Principalele Riscuri Geomorfologice in zona turistic a Munilor Alpi

MOTTO: Natura nu stie de gluma, ea

este grava, severa si are intotdeauna dreptate. Defectele si greselile sunt de fiecare data ale omului.

Este stiut ca, spre deosebire de fenomenele naturale dorite (ploaia asteptata deseori sa ne ude ogoarele, sa ne spele orasele, zapada sa ne acopere gunoaiele), avalansele sunt fenomene naturale nedorite. Astfel fiind niste fenomene meteorologice reprezentate de deplasarea prin alunecarea, curgerea sau rostogolirea pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in miscare si pietre, stanci, arbusti etc. Ele sunt temute, caci produc distrugeri (paduri, constructii) si uneori fac si victime omenesti. In muntii nostri, victimele avalanselor sunt mai ales turistii, schiorii, alpinistii.

Avalanse catastrofale: In muntii mai mari (Alpi, Anzi, Himalaya) si avalansele sunt pe masura acestora, ele producand deseori catastrofe, acoperind sosele, cai ferate si mijloace de transport surprinse in zona, dar si catune, cartiere si chiar orasele. . In statul Washington din SUA, in 1910, o avalansa cazuta peste o linie ferata a tarat "in prapastie" doua trenuri de persoane. In acelasi an, in Canada, au murit intr-o avalansa 62 de muncitori care dezgropau un tren acoperit de o avalansa anterioara !!!

Avalansele spontane care surprind oameni in cladiri sau in mijloace de transport, fac mai multe victime deodata. Pe munte asa ceva se intampla rareori. De obicei sunt 2-4 victime deodata.Factorii importanti in declansarea unei avalanse: zapada, conditiile meteo, relieful, oamenii. Dar sunt si exceptii:In 1937, in Nanga Parbat (muntii Karakorum), 16 alpinisti germani si serpasi au fost ingropati in somn in tabara a IV-a, loc pe care il crezusera sigur. Conul avalansei avea 400 m lungime si 150 m latime. In tarile cu avalanse frecvente, s-au creat SERVICII SPECIALE.

STATISTICI :

- O statistica pe 35 de ani pentru Alpii elvetieni da media de 75 de oameni/an acoperiti de avalanse, din care decedati 35/an. -In Alpii francezi, o statistica pe 28 ani da media de peste 100 persoane/an implicate in avalanse, cu o medie de 30 morti/an. In iarna 1996/1997 au fost 23 de morti in avalanse in Alpii francezi, in 2002/2003 au fost 26, dar au fost si ani "negri": sezonul 1969/1970, 1980/1981 si 2005-2006 cu cate 55-57 morti.

In tarile alpine, localitatile, casele, cabanele se construiesc in functie de datele privind avalansele, transmise de generatiile anterioare (verbal sau prin arhive) sau de statisticile oficiale. Primariile poseda harti cu ierarhizarea zonelor de risc. Sunt locuri favorabile avalanselor, unde acestea sunt frecvente, unde nu se construiesc locuinte, cabane, iar soselele sau liniile ferate se realizeaza in zona respectiva cu tunele, copertine etc. Dar avalanse uriase pot ajunge si in locuri ce par sigure, asa cum reiese din exemplele de catastofe de mai sus. Mai dam un exemplu: In 20 ianuarie 1981, in departamentele Savoia si Isere din Franta, avalansele au distrus peste 100 locuinte, biserici, anexe gospodaresti, amplasate in acele locuri de 300 - 400 de ani.

Intre alte idei noi, echipa lui Francois Louchet, a aratat ca fenomenul avalanse se aseamana cu alte fenomene naturale complexe precum eruptiile vulcanice sau alunecarile de teren. Aceste fenomene sunt rezultanta interactiunii unei multitudini de factori pe care este aproape imposibil sa-i masuram in mod practic an prezent. De aceea de multe ori cand toate conditiile par reunite pentru ca o avalansa sa se declanseze, nimic nu se intampla.

Aceasta duce la raspandirea ideii ca declansarea avalansei este datorata hazardului sau lui Dumnezeu daca vreti, insa fizicienii cu pricina au demonstrat ca "hazardul" isi gaseste de fapt ratiunea intr-un ansamblu de legi ascunse, pe care l-au numit invarianta de scara termen in franceza : invariance dechelle.

Masuri de Prevenire
Si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, e mult mai eficient a preveni decat a trata In Alpi, intre 1940-1980, aproximativ 19.000 de avalanse au cauzat numeroase pagube materiale si 3.800 decese.E vorba de totalitatea avalanselor, deci si cele spontane, care au "maturat" case, sosele etc. Avalansele cu victime umane sunt aproape in totalitate declansate de cei in cauza si ca in Alpii francezi, elvetieni si in SUA sunt 30-35 turisti, alpinisti, schiori morti/an in avalanse, reprezentand doar 20 % din accidentele montane mortale.Avand in vedere ca si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, este mai eficient a preveni decat a trata, in tarile "avalansoase" s-au luat numeroase masuri pentru a impiedica producerea de avalanse sau pentru a evita ca ele sa poata produce pagube si victime

1.Protectia colectiva : consta in masuri luate de autoritati

1.1- Stabilirea cat mai exacta a zonelor periculoase: In Franta, de exemplu ( desigur si in alte tari ), s-au elaborat : - Harti cu localizarea posibila a avalanselor (CLPA) cu culoare portocalie, la scara de 1:25.000 pe baza unor fotografii aeriene stereoscopice luate vara Dar se poate gresi !! Avalansa de la Montroc din Alpii Francezi din 9 februarie 1999 soldata cu 17 case / cabane acoperite si 12 morti e o dovada.Primarul a avut proces ca n-a luat masurile necesare ! La fel acele case si biserici distruse de avalansa in departamentele Savoia si Isere din Franta in 20 ian. 1981, amplasate in acele locuri de 300-400 de ani !!!

1.2- Interzicerea constructiilor si activitatilor in zonele expuse : In zonele cu risc major se interzic orice constructii. In cele cu risc moderat se admit numai anumite categorii si cu masuri constructive speciale. In mod analog se supravegheaza si reglementeaza alte activitati umane in zonele de risc, in special turismul si sporturile montane. Fiecare administrator de partie de schi si primarii localitatii respective au obligatia de a inchide partiile care si cand au devenit periculoase - Pentru fiecare zona montana sunt oferite buletine meteo locale si buletine speciale de risc de avalansa ( BRA). Acestea sunt la dispozitia celor interesati de la jumatatea lunii decembrie pana la sfarsitul lunii aprilie).

1.3- Masuri

a)

b)

speciale de protectie a unor cai de comunicatie si a constructiilor in zone cu grad inalt de risc, si anume: Masuri temporare de protectie : -reglementari (interdictii de acces si circulatie, evacuare cand exista risc iminent). - declansari artificiale a avalanselor, cu metode specializate, de obicei cu mijloace explozive (tir de artilerie militara sau cu lansatoare speciale, lansare de explozibil din helicopter, din teleferice speciale sau cu saniute speciale etc.) Masuri permanente : - aparare pasiva prin: lucrari genistice de deviere, franare sau oprire a avalanselor. -apararea activa : - consta in masuri de fixare a zapezii in zona de plecare, prin modificarea terenului : drenaje, mici ziduri, parapete, imbinate cu impadurire eficienta siecologica. Referindu-se la suprafete intinse, aceste lucrari sunt foarte costisitoare. In Alpii francezi, in 1983 ele costau 1,7 milioane de franci la hectar.

2. Protectia individuala:
Asadar, avand in vedere ca un montaniard, chiar cu multa experienta, nu dispune de toate datele problemei pe care el trebuie s-o rezolve (este risc de avalansa sau nu/ el trebuie sa se bazeze si - daca vrea pentru el, dar obligatoriu cand e vorba si de alte vieti- sa se conformeze datelor oferite de autoritati prin institutiile specializate.

Schiorii vorbesc de "zapada buna" si "zapada rea". "Zapada buna" e cea care le permite sa evolueze in
viraje, fara mari eforturi, fara risc de caderi. Cea mai dorita zapada este un strat de 5-25 cm ( chiar mai mare in locuri unde relieful nu e favorabil avalanselor) de zapada uscata proaspata pudroasa (germ:"pulver",fr: poudreuse") , depus peste stratul vechi "tare"/ inghetat. Idem e "firn"-ul, ( fr:"neige fondante" ) zapada de schi de primavara, cand doar un strat superficial e inmuiat de caldura solara, in care canturile sciurilor prind usor, dar schiurile nu se scufunda ca in zapada moale. Buna e si zapada inghetata, mai ales daca are un strat de cristale la suprafata zapezii, daca nu e cu "valuri" si daca nu e "ca sticla". Si daca sub stratul inghetat nu exista unul fragil, moale, adica strat de posibila glisare. neige mouillee, soupe, polenta" ) in care schiurile se scufunda si virajele sunt cvasi imposibile. In ea, se recomanda -mai ales schiorilor mediocri- intoarcerile "de pe loc", coborarea in "zig-zag"-uri largi. Dar nu pe pante cu pericol de a declansa avalanse !.

Precautii Utile

"Zapada rea" este cea", moale, umeda, "grea" ( fr:"

Cautarea si degajarea in avalansa

sunt foarte utili. Se estimeaza ca mirosul victimei traverseaza 1 m de zapada in aproximativ 15 minute. Pe Misi Szalma si Laci Halmagyi, in acea zi de 22 ian. 1974 la Podragu i-a gasit (indicat) rapid - nu un Saint Bernard nici un caine lup ci catelul cabanei, ne - dresat pentru o astfel de manevra !! Erau la sub 1 m. adancime. Cautarea cu caini special antrenati se estimeaza ca fiind de 8-10 ori mai eficienta decat cautarea prin sondare.

Cainii de avalansa

Avalanse

Victimile avalanselor

Mai exista si asa Extrimali

MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!