Series Screenwriter Portfolio Minitheme - by Slidesgo

Home About me What I do My experience My work
Hazarde hidrologice
Giulia si Bogdan
Avalanse
Avalanșa
Avalanșa reprezintă o masă de zăpadă care se pune în mișcare
și alunecă pe versantul sau pe valea unui munte. De multe ori,
curgerea unei avalanșe se aseamănă cu scurgerea laminară a
unui râu, mai ales când zăpada este umedă. Alteori, curgerea
poate fi foarte rapidă, aidoma unei căderi libere, atunci când
pantele masivului montan sunt abrupte și/sau căderile de
zăpadă sunt abundente.
Avalanșa
O avalanșă poate duce la vale mii de tone de zăpadă, fiind
01 02
precedată de o undă de șoc care spulberă și strivește orice
se află în calea sa. Din punct de vedere fizic, aceasta este
un fenomen nivologic (determinat de zăpadă), reprezentând
03 04
un curent de gravitate care constă din cantități masive de
material granular.
Avalanșa
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice
01 02
evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru
populația montană din numeroase țări ale lumii. Extinderea
activităților turistice și, în special, practicarea sporturilor de
03 04
iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor
asupra societății
01
Tipuri de
avalanse
Tipuri de avalanse
După
După modul de
particularitățile
formare
stratului de zăpadă
După modul de
formare,
avalanșele pot fi:
fenomene naturale declanșate de o
supraîncărcare naturală de
zăpadă;cauzate de om, declanșate
de trecerea unui schior, drumeț sau
de altă intervenție umană
accidentală sau nu.
În funcție de particularitățile stratului de

zăpadă afectat, avalanșele sunt de mai multe
tipuri:
Avalanșe uscate care se produc
atunci când zăpada este afânată și are
aspect prăfos-grăunțos, cristalele de
zăpadă fiind rotunde. Zăpada în
amestec cu aerul formează aerosoli
foarte periculoși pentru oameni,
aceștia murind sufocați.
Avalanșe umede care se produc în Avalanșe în plăci care se

stratele de zăpadă umedă și grea. Ele produc prin desprinderea
antrenează, în deplasare, cantități stratului superficial înghețat
mari de zăpadă în lungul culoarelor și a celui mijlociu, suprafața
de avalanșă și exercită presiuni mari de desprindere fiind la
aspra obiectelor din cale, contactul cu stratul bazal.
distrugându-le.
Avalansa cu zapada pudroasa/prafoasa.

Acest tip de avalanse se produc dupa ninsori abundente cazute pe timp friguros. Ele se
declanseaza spontan, la orice ora din zi sau din noapte, nefiind legate de temperatura si
neimplicand o modificare calitativa a stratului de zapada. Desigur, pot fi si provocate de
toate cauzele exterioare, amintite in capitolul precedent.
O avalansa cu zapada "pulver" are doua componente distincte :
- avalansa propriu-zisa- "nucleul" ei care e mai solid; este masa de zapada care aluneca
pe panta. Sau mai corect spus "zboara" paralel cu panta, atingand viteze de 200-300 km/h
!!
- norul ei, care e mai mult gazos: mult aer si putin "praf de zapada".
"Norul" este format din microcristale de gheata, aerosoli (engl: "airborne" ). El insoteste
avalansa propriu-zisa si este in sine foarte periculos, dupa cum vom vedea.
Avalanse cu zapada granuloasa

Aceste avalanse se produc cu zapada formata din particule de 2-5 mm, ( fr:
gobelet, engl: "cup cristal"), deci nu din fulgi cu forme arborescente.
Microgranulele pot fi cristale poliedrice, cu forme regulate, sau structuri amorfe
elipsoidale. Acest tip de zapada poate fi proaspat ninsa ("mazariche" foarte fina)
sau poate fi zapada mai veche, a carei structura s-a modificat (fenomen frecvent
si la suprafata zapezii, prin proces de metamorfoza constructiva).
Si acest tip de avalanse se declanseaza spontan, oricand, dar pot fi si provocate.
O astfel de avalansa, cu zapada proaspata si in cantitate mare, a fost cea cu 23 de
victime la Balea in 17 aprilie 1977 !
Avalansele cu bulgari si rulouri

Aceste avalanse sunt denumite "cu bulgari" (fr: "en boule") si sunt tot avalanse de
primavara, cu zapada uda, moale. Ele pornesc in mici fragmente la vale, prin rostogolire,
sub forma de bulgari, ca niste cochilii de melci. Multe din aceste avalanse sunt
nepericuloase, striind pantele insorite si culoarele.
Uneori insa, bulgarii se maresc, adunand progresiv, prin rostogolire, toata zapada din
culoarul respectiv, inclusiv pamant si pietre, devenind periculoase. Pe pante iau uneori
forma de covor rulat (burelet), putandu-se sparge si apoi declansa alte avalanse.
Avalansele de fuziune
Sunt rar intalnite, motiv pentru care nu insistam asupra lor. Ele sunt cu zapada "putreda"
(fr:pourrie) care se scurge.
Avalansele pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. O

avalansa in placi poate deveni "de fund", una tip "pulver" se poate produce si in aprilie
sau mai, iar una "umeda" poate porni nu ziua, din cauza soarelui, ci noaptea, de la
foehn/front cald.
In munti mai inalti (Alpi, Anzi, Himalaya"¦) anotimpurile depind nu doar de calendar, ci
si de altitudine. Acolo exista avalanse si vara si faptul ca e "pulver" sau "umeda" tine
doar de situatia meteo.
Dar sunt exceptii si in muntii nostri. Monitorii si elevii participanti la Scoala Nationala de
Alpinism si Salvamont de la Padina au putut vedea o avalansa in "¦iunie 1985, pe piciorul
Babelor!
Etapele
unei
avalanșe
Declanșarea avalanșelor este favorizată de următoarele

condiții și factori: trăsăturile stratului de zăpadă,
conformația versantului, starea timpului, perturbarea
echilibrului zăpezii prin diferite activități.
Etapele principale sunt următoarele:Zăpada se desprinde

de straturile de nea mai tari și alunecă peste acestea.În timp
ce prinde viteză, zăpada poate începe a fi purtată de
vânt.Avalanșa își mărește viteza de deplasare (până la
353km/h).
Salvarea
oamenilor
Salvarea oamenilor
-Stabilirea cat mai exacta a zonelor periculoase.
-Interzicerea constructiilor si activitatilor in zonele expuse.
-Pentru evitarea pericolelor legate de avalanșe, este importantă
cunoașterea precisă a arealelor în care se produc. Cartografierea acestor
areale și realizarea hărților de risc permit luarea celor mai eficiente
măsuri de atenuare a impactului acestora asupra activităților umane. În
dreptul culoarelor de avalanșă sunt construite tunele de protecție, iar pe
versanți sunt amplasate ziduri de protecție, gărdulețe sau plase de
sârmă. Plantarea unor perdele forestiere de protecție s-a dovedit
eficientă mai ales pentru protejarea drumurilor pe distanțe mari.
În România există instituții oficiale, ale statului

român, precum Jandarmeria de munte și
organizații profesionale, precum este Societatea
ghizilor și liderilor montani (afiliată internațional
la UMLA) , care sunt special pregătite pentru
orice fel de condiții de criză, vreme rea și iarnă,
incluzând salvarea oamenilor aflați la munte
(accidente, hipotermie, momente de criză,
avalanșe, ș.a.m.d.).
Avalanșe care
au ucis
1 Avalanșele din Alpi din timpul Primului Război Mondial au ucis mai mult de 60 de
mii de oameni.BigUnnumbers
soldat catch
a spus:
your„Cel mai mare
audience’s dușman era natura însăși.”În
attention
1916 au căzut în 2 zile 4 metri de zăpadă. Acestea au declanșat avalanșe timp de
două zile care au ucis 10 mii de soldați.
2 Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalanșe și surpări de
teren care în total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o stâncă de rocă și
gheață care a ucis pe cei 5 mii de locuitori ai orașului Ranrahica.
3 Se împlinesc 44 de ani de la cea mai mare tragedie montană din România, când 23
de persoane, elevi și profesori din Sibiu, au murit în urma producerii unei
avalanșe la Lacul Bâlea.
avalansa din alpi din primul razboi

mondial
Avalansa din Peru your
audience’s attention
3 morți de avalanșă în Alpii francezi după

primul weekend de ninsoare
Buletinul de avalanșă a dat riscul la 2/5 (Moderat) peste 2500 de metri
altitudine cu 15 până la 20 cm de zăpadă proaspătă cu 100 cm de zăpadă
nouă din septembrie. Pericolul principal îl reprezintă crevasele slab
acoperite, dar buletinul avertizează asupra riscului de alunecări mici de
suprafață pe versanții însorite și plăci moi rare la altitudine. Meteorologii
de avalanșă au fost la sol la începutul lunii noiembrie, dar nu au observat
nimic deosebit de alarmant.
Salvamontul a reperat urme luni, iar o echipă de căutare la sol a găsit
cadavrele celor doi alpiniști la mijlocul după-amiezii. Se pare că au fost
prinși de o avalanșă și îngropați sub 50 până la 200 cm de zăpadă în
rimaye. Victimele aveau 21 și 26 de ani și erau din zona Parisului și
Bretania.
Factori
Factorii care contribuie la declansarea avalanselor.
Acestia sunt factori naturali, multipli, fiecare dintre ei avand, de la caz la
caz, o contributieBigmai mare
numbers catchsau
yourmai mica,
audience’s cumulandu-se progresiv, pana
attention
la declansarea avalansei. Dupa cum se va vedea, omul poate da
"bobarnacul" final. Acesti factori, numiti de unii "conditii" sau "cauze",
pot fi incadrati in patru grupe mari:
1.zapada
2 conditiile meteo
3.relieful
4.oamenii
1.1 Zapada: Existenta zapezii este desigur principala conditie pentru declansarea avalanselor.
1.1.1. Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de cm este periculoasa pentru
montaniarzi.Desigur nu pe teren plat, ci pe anumite pante, cum vom cedea mai jos. Depunerile uniforme
(ninsori calme) permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, cum vom arata, pe
Big numbers catch your audience’s attention
cand ninsorile cu vant produc depuneri neuniforme, extrem de periculoase. Acestea din urma produc cele mai
multe victime, ii pacalesc si pe montaniarzii cu experienta. Vom reveni.
1.1.2 Densitatea: Pe langa grosimea stratului, conteaza mult si densitateala aceeasi grosime de strat, greutatea
difera mult: 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 metru cub de gheatza are peste 900 kg.
Prin urmare, un strat de zapada "firn" echivaleaza ca si masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros!
Densitatea se observa prin rezistanta la taiere si la penetrare (in cap.5).
1.1.3. Structura microscopica (forma cristalelor, procentul de apa in stare lichida si gazoasa, variatia lor in
cadrul aceleiasi paturi de zapada) are rol determinant. Ea variaza in functie de conditiile meteo din timpul
ninsorii si in plus sufera transformari importante in timp.
1.2 Conditiile
Home meteo
About :me
Ele influenteaza
What I do structura intima a zapezii,
My experience a fiecarui strat, relatia dintre straturi si
My work
adeziunea zapada-sol.
1.2.1. Temperatura.
- Frigul sub 0 gr.C nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii de zapada (cristale) si nici cu stratul anterior
sau cu solul. Zapada e "uscata", "prafoasa" sau "pudroasa“.E caracteristica avalanselor "tip pulver" din plina
iarna. Big numbers catch your audience’s attention
-Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea stratului nou de zapada si marirea
coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum si "sudarea" cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de
avalansa pe interfetze. Cand incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant, front cald (germ:"foehn",
engl:"chinook") sau cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe straturile mai
vechi sau pe "pat" (stanca, iarba.) Aceasta este si cauza avalanselor "de primavara" din zilele insorite, cand
montaniarzii cu experienta pot aprecia pericolul in functie de insolatia pantei (ora, orientarea fata de soare)
- 1.2.2 Vantul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua transportul zapezii uscate de
la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Valcelele, culoarele, vor fi umplute cu zapada, iar crestele / muchiile
vor ramane de obicei libere sau doar cu stratul vechi. In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat
adanciturile reliefului, sub forma de "placi de van
3.1 Relieful
Home : Este cel
About mecare reprezinta
What I do "patul" pe care se asterne
My experience My work patura de zapada. Deplasarea
zapezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea stabilitatii / aderentei la sol, a
echilibrului, depinde de zapada, de unele conditii meteo, dar bineinteles si de relief.
3.1.1 Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre (aproximativ) 20 si
55 grade. Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza dar, dupa caz, acestea pot fi
"maturate" de avalanse Big numbers
venite catchsus
de mai your audience’s"caciulii"
( plecarea attentionde pe varf sau ruperea corniselor).
Pantele mai mici de 20 o pot fi si ele periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate,
sau la baza unor valcele / culoare inclinate. In functie de forta unei avalanse (cantitatea zapezii,
viteza de deplasare), chiar si zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, sau chiar
contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza avalanse, dar pot fi acoperite
sau "maturate" de acestea
3.1.2 Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, sunt mai periculoase ca cele
in trepte. Placile stancoase si fetzele inierbate sunt mai favorabile avalanselor. Chiar si o patura de ienupar
pitic, afinis, smardar etc. poate deveni un pat propice glisarii zapezii. Pantele cu copaci, jnepenisuri, tufisuri,
blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, "retinand" zapada. Dar uneori ele sunt acoperite,
"netezite" de zapada mai veche, care poate deveni ea insasi (vom vedea cand si cum) un pat de avalansa
pentru noul strat de zapada.
4 Oamenii. In toate cartile si articolele despre avalanse se precizeaza ca-

exceptand avalansele spontane catastrofale- peste 90% din avalansele cu victime
umane sunt declansate de cei in cauza. Omul- pe bocanci, pe rachete sau pe schiuri-
Big numbers catch your audience’s attention
singur sau in grup- poate rupe echilibrul dintre aderenta la sol sau dintre straturile
zapezii si tendinta acesteia de a aluneca si curge pe panta. Explicatia nu e greutatea
suplimentara in sine a unui om sau a 2-3 oamnei ci faptul ca acesta/acestia pot initia
fractura unui strat fragil existent in patura de zapada, fractura care se propaga
instantaneu in toate directiile, inclusiv mai sus de locul de impact si straturiel
superioare celui fracturat pornesc la vale sub forma de avalansa.
Avalansa cu
litere si cifre
A,B, C = indica zona de plecare a avalansei ( aire de depart):
A . Modul de plecare:
A 1.Plecare punctuala ( dintr-un punct )
A 2. Plecare liniara
Big intr-un
A 3. Plecare mixta ( inceput numbers catchapoi
punct, yourruptura
audience’s attention
liniara )
A 4. Plecare prin rupere sub forma de crevasa.
B. Pozitia planului de alunecare:
B 1. In interiorul paturii ( manteau ) de zapada
B 2. Ruptura in zapada proaspata
B 3. Ruptura in zapada veche
B 4. Pana la sol
C. Apa lichida in zapada
C 1. Absenta
C 2. Prezenta
D, E, F = Zona de curgere.
Sursa
wikipedia
pistehors.com
http://www.dinu
mititeanu.ro/

Series Screenwriter Portfolio Minitheme - by Slidesgo

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Series Screenwriter Portfolio Minitheme - by Slidesgo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Home About me What I do My experience My work

În funcție de particularitățile stratului de

Avalanșe umede care se produc în Avalanșe în plăci care se

Avalansa cu zapada pudroasa/prafoasa.

Avalanse cu zapada granuloasa

Avalansele cu bulgari si rulouri

Avalansele pot fi si atipice, in prezenta unor anumiti factori meteo si de teren. O

Declanșarea avalanșelor este favorizată de următoarele

Etapele principale sunt următoarele:Zăpada se desprinde

În România există instituții oficiale, ale statului

avalansa din alpi din primul razboi

3 morți de avalanșă în Alpii francezi după

4 Oamenii. In toate cartile si articolele despre avalanse se precizeaza ca-

S-ar putea să vă placă și