DOSARUL TEHNIC

,, PĂLINCĂ”

Data primirii: ____________

Numărul de pagini (inclusiv pagina curentă): 6 pagini
Limba utilizată pentru depunerea cererii: română
Numărul dosarului: ________

Indicaţia geografică de înregistrat: PĂLINCĂ

Categoria de băuturi spirtoase: RACHIU DE FRUCTE [Categoria 9 din Anexa II la

Regulamentul (CE) nr. 110/2008)]

Coordonatele autorităţilor de control competente

Autortitatea de control competentă: Ministerul Agiculturii şi Dezvoltării Rurale

Adresă: B-dul Carol I, nr. 2-4, sector 3, codul postal 030163, oficiul postal 37, Bucuresti
Ţară: România
Telefon: +4-021-307-24-46
E-mail(uri): relatii.publice@madr.ro

Descrierea băuturii spirtoase:

Proprietăţi fizice si chimice:

- tăria alcoolică la 20 grade C - minim 40 -maxim 52 % volum aciditate;

- acid acetic grame/Hl alcool 100 % - minim 50 – maxim 400;
- aldehide – aldehida acetică grame/Hl alcool 100 % - minim 6 – maxim 60;
- metanol - alcool metilic grame/Hl alcool 100 % - minim 200 – maxim 1200;
- esteri – acetat de etil grame/Hl alcool 100 % - minim 20 – maxim 500;
- alcooli superiori – alcool izoamilic grame/Hl alcool 100- minim 20- maxim 500;
- acid cianhidric - grame/100 l alcool anhidru- minim 3 – maxim 7.

Caracteristici organoleptice:
Pălinca este limpede, incoloră, galben pai sau galben auriu în funcţie de perioada de învechire, cu
gust şi arome specifice fructului din care este făcută.

- Pălinca de prune – are gust plăcut de prună şi aromă specifică, cu o uşoară tentă amăruie de la
sâmburii de prună;
- Palinca de pere – la fabricaţie este incoloră, fiind caracterizată printr-o fineţe şi aromă
deosebite. Prin învechire pălinca de pere capătă nuanţe gălbui cu reflexe plăcute;

1
- Pălinca de mere – culoarea rachiului la fabricaţie este alb-străvezie, cu gust puţin astringent, în
schimb câştigă mult prin învechire devenind catifelat şi aromat, în special cel din soiul Golden
auriu;
- Pălinca de gutui – are însuşiri olfacto-gustative plăcute, parfum fin şi gust de fagure de miere;
- Pălinca de cireşe – după maturare în vase de lemn capătă aromă placută de cireşe şi un buchet
fin de învechire;
- Pălinca de vişine – se prepară din vişine culese la maturitate deplină sau la supramaturare,
bogate în zahăr şi puternic aromate, are o aromă specifică fructului bine copt, a cărei stabilitate
este mai scăzută în rachiul pus la învechit faţă de aromele de cireşe;
- Pălinca de caise – încă de la început are o aromă specifică fructului, care devine foarte fină
după o învechire de 1-2 ani, cu un gust dulceag.
- Pălinca de piersici – datorită conţinutului ridicat în glucide al fructelor rachiul de piersici are
potenţialul alcoolic mai mare. Distilatul învechit capătă un buchet aparte, foarte viu, armonic,
echilibrat, rivalizând cu cel de caise, fără a-l depăşi.
- Pălinca de fructe de pădure – fructele de pădure au o aciditate totală, o aromă mai pronunţată şi
un conţinut în săruri minerale şi vitamine mai ridicat decât în cazul fructelor din plantaţiile
pomicole. Datorită conţinutului scăzut în zaharuri al fructelor, potenţialul alcoolic al distilatului
este mai scăzut. Distilatele care se obţin sunt deosebit de fine chiar crude şi prezintă arome
specifice fructelor din care provin. Prin învechire devin mai echilibrate şi capătă buchet deosebit,
mult superior celui de la fructele de cultură.
- Pălincă (Rachiu) de tescovină – are un gust şi miros specific de tescovină care prin învechire
capătă un buchet plăcut.
- Pălincă (Rachiu) de drojdie – are un miros şi gust de drojdie.
- Pălincă (Rachiu) de vin – mirosul şi gustul sunt mult mai discrete şi mai fine în comparaţie cu
rachiul de drojdie.

Caracteristici specifice

Caracteristicele specifice ale Pălinci constă în metoda tradiţională de obţinere, metoda specifică
de fermentare în vase de lemn, materia primă folosită (fructe), distilarea şi redistilarea în cazane
de cupru până la o tarie alcoolică de 52 grade volum alcool, învechirea în butoaie de stejar, care
dau în final o băutură fină şi catifelată.

La distilare şi redistilare se foloseşte focul direct, bine coordonat mai ales în faza de redistilare
pentru a obţine produs finit de bună calitate. Separarea fructilor si cozilor este obligatorie.

Palinca are următoarele caracteristicii specifice: este tare, dură şi cu o aromă aparte.

Aria geografică în cauză:

Bautura Pălincă este produsul obţinut în 13 judeţe cuprinse în arcul Carpatic: Satu Mare,
Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Mureş, Braşov, Bistriţa, Harghita, Covasna, Sibiu, Arad, şi Alba,

2
cu extindere şi în alte zone din teritoriul României unde se cultivă specii pomicole care pot fi
folosite şi pentru distilare.

Zona NUTS: RO România

Metoda de obţinere a băuturii

Tipul de metodă: dublă distilare

Pălinca este o băutură alcoolică românească obţinută exclusiv din fermentarea alcoolică şi
distilarea diferitelor soiuri sau populaţii locale din următoarele fructe: prune, mere, pere, gutui,
cireşe, vişine, caise, piersici şi fructe de pădure, struguri, întregi sau zdrobite în prezenţa sau în
lipsa sâmburilor, la care se adaugă si subprodusele vinicole.

Dintre fructele de pădure utilizate, cele mai importante sunt: merele şi perele pădureţe, cireşele,
porumbelele, serotinele şi murele. Acestea au o aciditate totală, o aromă mai pronunţată şi un
conţinut în săruri minerale şi vitamine mai ridicat decât în cazul fructelor din plantaţiile
pomicole. Datorită conţinutului scăzut în zaharuri, potenţialul alcooluc al distilatului este mai
scăzut.

Fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn, vase de inox, PVC şi bazine din fibră de
sticlă de diferite capacităţi. Nu sunt permişi aditivi sau adaos de zahăr la fructele puse la
fermentat.

Distilarea se face în cazane de cupru şi inox de diferite capacităţi (100 – 700 l). În urma
procesului de fermentare rezultă în prima fază “fracţia” care are între 15 şi 32 grade, în funcţie de
conţinutul în zaharuri al fructelor supuse fermentării. Fracţia obţinută se pune la redistilat în
cazan special folosit numai în acest scop.

Se separă “frunţile” (primele cantităţi de alcool care ies şi care conţin cele mai volatile substanţe)
şi “cozile” (ultimele cantităţi de alcool, de calitate inferioară), astfel ca produsul obţinut să fie de
calitate.

Tăria alcoolică este cuprinsă între 37,5 – 52 grade volum alcool, tărie care se va regla prin
adaosul de apă cu duritatea de maxim 5 grade Germane, iar pălinca se va îmbutelia şi
comercializa în recipienţi de sticlă.

După redistilare Pălinca se pune la învechit în butoaie de stejar, dud sau salcâm, care dau
produsului o culoare galben pai, galben auriu şi o catifelează.

Timpul de învechire a pălincii este de minim 6 luni şi depinde de vechimea butoiului în care se
păstrează, până la obţinerea culorii galben pai sau galben auriu. Perioada de învechire poate fi
mărită dacă butoiul de învechire a fost folosit mai mulţi ani în acest scop.

3
Legătura cu mediul geografic sau cu originea geografică

1. Detalii privind aria geografică sau originea, relevante pentru legătură: 

Pălinca este o băutură alcoolică regională care s-a impus în arealul Transilvaniei şi se
caracterizează printr-o distilare dublă.

Zonele colinare sunt cele mai favorabile şi sunt folosite eficient prin cultivarea pomilor fructiferi,
a căror fructe constituie materia primă pentru fabricarea distilatului pălincă.

Relieful şi clima sunt favorabile pentru pomicultură, în mod deosebit în judeţele cu potenţial
pomicol ridicat (Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bihor, Cluj, Bistriţa, Mureş).

Amplasarea plantaţiilor pomicole în toate judeţele la care facem referire s-a făcut în baza unor
studii aprofundate pedologice, climatice, delimitându-se în fiecare judeţ arealele şi bazinele
pomicole pentru fiecare specie.

O comparaţie între cerinţele de producţie pentru speciile pomicole, soiurile şi populaţiile locale şi
caracteristicile ariei geografice indică o coincidenţă fericită, iar faptul că aproape toate dealurile
din judeţele din Transilvania sunt ocupate cu plantaţii pomicole, arbuşti fructiferi, confirmă cele
relatate.

Când vorbeşti de judeţele din Transilvania obligatoriu te gandeşti la pălincă care reprezintă o
“carte de vizită” a locului.

Prepararea distilatelor din fructe are o veche tradiţie în ţara noastră şi a constituit o activitate de
bază pentru mulţi locuitori din diferite zone pomicole.

În România, producerea distilatelor din fructe şi subproduse vinicole, are tradiţii foarte vechi. Se
pare că pentru prima dată se fac menţiuni despre prepararea pălincii pe teritoriul locuit de români
în anul 1570 în localitatea Turţ din judeţul Satu Mare.

În anul 2007 se înfiinţează Federaţia producătorilor de pălincă din Nord Vestul României care
cuprinde cinci asociaţii dornice de a duce mai departe aceste vechi tradiţii.

2. Caracteristici specifice ale băuturii spirtoase care se pot datora ariei geografice:

Palinca se obţine în special în Transilvania unde predomină zonele colinare foarte favorabile
cultivării pomilor, mai ales expoziţiile sudice care dau aroma specifică fructelor, care se transmite
parţial şi în produsul finit în urma distilării.

4
3. Legătura cauzala dintre aria grografică şi produs:

- Solul, pantele mai mult sau mai puţin însorite şi umiditatea au un efect benefic asupra fructelor
care dau o palincii un timbru original, o anumita savoare şi culoare ce nu se întâlnesc în altă
parte.

- specificitatea soiurilor regionale datorate condiţiilor pedo-climatice.

Aria geografică de fabricare a pălincii se suprapune cu un ţinut al României cu tradiţii culturale şi

un mod de viaţă diferit, care au contribuit la specificitatea produsului, la cultivarea fructelor şi
soiurilor specifice pentru industrializare şi în special în procesul tehnologic care include în mod
obligatoriu dubla distilare.

Numarul mare de populatii locale de pomi fructiferi cultivati in aria la care ne referim, este o
adevarata zestre biologica pentru producere de materii prime care ajung la distilare.

Dispoziţiile Uniunii Europene sau dispoziţiile naţionale/regionale

Titlu
ORDIN nr. 147 din 8 martie 2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile geografice
protejate şi recunoscute în România pentru băuturi spirtoase

ORDIN nr. 368 din 13 iunie 2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea,
prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti

Descrierea cerinţei (cerinţelor):

Palinca este o băutura alcoolică tradiţională românească obţinută exclusiv prin fermentarea
alcoolică şi distilarea unui fruct cărnos sau a unui amestec de fructe ori a unui marc de fructe, aşa
cum a fost definit în art. 2 pct. 8, sau a unui suc din acest fruct ori dintr-un amestec de fructe, în
prezenţa sau în lipsa sâmburilor:
a) fermentarea fructelor se realizează în căzi din lemn sau în cuve de fermentare ori în vase din
inox, în funcţie de zona în care s-au produs fructele, de soiuri, de tehnologia specifică aplicată;
b) distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalaţii de distilare, la o
concentraţie alcoolică de maximum 70% vol., astfel încât produsul distilării să aibă o aromă şi un
gust provenind de la fruct sau fructe; redistilarea la aceeaşi concentraţie alcoolică este autorizată;
c) având un conţinut în substanţe volatile mai mare sau egal cu 200 de grame la hectolitrul de
alcool 100% vol.;
d) având un conţinut în acid cianhidric, în cazul palincii obţinute din fructe cu sâmburi, de
maximum 7 grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
e) având un conţinut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100%
vol.; în cazul următoarelor fructe: prune (Prunus domestica L.), corcoduşe (Prunus domestica L
subsp. Syriaca-Borkh., Janch. Ex. Mansf.), prune brumării (Prunus domestica L), mere (Malus
domestica Borkh.), pere (Pyrus communis L), cu excepţia perelor Williams (Pyrus communis L.
5
ev "Williams"), zmeură (Rubus idaeus L), mure (Rubus fruticosus auct. aggr), caise (Prunus
armeniaca L) şi piersici [Prunus persica (L) Batsch], conţinutul de alcool metilic este de
maximum 1.200 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere
Williams (Pyrus communis L. ev "Williams"), coacăze roşii (Ribes rubrum L), coacăze negre
(Ribes nigrum L), scoruşe (Sorbus aucuparia L), soc (Sambucus nigra L), gutui (Cydonia oblonga
Mill.) şi boabe de ienupăr (Juniperus communis L. şi/sau Juniperus oxicedrus L), conţinutul de
alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.;
f) folosirea la fabricarea palincii a produselor îndulcitoare, aşa cum au fost definite în art. 2 pct. 2,
nu este permisă;
g) folosirea la fabricarea palincii a zahărului caramelizat, aşa cum a fost definit în art. 2 pct. 3, nu
este permisă nici în scopul de a adapta culoarea, culoarea galbenă sau galben-aurie obţinându-se
prin învechire în butoaie de stejar;
h) folosirea la fabricarea palincii a substanţelor aromatizante, preparatelor aromatizante,
coloranţilor, alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, aşa cum au
fost definite în art. 2 pct. 4, 5, 7, 11 şi 12, nu este permisă;
i) combinarea (cupajarea), aşa cum a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă;
j) concentraţia alcoolică minimă este de 40% vol. la comercializarea pentru consum;
k) depozitarea, păstrarea şi învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din
sticlă.

Solicitant

Denumire: Federaţia Producătorilor de Palincă Naturală din Nord Vestul României

Adresa: localitatea Negreşti Oaş, Aleea Trandafirilor, bloc 13, apartament 14, judeţul Satu Mare,
cod postal 445200, România
Statutul juridic: organizaţie non profit

Supliment la indicaţia geografică

-

Norme specifice privind etichetarea

-