George Bacovia

(1880-1957)
Plumb

Plumb
Dormeau adanc sicriele de plumb,
Si flori de plumb si funerar vestmint
Stam singur in cavou... si era vint...
Si scirtiiau coroanele de plumb.

Dormea intors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, si-am inceput sa-l strig
Stam singur langa mort... si era frig...
Si-i atirnau aripile de plumb.

George Bacovia

I. George Bacovia contureaza in lirica romaneasca un univers
original caracterizat printr-o coplesitoare dezolare. Volumele sale
sunt: Plumb, Scantei galbene, Cu voi, Comedii in fond, Stante
burgheze. (stanta = strofa de 8 versuri, caracter muzical).
II. Comentarea poeziei Plumb
1. Cu poezia Plumb se deschide volumul omonim, aparut in
1916. Prin teme, motive si modalitati estetice apartine simbolismului
dar prin constiinta si disolutia eului se apropie de expresionism.
Temele sunt iubirea si moartea (Eros si Thanatos).
Ca specie, este o elegie filosofica. Poate fi considerata chiar
un bocet cult. Plumb este arta poetica a lui Bacovia, deoarece
sintetizeaza viziunea de ansamblu asupra creatiei.
2. Explicatia titlului
Ideea transformarii iubirii in moarte se reda cu ajutorul
simbolului plumb prezent inca din titlu. Plumbul inseamna apasare
prin greutatea sa, dar si prin nuanta cenusiu albastruie. Plumbul ars
este galben si aceasta culoare pentru Bacovia simbolizeaza
deznadejdea.
3. Compozitia
Poezia este foarte concentrata fiind compusa din doua
catrene, fiecare corespunzand unei secvente. Acestea se
organizeaza dupa principiul simetriei sintactice si lexicale. In prima
strofa prinde contur planul exterior compus din urmatoarele
elemente: cimitir, cavou, sicrie, coroane. Pe baza sugestiei
intelegem ca acestea sunt o proiectie a planului interior,
caracterizat prin apasare, deznadejde, impietrire, neantizare.
Cuvantul plumb devine laitmotiv, reliefand aceste stari de
spirit. In fiecare strofa apare de cate trei ori: in finalul versului 1 si 4 si
inainte de cenzura (pauza de la jumatatea versului) versului 2. Are
valoarea de epitet metaforic: sicriele de plumb, flori de plumb,
coroanele de plumb, amorul meu de plumb, aripile de plumb.
Aceasta ultima structura, din secventa a doua, aduce ideea unui
paradoxal zbor in jos ceea ce inseamna moarte. A avea plumb in
aripi este o viziune existentiala tipic bacoviana. Epitetul intors
subliniaza transformarea iubirii in moarte, reliefand tragismul situatiei:
pentru poet nici chiar iubirea nu constituie un loc de refugiu.
Observam frecvente cuvinte din campul semantic al mortii:
sicriele, funerar, coroanele, mort. Tonalitatea macabra
reiese si din folosirea verbelor la imperfect, cu aspect durativ:
dormea, dormeau, scartaiau. De asemenea, aceasta muzica
sinistra rezulta din frecventa consoanelor inchise (i, i, u), din prezenta
diftongilor si a triftongilor, unii dintre ei aflati in imediata apropiere a
unor vocale: dormea intors, dormeau adanc.
Analizand complexul sonor al cuvantului plumb, se observa
ca el sugereaza o cadere surda si grea. Nu exista decat o vocala
care este cea mai inchisa, u; p si b sunt consoane oclusive
(explozive).
Exista unele cuvinte cu rezonanta onomatopeica: strig, frig.
Apare chiar onomatopeea verbala scartaiau. Imaginile sunt, in
ansamblul poeziei, vizuale, auditive, tactile, toate conturand trairea
neobisnuita a eului liric.
In poezia bacoviana muzica este dodecafonica (Mircea
Scarlat) (dodecafonica care nu se bazeaza pe regulile armoniei),
nu se bazeaza pe principiile aromoniei, fiind una agonica,
exasperanta. La aceasta contribuie, pe langa cele mentionate,
punctele de suspensie, linia de pauza si virgula asezata inainte de si
copulativ, dupa model macedonskian.
4. Prozodia sustine edificiul ideatic. Ritmul este complex: iamb,
peon si amfibrah. Predomina iambul aflat in stransa relatie cu tonul
elegiac. Masura este de 10 silabe, iar rima imbratisata. Rima
versurilor 1-4, 5-8 este construita din cuvantul plumb.
5. Elemente simboliste sunt: tema, motivele, laitmotivul, simbolul,
sugestia, corespondenta, muzicalitatea versurilor.
6. Concluzii
Valoarea poeziei Plumb a fost intuita de catre Alexandru
Macedonski inca de la prima ei lectura in cadrul cenaclului
Literatorul. Macedonki ii improvizeaza lui Bacovia un catren
emeblematic: Poate acum/ Pe frunte porti mandre flori de laur,/
Caci singur pana astazi/ Din plumb facut-ai aur.


[c.'.t cc o' oc. l'c.
1c,occ.t.c i