HAZARDURI

PROIECT GEOGRAFIE
-VISCOLUL-
Elev : Arsenescu Maria
Clasa : XII E
 1.LOCALIZARE

VISCOLUL-hazard natural,exogen(provine sau

actioneaza din afara),geografic,climatic.
1.Localizarea frecventa a hazardului :
Cele mai multe viscole sunt în regiunea canadiană (și
rusă).
Repartiţia pe Glob a viscolului ca fenomen de risc are ca
zonă tipică regiunile continentale temperate locuite.
Regiunile cele mai caracteristice sunt Europa Centrală şi
de Est, teritoriile situate în partea central-estică a Americii
de Nord, ţinuturile din Orientul îndepărtat (Rusia
siberiana, China, Mongolia, Japonia).
 1.LOCALIZARE

●
În America de Nord fenomenul de viscol, denumit aici blizzard, este foarte
caracteristic. Se poate spune că partea de SE a Canadei şi de NE a SUA
reprezintă zona cea mai tipică de pe Glob pentru viscol ca fenomen de risc.
Despre blizzard se vorbeşte când viteza vântului este de minimum 60 km/h,
iar un blizzard este considerat sever când viteza vântului atinge minimum
80 km/h, în ambele situaţii temperatura aerului trebuind să fie de cel puţin -
10° C (Bryant, 1991). Factorii principali care favorizează apariţia frecventă
şi intensitatea deosebită a furtunilor de zăpadă în acest areal sunt următorii:
larga deschidere a teritoriului spre N, ceea ce permite advecţii de aer arctic,
foarte rece; advecţiile de aer maritim tropical, cald şi umed, dinspre S şi SE
continentului (zona Golfului Mexic, respectiv ciclogeneza de coastă estică);
prezenţa în altitudine a unor nuclee (cut-off) sau talveguri foarte reci,
asociate extinderii ondulaţiilor curenţilor fulger mult către sud, în spaţiul
situat la E de Munţii Stâncoşi. Istoria SUA şi a Canadei a marcat multe
evenimente de tip blizzard. De exemplu, în anul 1934 temperatura aerului
a scăzut până la -28° C, iar cascada Niagara a îngheţat aproape complet. În
iarna 1976-1977, în zona Marilor Lacuri troienele au atins înălţimi de 6-9 m,
zăpada trebuind să fie transportată la distanţe mari cu trenul, pentru a
micşora pericolul producerii de inundaţii în urma topirii acesteia.
 1.LOCALIZARE

● În Asia, suprafeţele care pot fi afectate de viscol sunt

foarte extinse. Ca exemple mai aparte, menţionăm
viscolul din Kashmir (NV Indiei), din august 1996, care
a provocat moartea a 138 de pelerini care urcau spre
un templu şi care, fiind vară, erau îmbrăcaţi uşor.
Evident, viscolul este ceva foarte obişnuit în zona
Munţilor Himalaya, statisticile arătând că, în medie, o
persoană din patru care au urcat pe vârfurile de peste
8.000 m şi-a pierdut viaţa din cauza viscolului, a
frigului sau a avalanşelor de zăpadă.
● În Europa, viscolele cele mai frecvente se produc în N
Peninsulei Scandinavice, dar ele pot afecta orice parte
a continentului, fiind foarte caracteristice în Europa
Răsăriteană şi în Europa Centrală.
 2.MANIFESTARE

● 2.Modul de manifestare:
● Viscolul este un vânt puternic însoțit de spulberarea
zăpezii și de transportul acesteia deasupra suprafaței
pământului.
● Viscolul este o furtună severă caracterizată prin
temperaturi scăzute, vânturi puternice, și ninsori
abundente.
● În cele mai frecvente situații, viscolele sunt însoțite de
ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea.
Viscolele devin pericole naturale atunci când prin efectele
datorate vânturilor puternice, spulberării zăpezii și
acumulării acesteia sub forma de troiene produc pagube
materiale importante și pierderi de vieți omenești.
 3.EFECTE

● 3.Efectele producerii hazardului:

● Viscolele perturbă traficul rutier, feroviar și
aerian, adeseori acestea fiind întrerupte pentru
diferite perioade. Vânturile puternice produc
dezrădăcinări de arbori și întreruperi ale
livrărilor de curent electric și ale aprovizionării
populației. Localitățile pot să rămână blocate
pentru mai multe zile, drumurile de acces fiind
închise. Teritoriile din zonele temperate,
subpolare și polare sunt expuse, în fiecare
iarnă, viscolelor puternice, care produc
perturbări majore ale activităților umane.
 3.EFECTE

● Violenta viscolului determina spulberarea zapezii,

culturilor agricole fiind, ulterior, supuse inghetului,
formarea troienelor ia adapostul obstacolelor (la
marginea satelor, in lungul parazapezilor ce
marginesc caile de transport, sau a terasamentelor
de cale ferata, in luncile raurilor, in crovuri etc.).
Zapada troienita intrerupe circulatia rutiera si
feroviara, distruge zidurile si acoperisurile
locuintelor; prin actiunea lui mecanica asupra
obiectelor de la sol, viscolul provoaca ruperea
ramurilor tinere, dezvelirea locuintelor, ruperea
cablurilor electrice, telefonice, telegrafice etc.
 4.MASURI
● 4.Masuri prin care putem reduce efectele hazardului:
● Masurile preventive pe termen lung cuprind:
● - amenajarea de perdele de protectie formate din specii
forestiere si/sau pomicole cu talie inalta, care impiedica
spulberarea zapezii pe terenurile agricole;
● - montarea de parazapezi de-a lungul principalelor artere de
circulatie, rutiere si feroviare, cu scopul de a impiedica blocarea
acestora prin troienirea zapezii (ex. la nord de E 81 intre
Constanta si Valul lui Traian).
● Masurile preventive pe termen scurt includ: adapostirea
animalelor; crearea rezervelor de hrana; alte masuri pentru
producerea unor pagube cat mai mici de catre viscol.
● Combaterea propriu-zisa a urmarilor viscolelor se realizeaza prin
operatiuni de dezapezire efectuate cu diferite mijloace, in functie
de gradul de dotare si organizare.
 CAUZE

● Cauzele genetice care duc la aparitia viscolelor

sunt determinate de particularitatile circulatiei
generale a atmosferei, sub influenta
caracteristicilor suprafetei active.
● Viscolele se formeaza in situatii sinoptice
asemanatoare cu cele in care se produc
ninsorile, situatii in care insa contrastul termic
dintre masa de aer rece aflata la sol și cea
calda tropical din altitudine este deosebit de
mare ( 20-25°C).
 TIPURI
● In functie de complexitatea fenomenului, se pot deosebi mai multe
tipuri de viscole: viscol general, viscol cu ninsoare, viscol cu
transport de zapada la sol, viscol cu zapada in altitudine.
● Viscolul general este fenomenul cel mai complex care include toate
elementele: ninsoare, vant tare, spulberarea si transportul zapezii
atat la sol cat si in altitudine: uneori nu se poate distinge daca are
loc ninsoarea sau este spulberata numai zapada de pe sol.
● Viscolul cu ninsoare este fenomenul in timpul caruia sunt asociate
ninsoarea cu viteza mare a vantului.
● Viscolul cu transport de zapada la sol este fenomenul in care vantul
bate tare, spulberand zapada de pe sol, fara sa ninga in timpul lui.
● Viscolul cu transport de zapada in altitudine este fenomenul in care
vantul este atat de puternic incat zapada este spulberata la
altitudini mari.
 VISCOLUL IN ROMANIA

● În România, viscolul se poate produce în oricare

regiune a ţării, dar zonele cele mai afectate sunt cele
extracarpatice, mai precis Moldova, Dobrogea,
centrul şi estul Câmpiei Române. Condiţiile
aerosinoptice tipice care favorizează apariţia
viscolului sunt asociate, la nivelul suprafeţei terestre,
cu o advecţie de aer foarte rece, în condiţiile
existenţei unui maxim barometric în regiunile situate
la N şi E de ţara noastră (dorsala Anticiclonului Est
European, dorsala Anticiclonului Scandinav, brâu
anticiclonic extins zonal). De asemenea, tot la nivelul
solului are loc şi o advecţie de aer maritim tropical,
cald şi umed, facilitată de un ciclon mediteranean
(retrograd), centrat în zona Mării Negre.
 VISCOLUL IN ROMANIA

● Perioada caracteristică de apariţie a viscolelor

în ţara noastră este cuprinsă între lunile
noiembrie şi martie, ele putând să se producă,
mai rar, şi în octombrie sau aprilie. Ca exemplu,
se poate menţiona intervalul 13-16 aprilie
1996, când, pe fondul scăderii temperaturii cu
câteva grade sub limita de îngheţ, s-au produs
ninsori viscolite în special în Moldova, unde
stratul de zăpadă a atins grosimi cuprinse între
10 şi 64 cm.
 VISCOLUL
● Tren blocat în zăpadă Urmările unui viscol:
în urma unui viscol:
 VISCOLUL

● m
 Hazardurile care pot afecta
localitatea de domiciliu-
Ploiestiori,Prahova

Hazardele endogene: cutremurele(zona cu

grad seismic ridicat-sat aflat la 169km
departare de Vrancea)
● Hazardele exogene se diferentiază în: hazarde
climatice (furtunile, fulgerele, grindina,
poleiul, seceta,viscolul -variaza în funcție de
anotimp și conditiile de mediu) ,hazarde
biologice (epidemii-COVID-19), hazarde
biofizice(focul-Rafinaria Vega în
apropiere,exploziile pot declanșa incendii, iar
dispersia poluanţilor poate provoca dezastre
ecologice).