"erva de lemne, adesea adusa cu mari sacrificii si ai n
vedere si pe cei ce vor venii dupa tine& 5araseste casa dupa ce ai ncuiat si ai pus toate la locul
lor& nc#ideo bine si nu uita sa ac#iti ta*a acolo unde este ca"ul&
8&Nu fura ! Nu fura, altora nici linistea, nici sin'uratatea ce o cauta, nici perspectivele& (ar sa
nu furi nici betele de sc#i, curele, frn'#ii, nici fnul sau lemnele strnse cu multa truda& Nu
fura nici florile pe care natura lea creat pentru toata lumea& Cmpul, iarba, arborii trebuie
crutati% vitele si vnatul sa nu fie speriate& Nu taia $epi si arbori pentru ati c#eltui prinosul de
ener'ie neconsumata& Nu distru'e furnicarul, nici c#iar din curio"itate stiintifica, iar melcul,
sarpele sau broasca sa nu fie pentru tine fiare salbatice care trebuie strpite& 7a ve"i n munte
un paradis n care teai ase"at ca un nou Adam% a$utal sasi pastre"e ori'inalitatea si
sfintenia&
9&Nu minti ! Nu e*a'era, nu fi laudaros& C#iar si ascensiunea cea mai dificila este putin lucru
fata de alte reali"ari omenesti& Nuti da o importanta prea mare si nu cauta sa micsore"i pe
altii c#iar daca sunt ncepatori, mosne'i sau membrii altor cluburi& Nu critica si nu n$ura
timpul :vremea;, 'a"duirea :la cabana;, tovarasii de drum sau le'atura de sc#i& Nu trebuie sa
te le'i sau sati bati $oc de credintele, datinile locuitorilor de la munte& Aduti aminte ca nu esti
dect un oaspete trecator pe aceste melea'uriFca si n lumea aceasta&
:&Apara onoarea clubului tau si nu numai a aceluia a carui insi'na o porti, ci si a acelei mari
comunitati care tia facut accesibila lumea muntilor si care serveste o mare idee, nu numai
confortul tau& @i mandru ca faci parte din aceasta comunitate si ca poti sa participi la viata ei&
>norea"a pe cei care au creat pentru tine, pe maestrii care au cucerit prima poteca si primele
pri"e spre vrf, precum si pe cei care au pus ultima piatra&
2;&Nu profana muntii prin mania recordurilor, ci cauta sa le intele'i sufletul !
Le!ile muntelui
)din Omul si muntele - Ion +reda*
2&7a nu calatoresti niciodata de unul sin'ur pe munte&
3&ntotdeauna la munte nu se pleaca dect cu ec#ipament corespun"ator&
4&Este contraindicat sa te avnti pe trasee necunoscute&
5&Turismul de munte nu este compatibil cu consumul de tutun si bauturi alcoolice&
6&,a munte trebuie sa sti2 ce, ct, cum si cnd sa mannci&
7&Toti pentru unul si unul pentru toti&
8&Cnd ntlnesti alti oameni pe munte dale )=una "iua!G
9& 5e munte nu se vorbeste mult, nu se tipa si nu se face "'omot&
:&Cine iubeste muntele trebuie sal ocroteasca&
2;&Nu deteriorati indicatoarele cu marca$e turistice sau alte semne de orientare&
22&?efu'iile alpine sunt loc sfnt pe munte&
23&Cnd a$un'eti la o cabana notati n re'istrul de evidenta a circulatiei turistice, locul de
unde ati venit, iar cnd plecati, viitoarea etapa a calatoriei&
24&?e'ulamentul de ordine interioara al fiecarei cabane trebuie respectat cu strictete&
25&Circulati numai pe traseele marcate&
26&Iarna pe muntii acoperiti cu "apada, pericolul avalanselor este pre"ent n fiecare "i&
27&ncepatorii ntrale drumetiei la munte sasi faca o lun'a ucenicie pe ln'a montaniar"ii cu
mare e*perienta&
28&Cnd se cere spri$in de catre cabanier, 'rup de turisti sau ec#ipa salvamont, pentru a a$uta
oameni aflati n prime$die sau a prevenii o nenorocire, oricine trebuie sa raspunda c#emarii&
29&Este obli'atoriu pentru orice drumet, '#id sau conducator de 'rup sa urme"e cu strictete
sfaturile si indicatiile salvamontistilor&
2:&Codul de semnali"are in ca" de pericol trebuie cunoscut si nsusit de toti drumetii montani&
3;&(rumetul e bine sa stie sa acorde la nevoie primul a$utor&
Ghidul Drumetiilor Montane - Recomandari Generale
Recomandari !enerale
)din +revenirea accidentelor turistice <n munti - ,AL/AMONT Brasov*
/&Nu pro'ramati o drumetie n munti daca nu dispuneti de o sanatate buna, daca nu aveti
starea psi#ica potrivita si daca nu vati asi'urat toate mi$loacele materiale necesare&
A&nainte de a va #otar pentru o drumetie n munti consultati prima data un '#id turistic si
identificativa traseul ales, daca acesta corespunde posibilitatilor dumneavoastra fi"ice si
psi#ice&
0&Altitudinea pretinde efort si pre'atire fi"ica&Nu ne'li$ati antrenamentul&
H&Un ec#ipament incomplet sau neadecvat va poate periclita viata& 7a aveti ntotdeauna #aine
calduroase si de sc#imb, n functie de anotimp si ncaltaminte corespun"atoare&
1&Nu faceti drumetia sin'ur& C#iar si n 'rup nu pre"inta o 'arantie si'ura pe traseu, fara o
calau"a e*perimentata&
I&ncercati pe ct posibil sa va deplasati pe munti numai "iua si urmarind strict marca$ele&
Consultati nainte buletinul meteo&
J&Nu e"itati sa va ntoarceti din drum daca conditiile atmosferice au devenit nefavorabile&
9&,a ntoarcerea spre cabana, casa de adapost sau refu'iu, respectati mersul n coloana& >rice
alunecare sau mpiedicare la altitudine nu iarta, va periclitea"a viata&
K&Alimentativa des, dar rational& Nu consumati bauturi alcoolice !
/.&Nu va fortati pna la epui"are& Evitati des#idratarea&
//&@iti cura$osi dar nu imprudenti, veseli dar nu 'ala'iosi, iar pe munte si la cabana sa aveti
un comportament civili"at& 5retutindeni fiti un ocrotitor al naturii&
/0&nvatati codul de alarma :semnali"are; n munti, care consta n I :sase; semnale luminoase
sau acustice pe minut, adica la fiecare /. secunde cte un semnal, dupa care urmea"a un
minut pau"a& 7emnalul de raspuns consta n 0 :trei; semnale luminoase sau acustice pe minut
si un minut pau"a&
/H&?espectativa tovarasii de drum, iar n ca" de pericol nui parasiti&
/1&Nu uitati sa luati cu (v& n rucsac o mica trusa de prim a$utor cu farmacia de e*cursie&
/I&@oarte important este ca nainte de a pleca ntro drumetie sa aveti n rucsac polita de
asi'urare LturistG contra accidentelor&
/J&Nu plecati de la cabana pe trasee turistice de creasta nainte de a nscrie n re'istrul de
evidenta ce itinerar urmati% fiindca numai asa n ca" de accident a$utati farmatiunile
7A,VA+>NT sa intervina mai operativ&
/9&,uati informatii de la cabanier, daca traseele pe care vreti sa le parcur'eti sunt practicabile,
care este 'radul lor de dificultate, eventual evolutia vremii la data aceea, pentru a evita
e*punerea la suprasolicitare a or'anismului, fapt ce conduce la e*tenuare fi"ica epui"are&
/K&Circulati numai pe traseele marcate cu semne turistice care au fondul alb& Nu urcati si nu
coborti pe scurtaturi, riscati sa va rataciti si sa va accidentati&(aca ati fost surprinsi pe traseu
de intemperii :viscol, furtuna, ceata; este de preferat sa va napoiati pe acelas drum la locul
de unde ati pornit :cabana, casa de adapost sau refu'iu;& A continua drumul n asemenea
conditii nseamna o accidentare si'ura&
A.&7urprinsi n 'olul alpin pe timp de furtuna cu descarcari electrice, parasiti creasta la pas,
sub sau ln'a o stnca plata& n aceleasi conditii atmosferice, daca sunteti n padure nu va
adapostiti sub trunc#iurile de copaci% altfel riscati sa va electrocutati&
A/&?espectati indicatiile de pe sa'eti si tablele de orientare :poteca accesibila numai vara,
poteca inter"isa iarna, loc periculos e*pus declansarii avalanselor si lavinelor&
AA&Iarna si primavara, c#iar n "ilele frumoase, senine, sc#iati numai dimineata pna la ora K
n caldarile si pe fetele laterale ale vailor alpine, evitnd "onele marcate ca periculoase prin
rosto'olirea avalanselor si lavinelor& 5e "apada abundenta, prafuita, n'#etata si pe ceata este
inter"is a sc#ia pe fetele laterale ale caldarilor alpine toata "iua&
A0&5rimavara cu vnt cald foen, din 7V si 7E este foarte periculos a sc#ia sau circula pe
traseele alpine, riscnd la orice ora a "ilei sau noptii sa fiti surprinsi si n'ropati n avalanse&
AH&Cnd traversati o panta cu "apada n'#etata si sunteti n 'rup, se va pastra o distanta ntre
drumeti de /. m, unul de altul, mer'nd pe aceeasi urma, dar nu direct pe curba de nivel, ci
oblic& A traversa panta lipit unul de altul sau n formatie evantai nseamna a taia "apada n
scnduri, care va porni la vale mpreuna cu dv&
Recomandari pentru drumetie
)din +ubliturism*
2&nainte de plecare n e*cursie sau drumetie documentativa asupra itinerarului propus&
3&Ale'eti traseele turistice n functie de e*perienta si pre'atirea fi"ica&
4&=usola si #arta bine utili"ate va sunt de real folos, ele sunt cei mai si'uri prieteni ai (v&
5&Informativa la cabanieri si padurari asupra starii potecilor, marca$elor pentru traseele pe
care doriti sa le strabateti&
6&Urmati cu atentie poteca, nu parasiti marca$ele&
7&Calculati cu atentie timpul ce va este necesar pentru parcur'erea traseului ales n functie si
de 'radul (v& de pre'atire fi"ica si teoretica&
8&Informativa asupra pro'no"ei meteo pentru urmatoarele AH de ore&
9&Nu porniti sin'ur la drum&
:&Nu ncarcati rucsacul peste limitele re"onabile de volum si 'reutate&
2;&Nu consumati bauturi alcoolice nainte si n timpul drumetiei&
22&Nu fumati n timpul drumetiei&
23&Nu faceti focul n padure, nu aruncati c#ibrituri sau ti'ari aprinse&
24&>crotiti flora si fauna, monumentele naturii, apele&
25&n ca" de furtuna sau ploaie nsotita de descarcari electrice, parasiti imediat culmea% nu va
adapostiti ln'a copaci i"olati, nalti sau ln'a stnci&
26&Nu patrundeti n pestera fara '#id autori"at acolo unde acesta este desemnat, sau fara un
bun cunoscator al pesterii& Asi'urativa ec#ipament corespun"ator si sursa de lumina
individuala pe durata inte'rala a vi"itei&
/I&n drumetia montana luati cu (v& o mica trusa cu medicamente&
Ghidul Drumetiilor Montane - Sfaturi Practice
,#aturi practice pentru iubitorii de drumetii montane
)din M.NTELE spatiu de viata si lupta - Gheor!he ,uman*
/&5retuiti si iubiti muntele, frumusetile acestuia, florile, padurile, poienile, vaile, i"voarele,
piscurile mpreuna cu toate vietuitoarele care le populea"a, care ne apartin, de care trebuie sa
ne bucuram, pentru a devnii mai buni, mai puternici, mai ntelepti si mai 'enerosi cu noi nsine
si cu cei care ne ncon$oara&
A&5rocurati din timp, naintea plecarii la munte o vestimentatie adecvata& (in tinuta turistului
nu trebuie sa faca parte palaria, cravata, 'eamantanul, pantofii cu toc nalt% cararile muntilor
strabat n special iarna, troiene de "apada% drumetul nfrunta viscole si furtuni, strabate creste
si vai adnci care presupun un ec#ipament special, din care nu trebuie sa lipseasca2 bocancii,
scurta cu 'lu'a, flanela etc&, toate acestea c#iar si pe vreme buna& 5e lan'a acest ec#ipament
de stricta necesitate, turistului nu trebuie sai lipseasca sacul de spate cu o pelerina de ploaie,
un sc#imb de rufe, o lanterna, o cutie de c#ibrituri, unele medicamente si materiale sanitare,
un termos cu apa :ceai, cafea;, alimente, busola, #arta, o cordelina, ciorapi de sc#imb, fes si
manusi&
0&Evitati drumetia de unul sin'ur% plecnd pe munte de unul sin'ur va puteti prime$dui viata%
mer'eti pe munte numai n 'rupuri de minimum A 0 oameni&
H&n'ri$iti si ntretineti marca$ele e*istente pe traseele alpine si pe potecile muntilor% prin
distru'erea acestora puneti n pericol viata turistilor care se deplasea"a n urma, n special
noaptea si n alte conditii dificile&
1&+anifestati 'ri$a deosebita fata de flora, fauna, fata de frumusetile naturale ale muntilor
nostrii% ele nu sunt numai ale noastre, ci si ale 'eneratiilor viitoare&
I&Nu aruncati pe pante sau abrupturi pietre, bucati de stnca, lemne, blocuri de '#iata, bul'ari
de "apada sau alte obiecte care n cadere pot sfarma sau antrena altele, adevarate avalanse,
periculoase pentru oamenii din vale sau de la ba"a muntelui&
J&Admirati n liniste frumusetile noastre naturale, respirati cu nesat aerul o"onat si curat,
sorbiti cu sete apa i"voarelor cristaline% nu admiteti sub nici o forma poluarea muntelui si
transformarea lui n depo"it de 'unoaie&
9&Nu pre"entati celorlalti povesti stranii despre munte% nu e*a'erati ntmplarile si trairile cu
care vati confruntat% ele pot n'ri$ora pe ascultatori sau i pot ncarca de teama, le pot rapii
placerea drumetiilor, le pot ucide dorinta de a se deplasa la mari distante de "'omotele
cotidiene si ale locurilor de munca&
K&7alutati si raspundeti la salutul celor care va dau binete pe trasee si poteci&
/.&A$utati cu toate fortele si priceperea pe cei aflati n dificultate pe munte, nui abandonati pe
cei aflati n imposibilitatea de a se deplasa, transportatii 'rabnic la punctele de prim a$utor
cele mai apropiate sau la cabane, c#emati :anuntati; specialistii la fata locului, pentru a acorda
a$utorul calificat&
//&@olositi n mod civili"at cabanele turistice :refu'iile;, casele pastorale, stnele :saivanele; si
alte constructii montane% ele ne apara de sti#iile naturii si de alte prime$dii% nu le transformati
n locuri pentru distracti :c#efuri;% pastrati n permanenta curatenia, linistea si ordinea
necesara att n interior, ct si n e*terior&
/A&Nu transportati si nu consumati sub nici un motiv bauturi alcoolice% ele constituie mari
pericole pentru toti cei ce pleaca pe munte&
/0&nsusitiva codul international de semnali"are si alarmare, pentru a putea comunica celor
din prea$ma nevoia de a$utor ivita n mpre$urari 'rele&
/H&Nu abandonati, nu parasiti traseele cunoscute n favoarea altora mai scurte, dar mai putin
stiute% respectati semnificatiile nscrisurilor si semnelor de averti"are de pe marca$e si
indicatoare, n special pe timp de iarna si n conditii de vi"ibilitate redusa&
/1&Nu va an'a$ati pe tresee turistice care depasesc puterile oamenilor din compunerea
'rupului din care faceti parte% fi*ativa numai obiective si itinerare care sa poata fi ndeplinite
si strabatute pe timp de "i, numai cu propriile forte&
/I&Antrenativa sistematic pentru a nu consuma e*cesiv apa, care duce la slabirea prematura
si la epui"area fortelor, poate tocmai cnd este cea mai mare nevoie de ele&
/J&Alimentativa rational si ponderat, nu abu"ati de mese copioase% consumati fructe si
alimente care contin mult "a#ar si 'rasimi&
/9&Asi'urati si transportati n propiile ba'a$e mici cantitati de "a#ar, ciocolata, cafea, 'luco"a,
etc&
/K&Evitati situatiile conflictuale, autoritatea e*cesiva, cnd sunteti lideri, ncapatnarea rau
nteleasa% n toate situatiile dati dovada de rabdare si ntele'ere&
A.&7tabiliti obiectivul drumetiei si traseul n functie de capacitatea de re"istenta a celor mai
slabi din 'rup&
A/&Adaptativa la cerintele si indicatiile conducatorului de 'rup% nul sicanati, blamati si
subestimati nici macar n 'luma&
AA&5astrati si n'ri$iti, nu distru'eti covorul ve'etal al pamntului, inter"iceti cu desavrsire
scoaterea de bra"de, saparea de ri'ole, amena$area de vetre de foc la ntmplare,
mprastierea de aci"i :sare;, spalarea masinilor n apele rurilor si lacurilor de munte,
instalarea la ntmplare a corturilor&
A0&Ale'eti locul de popas n puncte care sa nu fie e*puse vntului, amplsate n apropierea
unor surse de apa cur'atoare, cu locul de instalare a cortului n teren ori"ontal, n apropierea
unor surse de combustibili, ln'a poteci si drumuri de acces, n afara "onelor poluate&
AH&Nu lasati la plecarea din locurile de stationare, focuri aprinse, n special n paduri,
$nepenisuri, iarba uscata din pa$istile alpine sau n apropierea acestora&
A1&Informativa din toate sursele si prin toate mi$loacele posibile, nainte de plecarea la drum
asupra starii timpului, traseului, locului unde veti nopta, cabanelor mai apropiate, surselor de
apa si posibilitatilor de anuntare si de salvare n ca" de pericol&
&G 9;2=:7 pentru aprobarea Normelor privind amena0area> omolo!area>
<ntretinerea si e'ploatarea prtiilor si traseelor de schi pentru a!rement )e'tras*-
Constituie contraventii si se sanctionea"a cu amenda de la A.&... la /..&... lei
:n&p&deocamdata; nerespectarea re'ulilor de conduita ale sc#iorilor si a altor persoane care
utili"ea"a prtiile si traseele de sc#i pentru a'rement&
a; sa sc#ie"e n asa fel nct sa nu puna n pericol viata altui sc#ior sau sa i cau"e"e acestuia
un pre$udiciu%
b; sa si adapte"e vite"a si maniera propie de a sc#ia, conform pre'atirii te#nice, conditiei
fi"ice, starii "ape"ii, 'radului de dificultate a prtiei, conditiilor atmosferice si densitatii
traficului de pe prtie%
c; sa si alea'a cu 'ri$a traiectoria pe care urmea"a sa coboare, n scopul prote$arii sc#iorilor
aflati n aval%
d; sa depaseasca pe sc#iorul aflat n aval fie pe dreapta fie pe stn'a, cu conditia ca aceasta
depasire sa fie suficient de lar'a pentru a evita o eventuala evolutie neasteptata a celui ce
urmea"a sa fie depasit%
e; sa se asi'ure, printrun e*amen atent al traficului din amonte si al celui din aval, ca att el,
ct si alti sc#iori sunt n afara oricarui pericol cu oca"ia traversarii unei prtii sau reluarii
parcursului dupa o oprire temporara pe prtie%
f; sa evite stationarea pe prtie, mai ales pe portiunile n'uste ale acesteia sau pe cele lipsite
de vi"ibilitate& n ca"ul caderii, sa elibere"e prtia n cel mai scurt timp posibil%
'; sa utili"e"e numai mar'inea prtiei n ca"ul n care este obli'at sa urce sau sa coboare pe
$os%
#; sa respecte indicatoarele de semnali"are si bali"ele de marcare instalate pe prtiile si
traseele de sc#i%
i; sa anunte postul de prim a$utor, n ca"ul accidentarii unui sc#ior si sa acorde spri$in la
transportarea acestuia%
$; sa si decline identitatea n fata or'anelor abilitate, n ca"ul n care a fost martorul unui
accident sau a provocat el nsusi accidentul%
D; sa nu coboare pe prtie sau traseele de sc#i pentru a'rement utili"nd sanii sau dispo"itive
improvi"ate%
l; sa nu deteriore"e indicatoarele de semnali"are, panourile si bali"ele de marcare%
m; sa nu circule pe prtiile sau traseele de sc#i cu automobile, tractoare sau orice alt tip de
ve#icul%
n; sa nu efectue"e lucrari care ar conduce la deteriorare prtiei sau a treseului de sc#i%
o; sa nu depo"ite"e :arunce; materiale de orice natura sau deseuri pe prtiile si traseele de
sc#i%
p; sa nu lipeasca :a'ate; materiale publicitare pe suporturile sau placutele indicatoare de
semnali"are&
Toate acestea cunoscute nainte de a lua rucsacul :si sc#iurile; n spate si a pornii la drum, va
vor ferii de neplaceri, transformnd fiecare drumetie ntrun mod placut de recreere, a$utnd
la refacerea fi"icului si psi#icul (v&
Ghidul Drumetiilor Montane - Notiuni de Orientare Turistica
"Drumetia cere rabdare, convingere, !otarre, pasiune #oi nu batem recorduri. Cautam
sanatate si frumusete, aer si privelisti, lumina si libertate."
Dumitru Almas
NOTI.NI $E ORIENTARE T.RI,TI"A
>rientarea turistica, n conditiile reliefului muntos, mpadurit, de multe ori 'reu acesibil, cu
diferente mari de nivel si variatii meteo este mai dificila si de accea sunt necesare cteva
notiuni si informatii pentru parcur'erea n si'uranta a traseului dorit&
Notiunile privesc determinarea2 directiilor punctelor cardinale, n special a nordului :N;, pentru
a putea utili"a #arta% locului de statie, unde ne aflam la un moment dat% directiei indicate de
#arta sau '#id sau mentinerea acesteia pe timpul deplasarii n ca"ul n care neam abatut de
la marca$ul turistic&
>rice drumetie montana ncepe cu dorinta de a vedea sau revedea anumite obiective turistice,
frumusetile unui munte& Acesta poate fi locali"at 'eo'rafic si se pot obtine informatii despre el
din diverse materiale :ve"i capitolul Carpatii ?omniei;& (in dorinta si informatiile culese se
naste traseul sau combinatia de trasee de urmat& 5entru ca parcur'erea lor sa se faca n
si'uranta este bine de retinut faptul ca orientarea ncepe de acasa si este la fel de importanta
ca si ec#ipamentul si alimentele&
(eci, nainte de a porni n drumetie vom cauta si citi tot materialul documentar de care
dispunem2 #arta turistica, '#idul turistic, mono'rafia montana etc&, despre obiectivul ce
urmea"a a fi va"ut si vom consulta, daca este posibil, pe cei care au parcurs "ona& Cu ct
aceasta pre'atire este mai temeinica si mai complet facuta cu att orientarea n teren va fi
mai usoara&
Trebuie stiut ca timpul necesar pentru parcur'erea unui traseu montan se compune din2
timpul folosit pentru orientare :consultare #arta, '#id, busola etc&;, timpul utili"at pentru
)cu$et) si deci"ii% timpul pentru pau"e :de odi#na si #ranire; si timpul pierdut din cau"a
'reselilor de orientare&
+aterialele de documentare turistica indica timpul de parcur'ere al unui traseu pentru a
a$un'e la2 cabana, locul de campare sau statia :auto sau feroviara; de ntoarcere spre casa&
Acest timp nu include timpul pierdut din cau"a 'reselilor de orientare sau o prelun'ire prea
mare a timpului de consultare a #artii, '#idului, busolei si de luare a deci"iilor, privind
ale'erea variantei de urmat&
(e cele mai multe ori acesti )timpi pierduti) combinati cu conditii meteo nefavorabile :ceata,
ploaie, lapovita; sau c#iar lasarea noptii pot pune n pericol 'rupul de turisti&
5oate, unii vor spune ca )timpii pierduti) pot fi recuperati prin 'rabirea pasului sau c#iar
aler'are :cros montan;& <resit ! 7i'uranta naintea vite"ei este o vec#e re'ula, de ba"a, a
orientarii% nemaivorbind de pierderea ima'inilor, peisa$elor montane, pentru care de fapt am
strabatut atta drum&
5e munte distantele sunt e*primate n ore sau fractiuni de ore si nu n Dm% e*ceptie facnd
doar portiunile de drum forestier care ntmplator intra n traseul ales&
Timpul de mers se calculea"a astfel2
pe teren plat si pante mici H DmM# :ora;%
n urcus, pe poteca amena$ata 01. m diferenta de nivelM#%
n urcus, pe poteca neamena$ata A1. m diferenta de nivelM#%
n coborre, pe poteca amen$ata H1. m diferenta de nivelM#%
n coborre, pe poteca neamena$ata H.. m diferenta de nivelM#&
Conditiile meteo nefavorabile pot marii timpul parcur'erii traseului cu 1. N, precum tot asa,
antrenamentul si o conditie fi"ica buna pot sal reduca& Atentie, ntotdeauna n calcule sa
includeti si o re"erva de timp !
(rumetia cu a$utorul #artii pe trasee marcate sau nu presupune2 orientarea #artii dupa
directia N% determinarea locului de statie n care ne aflam pe traseu la momentul n care
consultam #arta si mentinerea marca$ului din traseu, confruntat :verificat; din cnd n cnd cu
cel de pe #arta&
Earta are rolul de a reda concentrat la ma*imum, ntrun sin'ur tablou vi"ual, cu sau fara
detalii, indicatiile esentiale cuprinse n teren si descrise n '#id&
5entru orientarea #artii, )nordarea ei) se va roti :#arta; tinuta ntrun plan ct mai ori"ontal,
pna cnd semnul N sau )ro"a vnturilor) se suprapune peste directia nord aflata, folosind
elemente din teren sau busola& n ca"ul n care #arta :sc#ita; nu contine aceste semne se
considera nordul #artii partea de sus a foii, privita din fata pentru a se putea citi&
(eci foarte inportant pentru orientare este determinarea :aflarea; directiilor punctelor
cardinale, n special a nordului& n lipsa busolei, aceasta se poate face2
cu a$utorul musuroaielor2 de crtita, la care intrarea este orientata spre N sau de furnici, la
care intrarea este orientata spre 7%
cu a$utorul bra"ilor la care iarna "apada se aduna mai multa n spre N si se topeste mai
repede spre 7% iar rasina este mai abundenta spre 7%
cu a$utorul musc#ilor, care cresc n partea de N a copacilor, stncilor, peretilor i"olati%
cu a$utorul lamei de ras marcata cu sa'eata sau vrf de sa'eata, ase"ata pe suprafata unei
ape linistite :c#iar ntrun pa#ar sau cana de plastic;% fiind usor ma'neti"ata lama se va
orienta indicnd directia N%
cu a$utorul po"itiei soarelui, care se afla2
po"itiaMluna ora II,III,IV,VIII,IO,O V,VI,VII OI,OII si I
la Est I I nu se vede
la 7ud /A /A /A
la Nord /9 /9 nu se vede
cu a$utorul ceasului :cu limbi indicatoare, nu cu afisa$ electronic; si al soarelui& 7e tine ceasul
ori"ontal cu limba mica :cea care indica ora; ndreptata n directia n care se afla soarele&
=isectoarea un'#iului format de2 directia limbii mici si directia ima'inara ce trece prin centrul
ceasului si ora /A de pe cadran, indica directia 7&
,a amia"a cnd ceasul arata ora /A, limba mare acoperind pe cea mica si orientate spre soare,
indica directia 7%
n noptile senine cu a$utorul )stelei polare) care ntotdeauna indica directia N& 5entru 'asirea
:recunoasterea; ei pe bolta nstelata procedam astfel2
cautam constelatia Carul +are :un 'rup de J stele distincte;% atentie, a nu se confunda cu
Carul +ic, asemanator ca forma dar cu stele mult mai apropiate ntre ele! 5relun'im ima'inar
de apro*imativ cinci ori linia care trece prin ultimele doua stele si vom afla o stea mai
stralucitoare 7teaua 5olara%
noaptea cu a$utorul lunii, care la orele2
@a"aM>ra /9 AH .I
in primul patrar
:se vede $umatatea dreapta;
7 V nu se vede
luna plina E 7 V
in al doilea patrar
:se vede $umatatea stan'a;
nu se vede E 7
Cu a$utorul busolei lucrurile se simplifica, acul ma'netic indicnd n permanenta directia N&
5entru determinarea locului de statie, se orientea"a #arta spre N% se ale' A 0 repere
distincte din teren care sunt repre"entate si pe #arta si se aprecia"a succesiv de la locul unde
suntem opriti :punct de statie; distantele pna la reperele mentionate& Cu a$utorul scarii :din
indicatorul #artii;, se verifica aceste distante pe #arta& (e asemenea si cu a$utorul tablelor si
sa'etilor indicatoare si a timpului scurs de la ntlnirea lor& (aca apreciarea facuta n teren
corespunde cu masuratorile facute pe #arta, ati reusit sa determinati locul unde va aflati
urmnd sa decideti continuarea drumului si directia n care trebuie sa va ndreptati&
n 'eneral, drumetii antrenati pot aprecia distante n teren muntos de pna la 1.. m, cu o
eroare de /. /1 N% peste aceasta marime erorile cresc& n apreciere se va tine seama de2
marimea aparenta obiectele par mai mari cu ct sunt mai apropiate, sau obiectele mai mari
par mai apropiate dect cele mai mici aflate la aceeasi distanta%
departarea aparenta obiectele par mai apropiate cnd detaliile lor sunt mai clare, sau n
conditii de vi"ibilitate buna si mai ndepartate la vi"ibilitate sca"uta :caldura mare, ceata,
ploaie;& >biectele luminate :creste nsorite; sau n culori desc#ise par mai apropiate dect cele
slab luminate sau de culoare nc#isa la aceeasi distanta&
7e aprecia"a ca simtul va"ului este normal daca oc#ii pot vedea2 fi'ura unui om de la 1.. m%
mersul si miscarea bratelor de la J1. m% trunc#iurile si coroanele copacilor de la 0... m%
oameni i"olati si deplasarile drumetilor pe creste de la /1.. A... m&
(istantele n teren pot fi determinate usor cu a$utorul reticulului de la binoclu care este 'radat
n miimi&
)+iimea) este un'#iul sub care se vede / m la distanta de / Dm& n 'eneral valoarea unei
divi"iuni este de 1 miimi, adica la distanta de / Dm o lun'ime :naltimea unui obiect; e'ala cu
1 m va fi va"uta prin binoclu e*act ntro divi"iune& (aca se cunoaste marimea apro*imativa a
obiectului vi"at :si aceasta este problema cea mai mare pe munte;, aplicand formula2
(6/..*EMN se poate determina distanta :(; pna la obiectivul care ne interesea"a de fapt&
Celelalte notatii repre"inta2 E6naltimea sau latimea obiectului% N6numarul de miimi sub care
se vede obiectul&
n le'atura cu marimea apro*imativa a obiectului vi"at :E; se aprecia"a ca2 un stlp indicator
cu paleta are A m de la sol% un refu'iu are A,1 0 m de la sol% o cabana :cu parter si pod; are
I J m de la sol& Aprecierea distantelor pe #arta se face cu a$utorul )scarii), adica acel raport
dintre dimensiunile reale din teren si cele redate pe #arta& Aceasta scara este nscrisa n
indicatorul #artii :adica locul n care apare denumirea muntilor, autorul #artiiM'#idului turistic
si le'enda semnelor conventionale; sub urmatoarele forme2
a; ca fractie :/M sau /2 la 1....% A1... sau A....;, care arata de cte ori a fost redusa
unitatea de masura din teren%
b; ca e'alitate :/ Pm 6 / cm;, care arata direct cu ct este e'al pe #arta o unitate din teren si
c; cel mai frecvent n #artile turistice,
printro linie marcata pe care sunt nscrise distantele
care arata cu ce distanta reala din teren este e'al se'mentul considerat pe #arta&
+asurnd cu ri'la busolei, calendarului de bu"unar sau apreciind din oc#i, putem afla, cu
apro*imatie, ce distanta este n linie dreapta n realitate, ntre punctul de statie si obiectivul
spre care ne ndreptam sau ntre doua obiective vi"ate&
5e munte, n aprecierea distantelor trebuie tinut cont de 'radul de nclinare a pantelor si alte
dificultati naturale, cu care se corectea"a :ca timp; distanta apro*imativa de pe #arta& <radul
de nclinare a pantelor se poate vedea pe #arta, dupa distanta mai apropiata :nclinare mai
mare; sau mai ndepartata :nclinare mai mica; a curbelor de nivel :linii de culoare maro pe
care apare din loc in loc nscrisa valoarea altitudinii;&
> alta re'ula de ba"a a orientarii spune ca cel mai scurt traseu este cel marcat& Nu doresc ca
vreo mpre$urare nefericita sa aminteasca 'rupului aflat la anan'#ie aceasta re'ula&
5otecile :traseele montane; sunt orientate n 'eneral n lun'ul vailor sau picioarelor de munte
pentru urcare coborre, n lun'ul crestelor si sunt preva"ute cu semne turistice de orientare
sau momi pentru $alonare&
Ghidul Drumetiilor Montane - Marcaje si Trasee Turistice
Traseul turistic montan trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii2
sa pre"inte interes turistic si sa faca le'atura ntre doua sau mai multe obiective turistice%
sa fie accesibil att vara ct si iarna%
sa evite "onele favorabile producerii avalanselor de "apada, alunecarilor de teren, sau
caderilor masive de pietre sau bolovani%
sa nu necesite construirea a prea multe amena$ari :podete, balustrade, trepte; si sa permita
mbunatatirea potecii :lar'irea ei, acoperirea partii surpate;, fara c#eltuieli mari%
sa nu traverse"e "one ntinse de 'ro#otisuri sau de mlastini&
7emnele de orientare marc#ea"a itinerare care pre"inta interes turistic si fac le'atura cu
punctele de popas din apropierea i"voarelor, cabanelor, refu'iilor, locurilor de campre&
Marca0ul turistic din teren este un mesa$ al unui om catre alt om& ?eali"area lui a cerut
eforturi deosebite& El este pus anume pentru a da si'uranta drumetilor ca se afla pe drumul
cel bun si ca va a$un'e cu si'uranta la destinatia propusa&
n teren avem urmatoarele sisteme de marca$e2
marca$e n 'rup, care au initial un parcurs comun, dupa care semnele se ramifica succesiv pe
diferite trasee%
marca$e centrifu'e, cu semne care se despart c#iar de la pornire pe trasee diferite%
marca$e n circuit, care au acelas punct de plecare si sosire%
marca$e cu a* comun, care au un traseu principal )ma'istrala) :n 'eneral traseu de creasta;
din care se ramifica mai multe trasee secundare%
marca$e pentru trasee dus ntors&
+arca$ul, aplicat prin vopsire pe trunc#iurile copacilor, stnci, pietre, este astfel reali"at nct
din dreptul unuia sa se poata vedea urmatorul, fara a face e*ces de marca$e, acolo unde
poteca de urmat este clara si fara ramificatii& +ai sunt trasee n care aceste conditii nu sunt
ndeplinite din diverse motive si pun la ncercare cunostintele de orientre ale turistilor&
n "one defrisate sau n 'olul alpin unde nu e*ista suport :trunc#iuri de copaci; sau unde
suportul :pietrele; poate fi acoperit :cu "apada;, semnul turistic este marcat pe stlpi :piloni
metalici cu paleta; de orientare& 5ilonul este vopsit pe portiuni, n dun'i alternative de 0. cm
latime, n alb, 'alben sau portocaliu si ne'ru, spre a fi usor vi"ibil si de reperat, iar pleta de
fond alb poate contine unul sau mai multe marca$e, orientate cu fata spre sensul de mers&
Indicatoarele de trasee montane sunt2
de directie :simple si duble;& 7a'etile indicatoare de directie vor mentiona2 obiectivul cel mai
apropiat, timpul de mers pna la acesta si semnul de marca$& 7a'eta, de fapt o placa metalica
n forma de sa'eata indica prin po"itia n care este orientata directia de urmat& Unele contin si
si'la 7A,VA+>NT, care indica faptul ca te aflii ntro "ona )patrulata) de ec#ipele acestei
or'ani"atii& ?eferitor la aceste patrulari e bine de stiut "ona n care ele actionea"a, de
e*emplu2
a; serviciul public $udetea 7alvamont =rasov actionea"a n masivul 5ostavarul :muntii =rsei;
prtiile de sc#i% 5laiul @oii% vrful Cristianul +are% valea Timis si valea 7eaca C#eia%
b; serviciul public municipal 7alvamont =rasov actionea"a pe prtiile de sc#i Clabucet,
<rbova, 5rul ?ece, valea A"u'a si n vrful 7teviei, vrful 5iatra +are, cascada Tamina,
Trei =ra"i, 5rul ?ece, (i#am, 5ic#etul ?osu%
c; formatia 7alvamont 7acele actionea"a pe prtia de sc#i din =onloc si n masivul 5iatra +are,
7apte scari, ?entea , Ciucas, =abarunca, valea =erii, vrful Ciucas, Tesla, valea (al'#iului%
d; serviciul public 7alvamont ?snov actionea"a n muntii =uce'i n "onele <la$arie, 5ic#etul
?osu, vrful >mul si valea +alaiesti%
e; serviciul public 7alvamont 8arnesti actionea"a n masivul 5iatra Craiului n "onele <ura
?ului, vrful ,a >m, 5laiul @oii si n muntii @a'aras n "ona ?udarita, vrful Comisul%
f; serviciul public 7alvamont Victoria actionea"a n muntii @a'aras n "onele muc#ia Tarta,
vrful Urlea, valea (e$ani%
'; formatia 7alvamont a comunei =ran actione"a n valea Ti'anesti, 7trun'a, 7irnea sat si
refu'iul <rind&
Apelarea :alarmarea; ec#ipei 7alvamont se face la refu'iul 7A,VA+>NT din "ona respectiva&
(e aceea e bine de identificat pe #arta sau c#iar n teren, nainte de efectuarea e*cursiei&
(aca din nefericire membrii ec#ipei 7alvamont nu sunt la refu'iu, atunci apelarea se va face la
Consiliul local al localitatii celei mai apropiate, care are or'ani"at un asemenea serviciu& +ai
nou, cei care poseda telefon celular si acesta are acoperire n "ona montana respectiva, pot
apela numarul scris sub si'la 7A,VA+>NT, pe sa'etile indicatoare din traseul respectiv&
Timpul mentionat pe sa'eata indica durata unui parcurs cu mers obisnuit, fara opriri mai mari
de 1 minute dupa fiecare ora de mers& n ca"ul n care apar doua valori :e*& 0 0 /MA ore;,
diferenta de /MA ora este decala$ul dintre un drumet antrenat si unul mai putin antrenat sau
dintre o deplasare n conditii atmosferice normale si una cu ploaie, vnt etc& Atentie,
deteriorarea sau sc#imbarea directiei acestui semn este o 'luma proasta, care poate costa
viata celui care urmea"a !
de traseu&Tablele indicatoare montate n punctele de conver'enta :raspntie; a mai multor
trasee turistice montane vor cuprinde informatiile2 semnele de marca$, directiile de mers,
timpul :de parcurs; si altele speciale :drum periculos, caderi de pietre;& 5e traseele montane
se pot ntlni si table de averti"are pentru prote$area re"ervatiilor de flora si fauna sau pentru
pericole ce le pot repre"enta2 o prapastie, declansarea avalanselor :n noiembrie, decembrie,
ianuarie si februarie; sau a lavinelor :n martie, aprilie sau mai; etc&
de documentare, vor contine informatii despre traseele turistice montane marcate si
principalele puncte de interes& ,a cabane e*ista n 'eneral, pentru orientarea drumetilor un
panou#arta cu sc#ita traseelor din mpre$urimile cabanei :sau ale statiunii;, care ar trebui sa
repre"inte o parte mai detaliata a unei #arti turistice&
5e cele trei feluri de indicatoare enumerate mai sus vor fi trecute si simbolul dificultatii
drumetiei si anume2
A 6 pericol de Avalansa%
C 6 Cornise pe traseu%
( 6 (ificultati alpine :pasa$e, saritori;%
+ 6 conditii +eteo care pot influenta substantial parcursul%
> 6 >rientare dificila%
5 6 5anta mare si alunecoasa&
Tablele toponimice, sunt indicatoare pentru2 lacuri, ruri, monumente ale naturii, vrfuri de
munte, sei importante, alte obiective culturale si de interes turistic& Acestea sunt2
pentru lacuri si ruri :cu litere de culoare alba pe fond de culoare albastra;%
pentru monumente ale naturii :cu litere de culoare nea'ra pe fond de culoare 'albena;%
pentru alte obiective de interes turistic :cu litere de culore nea'ra pe fond de culoare alba;&
,a cabanele de creasta sunt asa "isele sirene de alarma, formate din tuburi metalice care la
actiunea vntului produc un "'omot specific, a$utnd drumetii sa se oriente"e :pe timp de
ceata sau nefavorabil; spre cabana& E< /AIKMKI prevede ca obli'atie pentru a'entii economici
sa dote"e cabanele turistice montane cu semnali"atoare luminoase pentru orientarea turistilor
n timpul noptii si n conditii meteorolo'ice care pre"inta pericol de accidentare, precum si sa
instale"e la cabanele de creasta mi$loace de averti"are sonore, care vor fi folosite intermitent
pentru orientarea turistilor n timpul unor conditii meteorolo'ice deosebite&
n drumetiile montane se pot ntlnii pe copaci si unele false marca$e, linii rosii sau 'albene,
nencadrate pe fond alb& Aceste semne apartin forestierilor, iar n "onele dintre
$udete,topometristilor si nu recomand a se urma&
Informatii de un real folos putem obtine de la ciobani, padurari, lucratori forestieri, cabanieri,
dar mai ales de la salvamontistii ntlniti n traseul nostru&
Ghidul Drumetiilor Montane - Orientarea in Teren Nemarcat
Orientarea <n teren nemarcat si necunoscut se poate face folosind busola si cunoscnd
a"imutul directiei spre care dorim sa ne ndreptam, sau daca recunoastem un obiectiv pe care
dorim sal cercetam de aproape, tot a"imutul ne permite sa a$un'em la el fara sa ne ratacim&
=usola are cadranul mpartit n 0I. de 'rade, iar 'radatia . :"ero; sau 0I. corespunde
nordului& Cu ea putem determina cu usurinta directia nord si a"imutul unei directii&
5entru aceasta se cauta n teren un obiectiv cunoscut :din descrierea '#idului sau din po"a;
punct fi*, pe directia respectiva la care dorim sa a$un'em& Apoi stabilim directia N, acul
ma'netic sa fie cu vrful pe litera )N) sau )0I.)& (in aceasta po"itie se roteste cadranul
'radat pna cnd, privind cu oc#iul prin catare spre naltator, se observa obiectivul ales&
Valoarea 'radatiei :de pe cadran; din dreptul semnului este c#iar a"imutul directiei pe care
dorim sa o urmam& ?espectnd aceasta putem a$un'e la obiectivul propus c#iar daca din
)drumul) nemarcat ales ad#oc nu mai avem posibilitatea sa vedem reperul ales datorita
denivelarilor de teren, a padurii sau a noptii&
Trebuie totusi avut n vedere faptul ca determinarea directiei se reali"ea"a cu apro*imatie
deoarece o eroare de citire de / 'rad de pe cadran poate da o eroare de A. de m n teren
pentru fiecare Dm distanta&
5e #arta, repre"entarea marca$elor, a diferitelor forme de relief, ape, ase"ari etc&, este
reali"ata cu a$utorul semnelor conventionale&
+arca$ele din #artile turistice si din teren :+untii Carpati; sunt fi'uri 'eometrice re'ulate de
patru feluri2 banda verticala :dreptun'#i;, crucea :cu brate e'ale;, triun'#iul :ec#ilateral; si
punctul :cercul;% toate reali"ate n trei culori2 rosu, 'alben si albastru si ncadrate pe fond alb&
7emnificatia culorilor de pe #arta este urmatoarea2
Verde 6 "ona mpadurita%
Albastru 6 ape cur'atoare sau statatoare%
+aro 6 "one alpine, abrupturi%
Alb 6 poiene sau 'oluri alpine&
(enumirile formelor de relief, cotele de altitudine sunt nscrise de obicei cu ne'ru% cursurile de
ape cu albastru, iar valorile :altitudinea; curbelor de nivel cu maro&
5entru celelalte repre"entari, pe #arta turistica se ntrebuintea"a urmatoarele semne
conventionale2
,ocalitati :orase, comune, sate; contur ne'ru si interior
#asurat sau albMrosuMportocaliuM'alben n functie de numarul
populatiei%
(rumuri moderni"ate, linie continua rosie conturata de linii
subtiri ne're sau linie continua, 'roasa, nea'ra
(rumuri nemoderni"ate, linie continua 'albena conturata de
linii subtiri ne're sau numai conturul%
(rumuri forestiere, linie rosie sau nea'ra avnd 'rosimea
$umatate din cea a drumurilor moderni"ate%
5oteca marcata, linie rosie ntrerupta, $umatate din 'rosimea
liniei pentru drumuri%
5oteca nemarcata, puncte rosii%
Cale ferata, alternanta albne'ru este e'ala%
Cale ferata n'ustata :pentru mocanita;, alternanta alb
ne'ru este mai mare n favoarea ne'rului%
,inie de teleferic%
,inie de telescaun%
,oc de belvedere, de unde se poate admira panorama din
$ur% de culoare rosie sau 'albena%
Cabana turistica, contur ne'ru si interior rosu, are 'eam si
#orn%
Casa de adapost, contur rosu, are #orn%
?efu'iu, contur rosu& Ca si la casa de adapost forma poate sa
difere%
,oc de campare, contur rosu% sau popas turistic daca
interiorul este rosu
7tna, saivan, )palaria) este nea'ra%
Cabane sau cantoane silvice, acoperis si contur rosu%
Catun, case i"olate, dreptun'#iuri ne're%
7tatie meteo, contur ne'ru, neaparat are sa'eata ori"ontala%
?eleu TVradio, contur ne'ru% neaparat are sa'eata
verticala%
Circuri, caldari 'lacire, contur maro%
7a, pas, curmatura, contur ne'ru%
7trun'a, #orn, contur ne'ru%
C#ei, prapastii, defilee, contur maro%
7tnci i"olate, contur ne'ru%
I"vor, contur albastru%
I"buc, contur albastru%
5onor, contur albastru%
Cursuri temporare de apa, contur albastru%
Cascada, contur albastru%
5estera, contur ne'ru%
Aven, contur ne'ru%
Vrf, contur ne'ru%
?uine, vesti'ii istorice, interior ne'ru%
+anastire, interior ne'ru% sc#it, contur ne'ru%
Arbori seculari, interior verde sau ne'ru%
5ost :refu'iu; 7A,VA+>NT, interior :intre cerc si cruce; rosu%
Bnepenis, contur si #asur verde%
<ro#otis, contur si puncte maro%
Curbe de nivel :indica altitudinea;, contur maro%
8ona mpadurita, interior verde :intre "ona interioara 'ol alpin,
pasune si cea e*terioara;&
+arca$e din #artile turistice, sunt cadrate pe fond alb% cele patru
fi'uri 'eometrice au urmatoarele culori2 rosu, 'alben si albastru
n afara de aceste semne, #artile turistice mai pot contine si altele a caror repre"entare
conventionala apare n indicatorul :le'enda; #artii&
<radul de dificultate al traseelor turistice2
traseu cu 'rad mic de dificultate :durata 0 I ore, diferenta de nivel 0.. J.. m, efort fi"ic
moderat;%
traseu cu 'rad mediu de dificultate :durata H 9 ore, diferenta de nivel 1.. /... m, efort
fi"ic sustinut, conditie fi"ica si cunostinte de orientare bune;%
traseu cu 'rad mare de dificultate :durata 1 K ore, diferenta de nivel 9.. /1.. m, efort
fi"ic continuu si intens, conditie fi"ica buna si antrenament;&
(upa nivelul de ec#ipare solicitat drumetilor avem2
trasee :poteci amena$ate, drumuri forestiere; care nu necesita ec#ipament special% trasee
care necesita ec#ipament de drumetie de comple*itate medie :poteci cu portiuni accidentate,
'ro#otisuri,pante alunecoase cu 'rad de nclinare mediu;%
trasee care necesita ec#ipamen de drumetie special si comple* :poteci accidentate, putin
conturate siMsau portiuni fara poteca, cu pante abrupte care necesita uneori a$utorul minilor
pentru ascensiune;&
E*emplu de interpretare a unei portiuni :"one; de #arta2
drumetul :repre"entare neconventionala; parcur'e un traseu marcat cu banda :de culorea F;
a depasit de apro*imativ o ora un 'rup de case i"olate si un sc#it& Urmea"a n amonte cursul
unui pru :ru;& 5e partea dreapta :n sensul lui de mers; sau pe malul stn' al prului, o
poteca :carare; nemarcata l poate conduce la un loc de belvedere, iar n drum, pe dreapta, se
afla un i"vor de unde se poate limenta cu apa& Continund drumul n directia V va trece pe
ln'a o cascada si va strabate un mic defileu :c#ei;& ,a iesirea din el, ori"ontul se desc#ide si
se poate campa pe malul unui lac& n "ona se mai 'aseste o stna :mai departe n dreapta; de
unde se poate aprovi"iona cu produse lactate, dar atentie la cini si o pestera, care merita
vi"itata :mai departe n stn'a;&
5oate cineva si va pune ntrebarea2 )(e ce sunt necesare aceste notiuni daca drumetia se face
ntrun traseu marcat C) 7unt, deoarece o mare parte a traseelor omolo'ate :descrise n
'#iduri; sunt partial deteriorate sau mai 'rav lipsesc marca$e pe portiuni mari, producnd
neliniste drumetilor& n aceste ca"uri de cumpana numai orientndune putem continua treseul
ales&
+ai mult, din descrierea multor trasee marcate, se desprind obiective colaterale, care pentru a
fi prote$ate de falsii montaniar"i nu sunt marcate, ci cel mult $alonate cu momi&
Ghidul Drumetiilor Montane - Delasarea in munti!
echiament si alimentatie
"$untii frumosi va c!eama, va asteapta sa traiti toate starile posibile ce mpreuna alcatuiesc
trasaturile de om al naturii% temerar, cute&ator, re&istent, iubitor de maretie si sublim."
Dan $ilea
(E5,A7A?EA N +UNTI, ECEI5A+ENT 7I A,I+ENTE NECE7A?E
(rumetia montana contine doua scopuri esentiale2 miscare si recreere, facute n peisa$ul de
basm al muntilor&
+ulti evita o deplasare n munti, speriati fiind de pericolele au"ite sau citite& Cine spune ca nu
sunt pericole n munti 'lumeste, dar acestea pot fi cunoscute si evitate&
"e pericole ne pndesc <n munti ?
Iarna pericolul avalanselor consta n faptul ca pot surprinde ful'erator drumetul care
traversea"a un $'eab, o vlcea sau e*caladea"a un #orn& Antrenat de o asemenea de"lantuire
a naturii, drumetul risca sa sucombe, datorita in#alarii cristalelor de "apada respectiv a
)prafului de avalansa), moartea venind prin sufocare& Vite"a mare de alunecare l poate
proiecta :lovi; de stncile laterale ale vlcelului& 5utem evita asemenea accidente, ocolind
traseele care traversea"a aceste "one& (e fapt ele sunt indicate ca nc#ise drumetiei printro
placa de forma dreptun'#iulara cu patratele :de sa#; n culori 'alben ne'ru cu inscriptia
)Atentie, pericol de avalansa!)% este vorba despre traseele de vara de pe versantii sudici sau
sudvestici&
7pre deosebire de avalanse, lavinele se declansea"a primavara si pornesc prin alunecari de
straturi depuse si tasate succesiv )n scnduri)& Ele nu sunt nsotite de praful de avalanse, dar
sunt mai dure, provocnd ruperi de membre, o presare forte mare a corpului si traumatisme
'rave drumetului surprins& 7e pot evita respectnd aceiasi re'ula&
@oarte periculoase sunt desprinderile de cornise din partea superioara a #ornurilor si din
creasta& (e aceea nu ne vom apropia mai mult de cinci metri de mar'inea ei deoarece
confi'uratia reala a crestei fiind acoperita, cornisa ne duce n eroare, riscnd sa se rupa cu
noi&
,a fel de periculoase sunt si podurile de '#iata&Trecerea peste ele trebuie evitata ntotdeauna&
+uscatura de vipera este de temut si poate provoca mari neplaceri drumetului& n "ona
padurilor putem ntlnii vipera berus :comuna; de culoare cafenie, iar pe spate cu o linie
ne'ricioasa n "i'"a', capul triun'#iular, coada scurta si conica% iar n 'olul alpin vipera
ursinii, scurta de ma*im A. 0. cm, subtire ca de'etul mic, de culoare nea'ra, cu sol"i
catifelati, oc#i mici ncon$urati de o membrana purpurie&
Viperele nu ataca omul daca nu sunt provocate! Cel muscat de vipera poate murii n cinci ore
prin sufocare& Ce trebuie retinut2 totul este sa fim atenti pe unde mer'em, sa nu o calcam sau
lovim& ,a "omotul pasilor ea se retra'e si fu'e&
,acurile alpine au tentat ntotdeauna drumetii, dar acestea pot fi adevarate capcane primavara
sau la nceputul verii :mai iunie; cnd le traversam malurile, care mai au "apada si '#eata&
5utem aluneca si cadea n apa rece& >r'anismul fiind ncal"it se produce pe loc stop cardiac,
sau datorita cufundarii n apa rece corpul se raceste brusc :#ipotermie;, ncepe sa tremure
involuntar n sfortarea de a se ncal"ii si apoi se produce colapsul :nu mai apucam sa ne
necam; ! Ca masura de prevedere2 po"atile mai de departe si racoritiva cu F 'ndul !
Turmele de oi sunt nsotite de cini ciobanesti foarte mobili n pa"a lor si foarte a'resivi fata
de drumeti& Este periculos sa circulam mai ales noaptea pe poteci ce trec prin prea$ma
stnelor& Cum procedam daca ne ataca2 nu le vom ntoarce spatele sa fu'im, :sunt mai iuti ca
noi !; si orice semn de slabiciune le amplifica cura$ul devenind a'resivi& Ne 'rupam spate n
spate, cu rucsacul n fata si c#emam ciobanii, sin'urii carei pot linistii& (aca nu vin sau nu
stri'a sai potolesca, aparndune cu rucsacul si batul din mna ne retra'em usor din "ona
lor& Eventuala muscatura trebuie tratata antirabic&
Vulpea turbata este un animal a'resiv& Ataca n orice mpre$urare, mer'nd n "i'"a' cu 'ura
desc#isa& (esi boala i atrofia"a simtul ec#ilibrului si va"ului, mai pastrea"a nsa pe cel al
mirosului& > putem evita prin ocolire, venind sub vnt, adica vntul sa bata dinspre vulpe spre
noi, pentru ca sa ne piarda mirosul&
?oiurile de viespi pot avea scorburile ln'a traseele montane& ?ascolite de ursi si iritate ele pot
ataca drumetii din "ona& +ai mult de "ece ntepaturi pe nas, 'ura sau pleoape va imobili"ea"a
:nu se mai poate vedea sau respira; ! (e aceea trebuie sa fim atenti cnd vedem roiul a'itat&
Este de preferat sa facem un ocol sub ele :dimineata; cnd curentii le tra' n sus si deasupra
lor :seara; cnd curentii le tra' n $os& Nu aruncam pietre n viespar si nul rascolim cu batul&
Nevastuica este un animal mic, foarte vioi, plin de curio"itate si irascibil& (e aceea nu este
bine sal urmarim, cautnd sal scoatem din vi"uina deoarece se repede ful'erator si musca&
+uscatura este foarte dureroasa si produce umflarea imediata a locului muscat&
7upranumit Lsanitarul muntilor), corbul nu se sfieste sa se apropie c#iar de un om ranit& Cu
ciocul lui foarte puternic ataca prima data la oc#i& (e aceea, cu atentie putem evita ranirile
care ne pot imobili"a& (aca n 'olul alpin roiesc sau croncane corbii e posibil ca un drumet
ranit sa aiba nevoie de a$utor& Nu e"itati sa il acordati!
5e timp urt si ceata, $nepenisurile trebuiesc evitate fiindca sunt un real pericol daca cadem n
mrea$ele lor, deoarece nu ne mai putem orienta& n plus escaladarea unei portiuni de $nepeni o
ora ec#ivale"a cu trei ore de urcus 'reu, ori aceasta adau'ata la drumul stabilit nseamna
epui"are&
Ursoaica cu pui este foarte a'resiva, ca orice )mama) cauta sasi prote$e"e puii& (esi sunt
$ucausi si dra'alasi ca niste pisoi sii putem ntlni n carare, evitati sa va apropiati de ei,
niciodata nu o so convin'eti pe ursoaica ca ati avut cele mai bune intentii&
5entru a evita )ntlnirile) cu animalele salbatice, n timpul mersului e bine sa loviti din cnd n
cnd cu un bat copacii sau tufele pe ln'a care treceti, animalele, c#iar si viperele, prevenite
se retra' si fu'&
7caderea presiunii atmosferice de la mare altitudine devine periculoasa deoarece produce
ameteli si dureri de cap& ,a altitudini de peste A... m, lipsa :reducerea; o*i'enului din aer
poate produce la persoane neantrenate #ipo*ia, adica deteriorare capacitatii de a coordona
miscarile& Erorile cresc si implicit pericolele de accidente& Cand observam ca coec#ipierul
:tovarasul de drumetie; nu mai vorbeste coerent e semn ca trebuiesc luate masuri de
asi'urare :n coarda sau cordelina;& Aici re"istenta or'anismului si anterenamentul si spun
cuvntul&
?adiatiile solare pot provoca insolatie si arsuri puternice pielii, :arsuri; pe care n timpul
mersului nu le simtim din cau"a vntului, doar seara cnd obositi trebuie sa ne odi#nim& C#iar
daca ne e cald, e bine sa ne acoperim capul si corpul pentru a preveni durerile care pot sa
apara n timpul noptii si nu ne vor lasa sa ne odi#nim&
Cnd vntul depaseste AH mMs devine furtuna si rupe copacii, smul'e corturile% iar cnd
depaseste A9 mMs devine vi$elie, distru'erile fiind mai mari& (e aceea, la vnt puternic marsul
trebuie oprit si ne vom adapostii& (eosebit de periculoasa n traseele de creasta este rafala,
care poate produce de"ec#ilibrarea si rasturnarea drumetului& Iarna, viscolul produce aceleasi
nedorite neplaceri&
Ume"eala sub forma de ploaie, uda drumetul prins fara pelerina, pna la piele& (aca nu are
sc#imburi uscate, usor poate racii& (e multe ori ploii i se asociea"a ful'erul si trasnetul,
descarcari atmosferice deosebit de periculoase& (aca ne surprinde pe creasta vom cobor
imediat sub nivelul ei& Nu ramnem n picioare sub norul oran$os, ne vom adaposti sub stnci
ct mai aproape de pamnt sub pelerina, dupa ce am )lepadat) si neam ndepartat de
obiectale metalice& Nu ne vom adaposti sub arbori sau claile de fn& @ri'ul combinat cu
oboseala, alcoolul si tutunul pot provoca molesala si somnolenta& Combinat cu lapovita si
ninsoare, scade temperatura corpului, individul devine apatic, inconstient, la primul popas
adoarme si moare n'#etat :nainte de a fi mncat de lupi;& (aca ati ratacit drumul iarna,
rotitiva n cerc, miscativa ncet dar continuu toata noaptea si veti scapa cu viata& (e aceea,
pe munte trebuie sa va ec#ipati corespun"ator c#iar daca sunteti si'uri ca veti cara
ec#ipament de'eaba% niciodata nu se stie cum devine vremea&
n pre'atirea unei drumetii la munte, dupa ce am trecut de fa"a )dorinta) si de cea de
)informare) si nu nea sca"ut tot entu"iasmul lund cunostinta din '#id cu dificultatile traseului
de urmat, trebuie sa ne 'ndim la urmatoarele2
timpul de care dispunem%
'radul de dificultate al traseului%
starea de sanatate personala si a 'rupului%
posibilitatile de adapostire si ca"are%
pro'no"a meteo pe perioada respectiva%
sa nu uitam faptul ca vrstnicii si copii pot parcur'e pe $os doar /. /1 Dm pe "i fata de 0.
H. de Dm ct pot drumetii antrenati&
Componenta optima a 'rupului este de minim 0 :trei; si ma*im J :sapte; persoane& Este
recomandat ca viitorii parteneri de drumetie sa se cunoasca nainte de efectuarea ei si sa se
ntelea'a% se vor evita cei cu conceptii diver'ente sau scandala'ii&
Nu vom pleca la drum obositi, lipsa somnului :odi#nei; reduce capacitatea or'anismului la
autocontrol% ntotdeauna pre'atim ec#ipamentul si alimentele cu /A ore nainte de plecare% iar
starea prosta a timpului nu trebuie sa ne sperie&
ntlnirea cu 'rupul se va face cu cel putin /1 minute nainte de ora stabilita pentru plecare&
Atentie, daca a intervenit ceva care va mpiedica sa plecati, anuntati din timp mai ales daca
participati cu ec#ipament colectiv& Cole'ii de drumetie se ba"ea"a pe (v&% mai mult i puteti
ncurca&
Ghidul Drumetiilor Montane - Delasarea
$eplasarea
Indiferent de starea vremii sau de dificultatea traseului, o drumetie bine or'ani"ata asi'ura o
deplasare n conditii de si'uranta si n timpul stabilit la obiectivul sau pe traseul propus% cu
conditia sa stim sa ne deplasam pe munte, ec#ipati, informati si alimentati corespun"ator&
(eplasarea pe munte include n cea mai mare parte a sa urcari si coborri de pante cu diverse
'rade de nclinatie& +ersul trebuie sa fie ct mai economic posibil, evitnduse eforturile
inutile& 7e va porni mai lent si mai usor mbracati, a$un'nd treptat la vite"a normala de mers&
+ersul se usurea"a daca2 nu se bea apa prea des si n cantitate mare% nu se mannca mult%
nu se bea alcool si nu se fumea"a&
5e traseu, tot timpul, oc#ii vor cerceta terenul, observnd locul n care se va pasii& Aceasta nu
nseamna ca nu vom putea admira peisa$ul, dar nici cu )capul n nori) nu e recomandat sa
mer'em&
,un'imea pasului va fi e'ala cu latimea ba"inului si raportata la nclinarea pantei, adica cu ct
'radul de nclinare este mai mare cu att aceasta lun'ime se va micsora& ?itmul de mers
:vite"a de deplasare; va fi n sc#imb acelas pentru ntre'ul 'rup&
,a urcus, pasul trebuie sa fie rar si re'ulat, fara ncordarea musc#ilor, cu nc#eieturile fle*ibile,
rela*at, cu aplecarea corpului nainte, contactul cu solul facnduse pe toata talpa& ?espiratia
va fi normala :pe nas, cu 'ura nc#isa;& +ersul pe vrfuri este obositor, deoarece musc#i
coapsei si ai 'ambei sunt tot timpul ncordati& Nu e de mirare ca )bobocii) n trale drumetiei au
febra musculara dupa urcus, fata de un drumet antrenat care nu simte oboseala&
,a coborre de asemenea se calca cu toata talpa, putin cracanat, cu 'enunc#ii mai mult
mpinsi nainte amorti"nd miscarea si cu bustul aplecat& Coborrea se face ntrun ritm
uniform& 5entru cine nu stie sa amorti"e"e )socul) ce se produce n momentul cnd piciorul ia
contact cu solul, oboseala la coborre este c#iar mai mare dect la urcare&
5e pantele nierbate, nclinate, urcarea se va face n serpentine& n urcarea directa vrfurile
vor fi usor departate&
,a traversari se calca pe toata talpa cu vrfurile bocancilor orientate spre vale, nu se va calca
niciodata pe mar'inea laterala a talpii, pericol de entorse ! 7e vor folosi brnele si pra'urile
naturale sau amena$ate :podet, pod suspendat;& ,a cele din urma se recomanda rabdare,
pentru trecerea cte unei persoane& 7e va calca pe ct posibil nspre brnele de sustinere
:lon$eroane; deoarece scndurile :traversele; pot fi crapate sau rupte% cel putin o mna va
face pri"a cu balustrada sau cablul& ,a fel si n ca"ul scarilor amena$ate, va urca cte o sin'ura
persoana% daca nclinatia si lun'imea scarii sunt foarte mari se recomanda asi'urarea n
coarda :cordelina;&
5e 'ro#otisuri, urcarea se face pe bolovanii mari, iar coborrea pe cei marunti& ntruct
aceasta "ona pre"inta pericol de alunecare si rosto'olire de pietre se va evita, iar daca poteca
o strabate se va mer'e cu atentie, respectnd re'ula trversarii pantelor de "apada&
n teren accidentat si nclinat se vor utili"a si minile pentru pastrarea ec#ilibrului&
>rdinea de mers va fi cte unul n coloana, la intervale e'ale, nu prea apropiati, pentru a nu
incomoda sau a fi incomodati& ncepatorii n trale drumetiei vor fi ncadrati imediat dupa '#idul
montan& ntre'ul 'rup trebuie sasi acomode"e pasul dupa al celui mai slab :la mers; fara ai
face reprosuri, dar nici al lasa sa se )trie ca melcul)&
Att la urcare ct si la coborre, vom avea 'ri$a sa nu periclitam membrii 'rupului, prin
dislocari de pietre, desprinderi de 'lii sau rosto'oliri de arbori ca"uti% pentru a nu avea capete
sparte, corpi straini n oc#i si membre rupte& (e asemenea, poteca se va calca ct mai
aproape de deal, deoarece i ntareste formarea, previne deteriorarea :prin ruperea mar'inii
dinspre vale; si alunecarea drumetului cu toate consecintele nedorite&
?ucsacul se va mentine n po"itie ct mai ridicata, an'a$nd n efort omoplatii si spatele si mai
putin umerii& 7e va evita atrnarea si tra'erea umerilor napoi&
(e multe ori accidentele n deplasarile pe munte survin dupa ce sau depasit unele dificultati
mari si am rasuflat usurati% aceasta deoarece atentia ncepe sa scada dupa trecerea )#opului)&
E bine sa poposim putin, si sa ne linistim si apoi sa continuam drumul& ,a mare altitudine orice
alunecare ne poate costa viata&
>bstacolele mari sau mici, ivite n drum, se vor ocolii& (aca aceasta nu este posibil, se va
calca pe ele ndoind piciorul si cu toata talpa&
Trecerea unui ru de munte n ca"ul ca nu are punte :podet; amena$ata sau un trunc#i de
copac pravalit peste, sau bolovani mari pe care sa se poata pasii, se va face prin vad, cu
atentie la pietrele ascutite si alunecoase& E bine ca piciorul sa fie ncaltat n pantof de tenis,
care apoi se va usca& Apa rece n'eata piciorul, iar vrte$urile si 'ropile fac pasul nesi'ur%
pentru aceasta ne vom spri$inii ntrun bat cu care verificam si adncimea apei& 7e poate face
asi'urarea cu cordelina& 5entru cei care stau mai rau cu ec#ilibrul, trecerea peste eventualul
trunc#i de copac dobort peste cursul rului se va face n po"itia ncalecat, sau cu spri$in ntr
un bat :pra$ina;&
(upa primele A. 0. de minute de mers :cam acesta ar fi timpul de acomodare si acordare a
pasului 'rupului;, se va crea un moment de rela*are, dupa care se va intra n )vite"a
normala)&
>pririle se vor face ln'a adaposturi naturale& (aca nu sunt necesare, opririle pot fi evitate& 5e
timpul lor se va mbraca ceva calduros sau #anoracul& 7e pot consuma dulciuri2 "a#ar cubic,
'luco"a, dropsuri dulci acrisoare, miere de albine& 7e va evita pe ct posibil fumatul& Apa se
bea la sfrsitul pau"elor, nainte de plecare& Ealtele :statiile; se fac daca este posibil la piciorul
pantelor :nu n vrf;, dar dupa ce am urcat putin&
Nu se face baie n traseu, n apele reci de munte, dar daca timpul permite o "i de repaus,
racoritiva cu apa lor !
(upa 0 H ore de drum se poate face o pau"a mai mare :0. I. min; pentru #ranire&
n orice situatie, membrii 'rupului nu se vor departa :de 'rup; la o distanta mai mare dect
aceea care sa le permita le'atura prin viu 'rai, fara a stri'a&
Traseele montane pre"inta portiuni de urcare sau coborre n care deplasarea se face prin
catarare libera, aceasta repre"entnd mersul prin vai sau creste abrupte si cu a$utorul
minilor& 7e vor pastra n permanenta trei puncte de spri$in, fie pe ambele piciore si o mna,
fie cu ambele mini si pe un picior& Nu este recomandat cataratul numai cu a$utorul fortei
bratelor&
> catarare corect e*ecutata presupune2 calm, abilitate, prevederea fiecarei miscari si
pastrarea unei do"e de forta necesara pentru momente critice&
n conditii de ploaie sau lapovita se vor evita trseele cu portiuni de catarare libera datorita
slabei aderente a pri"elor&
Coborrea libera a portiunilor accidentate de panta se poate face att cu fata orientata spre
stnca ct si cu spatele la ea& 5e timpul coborrii privirea cercetea"a cu atentie pri"ele, iar
picioarele le vor )pipai), ec#ilibrul asi'urnduse cu minile& Nu se permite renuntarea
simultana la pri"ele de mna si picior :salturile;&
n 'eneral coborrea cu spatele la stnca se face atunci cnd terenul are aspect de trepte,
este bolovanos sau acoperit cu musc#i, iar suprafetele pe care se calca ofera suport si'ur
pentru toata suprafata talpii& Cu ct 'radul de nclinare a pantei creste, coborrea se va face
numai cu fata la stnca&
(eplasarea pe "apada si '#eata impune cunostinte noi fata de mersul obisnuit pe teren uscat&
n "apada pufoasa se calca de sus, n asa fel nct urma lasata sa fie ca o treapta& (istanta
dintre urme va fi suficienta pentru cei care urmea"a ca sa nu strice treapta& n acest fel se va
forma o poteca de trepte&
n "apada tare si n firn se bat sau se calca urme cu mar'inea talpii sau vrful bocancului, n
asa fel nct ele sa fie nclinate spre interiorul pantei si sa constituie spri$in pentru toata talpa&
Urcarea se face n serpentine& (aca locul nu permite dect o urcare n linie dreapta, treptele
reali"ate vor trebui sa spri$ine cel putin $umatate din talpa bocancului& (istantele dintre ele vor
fi e'ale cu latimea ba"inului :soldurilor;&
5e o panta nclinata, coborrea se face cu spatele spre vale, folosind treptele superioare drept
pri"e pentru mini& 5e pantele medii se coboara cu fata spre vale si cu 'enunc#i ndoiti& ,a
coborre, treptele se fac prin nfi'erea calcielor bocancilor, mentinnd ridicate vrfurile&
Nu se recomanda coborrea prin alunecare voita nici n picioare, nici n se"ut, deoarece n
primul ca" va puteti de"ec#ilibra si cadea fara a mai putea controla alunecarea% iar n al doilea
ca", ca si n primul, nu puteti sti ce colti ascunde stratul de "apada& (aca totusi doriti va
recomand alunecarea pe sc#iuri&
n ca"ul alunecarii accidentale, indiferent de felul cum sa produs :neatentie, prabusire, rafala;
corpul trebuie diri$at n po"itia n care putem frna cel mai bine& Aceasta po"itie este pe burta
cu capul spre deal si picioarele departate, spre vale& @rnarea se e*ecuta cu vrful bocancilor,
cu bratele si vrful pioletului& n firn se frnea"a cu )sapa) pioletului&
5entru a evita asemenea evenimente nedorite, coltarii si pioletul repre"inta cel mai bun mi$loc
si mai important cuplu n deplasarea pe "apada&
5otrivirea si fi*area corecta a coltarilor pe bocanci repre"inta conditia esentiala a unui mers
si'ur& Coltarii stantati :din tabla de otel; sunt indicati pentru firn si "apada n'#etata datorita
latimii coltilor, iar cei for$ati :din otel; cu sectiune patrata sunt indicati pentru '#iata&
+ersul cu coltarii pe drumul ori"ontal se aseamana cu mersul normal, cu completarea ca
pasirea se face prin ridicarea suficienta a picioarelor pentru a nu ne mpiedica, iar piciorele
sunt departate ntre ele cu cel putin un lat de palma pentru a nu ne a'ata si lovii&
5asul se face prin nfi'erea tuturor coltilor si o apasare uniforma pe ntrea'a suprafata a talpii&
nainte de a pleca n treseu, daca nu ati mai mers pe coltari e bine sa e*ersati mersul pe
"apada pe cel mai apropiat loc care are si denivelari& Nu uitati pioletul !
n traseu, pe pante cu nclinatie mare, pioletul are un dublu rol2 de spri$in si de asi'urare&
5e traseu n timpul iernii, observarea reciproca, frectionarea minilor, fetei, urec#ilor, care vin
n contact direct cu fri'ul este cel mai bun remediu mpotriva de'eraturilor& Nu se admit
ramneri n urma !
naintea traversarii "onelor n care este posibila o avalanse, fata se va acoperii cu un fular sau
tifon, iar de mi$loc se va le'a capatul unei cordeline colorata aprins :rosu;, de /. /1 m,
celalalt capat urmnd a fi lasat liber& Culorea aprinsa are rolul de a locali"a drumetul prins n
"apada& ,a traversare se va pastra o distanta de 1. I. m ntre membrii 'rupului si aceasta
se va face fara opriri, discutii, fluieraturi sau alte "'omote pentru a nu produce o avalansa&
(eplasarea se poate face si prin asi'urare n coarda&
n ca"ul declansarii unei avalanse, persoana surprinsa, daca nu 'aseste o solutie de a iesi
rapid din "ona :catarare, prindere de ceva, nfi'erea pioletului adnc n teren ncercnd o
mentinere n loc; se va lasa n alunecare libera& (aca a fost acoperit de "apada, sa nusi
piarda cumpatul si imediat dupa de"meticire sa scuipe :iertata imi fie e*presia; n locul unde
se afla& (aca ceea ce va reusii sa scoata din 'ura nui cade pe fata nseamna ca e cu capul n
$os si trebuie sa se ntoarca imediat% n ca" contrar e n po"itie buna si cu pioletul si mna
ntinsa va ncerca sa faca o 'aura n sus pentru aer& Va ncepe sa sape n "apada ncercnd sa
iasa la suprafata& Nu se va tra'e de cordelina ! 7ecundele sunt vitale, dar fara a se
impacienta, cu sn'e rece si putin noroc va avea sansa sa iasa cald din "apada, urmnd apoi
sa )cu$ete) cnd si ce anume a 'resit&
5entru ca"ul n care trebuie sa coboare ntro prapastie, cel care coboara se va le'a n $urul
pieptului cu o coarda sau cu un manunc#i de A 0 cordeline cu nod dublu& n lun'ul lor se vor
face noduri simple la distanta de un brat& Atentie, o cordelina adevarata :nu aceea pentru
ntins rufe; poate sustine doar un drumet de 'reutate medie, static a'atat, deci fara socuri sau
caderi bruste ! C#iar daca la coborre nu cedea"a, riscati la urcare sa ramneti n prapastie&
Celalalt capat se va le'a de un trunc#i de copac sau o stnca fara colturi care sai produca
taierea&
Tinnd cordelinele cu mna dinspre partea fi*ata n deal, coborm )pasind) cu minile pe
cordeline :n nici un ca" prin alunecare; ncet, spri$inind corpul cu picioarele de peretele
stncii& +ult mai usor este daca aveti cine sa va lase treptat si ncet n $os& n ca"uri e*treme
:surplombe;, daca nu este alta posibilitate, se va folosi numai forta bratelor& Atentie, daca nu
sunteti antrenat nu va #a"ardati !
+ulti poate si vor pune ntrebarea2 de ce nu folosim rapelul :te#nica de coborre alpina; C
5entru simplul motiv ca nu facem alpinism fara cunostintele necesare, iar acest '#id nusi
propune acest domeniu&
5entru urcare se va proceda n mod similar, dar tra'nd de manunc#iul de cordeline& (aca
dupa A 0 m de )catarare) pe cordeline nu va tin puterile, nu e"itati sa cereti a$utor celor de
sus sa va tra'a afara% cu att mai mult daca la capatul de $os ati fi*at un drumet ca"ut& ,a
ridicare cei de sus vor avea 'ri$a sa nu produca ruperea cordelinelor prin frecare de stnca&
,ocul de contact e bine sa se faca pe un lemn, coada pioletului&
Nu uitati, masurati nainte adncimea locului unde coborti% pentru a va asi'ura ca va a$un'e
:ca lun'ime; cordelina&
Conform terminolo'iei, drumetia cuprinde si deplasarea pe sc#iuri& Te#nica deplasarii pe
sc#iuri este ndra'ita si practicata de foarte multi drumeti tineri sau cu suflet tnar% literatura
de specialitate avnd multe lucrari n acest sens& Amintesc doar urmatoarele probleme pe care
le ridica aceasta2 nsusirea deprinderii de alunecare si ac#i"itionarea unui ec#ipament minim
:sc#iuri, le'aturi, clapari bocanci de sc#i si bete;&
(aca ati procurat ec#ipamentul necesar, ncercati sal cunoasteti mai ndeaproape% ncaltati
claparii c#iar n sufra'erie, apoi ncercati sa fi*ati si sc#iurile cu a$utorul le'aturilor, dar si sa le
desprindeti& 5e prtie va trebui sa o faceti sin'ur:a;&
Ca )aperitiv) va pre"int prima lectie a multiplului campion olimpic si mondial BeanClaude Pill4
si ntruct )pofta vine mncnd), sunt si'ur ca multi dintre dumneavoastra vor ndra'ii sc#iul
ca forma de drumetie&
)Ale'eti un loc fara panta& ncercati sa mer'eti fara sa va spri$initi n bete, ca sa va puteti
concentra la ce faceti cu picioarele si sc#iurile& E bine ca ntre clapari sa fie o departare de o
sc#ioapa, iar sc#iurile paralele&
(eplasati un sc#iu n fata si urmati cu celalalt n ritm normal& Nu ridicati sc#iul din "apada
pentru a va deplasa piciorul, ncercati sa alunecati printro miscare de mpin'ere&
(upa ce ati constatat ca puteti pasii alunecnd destul de bine, ncercati sa folositi betele& Va
vor a$uta sa va mpin'eti n fata si sa va tineti mai bine ec#ilibrul& 5entru aceasta puneti n
fata, n "apada, batul opus piciorului care este nainte, apro*imativ n dreptul calciului
acestuia& 5o"itia batului este usor nclinata spre fata& pin'eti n "apada cu acest bat si
deplasati n fata piciorul din dreptul lui, punnd n "apada celalalt bat, n modul descris mai
nainte& Este alternanta bat picior pe care o folositi si n mersul pe )uscat) ca alternanta
picior brat&
Veti constata ca mersul pe sc#iuri nu numai ca e simplu, dar este si amu"ant&
>rice sc#ior cade, cad si eu& Important este sa cadeti n asa fel nct sa evitati ranirile&
ncepeti prin a va ndoi ca si cum ati dorii sa va ase"ati pe saun& Tineti bratele n sus cu vrful
betelor orientate spre spate& ninte de a va ase"a, deplsativa fundul spre stn'a sau dreapta
si lasativa n "apada& Ati reusit o ca"atura !
Caderea n conditii de si'uranta face minuni pentru ncrederea pe care o veti avea si fieare
sc#ior are nevoie de multa ncredere&
,a nceput este 'reu sa va ridicati din "apada& 7c#iurile vor ncepe sa fu'a, c#iar si pe o
suprafata dreapta& Aduceti sc#iurile si punetile perpendicular pe panta, n ca"ul nostru pe
urmele lasate& Asa nu vor pleca la vale cnd va veti ridica&
Acum aduceti picioarele sub coapse astfel nct 'reutatea sa fie pe ele& nfi'eti betele n
"apada, n partea unde aveti fundul, de o parte si de alta a corpului si ct mai aproape de el&
Cnd va mpin'eti n ele aduceti din nou 'reutatea corpului deasupra sc#iurilor& Ati reusit !
a6po"itia de coborre% b6coborre usoara% c6sc#imbare de directie prin pasi% d6alternanta
)bat picior)% e6urcare n foarfeca sau brad ntors% f6urcare n scara sau trepte% '6diverse
inclinari ale pantei&
?epetati e*ercitiul pe o panta usor nclinata pentru a va lamuri de ce, indiferent n ce po"itie
ati ca"ut trebuie sa va rotiti pe fund sau spate cu sc#iurile ridicate n asa fel ca ele :sc#iurile;
sa fie spre vale si perpendicular pe directia de coborre&)
n continuare ncercati o coborre ca n fi'ura de mai sus& 5e masura ce reusiti sa alunecati
fara probleme mariti panta :n $os pna la cea dea patra linie ima'inara din fi'ura;&
(aca totusi doriti ca incursiunea dumneavoastra sa fie solitara, nu uitati2
lasati o sc#ita de traseu si data cnd prevedeti ntoarcerea, la o cunostinta care sa poata
alarma ec#ipa 7A,VA+>NT din "ona n ma*im H9 de ore n ca" ca nu ati revenit la domiciliu%
neaparat pulovarul, #anoracul sau pelerina sa fie dintrun material a carui culoare sa poata fi
distinsa de la mare distanta :de e*emplu portocaliu;, n nici un ca" din material de camunfla$%
daca vati accidentat ncercati sa va acordati primul a$utor si de asemenea ncercati din toate
puterile sa va apropiati de o poteca marcata sau un punct de belvedere de unde sa transmiteti
semnale de alarmare%
eu totusi nu va recomand drumetia de unul sin'ur&
Ghidul Drumetiilor Montane - "chiamentul
Echipamentul
> alta retinere n efectuarea unei drumetii este ec#ipamentul& )As mer'e, dar nu am
ec#ipamentul necesar !) spun foarte multi& >rcine si doreste un ec#ipament ct mai modern,
dar sa nu uitam ca nu pentru a ne etala vestimentatia ne ducem la munte& (aca #ainele pe
care le avem la ndemna ndeplinesc conditiile ce vor fi e*puse n continuare, nseamna ca
ceea ce aveti se poate mbraca pe munte&
Ec#ipamentul drumetului care strabate re'iuni muntoase trebuie sa fie2
suficient de calduros fara a mpiedica o transpiratie normala a corpului%
usor, impermeabil si sa se nc#ida desc#ida fara probleme, de preferat cu nasturi%
redus la minimul necesar :ca numar de piese;, dar suficient%
sa permita libertatea de miscare a corpului fara a n'reuna mersul sau a cau"a rosaturi&
Ca material, tesaturile de lna si mentin suprematia, deoarece permit un sc#imb normal de
caldura ntre corp si mediu, retin apa fara a le simti ude si cel mai important este faptul ca
sunt calduroase&
,en$eria de corp va fi usoara si de preferinta din bumbac&
Capul si minile vor fi prote$ate cu fes din lna sau palarie din pn"a de doc si manusi% de
soare, fri' si vnt% iar picioarele cu bocanci de asprimea drumului&
n perioada de pre'atire a unei drumetii se va 'asi timp si pentru inventarierea
ec#ipamentului necesar n functie de durata :drumetiei;, particularitatile "onei si anotimpul
ales& ,ista inventar va cuprinde ec#ipament individual si colectiv&
Toate cele necesare pre'atite din timp, vor fi depo"itate n acelas loc, pe ct posibil si
verificate dupa inventar :acesta sau altul facut de (v&;& astfel e*ista 'arantia ca nu se uita
nimic esential&
,ista inventar pentru ec#ipamentul minim necesar2
:e*plicitarea prescurtarilor si ec#ivalarilor folosite2
:V6vara;%
V/6ec#ipament pentru o "i sau ascensiune de o "i, fara ca"are%
VA6ec#ipament pentru mai multe "ile, cu ca"are n2
VA/6cabana%
VA//6n camera%
VA/A6n sufra'erieMsala de mese%
VAA6casa de adapost%
VA06refu'iu%
VAH6adapost improvi"at%
VA16cort%
V06ec#ipament pentru o "i sau mai multe "ile cu sau fara ca"are, la peste /9.. m%
:I6iarna;%
I/6pentru o "i sau ascensiuni de o "i, fara ca"are%
IA6pentru mai multe "ile, cu ca"are n2
IA/6cabana%
IA//6camera%
IA/A6sufra'erieMsala de mese%
IAA 6 casa de adapost%
:cabana forestiera 6 cabana% stna 6 casa de adapost% 'rota 6 adapost improvi"at;&
Necesar
Vara Iarna
>bservatii
v/
vA
v0 i/
iA
vA/
vAA vA0 vAH vA1
iA/ iAA
vA// vA/A iA// iA/A
/ A 0 H 1 I J 9 K /. // /A /0 /H
Ec#ipament pe drumet
@es
:tricotatMcrosetat
din lana;
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
si palarie de
soare :din doc;
>c#elari de soare Q Q Q Q pentru "apada
@ular Q Q Q Q
Acte de identitate Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q si bani
@luier Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
=usola Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
,en$erie de corp Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
@lanela si
indispensabili
Q Q Q Q Q
Camasa Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q din finet
Eanorac Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
sau scurta de
fsMdocMtercot
5antalon lun' sau
trei sferturi
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Bambiere sau
para"ape"i
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Ciorapi si sosete
de lana
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
=ocanci Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
sa fi*e"e bine
'le"na
EspadrileM'#ete Q Q Q Q Q Q Q ca inlocuitori
Ec#ipament in rucsac
,en$erie de corp Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Tricou Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
7ireturi Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
5ulovar Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
+anusi Q Q Q Q Q
5ufoaica Q Q Q Q Q
sau mesada de
la #anorac
Trenin' Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q sau inlocuitor
Tenisi M adidasi Q Q Q Q Q Q sau inlocuitori
5elerina de ploaie Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
sau sac de
plastic
=idon pentru apa Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q minim J.. ml
=ricea' M cutit Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q ascutit, cu varf
,anterna Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
cu bec si baterii
de re"erva
Cordelina Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Trusa personala de
toaleta
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Trusa medicala Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
Trusa intretinere
ec#ipament
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
Vesela individuala Q Q Q Q Q Q
Vesela colectiva Q Q Q Q Q Q
7pirtiera Mprimus M
ara'a", cu
combustibilul
respectiv
Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv&
7ac de dormit Q Q Q Q Q Q Q Q Q sau patura
@olie de
supravietuire
Q Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv,
suplimentar
7altea :i"opren; Q Q Q Q Q Q Q Q Q sau inlocuitor
Cort Q
ec#ipament
colectiv
@olie de plastic Q
Toporas Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
Earta :si; '#id
turistic
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Inclusiv e*tras
din mersul
trenurilor si
autobuselor
Carnet si pi* M
creion
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Aparat foto :si
filme;
Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
Un $oc :carti; Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
Una sau mai multe
lumanari
Q Q Q Q Q Q
ec#ipament
colectiv
5iolet Q Q Q Q
Coltari Q Q Q Q
C#ibrituri Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q
in pun'a de
plastic

>rientativ, 'reutatea totala a ec#ipamentului de pe noi si din rucsac :inclusiv el;, plus
alimentele, nu trebuie sa depaseasca 0.N din 'reutatea corpului& <reutatea fiecarui articol n
parte de ec#ipament sau aliment trebuie sa fie ct mai mica posibil&
5entru a preveni udarea ec#ipamentului si alimentelor, acestea se vor ambala si n pun'i de
plastic&
Ec#ipamentul si alimentele necesare, pe munte, se transporta n spate& 5entru aceasta se va
folosi un rucsac clasic, sau unul cu cadru, sau unul modern din noua 'eneratie&
?ucsacul trebuie sa fie2
suficient de ncapator pentru a include ec#ipamentul si alimentele necesare%
dintrun material re"istent, usor si impermeabil%
usor de re'lat pentru o fi*are comoda pe spate&
?ucsacul clasic cu un compartiment mare nc#is cu snur si clapa, cu doua trei bu"unare a
fost si ramne bun pentru drumetii, acoperind aproape toate necesitatile de depo"itate& Are
nsa urmatoarele de"avanta$e2
'reutatea transportata atrna, tra'nd umerii%
re'larea fi*arii pe spate este partiala si se face din cele doua curele late%
datorita contactului direct cu spatele favori"ea"a o transpiratie marita, periculoasa la opriri%
poate produce de"ec#ilibrarea drumetului ca urmare a alunecarii laterale a ncarcaturii&
?ucsacul cu cadru, este o combinatie care asi'ura pe ln'a facilitatile oferite de cel clasic si
posibilitatea de transport a unor ec#ipamente suplimentare necesare camparii2 cort, sac de
dormit, saltea, pe care un rucsc obisnuit nu le pote cuprinde& (e asemenea, permite ca
'reutatile mari sa le avem n "ona umeri omoplati& ?educe de"ec#ilibrarea, ca urmare a
alunecarilor laterale, prin fi*area cadrului de mi$locul corpului& ?e'larea lui este partiala si se
face din cele trei curele late :doua pe umeri si una la mi$locul corpului drumetului;& +ai mult
permite montarea unor bu"unare suplimentare si mpartirea pe ori"ontala a compartimentului
central& Tot el pastrea"a o distanta suficienta fata de spate care permite circulatia aerului si
evaporarea transpiratiei& n sc#imb2
'reutatea este mare, c#iar folosind o structura :cadru; de aluminiu%
ramne n contact direct cu partea lombara a corpului, favori"nd o transpiratie marita&
?ucscul modern :'en banana; pastrea"a miniaturi"at cadrul, combina cu succes avanta$ele
pre"entate mai sus si contine elemente suplimentare ca2
fi*area 'reutatilor mari n "ona omoplatilor%
transportul unor ec#ipamente suplimentare n el sau pe el%
fi*area pe corp este mult mbunatatita datorita centurii care
permite o repartitie a 'reutatii si pe solduri%
fata de celelalte re'lari ale fi*arii, la acesta apare si fi*area si
re'larea la piept%
permite o supranaltare a compartimentului central, care la rndul
lui poate fi mpartit sau nu n functie de marimea ec#ipamentului
transportat si permite de asemenea accesul din ambele parti la
interiorul lui%
mai mult, pote avea cuplat un rucsac mic, necesar pentru ascensiuni, carei mareste
capacitatea de depo"itare&
Are n sc#imb si doua mici nea$unsuri2
datorita contactului direct si pe o suprafata marita cu spatele, perpetuea"a de"avanta$ul
rucsacului clasic privind transpiratia%
cuprinde mai 'reu ec#ipamentul suplimentar :cort, sac de dormit, saltea, etc&; reali"ate
actualmente la noi&
@oarte importante ntro drumetie sunt ncaltarile& (e preferat sunt bocancii de piele,
careabsorb transpiratia, pot fi prote$ati cu crema contra ume"elii si au talpa i"olatoare din
cauciuc cu ri"uri& Cei mai potriviti sunt cu rama cusuta& Acestia confera re"istenta la
desprinderea talpii, iar rama nlesneste fi*area coltarilor&
ncaltamintea noua trebuie sa fie comoda si purtata cel putin trei "ile nainte de a o ncalta
pentru a porni la drum, n ca" contrar n prima fa"a apar rosaturile, iar apoi continuarea
traseului va fi un c#in&
E*padrilele sunt mai usoare, au talpa cu proeminente pentru aderenta, de forma unor
ventu"e&
Bambierele prote$ea"a picioarele de fri', "'rieturi, ur"icari si permit o aerisire mai buna a
piciorului dect pantalonul lun'% iar para"ape"ii apara picioarele si interiorul bocancului de
"apada, pietricele sau ploaie&
=uletinul de identitateMpasaportul :necesare pentru ca"are;, banii, biletele de calatorie :n
circuit; si alte acte se vor pastra ntrun portmoneu dublat de o pun'a de plastic& Ele vor fi
tinute la 't sau daca $enea"a, ntrun bu"unar nc#is si asi'urat cu doua ace de si'uranta&
5antalonii vor fi de preferinta dintrun material re"istent, calduros si daca este posibil vor avea
bu"unarele pe laterala :vipusca;&
5ulovarul va fi de preferinta din lna si putin mai lun' dect cel obisnuit&
Eanoracul va fi de preferinta dintrun material usor si re"istent :fs, doc, tercot; cu 'lu'a si
bu"unar la piept&
Ghidul Drumetiilor Montane - Ca#area
n ca"ul drumetiilor mai lun'i de o "i o problema importanta devine cazarea peste noapte-
>rdinul ANT nr&I/MKK re'lementea"a structurile de primire turistice :cu functiuni de ca"are si
de alimentatie publica;& n toate structurile de primire turistice este obli'atorie pastrarea
ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei, respectarea cu strictete a normelor sanitre, a
celor de prevenire si stin'ere a incendiilor&
(e asemenea este obli'atorie afisarea la loc vi"ibil pentru turisti a numerelor de telefon ale
conducerii a'entului economic care detine sau administrea"a structura n cau"a precum si de
la repre"entanta "onala a >ACT :>ficiul de Autori"are si Control n Turism;, pentru eventualele
nemultumiri cu privire la serviciile oferite&
(espre cabane turistice :de una sau doua stele situate n "one 'reu accesibile;, care asi'ura
ca"area, alimentatia si alte servicii specifice pentru turistii aflati n drumetie&
R&&&S
=ufetulbar ofera un sortiment restrns de preparate calde si reci :'ustari, sandviciuri,
minuturi, mncaruri, produse de patiserie; pre'atite n bucataria proprie sau aduse din afara,
bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice :aperitive;, bere, vinuri, la pa#ar&
:n local mu"ica va fi difu"ata la o tonalitate care sa permita conversatia la masa si sa nu
deran$e"e persoanele ca"ate&;
In ca"ul ca ati cumparat de la o a'entie de turism un pac#et de servicii turistice compus din2
transport, ca"are si alimentatie :la una sau mai multe cabaneM pensiuni a'roturistice; si
a'rement :drumetie montana in "onele naturale prote$ate de interes national siMsau local, e
bine sa stiti ca bonul de comanda siMsau contractul de calatorie turistica, conform >&<&? /.JM
/KKK, trebuie sa contina urmatoarele informatii2
destinatia, durata si datele de sosire si de plecare%
mi$loacele de transport utili"ate, caracteristicile si cate'oria de clasificare, datele, orele si
locurile de plecareM sosire, la ducere si la intoarcere%
caracteristicile si cate'oria de clasificare a structurilor de primire turistice in care se face
ca"area%
serviciile de masa furni"ate - pensiune completa, demipensiune, mic de$un - si cate'oria de
clasificare a unitatilor de alimentatie%
daca reali"area serviciului turistic :calatoriei turistice; necesita un numar minim de persoane,
data limita de infornare a (v& privind anularea e*cursiei comandate%
ruta :traseul - 'radul de dificultate;%
ce alte servicii sunt incluse in pretul total convenit%
numele si adresa a'entiei de turism or'ani"atoare%
pretul pac#etului de servicii, cu indicarea ca"urilor in care acesta poate fi modificat si
preturile pentru anumite servicii care nu sunt incluse in pac#et%
termenele si modalitatea de plata%
solicitarile speciale ale (v& facute a'entiei de turism in momentul efectuarii comen"ii si
acceptate de ambele parti%
termenele in care (v& puteti transmite o eventuala reclamatie :a'entiei de turism; pentru
nee*ecutarea sau e*ecutarea necorespun"atoare a contractului de calatorie turistica%
conditiile de re"iliere a contractului :din vina (v&; si valoarea despa'ubirii :ma*ime; a'entiei
de turism, pe care trebuie sa o suportati%
obli'atiile a'entiei de turism in ca"ul anularii calatoriei turistice :din vina acesteia;,
despa'ubirea se poate ridica la ma*imum pretul calatoriei turistice&
n toate ca"urile pentru reclamatii si sesi"ari va puteti adresa2 >ficiului $udetean pentru
protectia consumatorilor si (irectiei 'enerale a clasificarii, brevetarii, licentierii si controlului
serviciilor turistice din +inisterului Turismului cod&J.II0 =ucuresti sector 1 str& Apolodor
nr&/J& 5entru reclama buna sau proasta va puteti adresa mailto2admin3alpinet&or' sau
revistei )+untii Carpati) cod&J./JI =ucuresti sector /, calea Victoriei nr&I0 - 9/ sc& C/ - CA,
ap& /1 - /I F si vai de mama lor!
7pre deosebire de unitatile de ca"are, cortul are urmatoarele avanta$e2
ne scapa de stresul ntrebarii ) mai 'asim sau nu locuri la cabana C)%
ne permite sa campam n "one deosebit de pitoresti%
ne permite sa campam n traseu, fara a mai fi nevoiti sa deviem sau sa coborm din creasta
spre cabana%
ne permite abordarea traseelor n muntii care nu au alte posibilitati de ca"are%
montarea lui relativ usoara si rapida reali"ea"a un adapost ntrun timp mai scurt dect
timpul necesar reali"arii unui adapost improvi"at si ofera conditii mai bune%
ne da sen"atia de libertate&
Are de"avanta$ul ca F trebuie carat n spate&
Este de preferat cortul i"oterm, care pastrea"a ntre cele doua straturi ale sale un spatiu de
aer i"olant&
Corturile pot fi de forma triun'#iulara :prisma;, semicirculara :#an'ar; sau semisferice :i'lu;&
+arirea spatiului interior, la ultimele doua, se datorea"a folosirii fibrei pentru structura de
re"istenta&
n 'eneral cortul este important sa fie2 ct mai usor :ca 'reutate; si mpac#etat ct mai mic
:ca volum;, iar desc#is :montat; ct mai spatios la interior% sa prote$e"e drumetii ct mai bine
de fri' si intemprerii si sa se poata monta si demonta usor&
nainte de plecare n drumetie, ca si de fiecare data cnd se strn'e cortul, vom verifica daca
sunt toate piesele componente&
+icile defecte aparute n timpul drumetiei se vor remedia imediat ce au fost observate si nu
seara nainte de montare&
Camparea n cort presupune nca doua piese importante2 salteaua si sacul de dormit& Acestea
trebuie sa aiba urmatoarele calitati2 sa fie i"olatoare, calduroase, usoare si pe ct posibil
:mpac#etate; sa aiba un volum si o 'reutate ct mai mica& (e asemenea, tot camparea mai
presupune si cteva conditii necesare pentru ase"area taberei2
locul ales sa fie neted, uscat, n apropierea unei surse de apa, lemne de foc si ct mai ferit de
curentii de aer%
locul ales se va curata de pietre sau lemne, iar n portiunea cortului propriu"is se pot ase"a
ramuri de brad, frun"e de feri'a sau fn, marind astfel stratul i"olator%
montarea cortului se va face n asa fel nct sa fie orientat cu partea nc#isa spre directia din
care bate vntul%
nu se va campa niciodata c#iar n cresta sau n locurile unde sunt posibile caderi de pietre sau
avalanse%
montarea cortului e bine sa se faca cu cel putin doua ore nainte de lasarea ntunericului&
5entru o odi#na deplina si binemeritata, cnd sunteti cu cortul, nu uitati2
improvi"ati si folositi ntotdeauna o perna%
nu dormiti n #ainele pe care leati purtat "iua%
c#iar daca va pare fri', lasati un loc pe unde sa patrunda aerul curat n cort%
cu cel putin douatrei ore nainte de culcare nu consumati2 cacao, ciocolata, cafea%
nu aprindeti lanterna n cort dect dupa ce e nc#is, pentru a evita intrarea insectelor%
insectele va vor ocoli daca asterneti n cort frun"e de pelin sau i"ma :menta;%
daca n apropiere mai sunt si alte corturi, pastrati linistea !
Cnd se mer'e cu cortul la munte C Un proverb popular spune2 )sa nu stai $os n lunile cu ?,
iar n mai sa mai stai) :n sensul sa nu te ase"i nca;& (eci daca nu posedati o saltea i"oterma,
e bine sa respectati proverbul% iar daca aveti ec#ipamentul corespun"ator puteti prelun'ii
se"onul :n fata si spate; cu nca una, doua luni& C#iar respectndul :proverbul;, este posibil
ca la altitudini de peste /9.. m, cnd iesiti dimineata din cort sa calcati F n "apada&
Adapostul improvi"at, n 'eneral nu este de dorit, dar daca mpre$urarile va obli'a e bine sa
stiti sal amena$ati& Cu trei, patru cren'i :nuiele; de alun folia de plastic si sfoara puteti ncropi
un adapost semicircular :ve"i fi'ura;& ,a fel puteti proceda si n ca"ul unui adapost prismatic
:ve"i fi'ura;& n lipsa foliei de plastic puteti utili"a cren'i de fa' sau brad mpletite n structura
de re"istenta a adapostului& n ambele situatii pentru a evita o raceala nedorita va trebui sa
amena$ati n interior )culcusul) din ramuri, feri'a si fn peste care puneti pelerina si cteva
"iare :daca aveti la ndemna;& ntruct aerul rece )cur'e) la fel ca apa% pentru al elimina din
adapost e necesara construirea unui sant n $urul culcusului cu scur'erea n afara adapostului&
5e timp ploios el serveste si la eliminarea apei&
n )tabara) toti membrii 'rupului participa n mod e'al la toate activitatile& (aca 'rupul include
si domnisoare sau doamne, vor fi tratate ca partenere e'ale, avnd fata de ele un
comportament civili"at&
@ocul n padure este inter"is prin le'e& (eci nu faceti focul daca nu este necesar! (aca totusi
sunteti u"i, va este fri' sau nu aveti alta sursa de ncal"it, pre'atit mncarea sau purificat apa,
un foc este binevenit n umatoarele conditii2
nu se va aprine pe vnt puternic%
vatra focului nu se va ase"a aproape de cort si nici de li"iera padurii%
ntotdeauna se va pastra un vas :bidon; cu apa ln'a foc pentru orice pericol%
la plecare mai verificati o data daca $arul e stins, scurmnd cu un bat vatra&
5entru ncal"irea, uscarea ec#ipamentului, prepararea #ranei, obtinerea apei din "apada sau
purificarea ei prin fierbere folositi focul cu vatra n 'roapa sau sant& Este avanta$os deoarece
arde lent si pastrea"a $arul, putnd ncal"i cu lemne :vreascuri; putine&
(aca nu aveti cu ce face vatra sau santul, puteti utili"a cteva pietre& Atentie, nu vor fi umede
din ru, pericol de e*plo"ie!, veti avea un foc cu vatra ntre pietre cu aceleasi avanta$e&
n ca"ul n care doriti sa semnali"ati pre"enta (v& puteti face un foc #aiducesc, care produce
multa caldura si lumina, dar cu consum de lemne pe masura& Este de fapt un )minifoc de
tabara)&
(e retinut2 focul nspaimnta toate anialele, iar racoarea noptii 'oneste serpii&
@ocul se poate transporta sub forma de $ar :carbuni aprinsi; ntro cutie de conserva& Atentie,
se ncin'e si va puteti arde, deci folositiva de un mic mner i"olator!
+ult mai repede si cu eficienta marita )lucrea"a) primusul, ara'a"ul sau spirtiera& Un avanta$
n plus, manevrate cu atentie acestea pot fi utili"ate pe vreme rea c#iar si n cort&
,a parasirea locului de campare toate resturile, #rtiile, pun'ile de plastic, peturile, cutiile de
conserva, etc& se vor strn'e, arde si n'ropa& (aca nu puteti face aceste operatii, ba'atile
ntro pun'a de plastic si aducetile $os la cabana la 'roapa de 'unoi& ,ocul trebuie sa ramna
curat, asa cum lati 'asit la venire!
+i"eria pe munte se datorea"a acelora cu lacune de educatie, care nu au nteles si nu
aprecia"a frumosul din natura, discreditnd prin faptele lor drumetia montana&
+ai e necesar de preci"at ce continut minim poate avea2
/&trusa medicala :ve"i capitolul )5rimul a$utor);%
A&trusa personala de toaleta2 sapun, prosop, pasta si periuta de dinti, o crema pentru fata si
mini, un'#iera, iar pentru barbati - trusa de barbierit%
0&trusa pentru ntretinerea ec#ipamentului2 ata de diverse culori, ace de cusut, ace de
si'uranta, ctiva nasturi, capse, copcii, un fermoar de re"erva pentru slit, sfoara, srma :care
sa poata fi ndoita cu mna;, ade"iv :pentru cauciuc;, cteva cuie mici si mari, cteva curele
de piele, na4lon, cauciuc dintro camera de bicicleta, crema de '#ete si o perie mica&
,a ridicarea cortului, la reali"area unei scari din cordeline, la prinderea acesteia de copaci sau
stnci se folosesc diverse noduri& n fi'ura urmatoare sunt pre"entate mai multe tipuri si
modul de reali"are a acestora2
/&bucla se obtine alaturnduse un capat al cordelinei de celalalt, fara a le ncrucisa%
A&oc#iul se obtine prin ncrucisarea capetelor%
0&pentru nodul simplu, se face un oc#i, se introduce pe deasupra capatul de dedesubt sau
invers si se strn'e de ambele capete& (aca ncon$uram nca o data cu cordelina trecnd prin
acelas oc#i se obtine nodul dublu%
H&nodul simplu cu bucla se foloseste la priponiri& 7e strn'e nodul tra'nd de bucla si de
capatul liber%
1&se foloseste la le'area frn'#iilor de ancora facuta dintrun trunc#i de copac cu cren'i
laterale si se utili"ea"a la catarare%
I&nodul drept se foloseste pentru le'area ntre ele a doua cordeline%
J&nodul drept cu bucla%
9&nodul )tesatorului)%
K&nodul n )9) si
l.&nodul )luntrasuluiG&
Ghidul Drumetiilor Montane - $limentatia
Alimente necesare
Cu oca"ia pre'atirii unei drumetii, a treia problema importanta este le'ata de alimente& Cele
necesare #ranirii trebuie sa fie2 bo'ate n calorii, usor di'erabile, 'reu alterabile, cu 'reutate si
volum redus&
(e ce toate acesteaC 5entru ca mersul pe $os, pe munte, solicita or'anismul, iar pentru a face
fata cu succes avem nevoie de mai multe calorii dect pentru o activitate normala2 ntre 01..
si 1... :de calorii; pe "i&
Caldura, fri'ul, oboseala si altitudinea 'enerea"a unele deran$amente ale procesului di'estiv,
de aceea alimentele luate n rucsac trebuie sa fie usor di'erabile si 'reu alterabile, pentru a nu
produce to*iinfectii alimentare, care pot scoate drumetul din circuit temporar sau pentru tot
timpul drumetiei&
5entru alcatuirea unei re"erve alimentare, tinnd cont de necesarul de calorii, amintesc
principalele alimente si )ratia) pentru o perioada de pna la o saptamna2
Alimentul
Nr&
"ile
?atia M "i Calorii
Carne de porc :la conserva sau pra$ita in untura; 0 A1.' A91.
Carne de vita :la conserva; 0 A1.' KJ1
Carne de pasareMpeste :la conserva; 0 A1.' /1..M/I/9
,apte :praf; J 0.. ml /0H.
=ran"eturi :cascaval; 0 :J; 0.. ' KI.MA9..
:/..';
>ua :fierte, tin ma*& A "ile; J /A buc& 90. /II.
5aine J 1..' J1AH
5aste fainoase J 1.' /H0A
=iscuiti J /..' 0./.
>re" :cu pau"a de o "i intre mese; H 1.' I/.
Cartofi :ful'i; J 0..' /9I.
@asole :ful'i; J 0..' /JA.
Cereale :ful'i; J 0..' /91.
@ructe J A1.0..' 9J./KH.
,amaie J 0.' A0
,e'ume :ridic#i, ceapa, castraveti, ardei; J A1.0..' 9../I..
Usturoi J 0.' /01
8a#ar :de preferat cubic, pentru a fi folosit si ca ener'i"ant
in traseu;
J 1.' /0I9
<em :macese, caise, visine, prune, afine; J /..' KK.//11
(ulciuri :'luco"a, dropsuri, mai putin ciocolata; J /..' A/J.
+iere de albine J /..' A.0.
CafeaMcacao :fara "a#ar; 0 A.' //AAH.
Ceai :fara "a#ar; J A.' .
Ulei :untura; J 0.ml :'; /91.
7lanina sau Dai"er :sarata si afumata; J 1./..' AH.9H9/I
Nuci :alune; J 1.' /..1
7alam uscat J /../1.' 0IAIIHH.
7upa :concentrata; J 0.. ml /1.
Nota2 te*tul din parante"a pre"inta un aliment nlocuitor sau o e*plicatie la alimentul
mentionat& Necesarul cantitativ "ilnic de mncare 'atita sau conservata este de apro*imativ A
D', inclusiv apa necesara pentru preparat&
Urmea"a ca dumneavostra sa ale'eti, n functie de preferinte si de ce ati reusit sa carati n
rucsac pna sus n munte, ce meniu veti servi&
Va recomand2
sa nu doriti sa pierdeti inutil ener'ia printro di'estie 'roaie, datorata alimentelor& (i'estia
c#eltuie mai multa ener'ie decat2 aler'area, inotul sau mersul pe bicicleta& :<rasimile
furni"ea"a ener'ie, dar descompunerea lor este foarte 'reoaie si mai putin eficienta& Cand
consumul ener'etic este mare si are loc in timp scurt, va recomand consumarea 'lucidelor -
principalul combustibil al or'anismului si in special al musc#ilor& 5e lan'a produsele de
panificatie si paste fainoase, miere si produse "a#aroase, inclusiv dulceturi si 'emuri se pot
folosii2 ful'i de ova", ore", ma"are verde, lactate, ciocolata amaruie, ara#ide, fructe si le'ume
din abundenta& @ructele contin fructo"a care se transforma in 'lico'en - ener'ie /.. N,
disponibila rapid& Este de preferat sa fie mancate cu cel putin o ora inainte de pran"&;%
sa mancam acele alimente care sa stea ma*im 0 ore in stomac si sa treaca repede, ma*im
A. de ore si eficient prin intestine& :+ararul impiedica balonarile, stimulea"a di'estia si este
bo'at in vitamina C&;%
Va reamintesc2
aportul alimentar :mancarea si di'estia; tine de la /A2.. :pran"; pana la ora A.2..& Intre
orele /I si A. se pot consuma alimente mai 'reu di'erabile :'rasimi, conserve;& (upa orele A.
nu e indicat sa se consume mancare%
asimilarea :absorbtia si folosirea nutrientilor; tine de la ora A.2.. la .H2.. :dimineata;%
eliminarea re"idurilor de mancare tine de la .H2.. pana la ora /A2..& To*emia poate fi
provocata si de alimentele nedi'erate si re"idurile neeliminate&
(aca o ntmplare nefericita va )rapeste) toata cantitatea de alimente, nu este ca"ul sa
disperati& Natura va ofera o alternativa de #rana pentru a iesi din impas& Ce se poate face n
acest ca"C Va trebui sa va decideti ntre a devenii vnator, pescar sau cule'ator&
Carnea multor animale, pasari si pesti este deosebit de buna, cu conditia sa reusiti sa le
prindeti si sa stiti sa le preparati pentru a fi mncata& (aca aceasta vi se pare prea 'reu,
plantele din flora spontana pot sa constituie o sursa de #rana, dar si n acest ca" este necesar
un mic efort de identificare, cule'ere si preparare&
Acolo unde cresc mesteceni tineri, se ndepartea"a co$a alba e*terioara, apoi se deco$este cea
interioara :cambiu; se taie n fsii n'uste si se fierbe, re"ulta o mncare 'ustoasa si
#ranitoare&
+a$oritatea lic#enilor, plante care se catara direct pe stnci si au culoarea pielii nc#ise si
forma unei frun"e botite de potbal, se pot consuma fierti, nlocuind le'umele&
),e'uma) cea mai la ndemna este ur"ica% aceasta se poate oparii si pre'ati ca spanacul&
Va pre"int n continuare plante ale caror fructe, seminte si frun"e pot fi folosite n alimentatie
n conditii de i"olare si lipsa de #rana& 5entru identificarea lor se va consulta capitolul )> parte
din flora si fauna muntilor)2
(enumirea 5artea folosita @orma sub care se consuma ,unile in care se recoltea"a
afinul fructe naturala, compot iunie au'ust
alunul seminte naturala au'ust octombrie
ciresul salbatic fructe naturala, compot iunie iulie
catina fructe naturala iunie iulie
fa'ul seminte naturala au'ust octombrie
fra'ul fructe naturala iunie iulie
ienuparul fructe naturala iunie octombrie
macesul fructe decoct au'ust octombrie
marul salbatic fructe naturala, copt, compot au'ust octombrie
merisorul fructe naturala, compot au'ust octombrie
murul fructe naturala au'ust octombrie
parul salbatic fructe naturala, compot au'ust octombrie
paducelul fructe naturala iulie octombrie
socul fructe naturala, decoct iulie au'ust
ste$arul seminte fierte au'ust octombrie
"meurul fructe naturala iulie au'ust
leurda frun"e naturala, fiertura aprilie iunie
macrisul iepurelui frun"e naturala, salata iunie septembrie
papadia frun"e salata, fiertura aprilie iunie
potbal frun"e salata, fiertura aprilie iunie
ur"ica frun"e fiertura aprilie au'ust
Un lic#id dulce asemanator "a#arului poate fi obtinut :n douatrei "ile; prin captarea a ceea ce
se scur'e n urma unei inci"i facute n trunc#iurile tinere de mesteacan si paltin&
@oarte multe ciuperici sunt comestibile, a se vedea capitolul )> parte din flora si fauna
muntilor), dar nu uitati, trebuiesc foarte bine cunoscute !
>uale de pasari pot de asemenea constitui o sursa de #rana&
>rice sar ntmpla, important este sa nu intrati n panica& Nimeni nu a murit, c#iar daca na
mncat nimic cteva "ile, timp suficient pentru a a$un'e ntro localitate& +ai mult, cine
iubeste libertatea si salbaticia muntilor si are cunostintele necesare, nu are de ce se teme&
+untele, a fost si va ramne ntotdeauna bun prieten&
n final, foarte important este sa nu uitati amintirile din fiecare drumetie& 5e ln'a ima'inile
vi"uali"ate si memorate, seara nainte de culcare e bine sa va notati impresiile si ntmplarile
de peste "i& (aca aveti un aprat de foto'rafiat, ncercati sa imortali"ati ct mai multe secvente
ale drumetiei& > camera video ar fi nemaipomenita& Acasa, peste timp, va veti aminti si bucura
de clipele frumoase petrecute n munti&
(in orice drumetie, nu trebuie sa lipseasca din sufletul fiecaruia2 entu"iasmul, voia buna,
cntecul, 'luma, prietenia de"interesata, spiritul de nra$utorare si politetea !
Ghidul Drumetiilor Montane - Notiuni meteo si indicii entru
arecierea vremii la munte
"Cnd e bine sa te duci la munte' (ntotdeauna) #u este anotimp care sa-ti nc!ida drumul
spre naltimi. Adevaratul drumet stie sa iubeasca natura sub toate nfatisarile ei.*
+ucura Dumbrava
N>TIUNI +ETE> 7I IN(ICII 5ENT?U A5?ECIE?EA V?E+II ,A +UNTE
Notiuni meteo
+eteorolo'ia se ocupa cu studiul proprietatilor atmosferei, al proceselor si fenomenelor ce se
produc n ea, n strnsa le'atura cu suprafata 5amntului&
5rincipalele elemente meteorolo'ice si fenomene folosite n caracteri"area starii atmosferice
sunt2 temperatura aerului, presiunea atmosferica, ume"eala aerului, nebulo"itatea, directia si
vite"a vntului precum si precipitatiile atmosferice&
7tarea atmosferei la un moment dat sau ntrun interval scurt de timp determinata de
comple*ul proceselor si fenomenelor atmosferice si caracteri"ata prin totalitatea elementelor
meteorolo'ice se numeste timp sau vreme&
Clima este re'imul multianual al vremii, caracteristic re'iunii sau locului respectiv& Clima
muntilor caracteri"ea"a relieful muntos cu altitudini mai mari de 9.. m& Ea se formea"a sub
influenta circulatiei dominante dinspre vest si a modificarilor locale impuse de culmile muntilor&
Aceste modificari determina o repartitie neuniforma a climei la diferitele altitudini si versanti&
Clima muntilor mi$locii este specifica re'iunilor cuprinse ntre altitudinea de 9.. si /K.. m n
sud si ntre I.. si /J1. m n nord :aceste valori sunt le'ate de clima si nu de cate'oria
muntilor mi$locii sau nalti;&
Temperatura medie anuala este po"itiva, ea scade n medie iarna cu .,H .CM/.. m, iar vara cu
.,I - .,J .CM/.. m altitudine&
Cantitatile de precipitatii sunt mai mari pe versantii NV, V si 7Vici, dect pe cei adapostiti si
cu procese de foen&
Clima muntilor nalti este locali"ata pe crestele Carpatilor deasupra altitudinii de /K.. m n sus
si /KJ. m n nord& Ea este aspra si umeda, nefavorabila padurilor& Temperatura medie anuala
are valori ne'ative, iar media lunii celei mai calde nu depaseste /. .C, date de retinut pentru
cei care strabat si campea"a n aceste "one&
n functie de conditiile de racire a aerului, pe suprafata terestra, pe plante, pamnt sau diferite
obiecte se pot forma sau depune2
?oua, se formea"a n timpul noptilor senine, n perioada calda a anului si este alcatuita din
picaturi forte fine de apa care, uninduse prin condensare dau picaturi mari, vi"ibile%
=ruma, este alcatuita din cristale foarte fine de '#iata sub forma unui strat albicios cu aspect
catifelat, care se depune pe suprafata solului si plantelor cnd aceasta se raceste sub .oC&
Cristalele fine de '#iata iau nastere prin sublimarea vaporilor de apa& ,a depunerea de bruma
plantele sunt n pericol, deci nu mai pre"inta valore pentru recoltare%
C#iciura, este o depunere solida& Cea cristalina este formata din cristale fine de '#iata dispuse
direct pe ramurile arborilor formnd un manson care se scutura usor, prafuinduse& Cea
'ranulata este o depunere afnata care se formea"a prin n'#etarea picaturilor de ceata
supraracite, purtate de vnt& Aceasta da naturii o nfatisare de basm%
5oleiul, este o depunere solida sub forma unui strat de '#iata omo'en si transparent, format
n urma n'#etarii picaturilor de ploaie sau burnita pe suprafata racita a solului& 5oteca devine
alunecoasa, pri"ele pentru catarare de asemenea!%
Ceata :ne'ura, pcla;, este formata din particule re"ultate din vapori"area apei aflate n
suspensie n atmosfera la suprafata solului si care n'reunea"a vi"ibilitatea& Nu se recomanda
parcur'erea traseelor prin ceata deoarece pe ln'a faptul ca nu se poate admira nimic din
"ona strabatuta, e*ista pericolul real de ratacire%
Norii, sunt mase de vapori sau picaturi de apa, de cristale de '#iata aflate n suspensie n
atmosfera &
Att ceata ct si norii pot fi purtati usor de vnt& 5rin cunosterea norilor se pot face aprecieri
asupra evolutiei vremii n re'iunea respectiva&
Norii au urmatoarele forme2 de 'rame"i i"olate - cumulus, de pn"e continue - stratus, de
'rame"i compacte - stratocumulus si de filamente - cirus&
Atmosfera inferioara n care se forme"a si se de"volta norii se mparte n trei eta$e de
altitudine2 eta$ul superior ntre 1 si /0 Dm, mi$lociu ntre A si J Dm si inferior ntre . si A Dm&
Ea 'rupea"a "ece 'enuri de nori2 cirus, cirocumulus, cirostratus, nimbostratus, stratocumulus,
stratus, cumulus, cumulonimbus, altocumulus si altostratus&
Norii cirus, albi, subtiri si transparenti, de '#iata :din eta$ul superior; prevestesc nrautatirea
vremii ntro perioada de ma*im trei "ile&
Norii cirostratus :din acelasi eta$; care produc fenomenul optic de #alo :un cerc luminos,
colorat care apare n $urul soarelui sau lunii, datorat refle*iei si refractiei luminii n cristalele de
'#iata; vestesc ploaie n AH de ore&
Norii altocumulus, cenusii sau albi si fara umbre anunta ploaie si descarcari electrice&
Norii cumulus se de"volta pe verticala, avnd ba"a ori"ontala cenusie, situata n eta$ul inferior
si vrful n forma de cupole sau turnuri, ntotdeauna albe, masive si stralucitoare, situate n
eta$ul superior& (aca apar spre prn" si dispar spre seara prevestesc vreme buna&
Norii nimbostratus n forma de ben"i sau valuri cenusii, din eta$ul inferior anunta furtuna si
ploaie&
Norii stratocumulus, transluci"i, care trec dimineata, anunta timp frumos n timpul "ilei :a; iar
seara colorea"a cerul la apus n 'albenportocaliu& (aca soarele apune mascat ntre acesti nori
:b; a doua "i va ploua&
Norii cumulonimbus cu vrful n forma de nicovala arata ca furtuna si ploaia sunt aproape, iar
ploaia poate ncepe cu 'rindina&
?elieful muntos imprima proceselor 'eneratoare de nori unele particularitati locale astfel2
circulatia aerului umed si cald din vai spre culmile muntoase formea"a norii de bri"a, care apar
nsirati deasupra culmilor, ca adevarate salbe de nori albi, stralucitori, indicnd timp frumos si
stabil& Alteori, cnd curentii ascendenti de aer sunt mai puternici, norii mbraca vrfurile
i"olate, dominante n "ona, ca o caciula, boa'#e, prevestind timp ploios&
7ub vrful muntilor de mare altitudine, la peste A... m, n partea opusa vntului se
desfasoara formatii noroase ori"ontale - stea'uri de nori, care sunt de fapt mase de ceata&
Uneori ele anunta timp ploios&
,a adapostul culmilor de mare altitudine se observa formatii noroase de forme ovoidalun'ite,
relativ plate, care dispar brusc, numite oc#iul furtunii si care prevestesc nrautatirea vremii&
Nebulo"itatea repre"inta 'radul de acoperire a cerului cu nori& (aca cerul este senin avem
nebulo"itate "ero, iar daca este complet acoperit, nebulo"itatea este "ece&
Vntul este un alt element meteorolo'ic important care caracteri"ea"a starea atmosferei&
Intensitatea lui se e*prima prin urmatoarele stari2
calm, cnd vite"a medie a aerului este sub .,J mMs, iarba sta nemiscata, iar c#ibritul aprins
nu se stin'e%
adiere slaba, cnd vite"a medie a aerului este de A - 0 mMs, frun"e si ramuri subtiri se misca
usor, flacara c#ibritului se stin'e, iarba se lea'ana%
moderatMpotrivit, cnd vite"a medie a aerului este de H - I mMs, iarba se nclina pna la
pamnt, frun"ele se "bat, cren'ile subtiri se ndoaie%
puternic, cnd vite"a medie a aerului este de 9 - /A mMs, copacii se clatina si vuiesc, iar
corturile sunt puternic "'uduite%
furtuna, cnd vite"a medie a aerului este de AH mMs, copacii se frn', corturile se smul'%
vi$elie, cnd vite"a medie a aerului este de A9 mMs, sunt provocate distru'eri mari, crestele
devin inaccesibile&
(e retinut faptul ca vntul amplifica efortul drumetilor n tipul deplasarii si sporeste de pna la
"ece ori efectul fri'ului, crend stari de nesi'uranta& nsotit de ploaie, n'reunea"a miscarile
prin efectul pe carel are asupra ec#ipamentului&
Atunci cnd se parcur' portiuni de creasta sau n care stabilitatea este foarte redusa, drumetii
trebuie sa manifeste vi'ilenta la rafala de vnt, care este deosebit de periculoasa, deoarece
produce de"ec#ilibrarea&
=ri"ele de munte si vale sunt vnturi locale, periodice, ndreptate "iua dinspre vale spre
versanti, iar noaptea invers& Atentie deci la po"itia intrarii n cort!
5rin precipitatii se ntele'e apa n stare lic#ida sau solida care cade din nori pe suprafata
5amntului&
5loaia are diametrul picaturilor mai mare de .,1 mm& Cnd este de scurta durata se numeste
aversa, iar cnd depaseste trei ore se considera torentiala& Ea cade din nori Cumulonimbus&
=urnita are diametrul picaturilor sub .,1 mm, iar caderea lor este att de nceata nct parca
plutesc n aer& Ea se formea"a din nori 7tratus&
8apada repre"inta precipitatii sub forma solida - cristale :ful'i; de '#iata& >bisnuit cade din
nori Nimbostratus dar n lunile de vara, la munte, cnd este sub forma de aversa cade din nori
Cumulonimbus&
,apovita repre"inta caderea simultana a ful'ilor de "apada si a picaturilor de apa&
+a"aric#ea repre"inta cristale de '#iata albopace& Ea cade vara din nori Cumulonimbus&
<rindina provine din de"voltarea boabelor de ma"aric#e pna la diamerul de ctiva centimetrii&
Ea cade din nori Cumulonimbus&
>bservnd direct si n timp norii din care cad precipitatiile, veti putea sa deosebiti cele "ece
'enuri enumerate anterior si sa folositi informatiile pentru a decide continuarea drumului sau
adapostirea&
Indicii pentru aprecierea vremii la munte
Culoarea cerului arata 'radul de umiditate atmosferica2 verdele indica un aer foarte umed,
'albenul indica un aer umed :'albenauriu indica o "i frumoasa, iar 'albenpal arata ca timpul
va deveni ploios;, ro"ul indica aer uscat :nainte de rasaritul soarelui indica timp frumos, iar
rosuviolet att la rasarit ct si la apus arta vreme rea sau c#iar furtuna;, alburiu, putin
ncetosat cu soare ar"ator indica aer foarte uscat :anunta furtuna cu descarcari electrice;&
(irectia si intensitatea vntului2 adiere slaba din orice directie asociata cu cer senin sau putin
noros, dimineata, indica timp frumos% vnt din NV care sufla puternic pe creasta arata ca
vremea se strica n "ilele urmatoare :daca ploua, timpul urt se mentine n continuare;% vnt
din N moderat nseamna cteva "ile de timp frumos% vnt puternic din 7 indica vreme n
sc#imbare :ploaie sau ninsoare, iar daca vremea este de$a rea ea se va mentine mai multe
"ile;% vnt din E sau 7E indica vreme frumoasa care va ramne n continuare% vntul oprit
brusc n timpul "ilei urmat de acalmie este semn ca ncepe furtuna cu ploaie torentiala, iar
oprit odata cu noptarea prevesteste timp frumos a doua "i& (aca vntul bate la poalele
muntelui dintro directie, iar pe creasta din directia opusa vremea se va strica repede&
Alte semne privind starea timpului
Vreme frumoasa si cer senin2
dimineata aerul este rece iar vntul bate moderat%
albinele si furnicile sunt n plina activitate%
turmele de oi si vite pasc linistite pe culmi si vai%
vulturul planea"a la mari naltimi%
rndunele "boara foarte sus%
vnt sub .,J mMs%
timp rece noaptea si dimineata roua%
ceata se risipeste la rasaritul soarelui sau apare seara pe vai%
soarele apune pe un cer albastru si senin%
norii au culoarea purpurie la apusul soarelui%
nori albi n forma de baloturi :cumulus;, care apar dimineata si dispar spre seara%
luna si stelele stralucesc viu&
Vreme instabila2
daca norii cumulus acopera tot cerul seara%
daca soarele apune ntre nori stratocumulus :sub forma de dun'i;%
pe vrfurile si piscurile i"olate apar nori densi care se deplasea"a cu repe"iciune pe verticala%
cer acoperit cu nori cenusii care se deplsea"a n directie contrara vntului%
daca seara ceata n loc sa coboare spre vale urca spre creste%
fumul se lasa $os si se rasfira%
rndunelele "boara la suprafata solului%
corbii roiesc n stol si croncane des%
caprioarele coboara si se afunda n padure%
vntul bate noptea dinspre vale spre naltimi%
noaptea se mentine calda, nabusitoare%
soarele rasare n ceata, n $urul lui sau a lunii apare #aloul%
aerul este mai transparent, observnduse mai clar anumite detalii ale crestelor%
stelele par mai mari ca de obicei%
furnicile intra n musuroaie%
mustele, tntari, taunii devin mai a'resivi&
7emne de furtuna2
n serile calduroase cerul ce acopera cu o ceata deasa%
ori"ontul se ntuneca treptat de nori ne'rii%
n cursul "ilei e "apuseala mare si iarba :nu fnul; miroase puternic%
nori mprastiati pe cer, altocumulus denumiti popular LoiteG care apar n dupaamie"ile de
vara&
@urtunile la munte sunt uneori de o violenta nebanuita& 7au va"ut rafale de vnt care au
dobort copaci, despadurind versanti& Cnd sunteti surprinsi cel mai indicat lucru este sa va
adapostiti dupa o cresta ferit de bataia vntului& > stna, pestera sau refu'iu sunt binevenite
n asemenea mpre$urari&
Apele unei ploi navalnice forme"a torente repe"i care pot tr n vrte$ul lor pe cei ce ncearca
sa le treca& Atentie, la traseele prin vlcele n asemenea conditii, din seci, apa vine ca la
inundatii antrennd bolovani si arbori, nimic nui poate sta n cale! 7e recomanda o catarare
laterala ur'enta&
Contra trasnetelor care nsotesc furtunile si ploile ne putem apara evitnd crestele, arborii
nalti si obiectele metalice& Trasnetul este atras ndeosebi de2 ste$ari si moli"i :plopi, ulmi si
nuci;& @oarte rare sunt ca"urile cnd loveste fa'ul :teiul, artarul sau mesteacanul;&
(aca ceata va surprinde pe cresta, ramneti pe loc pn se risipeste, pricolul unui pas 'resit
cu urmari nedorite este iminent&
Cabanierii au obli'atia sa dea relatii n le'atura cu sc#imbarea vremii& Ciobanii se pricep de
asemenea, dar mai bine este sa stim noi&
Ghidul Drumetiilor Montane - O arte din flora si fauna
muntilor
""a facem nsa sa nu dispara linistea att de necesara vietuitoarelor,sa crutam gingasia
garofitelor si a florii de colt, sa pretuim covorul aprins al smrdarului si sa nu ntinam
frumusetea locurilor*
Ion Coman
> 5A?TE (IN @,>?A 7I @AUNA +UNTI,>?
(intre toate frumusetile naturale ale tarii nostre, muntii ofera cele mai 'randioase si variate
privelisti& 7pecificul peisa$ului "onei montane este n mare masura determinat de flora si fauna
bo'ata si variata care populea"a aceste plaiuri, ncepnd cu padurile de la poale si pna la
crestele cele mai nalte&
Comprimnd cat mai multe date despre flora montana, am considerat necesar folosirea unor
abrevieri si anume2 5+6planta medicinala% 5A6planta folosita n alimentatie, n conditii de
i"olare% 5>6planta rara, ocrotita, monument al naturii si A>6arbore ocrotit, monument al
naturii&
5rin monument al naturii se intele'e specii de plante si animale rare, formatiuni si structuri
'eolo'ice de interes stiintific sau peisa'istic&
5entru recunoasterea arborilor am considerat suficient pre"entarea ima'inii frun"elor si florilor
sau fructelor care ii caracteri"ea"a&
5re"entarea binecunoscuta a ima'inii animalelor prin asociere cu ima'inea urmei lasate, am
considerato necesara, pentru o fi*are mai usoara n memorie a acesteia din urma&
A iubi natura nseamna a o cunoaste n toata diversitatea sa, iar drumetia nlesneste aceasta
n cel mai nalt 'rad& 5entru a prote$a "onele ale caror flora si fauna pre"inta caractere
deosebite au fost nfiintate re"ervatiile :naturale, stiintifice, forestiere, 'eolo'ice;, iar anumite
plante si animale au fost declarate monumente ale naturii si puse sub ocrotirea le'ii, astfel
ncat distru'erea lor sa fie cu desavrsire oprita&
8onele naturale prote$ate de interes national si monumente ale naturii sunt clasificate conform
,e'ii 1 din A...&
5rin "one prote$ate se intele'e ariile naturale sau construite, delimitate 'eo'rafic saMsau
topo'rafic, care cuprind valori de patrimoniu natural siMsau cultural si sunt declarate ca atare
pentru atin'erea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu&
Ca re"ervarii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale avem2
(enumirea ,ocali"area teritoriala ,ocali"area 'eo'rafica
(elta (unarii Tulcea, Constanta (elta (unarii
(omo'led Valea Cernei Caras7everin, <or$, +e#edinti Carpatii +eridionali
?ete"at Eunedoara Carpatii +eridionali
5ortile de @ier Caras7everin, +e#edinti Carpatii >ccidentali
C#eile Nerei =eusnita Caras7everin Carpatii >ccidentali
?odna
=istritaNasaud, +aramures,
7uceava
Carpatii >rientali
=uce'i Ar'es, =rasov, (ambovita, 5ra#ova Carpatii >rientali
C#eile =ica"ului, Easmas Ear'#ita, Neamt Carpatii >rientali
Cea#lau Neamt Carpatii >rientali
Calimani =istritaNasaud, +ures, 7uceava Carpatii >rientali
Co"ia Valcea Carpatii +eridionali
5iatra Craiului Ar'es, =rasov Carpatii +eridionali
<radistea +uncelului
Cioclovina
Eunedoara Carpatii +eridionali
7emenic C#eile Carasului Caras 7everin Carpatii >ccidentali
+untii +acinului Tulcea
+untii :podisul;
(obro'ei
=alta +ica a =railei =raila ,unca (unarii
7unt locuri care merita vi"itate intro viata de om !
Ve'etatia montana cuprinde2 arbori, arbusti si plante& Arborii :copacii; sunt plante lemnoase
care pot atin'e naltimi de peste J m& Arbustii sunt de talie mai mica si cresc sub forma de
tufe& Ve'etatia este n cea mai mare parte ocupata de paduri ale caror specii se nalta :'asesc;
pna la /1.. /9.. m altitudine si au o importanta influienta asupra climatului "onei, asupra
puritatii aerului, repre"entnd plamnul verde al naturii&
Ine'alabila este frumusetea padurilor de foioase primavara cnd etalea"a deosebite nuante de
verde si toamna n pastelul multicolor&
?e'iunile montane cuprind trei "one distincte2 cea a fa'etelor, a molidisurilor si cea alpina&
5rimii pasi ai unei drumetii pe care i facem spre culmi ne conduc ntotdeauna prin padurile de
la poalele muntilor& Aici preponderent este fa'ul, cu flori mici albe, 5+infu"ie din frun"e
astrin'ent si de"infectant, 5Asamnta&
n partea inferioara fa'etelor :cenusii albicioase, cu trunc#iuri nalte si drepte; se 'asesc
specii de2
arin cu flori albver"ui%
carpen cu flori 'albenver"ui%
paltinartar cu flori 'albenver"ui%
ste$ar si 'orun cu flori albver"ui, 5+decoct din coa$a astrin'ent si 5Afructul%
salcm cu flori albe, 5+infu"ie din flori, antiseptic si scade aciditatea 'astrica%
plop ne'ru si plopul de munte cu flori albe, 5+infu"ie de mu'uri antiseptic, propietati
balsamice si calmant al cailor urinare%
ulm cu flori albe%
cires salbatic cu flori albe, 5+decoct de codite astrin'ent si creste diure"a% fructul diuretic,
antiinflamator, sedativ, depurativ, la*ativ si 5A%
par salbatic cu flori albe, 5+decoct din fructe, diuretic, depurativ si astrin'ent, 5Afructul%
mar salbatic cu flori albe, 5+decoct din fructe tonic muscular, diuretic, depurativ,
antireumatismal, racoritor,antiseptic intestinal, la*ativ, 5Afructul%
tei cu flori 'albene, 5+infu"ie din flori neurosedativ, antispastic, sudorific, antiinflamator al
cailor respiratorii, emolient bronsic&
n aceeasi "ona printre arborii enumerati mai sus se 'asesc arbustii%
macestrandafir salbatic cu flori ro", 5+decoct de fructe avitamino"e, enterocolite, calculo"a
renala, tulburari de circulatie periferica, 5Afructul%
porumbarspinul cerbului cu flori albe, 5+infu"ie din flori si decoct din fructe diuretic,
depurativ, sedativ, antiseptic, 5Afructul%
paducelmaracine cu flori albe, 5+infu"ie din flori, frun"e sau fructe vasodilatator, creste
permeabilitatea vasculara, scade tensiunea arteriala, sedativ nervos, 5Afructul%
soc ne'ru cu flori albe, 5+infu"ie din flori, sudorific, antiinflamator, 5Afructele%
alunul cu flori ver"ui, 5Afructul foarte nutritiv si ener'etic&
(in primavara si pna toamna tr"iu sub cupola frun"isului padurii sau n poienele din
interiorul ei nfloresc si se stin' o multime de flori&
n 'eneral florile sunt de cinci culori2 albe, albastre, liliac#iviolete, rosii si 'albene% n functie
de planta si anotimpul n care nfloresc& 5rimavara padurea se tre"este la viata o data cu
nflorirea alunului care si scutura polenul mtisorilor& n acelasi timp apare si vestitorul
primaverii '#iocelul cu floarea de culoare alba& n continuare toata primavara si vara o
multime de plante cu flori nfrumusetea"a covorul verde al muntilor din "ona fa'etelor& n
ordine alfabetica o parte din acestea sunt2
an'#inare cu flori 'albene, 5+infu"ie din frun"e, e*cita secretiile biliare, scade "a#arul si
colesterolul din sn'e%
brebenel cu flori liliac#iiviolete%
brndusa de primavara cu floarea violeta si brndusa alba5>, de asemenea brndusa
'albena5>% toate sunt plante otravitoare !%
bu$or cu floare rosie5>%
cerentelridic#ioara cu flori 'albene, 5+infu"ie sau decoct de radacina de"infectant si
calmant intestinal, astrin'ent, 5Afrun"a%
cicoareandiva cu flori albastre, 5+decoct din radacina creste diure"a, cola'o'%
cimbrisor cu flori ro", 5+infi"ie din toata planta, antiseptic si antispastic intestinal si al cailor
respiratorii, cola'o', ameliorea"a functiile ficatului si rinic#ilor%
ciumafaie cu flori albe, planta foarte otravitoare !%
clopotei cu flori albastre :din familia campanulelor;%
coada calului, 5+decoct din toata planta, antimicrobian, antiseptic urinar, reminerali"ant
puternic%
coada raculuian'elica cu flori 'albene, 5+decoct din toata planta, astrin'ent, favori"ea"a
coa'ularea sn'elui%
coada soricelului :de munte; cu flori albe, 5+infu"ie din flori, bron#odilatator, antiseptic,
e*pectorant, antispastic, antiinflamator 'astrointestinal, #emostatic, antispasmotic al cailor
biliare%
coltunii popii cu flori liliac#iviolete%
crucea voinicului cu flori albastre,5>%
cupe cu flori albastre :din familia 'entienelor;%
de'etel cu flori rosii%
de'etarele cu flori liliac#i%
feri'ile, mbo'atesc ve'etatia ierboasa%
fra'uta cu flori albe, 5+infu"ie de frun"e, astrin'ent, antidiareic, diuretic, de"infectant, 5A
fructul%
frasnel cu flori liliac#i%
'#intura 'albenafierea pamntului cu flori 'albene, 5+decoct de radacina e*cita secretiile
'astrice si mareste secretia biliara :din familia 'entienelor;%
'#intura de primavara cu flori albastre :din familia 'entienelor;%
iarba fiarelor cu flori albe, planta otravitoare !%
iedera si iedera alba5>%
i"mamenta cu flori liliac#i, 5+infu"ie de frun"e, bacteriostatic, e*pectorant, calmant n boli
#epatice, astrin'ent%
lacramioare cu flori albe%
leurda cu flori albe, 5+tictura din frun"e, depurativ si 5Afrun"a%
lumnarica cu flori 'albene, 5+infu"ia de flori, emolient bronsic si e*pectorant%
lumnarica pamntului cu flori albastre :din familia 'entienelor;%
mac de munte cu floare 'albena, 5+infu"ie de flori, emolient bronsic si antitusiv%
mar'areta cu flori albe%
maselarita cu flori 'albene, planta to*ica ! 5+decoct de frun"e n amestec cu ulei folosit la
)spalarea) ranilor provocate de muscatura de sarpe :vipera;%
micsunea cu flori albastre%
matra'una cu flori liliac#ii, planta otravitoare !
muma padurii cu flori liliac#ii, planta para"ita%
mur cu flori albe, 5+infu"ie de frun"e, astrin'ent, antidiareic, antiseptic, tonic si 5Afructul%
oma'ul veninos cu flori albastre, planta to*ica!
papadielaptuca cu flori 'albene, 5+infu"ia din frun"e mareste diure"a, iar din radacina
mareste secretia biliara, astrin'ent, 5Afrun"e tinere%
patla'inalimba oii si patla'ina n'usta cu flori ro", 5+infu"ia din frun"e, emolient, scade
colesterolul, antidiareic si #emostatic%
pelin de munte cu flori 'albene%
potbalbrusturel cu flori 'albene, 5+infu"ie si decoct din frun"e si flori cola'o' si diuretic,
emolient, antispastic si antiseptic al aparatului respirator, 5Afrun"a%
rac#itanfloarea "nei cu flori liliac#ii, 5+infu"ia din toata planta mpiedica fermentatiile
intestinale, antiseptic, #emostatic si antibiotic%
rostopasca cu flori liliac#iiviolete, 5+infu"ie din toata planta, antispastic, #ematopoetic%
romanita de muntemusetel cu flori 'albene si petale albe, 5+infu"ie de flori, antiseptic,
aneste"ic, de"infectant puternic, antiinflamator, antiseptic si bacteriostatic%
salvia cu flori liliac#iiviolete, 5+infu"ie de frun"e, scade febra, mareste secretia bilei,
antiinflamator intestinal, carminativ, antiseptic, calmant al sistemului nervos%
sn'ele voinicului cu flori rosiililiac#ii, 5>%
sisieni de muntededitei cu flori de culoare liliac#ie sau 'albena%
stevia stnelor cu flori albe, 5Afrun"a%
stn$enei cu floare 'albena%
sunatoarepo$arnita cu flori 'albene, 5+infu"ie din toata planta, antiinflamator #epatic si
intestinal, astrin'ent, cicatri"ant, antiseptic%
trmbita ciobanului cu flori albastre :din familia 'eatienelor;%
tataneasaiarba ntaritoare cu flori liliac#ii%
traista ciobanului, 5+infu"ie din toata planta, astrin'ent, vasodilatator, #emostatic%
ur"ica si ur"ica moarta cu flori albe si 'albene, 5+infu"ie de frun"e si flori, emolient,
e*pectorant, activea"a circulatia sn'elui, elimina acidul uric, #emostatic, antiseptic, 5Afrun"a
tnara%
vinetelealbastrele cu flori albastre, 5+infu"ie de flori, astrin'ent, calmant, creste diure"a%
viorele cu flori liliac#iviolete%
volburaroc#ita rndunicii cu flori albe sau ro", 5+tinctura din toata planta, pur'ativ si
cola'o'%
"meur cu flori albe, 5+infu"ie de frun"e, astrin'ent, de"infectant si 5Afructul&
Ghidul Drumetiilor Montane - %lora si fauna! continuare
5adurea ofera un e*celent cadru de de"voltare pentru animale, care 'asesc aici nu numai
#rana bo'ata, dar si un adapost si'ur precum si un mediu prielnic pentru perpetuarea
speciilor& > ve'etatie bo'ata atra'e o fauna pe masura&
n 'eneral, drumetii vin mai rar n contact cu animalele salbatice, fiindca acestea, datorita
mirosului si au"ului foarte fin, percep de la sute de metrii omul si dispar n ne'ura padurii&
,a ntlnirile ntmplatoare, e bine de retinut ca nici un animal salbatic de la noi nu ataca
omul, decat daca2 este provocat, ranit sau turbat& E*ceptie face #aita de lupi iarna& (e
asemenea, noaptea, animalele padurii sunt sensibile la lumina lanternei, se opresc brusc,
buimacite si se retra' repede&
Att n "ona fa'etelor, pna la /0.. - /H.. m altitudine, ct si peste, n "ona molidisurilor
putem ntlnii2
capriorul sau tapul rosu care are n timpul verii o blana rosiebruna, iar iarna cenusiunc#isa%
cerbul, mndria padurilor n +untii Carpati, are blana roscata vara, n $umatatea superioara a
corpului si 'albuie pe abdomen& n re'iunea co"ii are o pata desc#isa la culoare care se
observa cu usurinta de la mare distanta& Iarna culoarea blanii se nc#ide spre cenusiu%
mistretul are blana brunnc#isne'ricioasa cu vrful perilor auriuar'intiu& Urmele seamana
cu cele lasate de cerb la care se imprima putin lateral si pintenii, iar lun'imea pasului este mai
mica&Atentie, scroafa cu purcei este la fel de periculoasa ca si ursoaica cu pui !
iepurele are blana cenusiudesc#is%
nevastuica, mica si deosebit de vioaie, are blana brunroscata si alba pe 't si abdomen%
ursul are blana bruncenusie pna la ne'ru cu peri lun'i si moi& 7urprins, scoare un pufait,
deran$at de la mncare :"meuris; mormaie& Calca cu piciorul din spate n urma piciorului din
fata%
lupul are vara blana de culoare 'albencenusie si iarna cenusiune'ricioasa& L<lasulG lupului
este un urlet prelun'& ,asa o Lurma prtieG specifica spre deosebire de cine care are urma n
"i'"a'%
vulpea are culoarea blanii roscata spre cenusiu& n partile laterale apar fire cu vrful alb&
L<lasulG vulpii este un latrat scurt, LncoltitaG mrie&
(intre pasarile din acesta "ona amintesc ciocanitoarea, dintre insecte radasca, iar dintre fluturi
oc#i de paun, de un colorit deosebit&
n "ona superioara fa'etele se nvecinea"a cu coniferele& Cel mai repre"entativ dintre ele este
molidul cu flori rosii, care domina si denumeste "ona :molidisurilor; si care si ridica tulpina
svelta spre cer pna la /I.. - /9.. m&
Alaturi de el mai deosebim2
bradul cu floare rosiero"ie%
laricele"ada, A>%
"imbrul, A>%
tisa, A>%
mesteacanul pitic, A>, trunc#iul are coa$a alba, 5Acoa$a&
+onotonia solului padurilor de molid este nviorata de macrisul iepurelui, un trifoi cu flori alb
ro"ii, 5+infu"ie de frun"e, contra tulburarilor #epatice si di'estive, 5Afrun"a&
Clopoteii :din familia campanulelor; cu flori albastre si multe alte flori mpreuna cu numeroase
specii de feri'a dau viata covorului de cetina :acida; din molidisuri&
Tot n aceasta "ona, cu putin noroc, putem ntlnii cocosul de munte& +asculul are pena$ul
ne'ruver"ui, iar 'ainusa 'riroscat&
Asa dupa cum am mentionat, mamiferele din "ona fa'etelor pot fi ntlnite si n aceasta "ona&
,a limita superioara a molidisurilor, n apropierea stncariilor putem ntlni Lpantera
CarpatilorG - rsul, cel mai crud vnator& Are blana roscata cu pete ru'inii, iar pe abdomen
este alb'albuie& Urec#ile se termina cu smocuri de peri lun'i si ne'rii& 5e ma*ilarul inferior i
atrna parul sub forma de favoriti :perciuni;& Am dat aceste detalii spre al deosebi de pisica
salbatica, care este ceva mai mare decat cea domestica, are blana 'albuicenusie bra"data de
dun'i ne're si o coada stufoasa&
Tot n acesta "ona ntlnim si o mare varietate de ciuperci comestibile si necomestibile& 5e
acestea din urma, pentru a nu ncarca memoria drumetilor sau a da nastere la confu"ii, leam
omis& n 'eneral ciupercile se deosebesc dupa2
miros, cele bune au miros placut, proaspat, iar cele veninoase :otravitoare;, au miros 'retos
de iarba :fn; putreda%
consistenta LcarniiG la cele comestibile este tare, se sfarma la apasare si nusi pierde
culoarea alba la taiere, pe cnd a celor otravitoare este moale, flasca si si sc#imba culoarea la
taiere%
dupa suprafata LpalariuteiG, la cele bune este neteda fara luciu, iar la cele otravitoare este
scortoasa si stralucitoare%
dupa lamele :nervurile de sub palariuta;, la cele bune culoarea este ro"roscat, iar la cele
veninoase alba&
Ciuperci comestibile2
/&craita de culoare rosie%
A&iutari de culoare alba%
0&burete serpesc cu pete maronicenusii%
H&burete cu peruca de culoare alba%
1&urec#iusa de culoare 'albena%
I&pastrav de fa' de culoare 'albuimaronie%
J&ciuperca alba de padure%
9&rscov de culoare maroniuroscat%
K&nicoreti de culoare alba%
/.&"brcio' de culoare maroniuroscat%
//&buretii vineti de culoare rosiuvinetiu%
/A&mnatarca de culoare maronie%
/0&creasta cocosului de culoare 'albuirosiatica%
/H&ciuperca de bale'ar de culoare alba si
/1&'#ebele de culoare maroniu'albuie&
Ca recomandari2
nainte de a fi consumate se va 'usta o cantitate foarte mica dintro ciuperca, din cele culese
de acelas fel, prin mestecare si tinere n 'ura 0 - 1 minute& (aca 'ustul este bun se pot
mnca& E*ceptie fac iutarii, cu 'ust piperat%
pentru consum cel mai indicat este ca ciupercile sa se prepare :obli'atoriu; termic prin
fierbere, pra$ire sau coacere&
Atentie, ciupercile otravitoare :frumos colorate; n contact cu mna pot transmite cu usurinta
otrava, deci multunitiva cu privitul ! Nu cule'eti si nu consumati ciuperci daca nu le
cunoasteti, deoarece into*icatia lor este o bomba cu dublu efect si anume2
prima a'resiune se manifesta la /A ore, dupa ce au fost consumate, prin diaree si voma%
dupa A - 0 "ile survine a doua a'resiune - #epatita to*ica&
Crestele si plaiurile cele mai nalte situate deasupra padurilor formea"a "ona alpina& Conditiile
climatice ca2 temperaturi sca"ute, vnturi puternice, ploi si "ape"i abundente reduc perioada
de ve'etatie& ,a toate acestea concura si solurile acide si sarace n substante nutritive&
(atorita acestor conditii vitre'e numai speciile care suporta limite mari de temperatura pot
re"ista pe culmile alpine& Catre limita superioara a molidisurilor padurea se rareste, bra"ii
devin mai scun"i, iar printre aceste raristi se ntind tufarisuri de2
$neapan care alcatuiesc desisuri 'reu de strabatut%
ienupar ale carui seminte sunt ver"i n primul an si albastruibrumarii si foarte aromate n al
doilea cnd se coc, 5+fructele macerate diuretic, 5Afructul%
arin pitic asemanator la frun"a cu cel din "ona fa'etelor, formea"a tufarisuri dese%
salcia pitica, o planta lemnoasa deosebit de re"istenta pe care o ntlnim de la cmpie pna
pe vrf de munte, 5+decoct de coa$a, astrin'ent, antireumatic, #emostatic, anal'etic,
sedativ, antitermic si vasodilatator%
smrdarul cu flori rosiiviolacee, formea"a pe creste cele mai pretioase LcovoareG ale
Carpatilor& Ceaiul din aceste flori este deosebit de aromat&
n 'eneral, ve'etatia care domina 'olurile alpine este cea ierboasa, formnd ntinse pasuni& n
aceasta predominanta este paiusca si teposica& +ai ntlnim2
sovrvul cu flori liliac#i, 5+infu"ie din toata planta utila la 'astrite, bronsite si tuse
convulsiva%
tulic#inaliliac salbatic cu flori liliac#ii%
coada "meului cu flori albe, 5>%
sau rentlnim2 cimbrisorul si oc#incele cu flori albastre :din familia 'entienelor;&
=rnele si coastele abrupte ale muntilor, formate din roci calcaroase, e*pun adevarate
'radinite suspendate din plante de stanca, care se de"volta n mici crapaturi, acolo unde e*ista
putin pamnt roditor2
'arofita de munte%
'arofita 5ietrei Craiului, 5>%
'arofita pitica, toate cu flori rosiililiac#i%
vulturica de stnci cu flori 'albenportocalii%
floarea de coltalbumita cu flori 'albene, adevarata emblema a muntilor, visul oricarui drumet
de a o admira%
musc#iul de piatra, 5+infu"ie din toata planta, antibiotic puternic, emolient si calmant al
aparatului di'estiv, 5A%
iarba rosioara cu flori ro" aprins%
toporasii de stnca cu flori albastruviolet si
clopoteii pitici de stnca cu flori de culoare albastru desc#is :din familia campanulelor;&
(upa cum este si titlul capitolului, plantele pre"entare aici repre"inta doar o parte din
multitudinea de specii care populea"a muntii nostrii, unele fiind medicinale, altele LalimentareG
iar cele mai multe deosebit de frumoase , pe ln' care nu poti trece indiferent fara a te opri
sa le admiri&
7a nu uitam ca florile muntilor nu sunt nicaieri mai frumoase dect acolo unde se 'asesc&
7mul'ndule pentru un moft sau o desfatare trecatoare, putem sa le prime$duim c#iar
e*istenta&
@auna "onelor alpine este saraca n
mamifere repre"entative, doar capra
nea'ra A>, si are aicisalasul& n
timpul verii blana este cenusiu
'albuie, iar iarna brunnc#is spre
ne'ru& Are capul alb'albui bra"dat
de doua dun'i cenusiunc#ise, ce
pleaca de la urec#i, peste oc#i spre
varful botului& 5e spate poarta o coama de culoare nc#isa& Att tapul ct si capra au
coarne scurte cu vrful usor curbat spre spate&
Crestele muntilor repre"inta raiul pasarilor rapitoare& (intre acestea amintesc2 vulturul barbos
sau "a'anul si acvila de stnca, cea mai puternica rapitoare&
?eptilele care traiesc n aceasta "ona de munte sunt vipera si soprla de munte&
Cu oca"ia drumetiilor montane, sansa de a vedea si cu putin noroc de a foto'rafia animale din
cele descrise mai sus creste daca2 plecam foarte devreme la drum, nu facem "'omot, naintam
atent fara sa vorbim, sa calcam pe vreascuri sau sa rosto'olim pietre& Este de preferat sa
avem vntul din fata&
Nota% pentru e*presiile folosite dupa prescurtarea 5+ :planta medicinala; se cuvin urmatoarele
lamuriri privind termenii folositi2
anal'e"ic6care suprima temporar durerea%
aneste"ic6care suprima temporar sensibilitatea dureroasa%
anti6contra, indica faptul ca este folosit contra unei maladi, boli%
antibiotic6impiedica nmultirea microbilor, actionnd asupra lor%
antidiareic6contra diareei%
antiemetic6contra 'returilor si varsaturilor%
antiseptic6mpiedica sau previne infectiile microbiene%
antispastic6mpotriva spasmelor musc#ilor%
antisudorific6mpotriva transpiratiei%
antitermic6despre o substanta care scade febra%
an*ietate6stare de neliniste, teama%
astrin'ent6care provoaca strn'erea tesuturilor si usurea"a cicatri"area%
avitamino"a6lipsa uneia sau a mai multor vitamine%
bactericid6distru'e microbii%
bacteriostatic6mpiedica nmultirea microbilor%
bron#odilatator6care dilata%
carminativ6a$uta la nc#iderea ranilor%
cola'o'6stimulea"a contractia ve"icii biliare, provocnd 'olirea continutului%
colici6durere abdominala puternica%
con'estie6aflu* e*cesiv de sn'e ntro parte a corpului%
con$unctivita6inflamatia con$unctivei oc#iului%
contu"ie6 traumatism constnd n strivirea tesuturilor, datorat lovirii%
depurativ6a$uta la eliminarea unor substante to*ice din or'anism%
de"infectant6care omoara microbii%
diuretic6creste volumul de urina eliminata%
emolient6a'ent care nmoaie pielea si atenuea"a procesele inflamatorii%
e*pectorant6care usurea"a e*pectoratia%
#emostatic6usurea"a coa'ularea sn'elui%
#ematopoetic6a$uta la formarea sn'elui%
la*ativ6pur'ativ usor, a$uta la evacuarea continutului intestinal%
revulsiv6activea"a circulatia sn'elui%
sedativ6calmant nervos%
sudorific6care provoaca transpiratia%
stoma#ic6care favori"ea"a di'estia%
tonifiant6ntaritor%
vasodilatator6care dilata vasale de sn'e%
cu unii dintre acesti termeni ne vom ntlni si n capitolul L5rimul - a$utorG&
Ghidul Drumetiilor Montane - Caratii Romaniei
"Cnd te ve&i aiciparc-ai fi gata sa &boriprivesti uimit n toate partile, respiri adnc din
aerul acesta proaspat, iar oc!i tai sorb cu nesat departarile.*
Ale,andru -la!uta
CA?5ATII ?>+NIEI
Ca o mare re'iune de interes turistic, +untii Carpati ofera tablouri de o rara frumusete si
ncntare& (aca te avnti pe creste, n oricare parte, ti va aparea naintea oc#ilor un peisa$ de
basm2 masive de stnci 'olase sau acoperite se nalta spre cer din brul verde nuantat al
padurilor de foioase si conifere&
Unele "one muntoase e*ercita o putere de atractie mai mare, fie prin naltime si salbaticie, fie
prin farmecul nfricosetor al abrupturilor&
?e'iunile muntoase sunt considerate "onele a caror altitudine depasesc 1.. m deasupra
nivelului marii&
(in punct de vedere petro'rafic rocile care alcatuiesc masivele muntoase din Carpati sunt2
eruptive :vulcanice;, mai raspndite 'ranitele si ba"altele% sedimentare :flisurile;, mai
raspndite con'lomeratele, calcarele, ar'ilele, marnele si metamorfice, mai raspndite sisturile
cristaline&
8ona muntilor mici se ridica pna la altitudinea de 9.. m, nedeosebinduse prea mult de
re'iunile deluroase&
8ona muntilor mi$locii este cuprinsa ntre altitudinile de 9.. si /9.. m si include ma$oritatea
masivelor muntoase& Aici ntlnim toate speciile de flora si fauna caracteristice Carpatilor& Este
"ona cu cel mai de"voltat ba"in #idro'rafic&
8ona muntilor nalti este peste /9.. m altitudine si cuprinde masive din Carpatii +eridionali si
unele 'rupe din partea nordica a Carpatilor >rientali& ,ipsita aproape complet de paduri
aceasta "ona este acoperita cu pasuni si ve'etatie alpina&
7pre deosebire de "ona muntilor mi$locii n care potecile montane sunt rare, cu rol de acces%
"ona muntilor nalti este strabatuta de un paien$enis de poteci& (espre toate acestea si multe
altele, puteti 'asi informatii utile n '#idurile montane2
Colectia +untii 5rimul Autor
Editura,
anul
>bservatii
Carpatii >rientali
5rima ascensiune consemnata datea"a din /9.K, cand +itropolitul +oldovei, Veniamin
Costac#e a urcat pe Cea#lau&
ETB
7+, <T
>as
ETB 6 #arta turistica $udeteana 7atu +are&
<T 6 '#id turistic
+NH1 <utai
Istvan
(umitru
7port
Turism,
/KK.
+N 6 +untii Nostri%
Cel mai inalt varf2 <utai, /HH0m%
7tatiunea climaterica I"voarele
ETB ++ Tibles
ETB ++ +aramures 7tatiunea climaterica =orsa
+N0K >bcinele
=ucovinei
Nicolae =arbu 7port
Turism,
/K9J
>bcina +are, @eredeu, +estecanis& 8ona a
manastirilor de la Voronet, Eumor,
7ucevita si Arbore, apreciate ca si cele mai
desavarsite intruc#ipari ale artei poulare
romanesti si incluse de UNE7C> intre
capodoperele artisitice universale
+NA.,
++
?odnei
=ratu Iuliu,
7arcu Ioan
7port
Turism,
/KJK,
/KJ9
++ 6 colectia de mono'rafii montane
Cel mai inalt varf2 5ietrosu +are, A0.0m%
re"ervatie a biosferei, 7tatiunea balneo
climaterica 7an'eor"=ai&
+NHA,
CT
=ar'au Traian Naum
7port
Turism,
/K9J,
CNE@7
/KIK

+NAI 7u#ard
5opescu
Ar'esel
7port
Turism,
/K90
Cel mai inalt Varf2 >mu, /K0Am% Cabana
7u#ard, //.J m&
+NAJ
?arau
<iumalau
>ancea
(imitrie
7port
Turism,
/K90
Cel mai inalt varf2 <iumalau /91Jm,
Cabana <iumalau /I..m, 7tatiunea
balneoclimaterica Vatra (ornei&
++, CT Calimani Traian Naum
7port
Turism,
/K9K,
CNE@7
/KIK
CT 6 Calau"a Turistului%
Cel mai inalt varf 5ietrosul Calimaniului
A/.Am% ?e"ervatia <eolo'ica /A apostoli&
ETB 7V 7tanisoarei Bud& 7uceava
CT <ur'#iu
Vasilescu
Ale*andru
UC@7 /KIH
Uniunea de Cultura @i"ica si 7port
Cel mai inalt varf2 Tatarca /JJIm
7tatiunea balneoclimaterica 7ovata
+NJ <iur'eu +arcu >vidiu
7port
Turism
/KJH
Cel mai inalt varf2 Tataru /.0Im%
7tatiunea balneoclimaterica =orsec
+N/I Easmas Emilian Cristea
7port
Turism
/KJ9
Cel mai inalt varf2 5iatra 7in'uratica
/I.9m% Cabana 5iatra 7in'uratica /H0.m%
7tatiunea climaterica ,acul ?osu
+N/A Cea#lau 7tanescu Ioan
7port
Turism
/KJI
Cel mai inalt varf >colasul +are /K.Jm%
Cabana (oc#ia /9A9m% Comple*ul Turistic
montan (urauCea#lau
+NH0 Tarcau C& =rancus
7port
Turism
/K9J
Cel mai inalt varf2 Ardeluta /19Km
+N0J Ear'#ita +arcu >vidiu
7port
Turism
/K9I
Cel mai inalt varf +adaras /9./m
Cabana +adaras /IA0m% 7tatiunea
balneoclimaterica =aile Tusnad
ETB CV =odoc
Bud& Covasna% 7tatiunea balneoclimaterica
=alvan4os
<T Ciuc
?usu
Constantin
Albeona
/KKA
Cel mai inalt varf2 Viscol /H90m
ETB CV =araolt
Bud& Covasna% 7tatiunile balneoclimaterice
+alnas =ai si Valcele
+NAA 5ersani +i#ai Albota
7port
Turism
/K9.

+NAK Nemira +i#ai Albota
7port
Turism
/K90
Cel mai inalt varf Nemira +are /IHKm%
7tatiunea balneoclimaterica 7lanic +oldova
+NHJ Vrancei @lorin ?oman
7port
Turism
/K9K
Cel mai inalt varf <oru /J91m% 7tatiunea
climaterica 7ove$a% 7tatiunea
balneoclimaterica Covasna
ETB CV Intorsurii Bud& Covasna
ET 5enteleu
Turism
/KK/
ET6 #arta turistica%
Cel mai inalt varf 5enteleu /JJAm
+N/0 =u"aului 5osea <ri'ore
7port
Turism
/KJJ

ETB =8 7iriului Bud& Covasna si =u"au
+N/H,
+N0H
Ciucas
+aria
Niculescu
7port
Turism
/KJJ,
/K9I
Cel mai inalt varf2 Ciucas /K1H m%
Cabana Ciucas /11.m
7tatiunea climaterica C#eia
+N0/ =aiului Ielenic" +i#ai
7port
Turism
/K9H
<arbova
Cel mai inalt varf =aiul +are /9K1m
Eotel Clabucet5lecare /H1Im
7tatiunile climaterice2 5redeal, =usteni,
7inaia
+N/. 5iatra +are =alteanu (an
7port
Turism
/KJ1
Cel mai inalt varf2 5iatra +are /9HKm%
Cabana =unloc /...m&
+NA0 5ostavaru =alteanu (an
7port
Turism
/K9.
Cel mai inalt varf2 5ostavarul /9.Am
Cabana Cristianul +are /J.1m
7tatiunea climaterica 5oiana =rasov
Carpatii +eridionali
In /J.. un 'rup invitat de familia TeleDi au facut o incursiune de vanatoare in "ona lacului
=alea din muntii @a'arasului
+NA =uce'i Velcea Valeria
7port
Turism
/KJH
Cel mai inalt varf2 >mul A1.Jm%
Cabana >mul, la cea mai mare altitudine
din tara2 A1.Hm%
7tatiunile climaterice2 5araul ?ece,
=usteni, 7inaia
CT ,eaota 7tefanescu I UC@7 /KIJ
Cel mai inalt varf ,eaota A/00m
Cabana ,eaota /0J.m
+NK,
+N09,
++
5iatra
Craiului
Ionescu
(unareanu,
Emilian Cristea
7port
Turism
/KJ1,
/K9I,
/K9H
Cel mai inalt varf2 ),a >m) :=aciului;
AA09m%
Cabana Curmatura /HJ.m
+N00 Ie"er
Ionescu
(unareanu
7port
Turism
/K9H
Cel mai inalt varf2 Ie"erul +are AHIAm%
+N9
Ie"er
5apusa
>prescu (an
7port
Turism
/KJ1
Cel mai inalt varf 5apusa A0K/m%
+N/, @a'aras Valentin 7port Cel mai inalt varf din tara +oldoveanu
+N0A =alaceanu
Turism
/KJH,
/K9H
A1H0m
Al doilea varf din tara Ne'oiu A101m
Cabana 5odra'u, A/0Im la cea mai inalta
altitudine din acesti munti
+NH. Co"ia
Nicolae
5opescu
7port
Turism
/K9J
Cel mai inalt varf Co"ia /II9m%
Cabana Co"ia /1J.m&
ETB @runtii Bud& Ar'es
ETB <#itu Bud Ar'es
+N/1 Capatanii 5opescu Nae
7port
Turism
/KJJ
Cel mai inalt varf2 Ursu A/AHm%
7tatiunea balneoclimaterica Calimanesti
Caciulata
CT ,otrului +u$icicon N&
7tadion
/KJ.
Cel mai inalt varf2 7teflesti AAHAm%
Cabana 5re$ba /I0.m&
+NHH ,atoritei <#& 5loaie
7port
Turism
/K9J

+N0,
+N01
5aran'
5opescu
Nicolae
7port
Turism
/KJH,
/K9I
Cel mai inalt varf2 5aran'ul +are A1/Km%
7tatiunea climaterica ?anca
+NA/ Valcan
5opescu
Nicolae
7port
Turism
/KJK
Cel mai inalt varf2 7tra$a /9J.m
Cabana 7tra$a /HH1 m&
+N//,
+NA9
Candrel =u"a +ircea
7port
Turism
/KJ1,
/K90
Cibin
Cel mai inalt varf2 Candrel AAHHm
Cabana @antanele /A1Jm
7tatiunea climaterica 5altinis
+N0I 7ureanu
Tufas
Constanta
7port
Turism
/K9I
7ebesului
Cel mai inalt varf2 Varful lui 5atru A/0.m
8ona vestitelor cetati dacice cabana
Costesti
+NI,
+NA1
?ete"at
E& Iliescu,
5opescu Nae
7port
Turism
/KJH,
/K9A
Cel mai inalt varf2 5elea'a A1.Km%
5arcul National ?ete"at re"ervatie a
biosferei
Cel mai mare lac montan din tara =ucura
Cabana 5ietrele /H9.m
<T +e#edinti ,ascu Cristian
7port
Turism
/K9A
:(rumetind prin +e#edinti;
Cel mai inalt varf2 Varful lui 7tan /H11m
7tatiunea balneoclimaterica Eerculane
ETB Cernei
Bud& Caras 7everin%
Cel mai inalt varf2 (obri /KA9 m&
7tatiunea balneoclimaterica Eerculane
+N1/
+untele
+icTarcu
<#& Niculescu
7port
Turism
/KK.
Cel mai inalt varf2 Tarcu A/K.m
Comple*ul turistic +untele +ic&
ETB <odeanu
Bud& Caras 7everin
Cel mai inalt varf2 <u'u AAK/m
Carpatii >ccidentali
In /9JJ directorul revistei )@amilia), Iosif Vulcan a calatorit in muntii Apuseni
ETB 5lopis :7es; Bud& =i#or, 7ala$
ETB +eses Bud& 7ala$
+N/K
5adurea
Craiului
7& =ordea
7port
Turism
/KJ9

+NH1, Vladeasa +arcian 7port Cel mai inalt varf Vladeasa /901m%
++ =lea#u
Turism,
/KJH,
/K9/
Cabana Vladeasa /H0.m
7tatiunea climaterica 7tana de Vale&
+N/9
Codru
+oma
+arcian
=lea#u
7port
Turism
/KJ9
Cel mai inalt varf2 I"oi /K.Jm
7tatiunea climaterica +oneasa
+NH1,
++
=i#or
+arcian
=lea#u
7port
Turism,
/KJH,
/K9/
Cel mai inalt varf Cucurbata :=i#orul +are;
/9HKm, cel mai inalt din Apuseni&
Cabana 5adis, /A9.m
Cetatile 5onorului, C#eile <albenei,
Cetatea ?adesei
Cel mai mare '#etar din tara 7carisoara
ETB <ilau
Bud& Clu$
Cabana =aisoara /091m
ETB
+untele
+are

Bud& Clu$
Cel mai inalt varf2 +untele +are, /9AIm&
ETB <aina
Bud& Alba
Celebrul )Tar' de fete)
ETB 8arand
Bud& Arad
Cabana 7asa J9.m
7tatiunea balneoclimaterica Vata de Bos
ETB +etaliferi Bud& Eunedoara
ETB Trascau
Bud& Alba
Cele A detunate din roci ba"altice
Cabana C#eile Tur"ii H1.m&
+N0.
5oiana
?usca
Prautner <
7port
Turism
/K9H

ETB (o'necea Bud& Caras 7everin
+N/J Aninei 7encu Vasile
7port
Turism
/KJ9
C#eile Nerei =eusnita
+NAH,
+NHK
7emenic +i#ai <ri'ore
7port
Turism
/K9/,
/KK.
7tatiunile climaterice 7emenic si Crivaia
ETB ,ocvei Bud& Caras 7everin
ETB Alma$ului Bud Caras7everin
+untii (obro'ei
+NH/ +acin <abriel Albota
7port
Turism
/K9J

Nota2 /; n functie de amplasamentul lor cabanele pot fi2 a; situate n "one usor accesibile
:altitudine sub /... m, cu acces auto pe drumuri publice; si b; situate n "one 'reu accesibile
:"one montane de creasta, i"olate, fara acces pe drumuri publice& E*emplele date au luat n
considerare pe acestea din urma& (upa /K9K unele dintre ele au ars, altele au fost preluate de
+ApN, altele siau sc#imbat denumirea prin privati"are si poate mai 'rav F destinatia&
A; 7tatiunile climaterice si balneoclimaterice montane merita vi"itate, cu oca"ia drumetiei n
"ona respectiva&
n acest succint tabel am amintit o mica parte din punctele de atractie din Carpati, restul l veti
'asi n '#idurile indicate sau altele care descriu frumusetea muntilor nostri&
Ghidul Drumetiilor Montane - Primul $jutor

"$iscarea, mersul pe munte
curata toate ung!erele
organismului de to,ine, este
longevitate si da viata anilor."
Arcadie 5erceD
+RIM.L - A(.TOR
(esi nedorite, accidentele de orice fel pot sa se
produca si n timpul unei drumetii montane&
Accidentele n munti se datoresc2
o lipsei de cunostinte si deprinderi%
o ale'erii 'resite a itinerarului%
o studierii superficiale a '#idurilor
montane%
o lipsei simtului de orientare%
o i'norarii semnelor de sc#imbare a vremii%
o conditiilor meteo nefavorabile si fenomenelor naturale nocive%
o calcularii 'resite a timpului de deplasare%
o asi'urarii materiale :ec#ipament si alimente; incomplete sau necorespun"atoare%
o lipsei unui antrenament fi"ic minim%
o deficientelor fi"ice :ascunse, din dorinta de a fi cu 'rupul de prieteni pe munte;%
o imprudentei, neatentiei, 'rabei ne$ustificate%
o oboselii si consumului de alcool si tutun%
o ramnerii n urma coloanei :'rupului; si ratacirii%
o fricii si altor cau"e&
5entru a putea acorda primula$utor n ca" de accident e bine sa cunoastem cteva te#nici si
metode n acest sens&
Aflarea si aprecierea temperaturii corpului2 n lipsa termometrului o putem face cu dosul
palmei aplicat pe pieptul sau spatele celui bolnav& 5entru eliminarea erorii datorata minii reci
a celui care e*aminea"a, se va face comparatia prin aceeasi metoda cu temperatura unei
persoane sanatoase din 'rup&
> data cu aprecierea temperaturii se ia si pulsul care de obicei creste concomitent cu
temperatura& Cu trei de'ete ale minii drepte cel care e*aminea"a apasa )santul) din
apropierea nc#eieturii minii pna simte pulsatiile arterei radiale&
,a un adult sanatos numarul acestora este de J. 9. pulsatii pe minut n stare de repaus&
Efortul fi"ic creste frecventa pulsului& n lipsa unui ceas cu secundar, un membru al 'rupului
va numara n 'nd de la A/ la 9., anuntnd cu voce tare cnd a a$uns la aceasta cifra& n
ca"ul unor boli :infectii, into*icatii; pulsul poate depasii /H. batai pe minut&
Constatarea respiratiei se face cu o o'linda sau lin'ura rece& Aduse n fata 'urii si nasului, n
contact cu e*piratia bolnavului acestea se aburesc, daca e*ista respiratie&
n situatia de accident, cnd
functiile vitale ale corpului2
respiratia si circulatia
:pulsul; sn'elui sunt
oprite, viata drumetului este
n mare pericol&?eanimarea
trebuie facuta rapid,
deoarece n lipsa alimentarii
creierului cu o*i'en se
instalea"a moartea&

Ghidul Drumetiilor Montane - Reanimare
5entru reanimarea respiratorie accidentatul se desc#eie la 't si piept :c#iar de"braca,
vara;, astfel nct cavitatea toracica :pieptul; sa fie libera& Cu de'etele i se va curata 'ura de
pamnt, varsaturi, muco"itati& 7ub spate i se pun #ainele mpaturite, n asa fel nct pieptul sa
fie mai ridicat dect capul&
n ca"ul drumetiei n doi pe munte, cel care face reanimarea se asa"a n 'enunc#i la capatul
cole'uluiaccidentat, i apuca bratele si le duce lateral si n sus :de o parte si de alta a
corpului;& n acest timp toracele se destinde si aspira aer n plamni& Apoi bratele se duc
napoi astfel nct antebratele sa fie ase"ate pe pieptul accidentatului, apasndule moderat&
5rin apasare aerul este e*pul"at& 7e reia procedeul n ritm de /I , /9 miscari pe minut&
:Aceasta miscare poate fi considerata reanimare cardiorespiratorie;&
5entru reanimarea cardiaca :a inimii; accidentatul se asea"a pe spate direct pe sol, cu
picioarele mai sus dect restul corpului pentru ca san'ele sa se scur'a :natural; spre inima si
cap&
+ai eficienta este
reanimarea facuta de doua
persoane concomitent2
primul se va ocupa de
respiratia 'ura la 'ura,
introducnd n 'ura
accidentatului aer din
plamnii sai, n acelas ritm
ca mai sus, iar al doilea va
masa prin apasare cu
palmele, ase"ate ncrucisat
una peste alta, treimea
inferioara a osului stern, n
$os, cu 'ri$a, puternic dar
nu fortat, pe cutia taracica
pna cnd aceasta se
turteste cu 0 - H cm,
pentru a pompa sn'ele
din inima& Apoi minile se
retra' pentru ca inima sa
se reumple cu sn'e& 7e
procedea"a n acest fel de
J. de ori pe minut pna
accidentatul si reia pulsul&
(eci n ca"ul caderii de pe stnca, accidentatul va fi recuperat n timpul cel mai scurt posibil&
Toate miscarile cu accidentatul trebuie sa se faca cu 'ri$a si fara bruscari& Cele dinti masuri
de prim a$utor, dupa cum au fost e*puse mai sus, constau n controlarea e*istentei respiratiei
si a batailor inimii c#iar daca aparent accidentatul pare decedat&
(upa revenirea functiilor vitale ca urmare a procedurilor descrise mai sus, se vor opri
#emora'iile si pansa ranile n ordinea marimii lor, n final re"olvnduse fracturile, lu*atiile si
entorsele&
(aca nu se mai poate deplasa sin'ur sau spri$init si terenul este foarte accidentat, se va
transporta ntrun loc ferit si se va acoperii sau introduce n sacul de dormit& > persoana va
ramne cu el, iar cealalta va anunta 7A,VA+>NTul sau va emite semnale de alarmare&
,a scoatere accidentatului dintre peretii stncosi si abrupti nu este indicata folosirea
mi$loacelor improvi"ate& Ec#ipa 7A,VA+>NT are dotarea necesara& > ncercare nereusita
poate fi fatala accidentatului&
Ghidul Drumetiilor Montane - Pansarea
Cel care face pansarea ranilor :pla'ilor; se va spala pe mini cu apa si sapun&
Cnd rana este mare, adnca si sn'erea"a abundent se va oprii mai nti #amora'ia si apoi
se va pansa& Cnd rana este murdara se va spala cu o solutie de"infectanta :apa o*i'enata,
betadina'el, cloramina; ndepartnd cu o compresa sterila corpurile straine& ,a nevoie se
poate folosi sapun, apa fiarta si racita& +ar'inea ranii va fi stearsa cu tinctura de iod sau spirt%
apoi pe rana se aplica o compresa sterila si un tampon de vata peste care se nfasoara un
pansament :fase;& (aca avem la dispo"itie, se poate presara praf de antibiotic pe rana& Nu se
recomanda un'uente&
(aca nu avem la ndemna fese, fi*area compresei se poate face cu leucoplast, pn"a rupta
din camasa sau sfoara&
Cnd #emora'ia este mica, datorata unei rani superficiale, se curata si se pansea"a rana cu un
plasture cu pansament steril& Cnd #emora'ia este mare se va face o compresiune astfel2
pentru membre cu 'aroul sau cu o curea, sfoara sau batista, ct mai aproape de rana,
deasupra ei si nu va fi tinuta mai mult de A. de minute& (upa o pau"a de 1 minute :de"le'at,
liber; se poate aplica din nou, dar nu n acelasi loc&
5ansarea ranilor si a #emora'iilor mici se face imediat dupa accidentare, :c#iar daca se
opreste 'rupul; naintea nc#iderii pe cale naturala a ranii, deoarece aceasta din urma poate
n'loba microbi care sa infecte"e :rana nc#isa, cicatri"ata;&
> #ractura deschisa se recunoaste dupa2
durere puternica si spontana n locul n care sa produs& @ractura coastelor da dureri de
respiratie%
deformarea re'iunii corpului, datorata osului rupt sau iesirii sn'elui sub piele :#ematon;%
membrul fracturat nu mai poate calca :picior; sau apuca :mna;%
n ca"ul fracturii coloanei vertebrale se simte amortirea si furnicarea picioarelor pe care nu se
mai poate sustine pentru a se deplasa& ?anitul urinea"a necontrolat& Atentie,transportul n
acest ca" se face pe o tar'a, culcat pe spate& Tar'a va avea neaparat o suprafata dura
formata din bete "dravene le'ate ntre ele ca o scara, dar mai dese& @ractura poate taia
maduva spinarii producnd parali"ie definitiva !
nti se vor pansa steril pla'ile :daca sunt; si apoi se imobili"ea"a membrul fracturat& n lipsa
atelelor, imobili"area se face cu cren'i suficient de lun'i si de re"istente pentru a bloca
articulatiile deasupra si dedesubtul fracturii& LAteleleG improvi"ate nvelite n prosop sau maieu
vor fi*a osul fracturat deoparte si de alta, peste ele se nfasoara strns o fase sau o sfoara&
Ghidul Drumetiilor Montane - Transortul
5entru transportul accidentatului , o tar'a se poate improvi"a si din doi pari, pra$ini
:trunc#iuri de copaci tineri; le'ati ntre ei cu o cordelina sau #aine :#anorace; nc#eiate&
Cel ranit, bine fi*at de tar'a, poate fi transportat si prin trre daca poteca o permite sau ati
omis articolul din Lle'ea munteluiG - minim trei drumeti& 5entru acest nefericit ca" accidentatul
se poate transporta si n spate&
Ghidul Drumetiilor Montane - Proceduri de tratament
Alte proceduri si mi0loace de tratament@
"ompresele se fac din batista sau prosop mpaturite si nmuiate n apa rece sau calda :dupa
ca";, se storc usor si se aplica pe locul bolnav& (upa /. minute se vor sc#imba& Cele reci scad
temperatura crescuta a tesuturilor inflamate, n'ustea"a vasele san'vine favori"nd oprirea
#emora'iei si calmarea durerilor& 7e aplica la striviri, entorse, loviri si stare febrila& Cele calde
:n apa de nmuiat ncal"ita sa se poata ba'a cotul; dilata vasele de sn'e& 7pirtul medicinal
stropit peste compresa i ntareste efectul&
%rectiile , daca sunt necesare, se vor face direct pe piele folosind spirt sanitar diluat :ndoit cu
apa; sau un'uiente&
Masa0ul se e*ecuta prin miscari de apasare si alunecare a palmei pe re'iunea dureroasa&
5ielea trebuie unsa cu un'uiente sau pudra de talc& El nviore"a, avnd rol antiinflamator si de
calmare a durerilor&
Gar!ara are efect calmant si de"infectant n farin'ita, ami'dalita, stomatita si 'in'ivita si se
face cu solutii de"infectante sau infu"ie de musetel sau cimbrisor&
5entru spalarea oculara accidentatul se asea"a pe spate& Cu doua de'ete :curate; se
ndepartea"a pleoapele oc#iului accidentat, iar cu o compresa sterila mbibata n infu"ie de
musetel sau coada soricelului se picura n coltul intern :dinspre nas; al oc#iului, dupa care se
va lasa sa clipeasca, pentru a se curata oc#iul&
Trusa medicala a drumetului e bine sa cuprinda cel putin cte unul din urmatoarele
medicamente, ntro cantitate de I - /A bucati& n lipsa :fortuita; a acestora plantele
medicinale din flora montana pot sa le nlocuiasca2
Mod de actiune $enumirea .tilizabile la
calmante ale durerii aspirina,
antinevral'ic,
al'ocalmin,
paracetamol, :coada
soricelului, musetel,
sunatoare;&
dureri de cap, dinti,
articulatii, musc#i,
stari febrile, 'uturai,
pla'i, arsuri,
traumatisme&
scade febra aspirina,
paracetamol,
carmol, biseptol,
:'#intura, salcie;
boli infectioase
contactate&
contra 'returilor emetiral 'returi, varsaturi&
ameteli :de
altitudine;
cofeina rau de naltime&
calmante ale tusei codeina fosfatata,
:coada soricelului,
cimbrisor, pin,
ienupar;&
tuse seaca, bronsita
contra aler'iei feniramin, nilfan,
:provoaca
somnolenta !;,
:mesteacan, i"ma;
eruptii aler'ice
:alimentare;,
urticare, ntepaturi
de insecte&
contra diareei saprosan,
fura"olidon, :ore"
boabe, afine,
albastrele, coada
calului, fr'ul, i"ma,
ur"ica, "meur;&
diaree, into*icatii
alimentare
la*ative ciocola*, :an'#inare,
cicoare, papadie,
soc, tei;&
constipatii, balonari&
oprirea sn'erarilor fitometadion
:vitamina P;,
adrenosta"in,
:lamie, ste$ar, mur,
musetel, ur"ica;
#emora'ii
contra infectiilor o*acilina, penicilina,
tetraciclina,
ampicilina,
eritromicina,
:musc#iul de piatra%
pentru pla'i2
cimbrisor, frasin,
plop, sunatoare;&
infectii locale si
'enerale produse de
microbi&
de"infectante ale
'urii, nasului,
urec#ilor&
farin'osept,
bi*tonim, boramid,
:musetel;&
'ura& nas, urec#i&
un'uente boicil,
fenilbuta"ona,
fluoncinolon&
dureri reumatismale,
ntepaturi de
insecte&
spre4 bio*iteracol, :coada
soricelului, frasin,
musetel, plop, ste$ar
arsuri :de foc sau
soare;, de'eraturi&
substante
de"infectante si
altele
apa o*i'enata,
betadina 'el,
cloramina,
de"infectarea
pla'ilor si pansarea
lor&
solutie rivanol, spirt medicinal, tinctura de iod, bicarbonat de
sodiu, carbocif, comprese sterile, vata, leucoplast, romplast, 'arou
:tub de cauciuc;, pastile =uroT, pensa, forfecuta, sirin'a cu A ace
:de unica folosinta;, ser antiviperin, fese din tifon, fese elastice,
talc mentolat&
Ghidul Drumetiilor Montane - &n ca# de arsuri - fe'ra
Arsurile sunt le"iuni ale pielii, produse de foc :termic; si ale mucoaselor, produse de
substante c#imice& Cele termice pot fi2 usoare , cnd pielea se nroseste, devine fierbinte si
dureroasa% medii , n care pe piele apar basicute si 'rave, cnd arsura a strapuns pielea, a
a$uns la musc#i si vase de sn'e& <ravitatea arsurii poate depinde si de suprafata ei, c#iar
daca este usoara sau medie& 5rimula$utor consta n stin'erea focului de pe accidentat cu o
#aina, cren'i cu frun"e, patura% ndepartarea #ainelor, iar n functie de felul arsurii se va
proceda astfel2
a; pentru arsuri usoare - comprese cu apa rece, spirt sanitar sau cloramina, durerea se
calmea"a cu al'ocalmin%
b; pentru cele medii - le"iunile se de"infectea"a cu betadina sau cloramina, :atentie, nu se
spar' basicile !;, se pansea"a steril%
c; pentru cele 'rave sau datorate suprafetei mari :peste /. N din suprafata corpului;
accidentatul se va acoperii cu un prosop curat si se va transporta ct mai repede la spital&
5entru calmarea durerilor se va administra al'ocalmin fiole&
5oate va ntrebati de unde pot proveni asemenea ca"uri pe munte% de la foc lasat
nesuprave'#eat peste noapre ln'a cort sau adapost improvi"at, de la folosirea ben"inei,
neofalinei etc&, la aprinderea focului&
"ontuziile sunt le"iuni ale pielii datorate lovirii sau strivirii la care nu apar rani desc#ise sau
#emora'ie& 5e ln'a durere si umflatura se produce si o nvinetire a pielii& 5e "ona lovita,
strivita se vor aplica comprese cu apa rece sau solutie cu pastile =uroT& Calmarea durerilor se
va face cu antinevral'ic sau al'ocalmin&
"rampele musculare se ntlnesc la musc#ii membrelor& Ele apar n urma unui efort intens
sau brusc& (aca musc#iul contractat ramne blocat se va pune o compresa calda si se va
masa usor& Calciul si dulciurile favori"ea"a L#ranireaG musc#ilor prevenind crampele&
$e!eraturile apar la picioare, mini, nas, urec#i, ca urmare a e*punerii ndelun'ate la fri' a
corpului& 7e manifesta si au 'ravitate ca si arsurile& 5artile n'#etate se vor ncal"i treptat prin
introducerea membrului de'erat n apa de baut la care i se creste treptat temperatura pna la
cea suportata de cotul minii& @rectiile usoare cu spirt sanitar au acelasi efect& 7e va pansa
steril& Iarna, la drum se va evita consumul de bauturi alcoolice, deoarece efectul caloric :de
ncal"ire; este nselator si de scurta durata&
(e'etele, nasul, urec#ile, unse cu o solutie de2 o parte 'licerina si doua parti camfor nlatura
de'erarea lor& 5icioarele frecate cu sare umeda evita de'erarea& ,a drum lun' se va evita
transpirarea picioarelor si mbracamintea impermeabila&
Entorsele sunt traumatisme care duc la ntinderea sau ruperea li'amentelor sau tendoanelor&
Ele pot aparea la rasuciri bruste, calcare 'resita, caderi, eforturi mari& Imediat se simte o
durere n articulatie, apare umflatura, pielea se nroseste sau se nvineteste, nu se mai poate
calca pe picior&
5e articulatii se pun comprese reci cu apa, sau solutie din pastile =uroT& 5este umflatura se
aplica un banda$ elastic& Articulatia se va pune n repaus total& (urerea se combate cu
al'ocalmin& Atentie, sub masca unei entorse poate fi o fractura ! (eci e necesar ct mai
curnd o radio'rafie& Nu se masea"a, deoarece se risca deplasarea oaselor n ca"ul unei
posibile fracturi&
Epista'isul )cur!erea sn!elui din nas* poate fi cau"ata de lovire sau dupa un efort intens
n se"onul cald& n 'eneral #emora'ia se opreste sin'ura% daca accidentatului i se vor pune
comprese reci la radacina nasului :ln' oc#i; si va sta culcat, sau i se vor introduce n nara
sn'ernda tampon de tifon& 7n'erarile mici si repetate vor fi tratate cu calciu si vitamina C&
Escoriatiile )0ulituri si z!rieturi* se tratea"a ca pla'ile&
%ebra repre"inta o crestere a temperaturii corpului peste cea normala :0J
o
C;& (e obicei este
precedata de frisoane :sen"atia de fri' si tremuraturi;& Ea constituie semnalul de alarma ca o
infectie a patruns n or'anism& (upa ce i sa constatat pre"enta, bolnavul va sta culcat, la
adapost, i se vor aplica comprese cu apa rece pe frunte si piept sau frectii cu carmol pe spate&
(aca arde :apro*imativ 0K - H.
o
C; se va ncepe un tratament contra infectiilor :ve"i tabelul
pre"entat mai nainte;& Alimentatia va fi n 'eneral lic#ida pentru a compensa des#idratarea%
multe ceaiuri ndulcite si cu lamie& (aca febra nu cedea"a ntro "i si se mentine ridicata,
drumetia trebuie ntrerupta si ur'ent consultat un medic& Al'ocalminul este un antipiretic rapid
si eficace&
Ghidul Drumetiilor Montane - &n ca# de into(icatii - inteaturi
Into'icatiile alimentare :to*infectiile; se datoresc consumului de alimente alterate&
Alimentele cu risc mare sunt2 preparatele din carne tocata :micii;, din lapte, din oua, pateul,
conservele de le'ume si cele de carne n sosuri tomate& E de preferat pine uscata si apa de
i"vor dect o to*infectie& 5rimele semne apar dupa 0 - /I ore si constau n 'reata, varsaturi,
colici, diaree, transpiratie, dureri de cap cu sau fara febra& Celui bolnav i se vor provoca
varsaturi, apoi i se va da carbocif& @ebra se va trata cu biseptol& 5ierderea de apa din corp se
va compensa cu ceaiuri de menta si musetel nendulcite& (rumetia se va ntrerupe si se va
consulta un medic&
<ravitatea into*icatiei cu ciuperci depinde de specia si cantitatea consumata :ve"i capitolul L>
parte din flora si fauna muntilorG;& Into*icatului i se vor provoca varsaturi si i se vor da sa bea
apa cu carbune medicinal :/. tablete;, dupa care se repeta provocarea varsaturilor& (rumetia
se ntrerupe si se va consulta un medic&
Unele frun"e, fructe, seminte sau radacini de plante sunt to*ice% consumate din 'reseala, ele
produc into*icatii& Tratarea lor este similara into*icatiei cu ciuperci&
An!hetul )hipotermia* este o racire 'enerala a corpului& A nu se confunda cu de'eratura&
Vntul, alunecarea n lacurile montane, #ainele ude, lipsa de miscare, altitudinea, combinate
cu consumul de tutun si alcool predispun la n'#et& Cel n'#etat se scoate repede din apa sau
"apada& 7e va rencal"ii pro'resiv prin introducerea ntrun sac de dormit cu o persoana
sanatoasa& Nu se recomanda ncal"irea la foc deoarece este neuniforma si produce necro"e&
Victimei i se vor da lic#ide calde, ndulcite& (aca e*ista de'eraturi se vor trata ca atare, iar n
ca"ul tulburarilor de respiratie se va face reanimare respiratorie )'ura la 'ura)&
$urerile musculare apar dupa o ascensiune mai 'rea la persoanele neantrenate& 5entru a
scapa de aceasta neplacere se vor pune musc#ii n repaus activ, se vor aplica comprese calde,
se va face masa$ usor cu carmol si se va administra si o aspirina :tamponata;& E de preferat ca
dupa un efort mare sa nu ne ase"am imediat $os n repaus, ci sa mai continuam micarea usor,
c#iar pe loc&
Muscaturile si <ntepaturile sunt periculoase datorita faptului ca pe ln'a rana si #emora'ia
pe care o produc, pot infecta si provoca diferite boli& Astfel muscatura cinilor ciobanesti si a
celorlalte animale transmit prin rana turbarea& +a$oritatea speciilor de serpi nu sunt veninosi,
n afara de vipere& 7emnul muscaturii consta n doua ntepaturi la o distanta de U cm si se
simte imediat o durere sub forma de arsura, urmata dupa circa o ora de o roseata si o
umflatura& Apare teama, transpiratia, ameteala la care se adau'a 'returi si varsaturi& (aca nu
este posibil ca n circa 0. de minute cel muscat sa fie transportat la un spital pentru o in$ectie
cu ser antiviperin se va proceda astfel2
se va aplica 'aroul imediat dupa ce a simtit muscatura, la trei de'ete deasupra ei%
se va imobili"a membrul muscat%
cu o lama de cutit, bricea' sau de barbierit, flambata la flacara, se va face o taietura ntre
cele doua ntepaturi :/ - A cm lun'ime, / cm adncime; pentru a se scur'e sn'ele cu veninul
Lin$ectatG%
o persoana care nu are rani n 'ura va su'e sn'ele din rana sil va scuipa, sau va aplica o
ventu"a improvi"ata dintrun borcanel%
Atentie, toate aceste operatii trebuiesc facute ct mai ur'ent posibil :n primele /1 minute;&
(e asemenea, 'aroul se va tine strns ma*im A. de minute, dupa care se ndepartea"a 1
minute si se repune din nou mai sus cu un de'et&
dupa ce sa oprit sn'erarea se de"infectea"a pla'a se pune o copcie si pansea"a steril& Cel
muscat se va ase"a pe o tar'a si se va transporta la cel mai apropiat spital& 7e inter"ic
bauturile alcoolice& (urerile se vor calma cu al'ocalmin&
Antepaturile de viespi> albine si bondari nu sunt periculoase cu conditia sa nu fie n numar
mare sau n "ona2 nas, 'ura, 't, deoarece umflatura astupa caile respiratorii producnd
asfi*ia sau soc to*ic& Celui ntepat i se vor e*tra'e acele si i se vor aplica comprese cu apa
rece si sare&
Ghidul Drumetiilor Montane - &n ca# de rau de munte
,a ranile )pla!ile* de orice fel produse prin ntepare, "drobire, taiere, muscatura, ranire,
arsura, se va oprii #amora'ia, se va de"infecta rana si pansa steril&
Raul de munte :de naltime; se datorea"a scaderii presiunii& n acest ca" se va incetinii ritmul
de mers% celui bolnav i se va lua rucsacul din spate si i se va da cofeina& (aca masurile nu
sunt suficiente se va face o pau"a& Antrenat treptat, or'anismul se poate adapta cu succes&
Rosaturile , datorate ncaltamintei necorespun"atoare sau ciorapilor, se vor de"infecta, dupa
care se aplica un praf de sulfamida, biseptol, sau antibiotic si un pansament steril& =asicutele
se spar' cu un ac :sterili"at; cu ata fara a ndeparta pielea&
Atentie, revin> nu se va lua niciodata o <ncaltaminte nepurtata> pentru o drumetie la
munte !
$escarcarile electrice datorate trasnetului produc arsuri 'rave si electrocutari cu oprirea
respiratiei si a inimii& Victimei i se va face reanimare cardiorespiratorie timp ndelun'at, apoi
se vor trata arsurile&
.rticarea :blndele; apar sub forma de eruptii rosietice la suprafata pielii si provoaca
mncarimi puternice& 7e pot datora2 alimentelor, medicamentelor, ntepaturilor de insecte,
transpiratiei dupa efort n caldura sau fri'& +ncarimile se combat cu spirt sau pudra
mentolata% apoi se masea"a cu fluoncinolon& 7e recomanda calciu si vitamina C&
/erti0ul :ameteala naltimilor; se manifesta prin repulsia sau atractia fata de vidul :#aul;
prapastiei& El apare la persoanele lipsite de antrenament& Insuflndule ncredere si
distra'ndule atentia n "ona periculoasa, teama dispare& Atentie, persoanele cu nervii slabiti
nu vor aborda trasee dificile !
Avnd n vedere accidentele care se pot produce pe munte, ntro drumetie e bine sa nu se
plece niciodata de unul sin'ur, iar trusa de medicamente :minime; sa nu lipseasca din nici un
rucsac&
5ersoanele suferinde :bolnavii cronici; de diferite afectiuni, caresi cunosc boala, vor avea
obli'atoriu asupra lor medicamentele specifice necesare si vor nstiinta de aceasta si modul lor
de administrare :n ca" de cri"a; pe liderul 'rupului sau '#idul montan naintea plecarii n
drumetie ! n ca" contrar risca sasi puna viata n pericol, fara a mai vorbi de esecul drumetiei&
5re'atite cu atentie2 cunostintele si trusa medicala, va vor fi de mare folos&
Ghidul Drumetiilor Montane - )i'ilografie
=I=,I><?A@IE C>N7U,TATA
Ion Coman, Am ndra'it muntii, Editura CC@7, /KI0%
,ucia si Vasile Tanasescu, (rumetie, Editura CNE@7, /KI9%
=eldie Ale*andru, @lori din muntii nostrii, Editura 7tiintifica /KIK%
=ucura (umbrava, Cartea muntilor, Editura 7tadion, /KJ.%
<#eor'#e Epuran, <#idul cabanelor, Editura 7tadion, /KJ.%
Andrei @irica, 7a acordam corect primul a$utor, Editura +edicala /KJ/%
QQQ Colectia L+untii nostriiG, Editura 7portTurism /KJH , /KK.%
Tudor Toader si Constantin Nitu, Invitatie la drumetie, Editura Ceres, /KJH%
I& Ionescu (unareanu, Cartea drumetiei, Editura 7tadion, /KJ1%
QQQ (ictionarul e*plicativ al limbii romne, Editura Academiei, /KJ1%
E&<&Neculescu si V& 7tanescu, (endrolo'ia, cultura si protectia padurilor, Universitatea
Transilvania =rasov, /KJI%
Constantin Ale*andrescu, Alimentatia sportivului, Editura 7portTurism, /KJI%
Ioan 7tancescu si 7er'iu =allif, +eteorolo'ie si drumetie, Editura 7portTurism, /KJI%
>pris Tudor, Cu rucsacul n lumea animalelor, Editura 7portTurism, /KJJ%
+aria Ale*andriu - 5eiulescu si Eoria 5opescu, 5lante medicinale n terapia moderna, Editura
Ceres, /KJ9%
Ionel si +i#ai Tu'ui, <#idul medical al turistului, Editura 7portTurism /KJ9%
QQQ Colectia L+ono'rafii montaneG, Editura 7portTurism, /KJ9 , /K9H%
Aristide 7tavros, +untii $udetului =rasov, C5B=, /KJK%
Viniciu <afita si 5etre Nedel, 5e carari de munte, Editura Ceres, /K9.%
Claudiu Voda si Nicolae 5redescu, (rumetind prin drumetie, Editura Albatros, /K9/%
+arin +arcu, +eteorolo'ie si climatolo'ie forestiera, Universitatea Transilvania =rasov, /K9A%
?adu Teodoru si +arin (ra'u, Carpatii romnesti cetate si drumetie, /K90%
I& 7imionescu, @auna ?omniei, Editura Albatros, /K90
Ioan Nastoiu, A=Cul primului a$utor, Editura Ceres, /K9K%
<#eor'#e 7uman, +untele spatiu de viata si lupta, Editura +ilitara, /KK.%
?aducanu si Ecaterina (umitru, Terapia naturista, Editura 7tiintifica, /KKA&
Ghidul Drumetiilor Montane - Cuvant de multumire
CUVNT (E +U,TU+I?E

?ememornd anii copilariei, aduc cuvnt de multumire parintilor mei @lorica si Constantin, de
mult adormiti ntru (omnul, cu care am facut primele drumetii n muntii 7ureanu si n
impre$urimile orasului natal, 7ebesAlba& Aduc de asemenea cuvnt de mulumire fratilor mei
?odica si Constantin care, n vacantele de iarna mau a$utat sa deprind tainele patina$ului si
alunecarii pe sc#iuri precum si profesoarei de 'eo'rafie, dna&Cmpianu, care mia cultivat
'ustul pentru e*cursii si drumetie& n aceasta perioada am cunoscut o parte din muntii2
Apuseni, Cernei si =uce'i&
Contactul mai apropiat cu muntele l datore" pasiunii pentru automobile si mamei care, ma
sustinut moral si material n anii de liceu petrecuti n orasul de la poalele Tmpei& Cu dra' mi
aduc aminte si aduc cuvnt de multumire cole'ilor din primul 'rup cu care am urcat n 5iatra
+are :toamna;, n 5ostavarul :iarna; si n =uce'i :primavara;&
Anii de studentie au constituit pentru mine o perioada de ra'a" n drumetiile montane, datorita
timpului e*trem de limitat% miam ntemeiat o familie& Aduc cuvnt de multumire sotiei mele
Constanta cu care n putinul timp liber am cutreierat mpre$urimile montane ale =rasovului&
5erioada armatei mia purtat pasii la poalele muntilor 8arandului& Aici am nvatat orientarea si
am utili"at o #arta, busola si un binoclu - performant& Aduc cuvnt de multumire
comandantului Lcompaniei a JaG, dlui&maior C#erciu&
n anii ce au urmat, mpreuna cu sotia si cei doi copii +ircea si Ale*andra am petrecut multe
clipe frumoase n muntii =rsei, pe clabucetele 5redealului, n muntii Ciucas, =uce'i, <ur'#iu,
Ear'#itei si 7tnisoarei, n masivul Cea#lau si mai tr"iu n muntii @a'aras&
(rumetii de lun'a durata, cu campare n natura leam facut si sper sa le mai fac alaturi de
cole'ii din INA?& Aduc pe aceasta cale cuvnt de multumire dlor& in'ineri =u"du'an si 5uscas,
inimosi oameni de munte, cu a caror Lec#ipaG am cutreierat muntii2 =aiului, Nemira, Aninei,
?ete"at, =uce'i :prin =ran; si masivele2 ?arau, <iumalau, Cea#lau si 5iatra Craiului& (upa ani
am revenit n mirifica lume a ?ete"atului si a taurilor sale% am strabatut Lmarele drum
pastoralG2 ?ete"at, <odeanu, Tarcu si +untele +ic& (e asemenea ampetrecut "ile insorite de
decembrie in @a'aras&
Cu baiatul, nora mea Ana si actualul salvamontist Voicu, am cutreierat muntii Vrancei% iar cu
toata familia am revenit la mult ndra'itul Crai&
Alaturi de clubul de turism montan LCalau"aG am redescoperit cntecele mai vec#i si mai noi
de munte, precum si bucuria din $urul focului de tabara n muntii2 =uce'i, =aiului si Calimani&
7alut cu aceasta oca"ie si aduc cuvnt de multumire inimosilor fondatori si mai tinerilor
membrii pentru ca mau acceptat sa le fiu cole'&
Am revenit cu o parte a familiei n mirifica lume a fenomenelor carstice din "ona muntilor =i#or
- Vladeasa si din nou n 5iatra Craiului&
5entru spri$inul acordat la LeditareaG acestui '#id, aduc cuvnt de multumire administratorilor
alpinet.
(aca din continutul lui ati 'asit raspuns la nelamuririle le'ate de drumetia montana si acesta
va fost de folos, simtivoi si eu Lcuvnt de multumireG&
=rasov, septembrie /KK1
adau'ita n mai A...&