ACIDUL BENZOIC

Acidul benzoic (acidul dracilic), C7H6O2 (C6H5COOH), (acid organic), este o substanta
solida, cristalina, incolora, a carui nume deriva de la benzoina, care a fost pentru mult
timp singura sursa de acid benzoic. Acest acid slab si sarurile sale sunt utilizati ca si
conservanti alimentari. Acidul benzoic este un precursor important pentru sinteza multor
substante organice.

1. Istoric
Acidul benzoic a fost descoperit in secolul al 16-lea. Distilarea uscata (sublimarea) a
gumei benzoina a fost descrisa pentru prima data de Nostradamus (1556), si ulterior de
Alexius Pedemontanus (1560) si Blaise de Vigenère (1596).[1] Justus von Liebig si
Friedrich Wöhler au determinat structura acidului benzoic in 1832.[2] Ei au investigat de
asemenea modul in care acidul hipuric este inrudit cu acidul benzoic. In 1875 Salkowski
a descoperit proprietatile antifungice ale acidului benzoic.

2.Proprietati
- masa molara : 122.12 g/mol
- densitate : 1.32 g/cm3, solid
- punct de topire : 122.4 °C (395 K)
- punct de fierbere : 249 °C (522 K)
- solubil in solventi organici (dietileter, metanol), solubil in apa calda (3.4 g/l (25 °C))
- aciditate slaba : pKa: 4.21

3.Productie
3.1. Preparare industriala

Acidul benzoic este produs in comert prin oxidarea partiala a toluenului cu oxigen,
avand ca si catalizatori naftenatul de cobalt sau mangan si purificarea prin sublimare.

In SUA capacitatea de productie este estimate la 126000 tone pe an , o mare parte din
aceasta cantitate fiind consumata pentru prepararea altor substante chimice industriale.
3.2. Preparare istorica

Primul process industrial a implicat reactia tricolor-metil-benzenului cu hidroxidul de

calciu in apa, utilizand fier si saruri de fier ca si catalizatori. Benzoatul de calciu rezultat
a fost convertit la acid benzoic cu acid clorhidric. Produsul contine cantitati semnificative
de derivati clorurati de acid benzoic. Din acest motiv, acidul benzoic utilizat pentru
consumul oamneilor a fost obtinut prin distilarea uscata a gumei benzoina. Derivatii
benzenici avand ca substituenti radicali alchil formeaza acid benzoic cu oxidanti
stoechiometrici permangant de potasiu, trioxid de crom si acid nitric.

3.3. Preparare in laborator

Acidul benzoic este ieftin si se poate obtine usor. O trasatura neobisnuita a acestui
compus este ca punctual sau de topire este egal cu masa (122). Pentru toate sintezele,
acidul benzoic poate fi purificat prin recristalizare din apa, avand o solubilitate mare in
apa fierbinte si o solubilitate mica in apa rece. Evitarea solventilor organici pentru
recristalizare face ca acest experiment sa fie sigur.

3.3.1.Prin hidroliza

Ca si orice alt nitril sau amida, benzonitrilul si benzamida pot fi hidrolizate la acid
benzoic sau la bazele sale conjugate in conditii acide sau bazice.

3.3.2. Din benzaldehida

Reactia Cannizzaro asigura formarea unor cantitati egale de benzoate si alcool benzilic ;
ultimul poate fi indepartat prin distilare.

3.3.3. Din brom-benzen

Brom-benzenul in dietil-eter este amestecat cu magneziu ,si agitate pentru a produce

bromura de fenil-magneziu (C6H5MgBr). Acestui reactiv Grignard i se adauga incet
dioxid de carbon solid pentru a forma benzoate, dupa care se adauga acid diluat ( HCl)
pentru a forma acid benzoic.

3.3.4. Din alcool benzilic

Alcoolul benzilic este oxidat sub actiunea permanganatului de potasiu sau a altor
reactivi de oxidare in apa. Amstecul este filtrate la cald pentru a indeparta oxidul de
mangan si apoi este racit pentru a obtine acidul benzoic.

4.Proprietati chimice
Reactiile acidului benzoic pot aparea fie la nucleul aromatic fie la gruparea carboxilica.

4.1.Nucleul aromatic

Reactia de substitutie electrofila la nucleul aromatic are loc de obicei in pozitia meta. A
doua reactie de substitutie ( la dreapta ) este mai inceata deoarece prima grupare nitro
este dezactivatoare.[13] In schimb, daca o grupare activatoare (donoare de electroni) este
introdusa (de ex. Alchil), o a doua reactie de substitutie va avea loc mai rapid decat
prima, iar produsul disubstituit poate sa nu se acumuleze intr-o cantitate mare.

4.2.Gruparea carboxilica
Toate reactiile caracteristice gruparii carboxilice sunt posibile de asemenea si pentru
acidul benzoic.
 Esterii acidului benzoic se obtin in urma reactiei acestuia cu alcoolii
 Amidele obtinute din acidul benzoic se obtin mai usor utilizand derivati activati ai
acidului (clorura de benzoil) sau prin cuplarea reactivilor utilizati in sinteza
peptidelor , cum ar fi DCC (diciclohexil-carboxi-diimida) si DMAP(4-dimetil-
amino-piridina).
 Anhidrida acidului benzoic se formeaza prin eliminarea apei utilizand anhidrida
acetica sau pentaoxidul de fosfor.
 Derivatii acizi foarte reactivi, clorurile acide, se obtin usor prin amestecul cu
agenti de halogenare cum ar fi pentaclorura de fosfor sau SOCl2
 Orto-esterii pot fi obtinuti prin reactia alcoolilor cu benzonitril in conditii acide, in
absenta apei.
 Reducerea la benzaldehida si alcool benzilic se face utilizand LiAlH4 sau NaBH4
 Decarboxilarea in prezenta cuprului a benzoatului la benzene paote fi efectuata
prin incalzire in quinolina. In mod alternativ, decarboxilarea Hunsdiecker poate fi
realizata prin formarea de saruri de argint si incalzire.

5.Utilizari
5.1. Conservant alimentar

Acidul benzoic si sarurile sale sunt utilizati ca si conservanti alimentari, reprezentati de

urmatoarele E-uri : E210, E211, E212, and E213. Se gaseste in stare naturala intr-un
numar de fructe incluzand : afinele, prunele, renglotele, murul pitic si cinnamon
(scortisoara). Murul pitic contine asa de mult acid benzoic incat fructele pot fi depozitate
pentru perioade lungi de timp fara alterare cu bacterii sau fungi.
Acidul benzoic inhiba cresterea unor tipuri de fungi si bacterii.Acesta fie este adaugat
direct fie sub forma de saruri de Na, K sau Ca. Mecansimul incepe cu absorbtia acidului
benzoic in celula. Daca ph-ul intracelular se modifica la 5 sau sub 5, fermentatia anaeroba
a glucozei via fosfofructokinaza este redusa cu 95%. Eficacitatea acidului benzoic si
benzoatului este dependenta astfel de ph-ul alimentelor.[5] Alimentele acide , sucurile de
fructe (acid citric), bauturile carbogazoase (dioxid de carbon), sucurile cu acid fosforic,
muraturile (cu otet-acid acetic) sau alte alimente acide sunt conservate cu alid benzoic
sau benzoati. S-a observat ingrijorarea asupra faptului ca acidul benzoic si sarurile sale
pot reactiona cu acidul ascorbic (vitamina C) in unele bauturi racoritoare, formand mici
cantitati de benzen.[6][7]

5.2.Sinteze

Acidul benzoic este utilizat pentru obtinerea unui mare numar de substante chimice,
exemple mai importante fiind :

 Clorura de benzoil, C6H5C(O)Cl, este obtinuta prin tratarea acidului benzoic cu

clorura de thionil sau una dintre clorurile fosforului. C6H5C(O)Cl este un punct de
plecare important pentru cativa derivati ai acidului benzoic, cum ar fi benzoatul
de benzyl , care este utilizat ca si agent impotriva insectelor sau ca arome
artificiale.
 Peroxidul de benzoil, [C6H5C(O)O]2, este obtinut prin tratarea cu peroxid.[8].
Peroxidul este un radical de initiere in reactiile de polimerizare si de asemenea un
component in produsele cosmetice.
 Plastifiantii pe baza de benzoat, cum ar fi esterii glicol-, dietilengilcol-, and
trietilenglicol sunt obtinuti prin transesterificarea metal-benzoatului cu diolul
corespunzator . Alternativ, acesti compusi se pot obtine prin tratarea clorurii de
benzoil cu diol.
 Fenolul, C6H5OH, este obtinut prin decarboxilarea oxidativa la 300-400°C.
Temperatura necesara poate fi scazuta la 200°C prin adaugarea unor cantitati
catalitice de saruri de Cu (II). Fenolul poate fi convertit la ciclohexanol , care este
materialul de start in sinteza nylonului.
 Benzoatul de sodiu, sare a acidului benzoic de o mare importanta. Este solubil in
apa, are proprietati antipiretice si antiseptice (antiseptic bland in pastele de dinti si
apele de gura), este utilizata ca si inhibitor al coroziunii cu nitritul de Na, daca
este utilizat pentru fier.
5.3.Utilizari in medicina

Acidul benzoic este un constituent al Whitfield Ointment care este utilizat pentru
tratamentul afectiunilor fungice ale pielii, cum ar fi infectiile cu tinea.
Deoarece acidul benzoic si derivatii sai sunt excretati din corp ca si conjugate cu
aminoacizii glicina (acidul hipuric ) si alanina, acidul benzoic este utilizat uneori pentru
tratamentul argininemiei, argininosuccinic aciduriei, si citrulinaemiei, permitand excretia
reziduurilor nitrogenice din corp sub forma acestor conjugate.

6.Efecte biologice si asupra sanatatii

Guma benzoina contine pana la 20% of acid benzoic si 40% esteri ai acidului benzoic .[9]
Acidul benzoic este prezent in parte sub forma de acid hipuric (N-Benzoylglycine) in
urina mamiferelor , in special a ierbivorelor (Gr. hippos = cal; ouron = urina). Omul
produce aprox. 0.44 g/L acid hipuric pe zi in urina, iar daca persoana este expusa la
toluen sau toluen, se poate depasi nivelul mai sus amintit.. [10]Programul international
WHO de siguranta chimica (IPCS) a sugerat ca aportul tolerabil pe zi pentru om ar fi de
5 mg/kg greutate corporal ape zi.[11] Pisicile au o toleranta seminficativ mai scazuta
pentru acidul benzoic si sarurile sale fata de soareci si sobolani. Dozele letale pentru
pisici poat fi mai mici de 300 mg/kg greutate corporala. [12]Doza letala medie orala LD50
pentru sobolani este de 3040 mg/kg, iar pentru soareci de 1940-2263 mg/kg.[11]
Este de preferat a se evita acidul benzoic de catre persoanele cu reactii alergice deoarece
poate cauza un rash similar urticariei, in cantitati mari putand cauza iritare gastrica. In
combinatie cu tartrazina (E102) provoaca un raspuns hiperactiv foarte accentuat la copii.
Poate cauza astm si tulburari neurologice.