Fenomene climatice de

risc
Avalanele
de zapad

Student:FRADE ROXANA-MIHAELA
GRUPA:217

Avalan reprezint o deplasare gravitaional a zpezii prin

alunecare sau rostogolire cu o vitez foarte mare(50200km/h) ,care se declanseaz brusc in zone muntane unde
precipitatiile sunt predominant sub forma de zapad, pe vi i
pe versani cu pante suficient de abrupte(minimum 25-35 ).
(Bogdan, Niculescu,1999)

Cum se manifesta o avalansa?

Cauzele genetice ale producerii avalanelor

Declansarea avalanelor este condiionat ,in
primul rnd de prezenta stratului de zapad.
Momentul deplasarii este n funcie de
valoarea precipitatiilor si de structura stratului
de zpad.

Exist dou categorii de factori care determin producerea

avalanelor:
Factori poteniali:
-acumularea zpezii
-structura stratelor de zapada
- rezistenta paturii de zapada
Factori declansatori:
-factori potentiali care depasesc pragurile ce conduc la
dezechilibrarea maselor de zapada.
-vantul
-trepidatiile antropice
-cutremurele
Vanturile puternice nsoesc sau premerg avalansele.
Exista si situatii cand vantul nu declanseaza avalansa.

O prim cauz a declanrii avalanelor este cauza

climatica. Aceasta cauza este cea mai important i
determin apariia pragului critic, respectiv aparitia
rupturii i declanarea avalansei.

Locul al doilea n declanarea i producerea

avalanelor l ocupa cauzele geomorfologice.
Acestea se refer la particularitile locale ale
reliefului:pant, lungimea versantului ,prezenta sau
absena pdurilor de pe versant care pot influena
deplasarea zpezii si viteza de deplasare.

O alta categorie sunt cauzele antropice,acestea sunt determinate de:

-rostogolirea unei pietre sau stnci
-trecerea unui turist
-strigtele turitilor sau uieratul trenului pe vi
-vibraiile aerului
-tunetele de primvar
-detunturile armelor de foc.

Tipuri de avalane
n funcie de criteriul folosit exista mai multe tipuri.
Dup grosimea stratului de zpad antrenat n micare:
avalane de suprafa;
avalane de adncime.
Dup calitatea zpezii, avalanele sunt formate din:
zpad prfoas (pudroas) proaspt;
zpad viscolit;
zpad proaspt umed;
zpad n gruni rotunjii.
L. Lliboutry (1965) prezint urmtoarele tipuri:
avalane pudroase (prfoase);
avalane n plci care alunec pe versani;
avalane de zpad umed;
avalane de primvar.

Avalanele de zpad prfoas, uscate, se produc n zpada proaspt,

fr coeziune, la scurt timp dup cderea ei. Frecvena lor este maxim n
mijlocul iernii, n Alpi, Anzi, Himalaya, Arctica.
Sunt avalane fie superficiale, fie de adncime, foarte repezi.

Avalanele de adncime sunt specifice regiunilor cu clim rece i uscat.

Avalanele sunt periculoase nu numai prin presiunea aerului care are
efectul unui uragan, ci i prin efectul zpezii .
Avalanele de acest tip sunt periculoase pentru c:
cnd avalana lovete direct o construcie, presiunea de oprire poate
atinge valori foarte mari, de ordinul a mai multe tone pe metru ptrat;
victimele pot fi asfixiate de zpada pulverizat.

Avalansele in placi sau de rostogolire se produc dup 3-4 zile de la

caderea zapezii cnd se formeaz o crust superficial si o anumit
consolidare i datorit vntului.
Aceste avalanse constituie un tip secundar, datorandu-si existenta
daramarii zapezilor dupa o perioada de vant,in locuri la care nici nu
te astepti. Pornirea este marcata printr-un zgomot seciar in cursul
deplasarii sale,placa de zapada se sfaram repede in prti mai mici,
intr-un fel de "tigle" care se incaleca unele peste altele.Astfel
avalansele nu ating niciodata proportii prea mari ,acesteasunt cele
mai frecvente in zonele practicarii sporturilor de iarna.

Avalansele de primavara
- se produc de obicei in zapezile mai grele i vechi,cand la primele incalziri
de primavara zapada incepe sa se deplaseze.Fiind avalanse mari,de
fund,ele transporta zapada ramasa din timpul iernii,atrenand in general
si o parte a pamantului cu o ingramadire de bulgari de zapada
murdara,care impiedica circulatia pe drumurile de munte. In general,
avalansele de primavara se deplaseaza lent,prin aceleasi locuri,nu
provoaca mari stricaciuni,schiorii putand sa se fereasca de ele!

Distribuia geografic a avalanelor

Cele mai multe de avalane au fost inventariate n Elveia ,tara in care
cercetarile stiintifice si lupta contra avalanelor cunosc cea mai mare
dezvoltare.
In SUA, zona cu frecven maxim a avalanelor este statul Alaska.
Alte state n care au fost nregistrate avalane sunt: Austria, Franta,
Germania, Spania , Japonia, Suedia , Canada ,Romania si altele.

Distribuia geografic a avalanelor in Romnia

Relieful Romaniei este favorabil avalanselor. El este dominat de lanul
Carpailor care se caracterizeaz prin altitudini cuprinse pentru
majoritatea culmilor intre1000-1500m.
Altitudinea de 2500 de m este depit de doar cteva vrfuri ceea ce
plafoneaz ca amploare si intensitate, avalan ele din Romnia subb
nivelul celo din Elveia si Austria.
Cel mai frecvent ,ele se produc in Carpaii Meridionali si grupa nordica a
Carpailor Orientali dar sunt prezente si in alte zone,inclusiv in Mun ii
Apuseni.

Prevederea avalanelor
Buletinele de risc de avalansa (B. R. A.):
- Sunt principalul instrument de informare publica cu privire la riscul
probabil concret
- Sunt elaborate de autoritatile competente
- Se intocmesc pentru fiecare masiv / zona montana
- Se intocmesc preferabil cel putin zilnic
- Se fac diferentiat si pe altitudine si recomandabil si pe orientare a
versantilor
- Se coreleaza cu buletinele meteo locale si regionale obisnuite
- BRA indica gradul de risc de avalansa, pe Scala Internationala de Risc
de Avalansa
- Scala are 5 grade, de la 1 (risc minim) la 5 (risc maxim), codificate si pe
culori:
- 1. mic (cod verde)
- 2. moderat / mediul / limitat (cod galben)
- 3 marcat / considerabil (cod portocaliu)
- 4. inalt / mare (cod rosu)
- 5. foarte mare / extrem (cod brun, negru sau carouri negru-galben)

Inca din Primul Rzboi Mondial s-au nregistrat victime omenesti in Muntii Alpi datorate
avalanelor declanate in mod intenionat de soldai austrieci si italieni. In jur de 80.000 de
soldai din ambele tabere au czut victime avalanelor declanate prin executarea unor salve
de artilerie spre vrful pantelor acoperite cu zpad.
n 1916 au czut n 2 zile 4 metri de zpad. Acestea au declanat avalane timp de dou zile
care au ucis 10 mii de soldai.
n Europa , dei de mai mici dimensiuni, irul lor pare infinit: n Franta, 1601, la Chezeet
Saint-Martin (Pirinei) - 107 morti, ambele sate distruse, n Elvetia, Galtur, n 23 februarie
1999- zeci de cladiri, 31 morti si 18 raniti .
O statistica de ansamblu pentru Alpi, pe perioada 1940-1980, estimeaza la aproximativ 19.
000 numarul de avalanse care au cauzat decese (3. 800 de morti) si pagube materiale mari.
n Romnia, cel mai grav eveniment de acest fel s-a petrecut la Balea, pe 17 aprilie1977, cnd
au murit 23 de schiori sibieni.
Pentru Romania nu exista inca statistici oficiale / relevante. Se poate estima 1-10 morti / an
in avalanse, cu tendinta crescatoare, din cauza cresterii numarului de practicanti ai formelor
de turism si sport hivernal in zone alpinecoroborata cu lipsa de echipament, instruire si
informare.

Mijloace de prevenire a avalanelor

Declanarea artificial a avalanelor este recomandata pentru evitarea
pagubelor care ar rezulta in urma producerii lor intempestive. Cand
ninsorile abundente determina acumulari mari de zapada pe portiuni
vulnerabile ale pantelor montane este indicat sa se declanseze, de mai
multe ori avantajele nainte ca ele s devina importante.
Declanarea artificial a avalanelor se face cu mijloacele explozive
speciale,deasupra, dedesubtul n interiorul masei de zapada sub
supravegherea unui expert. Sunt utilizate cu succes mine, rachete si
incarcaturi explozive lansate cu mana de oameni anumite pregatiti in
acest scop.

Constructia de lucrri speciale mpotriva avalanelor se practica in

pantele montane vulnerabile ,situate deasupra limitei superioare a
padurilor .
Aceste lucrari de retinere a zapezii au caracter permanent si asigura
protectia timp de mai multe decenii.
Pentru pantele montane vulnerabile de sub limita superioara a padurilor
o masura eficace de combatere a avalanselor o constituie impadurirea.
Pana la cresterea suficienta a arborilor ,protectia se asigura prin lucraritemporare care presupun insa costuri ridicate si intampina grave
dificultati practice.

Ce sa faci daca esti surprins de o avalan?

1. Purtai un dispozitiv care v va permite s fii salvat
Cel mai bun lucru pe care l poi face este s te pregteti pentru orice situaie din timp. Mai exact,
nainte de a urca pe munte cumpr-i un dispozitiv special care le permite salvamontitilor s salveze
victimele dintr-o avalan.
2. ncercai s stai ct mai sus
Orice ai face, este important s ncerci s noi spre partea superioar a avalanei pentru a nu risca s
fi prins sub ea. Dac notatul pare prea dificil, atunci v putei trage violent spre suprafa. Important
este ca, indiferent de situaie s v strduii s rmnei n partea de sus a cascadei de zpad.
3. Rmnei cu o mn ridicat
Desigur, este uor de spus i greu de realizat, dar ncercai s inei o mn deasupra capului n timp ce
avalana v poart cu ea. Acest lucru v-ar putea aduce dou beneficii. Pe de-o parte, echipei de salvare i
va fi mai uor s v gseasc, dac avei norocul ca mna s v ias din zpad, iar pe de alt parte,
dumneavoastr v vei putea da seama n ce direcie trebuie s spai pentru a iei la suprafa.
4. Scuipai
n mod normal, scuipatul nu este tocmai un comportament acceptat, dar dac suntei prin ntr-o avalan
acesta v-ar putea salva viaa. Imediat ce avalana ia sfrit, facei repede loc la nivelul feei. n primul
rnd, acest lucru v va ajuta s respirai. n al doilea rnd, n aa fel vei avea loc s scuipai, iar n
funcie de locul n care gravitaia v poart saliva v putei da seama n ce direcie trebuie s spai
pentru a iei de sub zpad.
5. Pstrai-v calmul
n mod normal, n astfel de situaii oamenii intr n panic, ns este esenial s v pstrai calmul. n
majoritatea cazurilor, victimele au cam 15 minute, timp n care i pot face loc pentru a respira. ns,
panica accelereaz respiraia i scurteaz timpul pe care l avem pentru a ne salva.

Bibliografie
Surse:
Fenomene geografice de risc, S.Ciulache,N.Ionac
Hazarde si riscuri naturale, Grecu Florina
Fenomene climatice de risc , Florin Moldovan
http://www.obiectiv.info/