EL NINO.

LA NINA
Elev Alexe Ioan
Clasa a XI-a H
 1. Noțiuni teoretice
El Nino (băiețelul)– fenomen complex care se
manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata
apelor Oceanului Pacific si care se deplaseaza
dinspre partea vestica spre partea estica a
acestuia sub impulsul unor mase de aer calde.
• Fenomenul El Nino presupune incalzirea apelor
de pe coasta de Sud-Vest a Americii de Sud la un
interval de 3-7 ani. Cercetatorii au constatat ca o
data la 3 pana la 7 ani, vanturile permanente din
Pacific isi schimba directia impingand apele calde
spre est (din Nord-Estul si Estul Australiei catre
America de Sud).Astfel, curentul rece al Perului
este practic inlocuit de curentul cald Australian.
• Fenomenul incepe la sfarsirul lunii decembrie (in
timpul verii din emisfera sudica) de unde este
derivat si numele ce se traduce prin “Copilul” sau
“Iisus”, luna decembrie fiind perioada
Craciunului.
La Nina (fetița)– fenomen rezultat in sectorul
central-estic al Oceanului Pacific in urma racirii
apei: vanturile de est imping cantitati mari de
apa calda de la suprafata oceanului spre vest,
locul apei calde fiind luat de o apa mai rece
provenita din adancuri. Este opusul lui El Nino.
• La Nina este un fenomen ce afecteaza atat
hidrosfera, cat si atmosfera si in general (desi exista
si exceptii). La Nina apare la scurt timp dupa El
Nino.
• Fenomenul consta in prelungirea vanturilor de est.
Aceasta prelungire determina devierea curentului
cald Australian spre vest si astfel, acesta este impins
catre estul Australiei si al Indoneziei. Abaterea spre
vest a curentului Australian provoaca ridicarea la
suprafata a apelor reci din adancuri. Apele reci se
ridica in continuarea curentului Peru si astfel rezulta
o prelungire a acestuia in Pacificul central-estic si
deci, o scadere de minim 4oC a apelor.
2. Hărți
 3. Cauze
El Nino
• Unii cercetatori considera ca fenomenul de
incalzire a apei se datoreaza poluarii, din cauza
careia se produce si efectul de sera sau incalzirea
globala.
• El Nino se datoreaza practic schimbarii de
presiune dintre Australia (unde in mod normal
este presiune mica datorita curentului cald care
creste si temperatura) si America de Sud (care are
presiune mare fiind influentata de curentul rece al
Perului). O data cu schimbarea aceasta de
presiune se schimba si directia vantului care in
mod normal bate spre vest, iar in timpul
fenomenului El Nino bate de la vest spre est
deviind si curentul Australiei pana pe coasta
Americii ce Sud. Desi aceasta schimbare este
intens studiata, inca nu s-a descoperit cauza
inversarii de presiune.
La Nina
• Ca si in cazul fenomenului El Nino,
oamenii de stiinta au presupus ca La
Nina se accentueaza din cauza
poluarii.
• Adevarata cauza este insa
prelungirea inexplicabila a
vanturilor de est care imping
curentul Australiei spre vest. Acest
curent cald Australian este inlocuit
cu ape reci din adancuri
realinzandu-se o prelungire a
curentului Peru.
 4. Efecte asupra zonelor vulnerabile
I. El Nino

1. America de Sud
• Din cauza curentului cald Australian care inlocuieste
temporar curentul rece al Perului, se aduc precipitatii pe
coasta vestica a Americii de Sud, inclusiv in Atacama (cel
mai arid desert din lume unde ploua doar 1,8mm/mp in 10
ani).
• De asemenea, poate produce inundatii serioase in Vestul si
centrul Americii de Sud.
• Rezultatul este ca pot fi distruse culturi si pot fi provocate
daune materiale severe.
• Curentul Australian aduce in Vestul si Sud-Vestul Americii
de Sud ape calde care obliga speciile de pesti de aici sa
paraseasca aceasta zona timp de aproximativ 2 luni
(decembrie si ianuarie).
2. America de Nord si Centrala
• Iernile sunt mai calde decat media normala in vest si nord-vest si de
aceea in aceste regiuni se inregistreaza caderi mai reduse de zapada.
• Se inregistreaza in mod semnificativ ierni umede in Nord-Vestul
Mexicului si Sud-Vestul Statelor Unite iar in comparatie cu Nord-Estul
Mexicului si Sud-Estul Statelor Unite acestea sunt zone cu precipitatii
mai bogate in perioada in care se manifesta fenomenul El Nino.
• El Nino a fost cauza incalzirii vremii la Jocurile Olimpice de iarna de la
Vancouver din 2010 cand aceasta zona a cunoscut o iarna cu valori de
temperatura si precipitatii ca cele din arealele subtropicale.
• In Estul Africii (Kenya, Tanzania, bazinul Nilului Alb) se inregistreaza o
perioada mai abundenta de ploi pe durata fenomenui El Nino, decat in
sezonul ploios obisnuit ce se manifesta in fiecare an din martie pana in
mai.
• De asemenea, se inregistreaza conditii mai uscate decat cele normale in
Africa Centrala din decembrie pana in februarie (in special Zambia,
Zimbabwe, Mozambique si Botswana).
 • Efecte directe produse de El Nino sunt secetele din
3. Restul lumii anumite parti ale Asiei de Sud si Australiei de Nord, in
Indonezia si Filipine. Astfel, se observa cresterea
numarului de incendii si scaderea calitatii aerului (din
cauza gazelor toxice sau rezultate daunatoare).
• Deoarece se inregistreaza secete in Sudul Asiei,
influenta musonilor este mai redusa (in special in
India).
• Conditii de seceta mai accentuata decat in mod normal
se observa si in Queensland, Victoria, New South
Wales si Estul Tasmaniei din iunie pana in august.
• El Nino opreşte curenţii ce aduc substanţe nutritive de
la fundul oceanului către suprafaţă, afectând sursele de
hrană ale animalelor marine din Pacificul de Vest.
 I. La Nina
1. Africa
• Contrar lui El Nino, La Nina produce conditii mai uscate decat normalul in Estul Africii si ploi
mai abundente decat in restul anului in Sudul Africii.
2. Asia
• Fenomenul la Nina cauzeaza in primul rand ploi abundente si inundatii in Indonezia, Malaezia si
Filipine deoarece curentul cald este impins foarte aproape de aceste areale (mai ales in partile
estice).
• In timpul anilor in care se manifeste La Nina, ciclonii tropicali isi schimba directia catre vestul
Pacificului si astfel creste amenintarea pe coasta Chinei.
• In general, La Nina produce in Canada ierni mai reci ce aduc cantitati insemnate de zapada.
3. America de Sud
• In perioadele in care se manifesta La Nina, se
inregistreaza secete pe coasta vestica a Americii de
Sud, in Peru si Chile.
• Pe coasta estica, in Brazilia, se inregistraza ploi
abundente.
4. America de Nord
• La Nina provoaca ierni mai reci cu precipitatii bogate
in nordul Muntilor Strancosi, nordul Californiei, in
general in nordul Americii de Nord. In acelasi timp, se
inregistreaza precipitatii reduse si in sud-estul Statelor
Unite.
• In general, La Nina produce in Canada ierni mai reci ce
aduc cantitati insemnate de zapada.
5. Evenimente Catastrofale
• Marele El Nino care a avut loc între
anii 1997 si 1998 si care a avut o
energie comparabila cu un million de
bombe de tipul celei de la Hirosima, a
dat peste cap toate caracteristicile
climatice din intreaga lume, omorand
aproximativ 2100 de peroane si
producand pagube de 33 de miliarde
de dolari.
• In ultima jumatate de secol se
inregistreaza o accentuare a
fenomenelor extreme ce au loc in
timpul lui El Nino si La Nina.
6. Măsuri de protecție
• Sistemul TAO care a fost inaugurat in
1944 furnizeaza date ce ii ajuta pe
specialisti sa faca prognoze asupra
evenimentelor ce pot avea loc in
timpul acestor fenomene.
• Totodata, specialistii utilizeaza
statistici si programe climatologice
performante pentru a putea oferi
autoritatilor timp de pregatire inaintea
fenomenelor meteo extreme.
Ponderea precipitatiilor pe durata celor doua fenomene

Pre-
cipi-
tatii
La
Nina

Pre-
cipi-
tatii
EL
Nino
 7. Știai că…?
• Potrivit unui studiu, El Nino a jucat un anumit rol in 21% din totalul razboaielor civile din lume,
un procent ce a urcat pana la 30% in tarile afectate in mod deosebit de acest fenomen climatic.
Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, considera ca”El Nino este un factor invizibil,
deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a favorizat aparitia epidemiilor dupa uragane
devastatoare, a amplificat foametea, somajul si inegalitatile, care, la randul lor, au alimentat
disensiuni si nemultumiri”.
• Pescarii care strabat apele Pacificului in zona coastelor Perului si Ecuatorului stiau de secole
despre existenta lui El Nino. La fiecare 3 pana la 7 ani, pestii din apele de coasta ale acestor tari
dispareau cu desavarsire in lunile decembrie si ianuarie, cauzand stagnarea industriei piscicole.
• Exista inregisrari scrise despre El Nino descoperite in Peru ce atesta inca din anul 1525 existenta
acestui fenomen. Si cercetatorii au gasit in aceasi zona dovezi geologice ale prezentei El Nino ce
dateaza de acum 13.000 de ani.
• Incasii cunosteau fenomenul El Nino si au invatat sa se apere de acesta: construiau orasele pe
dealuri si isi pastrau proviizile in munti.
 8. Bibliografie si webografie
[1]. El Nino, "furiosul" din Pacific, Anca Aldea, Jurnalul Național,
Bucuresti, 28 martie 2010.
[2]. Marele Atlas Universal, Editura Reader’s Digest, 2008.
*https://oceanservice.noaa.gov/facts/ninonina.html, accesat la data de
18 noiembrie 2021;