Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLAVICULA:
- Clavicula prezintă două curburi inegale, care îi dau forma literei „S” italic.
- Clavicula este aplatizată supero-inferior, aplatizare mai accentuată în partea laterală decât
în cea medială, unde clavicula are o formă neregulat cilindrică.
Orientarea:
Corpul claviculei:
- Două feţe;
- Două margini.
Faţa superioară:
1
- La cele două extremităţi faţa este rugoasă şi serveşte pentru INSERŢII
MUSCULARE:
Faţa inferioară:
Marginea anterioară:
Marginea posterioară:
2
- Concave-convexă în sens invers faţă de marginea anterioară.
- M. SCALENI
- Prezintă:
- Turtită cranio-caudal;
- Prezintă:
3
• Suprafaţa articulară acromială – formă ovalară;
Structură:
- Înveliş de ţesut osos compactmai gros în porţiunea mijlocie şi se subţiază progresiv spre
extremităţi.
- Ţesutul osos compact înconjoară ţesutul spongios care se rarefiază spre partea mijlocie a
osului, unde poate să apară o schiţă de canal medular.
Explorare manuală:
Clavicula, situată superficial, este uşor accesibilă la inspecţie şi mai ales la palpare. La
explorare se remarcă forma de “S” italic culcat. Prin palpare se poate explora corpul
claviculei ( în special faţa superioară şi marginea anterioară), extremitatea sternală şi
extremitatea acromială. În treimea lateral a marginii anterioare a claviculei se poate palpa
uneori tuberculul deltoidian,care apare în special la subiecţii musculoşi.
SCAPULA:
( omoplatul)
- Os lat, pereche, asimetric,
- Formă triunghiulară;
- Situate pe partea posterioară a toracelui .
- Pe schelet, acest os se întinde între primul spaţiu intercostals la nivelul căruia se află
baza şi coasta a VIII-a, la nivelul căreia se află vârful.
- Osul este aplicat pe torace, pe care îl depăşeşte însă lateral.
- (astfel) ia parte la formarea umărului şi delimitarea axilei.
- Prezintă două feţe, trei margini şi trei unghiuri.
Orientare:
- Posterior: faşa prevăzută cu o puternică spină;
4
- Superior: marginea cea mai mică şi subţire;
- Lateral ( şi puţin anterior): unghiul cel mai voluminous ( prevăzut cu o
cavitate articulară).
Faţa posterioară:
- Priveşte posterior-lateral;
SPINA SCAPULEI:
- Prezintă:
• Trei margini:
5
Anterioară – spina aderă pe faţa dorsală a scapulei;
Dorsal – liberă.
Marginea dorsal:
- Groasă şi rugoasă;
- Inserţii:
Marginea lateral:
Acromionul:
Faţa superioară:
Faţa inferioară:
Marginea laterală:
6
- Serveşte pentru inserţia MUŞCHIULUI DELTOID
Marginea posterioară:
Marginea medială:
Vărful:
Unghiul acromionului:
Marginea superioară/cervicală:
- Este subţire;
7
- Incizura este transformată într-un canal de către ligamentul coracoidian:
Marginea medială:
- Este format din 2 segmente care fac între ele un unghi obtuz cu
deschiderea laterală:
• Buza interstiţiu:
RIDICĂTORUL SCAPULEI;
ROMBOIDUL;
8
Unghiul inferior / vârful scapulei:
- Pe el se inseră muşchii:
• SUBSCAPULAR;
• ROTUND MARE;
• DINŢAT MARE;
Unghiul superior:
Unghiul lateral:
• CAVITATEA GLENOIDALĂ;
9
Inferior: tuberculul infraglenoidal – pentru inserţia
CAPULUI LUNG AL MUŞCHIULUI TRICEPS
BRAHIAL;
Procesul coracoidian:
10
Pe ea se inseră LIGAMENTUL ACOMIO-CORACOIDIAN;
Structură:
Fosele supra şi subspinoasă sunt formate dintr-o lamă de ţesut osos compact, adeseori foarte
subţire. În marginile şi unghiurile scapulei, mai mult în cel lateral, se găseşte ţesut osos spongios.
- În fosa supraspinoasă;
- În fosa subspinoasă;
- La nivelul acromionului;
Explorarea manuală:
- Faţa anterioară sau fosa subscapulară este accesibilă la explorare numai pe o mică
porţiune a întinderii sale;
- Faţa posterioară oferă la palpare spina scapulei, pornind de la marginea medial a scapulei
până la acromion, unde se poate explora unghiul acromionului; în porţiunea mijlocie a
spinei scapulei se poate simţi tuberculul trapezului; spina scapulei apare net la persoanele
slabe, se palpează mai greu la cele grase, iar la cele cu constitutie atletică, în dreptul
spinei se află un şanţ determinat de masele musculare;
- Marginea laterală ( axilară) a scapulei se palpează mai greu şi nu pe toată întinderea ei;
11
- Unghiul inferior este accesibil la palpare, în timp ce unghiul superior, unghiul lateral ( cu
excepţia procesului coracoidian) şi marginea superioară sunt practice inabordabile;
- Procesul coracoidian, mai precis vârful lui, este palpabil în porţiunea superioară a
şanţului delto-pectoral, la 2,5 cm sub punctual unde treimea laterală întâlneşte treimea
mijlocie a claviculei; în funcţie de acest reper de importanţă cinică în explorarea
umărului, se definesc deplasările capului humeral în luxaţiile antero-mediale ale
articulaţiei scapulo-humerale.
Scapula, deşi este subţire, se fracturează foarte rar, datorită mobilităţii sale şi existenţei unei
bogate mase muscular care o acoperă.
12
SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR LIBER
SCHELETUL BRAŢULUI
HUMERUSUL:
Orientare:
Corpul:
- Prezintă 3 feţe şi 3 margini, bine diferenţiată în porţiunea inferioară şi mult mai puţin
evidente în porţiunea superioară.
Faţa antero-laterală:
13
- Sub tuberozitate se află un şanţ puţin pronunţat, care pleacă de la faţa
posterioară: şanţul nervului radial pe care trec nervul radial şi vasele radiale
profunde spre faţa posterioară a osului.
Faţa antero-medială:
Faţa posterioară:
Marginea anterioară:
- Bine propunţată;
14
• Superioară – formează buza externă a şanţului intertubercular pe care se
inseră PECTORALUL MARE;
- Tot aici are loc dezlipirea traumatică a epifizei, care se poate produce la copii şi
tineri, deoarece epifiza şi diafiza se sudează abia la vârsta de 20-25 ani.
- Epifiza proximală este formată din: cap, colul anatomic şi doi tuberculi
Capul humerusului:
15
- Orientat supero-medial şi puţin posterior;
Colul anatomic:
- Şanţ vertical;
16
• POSTERIOR: creasta tuberculului mic saucreasta subtrohiniană;
- Diametrul transversal este cu mult mai mare decât cel antero-posterior ( ->paletă
humerală);
Suprafeţe articulare:
Reprezentate de către:
trohleea humerusului:
17
capitulul humerusului / micul cap humeral:
Este articulate;
18
Pe faţa anterioară a epifizei;
Fosa radială/supracondiliară/supracapitulară:
Fosa oleocraniană:
Adâncă;
• Epicondilii:
19
La nivelul ei se determină marginea medial a diafizei;
ROTUND PRONATOR,
PALMAR LUNG,
SUPINATOR;
20
EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI;
ANCONEU
Structură:
Explorare manuală:
Capul humerusului dă forma rotundă a umărului sub muşchiul deltoid. În luxaţi ascapulo-
humerală, forma rotundă dispare şi apare “umărul în epolet”.
Explorarea capului humeral este destul de dificilă, datorită muşchilor ce înconjoară articulaţia
scapulo-humerală. Porţiunea anterioară a capului se palpează prin deltoid, braţul fiind aşezat în
rotaţie externă, în timp ce porţiunea inferioară a capului se poate explora prin axilă, braţul fiind
în abducţie forţată.
Colul anatomic corespunde unei linii ce uneşte vârful acromionului cu vârful unghiului
inferior al scapulei sau liniei ce uneşte vârful acromionului cu un punct situate l o lăţime de deget
inferior şi medial de vârful procesului coracoidian(DELORME), braţul fiind dispus de-a lungul
corpului.
Tuberculul mare se află sub vârful acromionului, pe linia ce uneşte vârful acromionului cu
epicondilul lateral al humerusului.
21
Tuberculul mic este situate sub articulaţia acromio-claviculară. Atât tuberculul mic cât şi cel
mare se explorează cu membrul superior arârnând de-a lungul corpului.
22