REPUBLICA CIPRU

REPUBLICA CIPRU
Cipru, oficial Republica Cipru este o ar
insular n Marea Mediteran, membr a
Uniunii Europene.
Cipru este n prezent mprit n dou state de
facto, Ciprul de Nord revendincndu-i
independena.
Republica Turc a Ciprului de Nord este
formaiunea statal rezultat n anul 1974 n
urma invadrii prii de nord a Ciprului de ctre
armata turc. Republica Turc a Ciprului de
Nord este recunoscut pe plan internaional doar
de Turcia.

LOCAIA CIPRULUI N UNIUNEA EUROPEAN

POZIIE GEOGRAFIC

Situat n partea de nord-est a Mrii Mediterane

i la sud de Turcia, Cipru este cea mai mare
insul din estul Mediteranei. Este situat n
sudul Turciei (70 km), la mic distan de
coastele Orientului Apropiat (100 km) i la 500
de km de Egipt.
Are o suprafa de 9250 km din care 3355 km
aparin sectorului turco-cipriot i 5% bazei
militare britanice.
Lungimea liniei de coast msoar 648 km.

HARTA FIZIC

RELIEFUL

Cea mai mare parte a teritoriului insulei este reprezentat de unitati

de relief joase, plane. Cea mai mare parte a acestei parti netede este
reprezentata de cmpia fertil Mesaoria situat central separnd
dou lanuri de muni acoperii de pduri bogate: la nord
Pentadaktylos i la sud cea mai impozant parte a Munilor
Troodos.
Insula Cipru nu este caracterizata de o forma regulata, astfel in nordest acesta este ascutita inspre coasta de vest a Siriei, aici fiind
format si Peninsula Karpas. Relieful insulei este alctuit din doua
lanuri montane: Kyrenia ce se nl din nordul Peninsulei Karpas.
Lanul muntos Kyrenia se afla intr-o pozitie paralela cu linia de
coasta, acesta ajungand pana la Peninsula Karpas. In cadrul muntilor,
cel mai inalt varf este Akromandra, acesta avand o inaltime de 1.019
m. Partea insulei, unde poate fi gasit varful Troodos Oros, este
stancos si abrupt. Cel mai inalt varf al muntilor Trodos este varful
Olympus, cu o inaltime de 1953 m.
Linia de coasta de 648 km cuprinde plaje aurii, atat cu nisip fin, dar si
cu formatiuni stancoase, dar si golfulete izolate, udate zilnic de
valurile Marii Mediterane

HIDROGRAFIE
Hidrografia rii este aproape irelevant. Totui
sunt importante cursuri de ap. Singurele ruri
care au un regim de curgere regulat sunt Yialias
i Peidos, ambele cu o lungime de aproximativ 100
de km.
n privina hidrografiei, Ciprul nu are cursuri de
ap permanente, cu excepia rului Pedieos, care
izvorte din Munii Troodos i se vars n Golful
Famagusta. Secarea rurilor are loc pe fondul
uscciunii climei i al lipsei precipitaiilor o mare
perioad din an. Resursele de ap constau mai
degrab n cteva lacuri cu ap dulce si dou
lacuri cu ap srat.

HARTA RURILOR

CLIMA
Ciprul are o clima mediteranean, cu veri calde si uscate
(iunie-septembrie) i un sezon rcoros i ploios care ncepe n
luna octombrie i dureaz pn n luna martie.
Toamnele si primverile sunt scurte, iar trecerea de la un
sezon la altul se face foarte repede.
Precipitatiile anuale trec de 500 mm,n Masivul Troodos
atinge 1.000 mm, cele mai puine cznd la Nikosia.
Temperatura medie anual este de 20,6 grade Celsius.
n zonele interioare insulei aerul este uscat secetos ce
favorizeaz apariia incendiilor de pdure. Deseori pe insul
sunt prezeni cureni de aer cald. Clima cald a influenat
peisajul fcndu-l ideal pentru arbori precum mslinul. Iarna,
pe vrfurile din Troodos ninge la o temperatur de 2C.

DEMOGRAFIE

Numr de locuitori: 838,897 (nu include nordul)1,099,341 (ntreaga

insul) de locuitori
Densitate: 118,8 locuitori / km
Distributie: 69% urban i 31% rural
Rata de crestere a populatiei: 1,36% (n 2003)
Rata natalittii: 13,08 (n 2001)
Rata mortalitatii: 7,65 (n 2001)
Rata mortalitatii infantile: 7,89 (n 2001)
Rata fertilitatii: 1,9 copii/femeie (n 2001)
Rata de migrare: 0,44 (n 2001)
Speranta de viata la nastere: 76,1 ani (brbai), 80 ani (femei)
Rata analfabetismului: 3%
Structura populatiei in functie de varsta:
0 - 14 ani: 23%
15 - 64 de ani: 66%
peste 64 de ani: 11%

ETNII

Conform ultimului recesmnt oficial din anul 1960 imediat dup

independena nou aprutei Republica Cipru, populaia era alctuit n
proporie de 78% din greco-ciprioi, 18% din turco-ciprioi, rmnnd 5%
alte etnii. Comunitatea greac i cea turc imprtesc multe dar menin
identiti distincte bazate pe religie i legturi profunde cu Grecia i Turcia.
Anterior invaziei turce, cele dou comuniti locuiau dispers n teritoriul
insulei, dar imediat dup 1974 demarcarea a fost facut din cauza unei
separri geografice a populaiei forat de rzboi: n partea de sud,
populaia de etnie greco-cipriot reprezenta 95% din total, n timp ce n
partea de nord etnia turco-cipriot reprezenta 98%. Acest lucru se
datoreaz deportrii a 200 000 de greco-ciprioi din partea de nord spre
cea de sud.

n urma rzboiului din 1974, ultimul din seria de conflicte inter-etnice iscate
n Cipru, puterile politice din acea vreme au decis s rezolve aceast
problem printr-o purificare etnic dubl i reciproc. Proclamat fiind
Republica Turc a Ciprului de Nord se acorda schimbarea de cetenie.
Acest lucru a dus reprezentarea turc la aproape 30% din populaia insulei.
Aceste date sunt contestate, cu toate acestea, n ipoteza n care Republica
Turc a Ciprului de Nord nu este recunoscut de ONU i de comunitatea
internaional (cu excepia Turciei) la fel cum nu are dreptul de a crea noi
ceteni, prin urmare, continu s fie considerat ca fiind ceteni turci.
Rezultatul acestei situaii este c estimrile cu privire la componena
etnografic din populaia insulei variaz ntre intervalul de valori raportate.

RELIGII
Predomina religia ortodox, astfel 78% din populaia
insulei (peste 700.000 de locuitori) sunt ortodoci ,
acestia sunt in mare parte ciprioti.Alte minoriti
sunt formate din turci 18% din populaie care sunt de
religie musulman.
Pe langa aceste doua religii care domina, mai traiesc
si persoane romano-catolice si evrei. Numrul
catolicilor ciprioii se ridic la aproximativ 25.000 de
persoane.

LIMB

Limba greac este vorbit n sudul insulei, limba turc

n partea de nord. n realitate, aceast divizare vine
dupa intervenia militar turc in Cipru din 1974, in
care ciprioii greci din partea de nord au fost expulzai
n sud.
Totui, din punct de vedere istoric, limba greac n
varianta sa cipriot este vorbit de 82% din populaia
si este vorbit pe scar larg n toat insula. Restul
populaiei vorbete limba turc.
Ca urmare a dominaiei britanice este utilizat i
limba englez. Este folosit un dialect al limbii arabe
tip Syro-palestinian pe cale de dispariie vorbit de
comunitatea maronit Kormakiti, provenit de la
cretinii maronii libanezi din sec. XII

ORASE
Cel mai mare ora este Nicosia, care este i
capitala rii.
Cipru este divizat n 6 districte: Famagusta,
Kyrenia, Larnaca, Limassol, Nicosia, Paphos.
Orae importante: Lemessos (Limassol),
Larnaca, Paphos, Famagusta / Ammochostos,
Agia Napa.

NICOSIA

Limassol

Limassol Penthouse

Larnaca

HARTA CU RESURSE

Economia
Trebuie precizat faptul ca economia este mult mai
slaba in partea tarii care apartine Turciei.
O parte considerabila din venitul Ciprului se
datoreaza faptului ca dispune de o flota comerciala
maritima foarte mare, fiind o tara insulara. Trebuie
precizat si faptul ca Cipru este o tara industriala si
se ocupa cu comert, agricultura si industrie.
O mare parte dintre necesitati (alimente, haine,
etc.) nu trebuie importate, ins din cauza faptului ca
aproape trei milioane de oameni viziteaza anual
tara, este necesar importul. Din pacate insa
valoarea articolelor importate este mai mare decat
a celor exportate.

DEZVOLTAREA ECONOMICA

PIB 8,9 miliarde de dolari

Cipro del Nord: 1,217 miliarde de dolari.
Structura PIB :
Agricultura 4,3%,
Industria i construciile 20,1%
Servicii 75,6%
Creterea PIB 2%
PIB pe cap de locuitor 16.000 $ ;Cipru de Nord: 5.600 $
Cresterea economic anual 1,6% ;Cipru de Nord: 2,6%
Inflaia; 4% ;Cipru de Nord 12,6%.
Rata omajului: 4,4% (2004)
Ciprul a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2008

EXPORTUL SI IMPORTUL

Cipru dispune de una dintre cele mai mari flote comerciale maritime,
astfel exportul nu reprezinta o problema. O parte importanta a
venitului tarii se datoreaza exportului. Printre cele mai exportate
produse de catre Cipru fac parte si urmatoarele: citrice, vin, minereuri
de cupru, fier i crom, bumbac, ln, brnzeturi.Pe langa aceste
produse exporta si ciment, materiale textile, carne, produse din lemn
si ceramica, cereale, diverse bauturi si aparate electronice.

Chiar daca Cipru are mai multe resurse bogate, trebuie sa apeleze la
import, deoarece nu toate sunt de ajuns. In ciuda faptului ca
cantitatea produselor exportate este in continuare in crestere, in
prezent cantitatea celor importate este mai mare. Acest lucru se
datoreaza faptului ca cantitatea produselor alimentare nu este de
ajuns, dat fiind ca in fiecare an milioane de turisti ajung sa viziteze
Cipru. Printre produsele importate in cazul Ciprului sunt urmatoarele:
produse alimentare, jucarii, echipamente tehnice, combustibil,
ingrasaminte, diverse vehicule, produse chimice, produse
farmaceutice, aparatura.

Principalii parteneri comerciali Marea Britanie, Grecia, Germania,

Frana, Italia, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Coreea de Sud, Japonia;
Cipru de Nord: Turcia, Marea Britanie.

Agricultura

Categorii de teren: agricol 434.000 ha (46,9%) din care

80.000 ha irigate, puni 93.000 ha (10,1%), pduri 171.000
ha (18,5%).
Pentru multi ciprioti, agricultura reprezinta o sursa
importanta de venit, acesta putand avea loc datorita
terenurilor arabile. In partea sudica a insulei, majoritatea
terenurilor sunt privatizate, astfel este folosita o tehnologie
dezvoltata si moderna. Pricipalele culturi sunt cele de
cereale, masline, vita de vie si cartofi, deoarece locuitorii se
confrunta cu deficienta de apa.
Cipru este o insula caracterizat de plantaiile de tip
mediteraneean.
Culturile adaptate pe aceste terenuri sunt de mslini, care
reprezinta producia principal, lmi i alte varieti de
pomi fructiferi resisteni la secet n verile cipriote.

ECONOMIA
Pe insula Cipru, principala resursa minerala este
cuprul..
Resurse: gru, cartofi, vin, msline, citrice,
tutun, bumbac, lemn, ovine, caprine, asini,
porcine, ln, produse lactate, piei, pete, cupru,
pirite de fier, crom, sulf, azbest, ciment, textile
(mtase).
Cresterea animalelor pe acest teritoriu, dintre
care in cea mai mare parte cai, magari, capre,
porci si ovine.

TRANSPORTURILE
Pentru toate rile din Europa, modul de deplasare ctre
Cipru rmane cel aerian. Cipru dispune de mai multe
aeroporturi, cel mai mare din punct de vedere al traficului
i dimensiunii este cel din Larnaca cunoscut ca Aeroportul
Internaional Larnaca. Nicosia dispunde de un aeroport
dar este secundar ca importan. Predominat n schimb
este Aeroportul Internaional Paphos. Apoi urmtorul
este Ercan, aeroport internaional din nordul Ciprului care
este folosit numai de liniile aeriene turceti.
Ciprul are privilegiul de a fi printre naiunile care are o
companie aerian proprie, Cyprus Airways. Compania are
sediul la Nicosia i este controlat de guvernul cipriot si nu
este privat. Compania deine cteva Airbus-uri de mari
dimensiuni. Destinaiile finale sunt n numr de 29, printre
care Zurich i Manchester

AEROPORTUL INTERNAIONAL DIN LARNACA

TRANSPORTUL MARITIM
Marea pentru Cipru reprezint o form de
schimb esenial pentru transportul comercial,
avnd o poziie favorabil n bazinul Mrii
Mediterane Orientale.
Pricipalele porturi comerciale sunt: Famagusta,
Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vassiliko.
Flota comercial se ridica la un numr de 1414
nave.

PORTUL DIN AYIA

NAPA

PORTUL DIN LIMASSOL

TRANSPORTUL RUTIER
n momentul de fa nu exist nici o reea feroviar n
Cipru. n trecut, n epoca colonialismului britanic,
cteva reele feroviare cu ecartament ngust au fost
folosite pentru arealele portuare pentru transportul
mrfurilor abia descrcate pe insul. Deci liniile
feroviare cipriote nu sunt dezvoltate ca mijloc de
transport.
Reeaua rutier din Cipru deine o bun reea stradal
lung de aproape 19.525 km, n bun parte asfaltat,
ce leag principalele orae din Cipru. O singura
autostrada pe insula leag Nicosia de Limassol i
Larnaca.

RETEAUA DE AUTOSTRAZI

PRINCIPALELE OBIECTIVE
TURISTICE
Waterpark
Lacul Srat din Lacarna
Mormintele Regilor din Paphos
MS Zenobia
Limassol Marina

MORMINTELE REGILOR (PAPHOS)

Mormintele Regilor este o mare necropol

situat aproximativ doi kilometri nord-vest de
portul Paphos din Cipru. Face Patrimoniului
Mondial UNESCO.

MORMINTELE REGILOR

WATERPARK
Este unul din cele mai mari parcuri tematice din
Europa, un parc inedit avand ca tematica
mitologia greac antic cu statui din piatr, poduri
si fntni.

WATERPARK

LIMASSOL MARINA

Limassol Marina este o dezvoltare malul mrii

integrat i prima proprietate superyacht port n
Cipru . Acesta ofer 650 de dane( loc de
stationare ) pentru iahturi de pn la 110m, 162
de apartamente si 74 de vile, cu dane private sau
acces direct la plaj . Ea are, de asemenea,
restaurante, faciliti de spa i fitness i o cldire
listat care gzduiete o coal de formare
marin i centru cultural pentru evenimentele pe
tot parcursul anului .

LIMASSOL MARINA

MS ZENOBIA
MS Zenobia a fost un nav RO-RO de 10 000 tone, construit
la antierul naval Kockums Varv AB, Suedia. A fost lansat la
ap n 1979 i s-a scufundat doar cteva luni mai trziu.
Nava RO-RO (roll on/roll off) este un tip de nav maritim
specializat pentru transportul vehiculelor rutiere, trailerelor
cu containere, vehicule pe enile, autobuze etc.
Nava s-a scufundat la ora 02:30 AM la 7 iunie 1980 n Marea
Mediteran n largul portului Larnaca, Cipru, n timpul
cltoriei de inaugurare de la Malm, Suedia spre Siria, cu o
ncrctur de camioane cu marf. Toi cei 140 de pasageri i
membrii echipajului au fost salvai cu excepia ncrcturii n
valoare de peste 200 milioane , care a inclus mai mult de 100
camioane cu mrfuri. Se pare c motivul scufundrii ar fi fost o
defeciune a calculatoarelor i sistemului de operare care
controleaz flotabilitatea tancurilor de balast.
n prezent este o atractie turistica, turistii fac scufundari in
jurul aceseia.

Lacul Srat din Lacarna

Una dintre principalele atractii ale orasului
Larnaca, este Salt Lake care este casa, a aproape
80 de specii de pasari migratoare cum ar fi
flamingo. Aproximativ 10.000 de flamingo viziteaza
Salt Lake in fiecare an in lunile ianuarie si
februarie. In Evul Mediu Salt Lake a fost utilizat
ca mina de sare in scopuri comerciale, dar acum
este doar o atractie turistic.

LACUL SRAT DIN LACARNA