Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de biotehnologii
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
STUDIU DE CAZ: SMÂNTÂNĂ DE CONSUM
Datoritǎ valorii nutritive ridicate, smântana fermentată este recomandatǎ a se consuma de către
copii, tineri şi persoane adulte sǎnǎtoase, întrucat aduce un aport energetic important în
alimentaţia acestora. Se consumǎ ca atare sau ca adaos la diferite preparate culinare (supe de
zarzavat, ciorbe, salate, produse de cofetǎrie şi patiserie) sau în amestec cu branzǎ proaspatǎ de
vacǎ
Smantana industriala , produsă direct in secţie, este dulce , poate fi pasteurizată imediat, fara a
necesita un tratament de reducere a acidităţii. Dupa pasteurizare si dezodorizare, ea poate fi
livrata ca atare sau este insămânţată cu culturi lactice specifice, obţinandu-se smântana
fermentată pentru alimentaţie.
Smantana de fermă, care nu poate fi racită corespunzător, imediat după obţinerea ei şi nici
expediată imediat la secţii de producţie, îşi măreşte aciditatea, influenţând negativ calitatea
smântanii pentru alimentaţie, sau a untului, ce vor fi preparate din ea. Smântana de fermă este
inferioară calitativ smântanii industriale, necesitând adesea tratamente de reducere a acidităţii, cu
efecte negative asupra caracteristicilor organoleptice şi ale conservabilităţii.
Cantitatea de smântână obţinută prin smântânirea unei anumite cantităţi de lapte se poate afla cu
ajutorul următorului calcul:
CS=CLINT (GLINT – GLD) × P
GS - GLD
P=100 – p
100
In care: CLINT-cantitatea de lapte integral supusa smantanirii
CLD- cantitatea de lapte smantanit ce rezulta
CS- cantitatea de smantana rezultata (kg)
GLINT- continutul in grasime a laptelui integral supus smantanirii (%)
GLD- continutul in grasime a laptelui smantanit (%)
GS- continutul in grasime a smantanii (%)
p- pierderile din cursul operatiei de smantanire (%)
Deci, pentru obtinerea a 1 kg smantana cu 30 % grasime, in urma calculelor, avem nevoie de :
Curăţire centrifugă
Normalizarea smântânii
Pasteurizare-Dezodorizare
Răcire 18-22°C
Maturare biochimică
Răcire 10-14°C
Dozare în recipiente
Depozitare
Livrare
Smântână fermentată
Laptele ocupă un loc important în alimentaţia umană deoarece conţine toate principiile
nutritive indispensabile organismului în raporturi cantitative optime şi sub formă uşor digestibilă.
Din punct de vedere fizico-chimic, laptele reprezintă un sistem foarte complex. El poate fi
considerat ca o emulsie de grasime intr-o soluţie apoasă care conţine numeroase alte substanţe,
unele sub formă coloidală, substanţe proteice, iar altele în stare dizolvată (lactoză, substanţe
azotate, săruri, pigmenţi, vitamine).
Sub raport cantitativ, elementul predominant este apa, celelalte elemente constituie substanţa
uscată totalǎ şi reprezintă numai 12-13%.
Grăsimea este componentul cel mai variabil al laptelui, conţinutul său fiind în funcţie de
numeroşi factori. Limitele normale de variaţie a conţinutului de grăsime în laptele de vacă sunt
de 3-5,4%, cu valoare medie de 3,7%.
Din punct de vedere chimic grăsimea laptelui este formatǎ dintr-un amestec de gliceride (98-
99%) asociate cu mici cantităţi de fosfolipide (0,2-1%), steroli (0,25-0,4%), acizi graşi liberi,
pigmenţi şi vitamine liposolubile.
Laptele destinat smântânii trebuie să fie de foarte bună calitate , cu miros şi gust normal, cu
aciditate de maximum 20°T şi grad de impurificare redus.
Cultura de producţie folosită pentru însămânţarea smântânii este formată din Lactococcus
lactis subsp. lactis (puternic acidifiant), Lactococcus lactis subsp. cremoris (mai putin acidifiant
dar care favorizeaza obţinerea unei consistenţe cremoase) şi Lactococcus lactis diacetilactis care
formează substanţele de aromă, însă are şi capacitate acidifiantă redusă.
Cultură de Lactococcus lactis
Însămânţarea smântânii mai poate fi făcută cu o cultura liofilizata prin inoculare directă.
2.Curăţirea este operaţia prin care sunt îndepărtate impurităţile din lapte. Operaţia se realizează
cu utilajul numit curăţător centrifugal.
3. Smântânirea laptelui
Smântana se obţine prin smântânirea laptelui pe cale naturală sau mecanizată. În urma
smântânirii laptelui rezultă smântană şi lapte degresat.
Smântanirea naturală este datorată fenomenului natural de stratificare sub actiunea forţei
gravitaţionale prin diferenţa de densitate ce existǎ între grăsime şi ceilalţi componenţi care
formează laptele smântânit.
- mărimea globulelor de grăsime : cu cât diametrul globulelor este mai mare, cu atât separarea
lor este mai rapidă.
- grosimea stratului de lapte: separarea este mai rapidă atunci când globulele de grăsime străbat
un strat mai subţire de lapte.
- durata smântânirii: la separarea mecanică, cantitatea de grăsime care se separă este cu atât
mai mare cu cât debitul de lapte care intră în separator este mai mic, caz în care laptele va sta
mai mult in separator.
- temperatura, care actionează asupra vâscozităţii laptelui în sensul reducerii acesteia.
Supuse acţiunii forţei centrifuge, globulele de grăsime, cu densitate mai mica, se aglomerează
spre centru, iar laptele smântânit este proiectat spre periferia tobei.
Laptele smântanit împins la marginea talerelor se ridică deasupra ultimului taler, până la partea
superioară, de unde este evacuat.
Conţinutul de grăsime din smântână se reglează cu ajutorul unui şurub aflat pe capacul tobei
sau pe gâtul ultimului tater. Prin manevrarea şurubului în sensul mişcarii acelor ceasornicului se
obţine smântâna cu conţinut mai mare de grasime.
4.Normalizarea
Smântâna care se foloseşte sub formă de smântână de consum sau smântâna destinată obţinerii
untului trebuie sa aibă un anumit conţinut de grăsime. Normalizarea se realizează prin adaugarea
de lapte smântânit, prin adaos de lapte integral sau de smântâna cu conţinut mai mic de grăsime.
Calculul normalizǎrii smântânii se face prin pǎtratul lui Pearson sau pe baza unui bilanţ de
materiale.
- distrugerea drojdiilor, a mucegaiurilor şi a bacteriilor care pot produce defecte smântânii.
Pasteurizarea smântanii pentru consum se face la 92-95sC, timp de 20-30 sec, ea fiind urmată
de o racire bruscă.
Instalaţie pasteurizare lapte si smântână
6.Răcirea
După pasteurizare smântâna se răceşte brusc la temperaturi care variază în funcţie de sortimentul
de smântână obţinut.
7.Maturarea biochimică (fermentarea)
Prin maturare se înţelege totalitatea proceselor fizice si biochimice la care este supusă smântâna
în scopul obţinerii unei consistenţe cremoase , a aromei şi gustului caracteristic.
În funcţie de sortimentul ce se procesează, smântâna este supusă maturării fizice sau maturării
combinate: fizică şi biochimică.
Temperatura la care se face maturarea variază intre 18-22°C iar durata fermentării este de
16-18 ore şi se consideră încheiată atunci când aciditatea produsului este 50-60°T.
8.Răcirea smântânii
9.Dozarea în recipiente.
- pahare de sticlă tip iaurt, pahare din carton cerat sau material plastic cu capacităti de 50-250g.
11.Depozitarea
Defecte de fabricaţie:
- Suprafermentarea smântânii
Aglomerări de grăsime şi substanţe proteice - Agitarea prea energică şi de durată prea mare
a smântânii, în timpul procesului de prelucrare
Gust fad, lipsit de aromă - Folosirea unei culturi lactice fără bacterii
aromatizante
- Procesul de fermentare nu s-a realizat la
parametrii prevăzuţi
30 + 1 25 + 1
Valoarea nutriţională: