Hazardele

Oceanografice
Referat realizat:
Ciornei Ana
Manole Maria
Moise Stefan
Plesca Ioana
Sauca Rares
Hazardele oceanografice cuprind hazardele generate de valuri,
de vânt sau de cutremure (tsunami), de banchiza de gheaţa si
de deplasarea icebergurilor, de producerea fenomenului El
Nino şi de ridicarea nivelului Oceanului Planetar.
 Cuprind urmatoarele pericole :

01 02 03 04
El Nino
Tsunami Valuri
si La Aisbergurile
eolien
Nina
e
 01
Valurile Tsunami
 Tsunami sunt valuri uriaşe produse de cutremurele
puternice, erupţii vulcanice şi alunecari submarine.
Denumirea acestor fenomene este de origine japonezã. Cele
mai numeroase asemenea valuri se produc în Oceanul Pacific,
dar se întalnesc şi în Oceanul Indian, Oceanul Atlantic şi în
Marea Mediterana.
 Cauze Manifestari Masuri

Seisme sau alunecari Evacuarea coastei la

Impact hidrologic
marine auzul sirenelor

Apelarea serviciilor de
Dislocari abrupte de
Impact geomorfologic urgenta in cazuri
roci
extreme

Prabusire de
Impact asupra florei Eviterea reintoarcerii
asteroizi/ ghetari in
costiere in zona de pericol
oceane

Impact asupra
Eruptii subacvatice Pastrarea calmului
societatii
Tsunamiul din
Ocenul
Indian din 2004
 02
El Nino si El Nina
 El Nino
Fenomen complex de interactiune intre apele Oceanului
Planetar si atmosfera, ce se produce in zona tropicala a
Oceanului Pacific.
Incalzirea apei oceanului se produce in preajma Craciunului,
fenomenul fiind denumit de pescarii din Peru si Ecuador ,,El
Nino”
 Manifestari
● Incalzirea anormala la suprafata a apelor Oceanului Pacific,
ce se deplaseza dinspre partea vestica inspre partea estica
sub impulsul unor mase de aer cu aceasi directie de
miscare.
● Sunt perturbate vanturile Alizee, ce genereaza modificari
climatice majore, in special in zonele tropicale
● Provoaca secete, furtuni violente isotite de inundatii si
cicloane puternice.
 Consecinte

● Indonezia a suferit luni intregi de seceta

● Focuri de padure au facut ravagii in Sumatra,Borneo si
Malaezia
● Temperaturile au ajuns la 39 grade Celsius in Mongolia
● Ploile din Kenya au depasit cu 1000mm valoarea normala
● Madadascar a fost lovit de musoni si cicloni
 La Nina

La Nina este opusul fenomenului El Nino. La Niña este un

tipar meteorologic care apare în Oceanul Pacific. În acest
tipar, vânturile puternice suflă apă caldă la suprafața
oceanului din America de Sud până în Indonezia. Pe măsură
ce apa caldă se deplasează spre vest, apa rece din adâncuri se
ridică la suprafață lângă coasta Americii de Sud.
 Consecinte
● La Nina produce conditii mai uscate decat normalul in Estul Africii
si ploi mai abundente decat in restul anului in Sudul Africii.
● In perioadele in care se manifesta La Nina, se inregistreaza secete
pe coasta vestica a Americii de Sud, in Peru si Chile.Pe coasta
estica, in Brazilia, se inregistraza ploi mai abundente decat in mod
normal.
● La Nina provoaca ierni mai reci cu precipitatii mai bogate in nordul
Muntilor Strancosi, nordul Californiei, in general in nordul Americii
de Nord. In acelasi timp se inregistreaza precipitatii reduse si sud-
estul Statelor Unite.In general, La Nina produce in Canada ierni
mai reci ce aduc cantitati mai insemnate de zapada.
 Modelele
meteorologice La
Niña pot provoca ani
mai secetoși decât
media în unele
regiuni ale Statelor
Unite.

În aceleași regiuni,
modelele
meteorologice El
Niño pot provoca ani
mai umezi decât
https://youtu.be/
wVlfyhs64IY media.
 03
Aisbegurile
● Știut fiind faptul că apa sărată nu îngheață la temperaturile
de pe Terra decât în anumite condiții și că nu poate forma
blocuri masive și stabile de gheață, aisbergurile sunt, de
fapt, blocuri de gheață de apă pură.
● Termenul aisberg, iceberg sau ghețar plutitor desemnează
un bloc mare de gheață desprins din una din calotele
polare glaciale ale Terrei, care navighează spre zonele calde
ale globului influențând clima zonelor învecinate și
stingherind navigația maritimă.
 Stiati ca ???
● Aisbergul se formează în general în timpul sezonului estival, când
temperaturile cresc și masele glaciare pierd în greutate, se
fracturează și se deplasează mai ușor spre mare. Prin urmare,
aisbergurile au forme și dimensiuni diferite, care ne permit să
indicăm atât originea, cât și vârsta lor.Cu toate acestea, oamenii
de știință estimează că un aisberg poate pluti și poate fi în mișcare
constantă timp de aproximativ un deceniu, dar acest lucru va
depinde de schimbările climatice.
● Un punct interesant despre Antarctica este iceberg-ul gigantic care
s-a desprins in anul 2000. Este cel mai mare iceberg cunoscut din
istorie masurand 295km in lungime si 37km latime, aceeasi
suprafata ca a orasului Connecticut sau a Quatar-ului.
https://youtu.be/qQ8jgXO201M
 04
Valuri eoliene
● Formarea celor mai multe valuri este legată de acțiunea
vântului. Când bate vântul, el saltă pe loc apa de la
suprafața mărilor și a oceanelor.
● Valurile eoliene puternice produse de furtuni sunt
periculoase pentru navigatie si au un impact insemnat
asupra coastelor.
● Mărimea maximă a valurilor eoliene depinde de trei factori:
viteza vântului, durata vântului și întinderea zonei de apă.
Ele nu depășesc 16 m înălțime.
 Cauze

● Vântul
● Diferentele de temperatura ale apei
● Miscarea Lunii
● Miscarile crustei oceanice
 Efecte

● Hula
● Curentii marini
● Mareele
● Eroziunea

https://youtu.
be/_LRc6k-c
lzE