PRIMUL AJUTOR ÎN URGENŢELE

LEGATE DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Șef lucr. Dr. Cristina Petrișor

Primul ajutor

 Primul ajutor reprezinta o serie de tehnici

medicale simple pentru salvarea vieţii, pe care un
om obişnuit , poate fi antrenat să le folosească în
situaţii de urgenţă medico-chirurgicală.
 Viaţa unei persoane accidentate depinde, într-o
mare măsura, de momentul acordării primului
ajutor şi de priceperea celui care intervine primul
la locul accidentului.
 Resursele necesare primului ajutor sunt aproape
întodeauna păstrate într-o trusă de prim ajutor.
APEL URGENTA
Reanimarea
 Mediul inconjurator

 Mediul inconjurator apare ca o realitate

pluridimensionala care include nu
numai mediul natural, dar si activitatea
si creatiile omului, acesta ocupand o
dubla pozitie: de “component” al
mediului si de “consumator”, de
beneficiar al mediului.
Urgenţe legate de mediul inconjurator

 Hipotermia
 Degeraturile
 Insolaţia
 Şocul caloric
 Trăznetele
 Muşcătura de viperă
 Înţepăturile de insecte
 Muşcăturile de animale sălbatice
 Avalanşele
HIPOTERMIA


HIPOTERMIA FORMA UŞOARA
 temperatura centrala 35 - 32°C
   a)Simptome neuro-musculare
        - frisoane
        - oboseala musculara
        - tulburari de comportament
        - halucinatii
        - obnubilare
        - excitatie nervoasa
  b)Semne cutanate
        - tegumente reci , marmorate la extremitati
        - hipersensibilitate cutanata
  c)Semne respiratorii
        - tahipnee
  d)Simptome cardiovasculare
        - tahicardie ( accelerarea ritmului cardiac )
        - hipertensiune arteriala
HIPOTERMIA- forma medie 32-28C
 a)Semne neurologice
        - disparitia frisoanelor
        - rigiditate , hipertonie musculara
        - abolirea reflexelor osteotendinoase
        - tulburari de constienta ( prostratie , disartrie , lentoarea ideatiei ,
somnolenta )
        - pierderea constientei sub 31°C
        - coma apare sub 28°C
  b)Semne cutanate
        - tegumente reci , livide si cianotice
        - anestezie cutanata
        - uneori degeraturi
  c)Semne respiratorii
        - cianoza
        - bradipnee
  d)Semne cardiovasculare
        - colaps ( scaderea tensiunii arteriale, puls )
        - creste riscul tulburarilor cardiace ( fibrilatie ventriculara stop
cardiorespirator )
HIPOTERMIA SEVERĂ T sub 28°C

         - bradicardie majora , puls carotidian si

femural imperceptibile
        - hipoventilatie
        - midriaza bilaterală
        - comă
 Victima poate părea moarta
Elemente de gravitate

-Vârsta , bolile asociate

        - Timpul scurs pâna la aplicarea
ingrijirilor medicale
        - Durata expunerii la frig
        - Temperatura centrala sub 32°C
        - Factorii climaterici : umiditate , vant
        - Intoxicatii asociate : alcool , nicotina ,
cofeina
        - Stopul cardio respirator
TRATAMENT
 Primul ajutor în aceste situatii respecta principiile de
evaluare si ABC. Specific cazului este atentia
deosebita ce trebuie acordata la mobilizarea
hipotermicului.
 Orice miscare mai brusca sau necoordonata poate
agrava situatia sau poate duce la stop cardiac. În
cazul pacientilor aflati în stop cardiac masajul
cardiac este mai dificil de efectuat deoarece toracele
hipotermicului este mai rigid.
 HIPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT
DECEDAT PÂNA CE NU ESTE REÎNCALZIT.
 scoaterea accidentatului de sub actiunea frigului ;
        - adapostirea accidentatului pâna la transport ;
        - schimbarea hainelor ude cu haine uscate si
călduroase ;
        - învelirea cu pături şi folie termoizolanta     
   - in cazul stopului cardiorespirator se incepe
resuscitarea
Folia izoterma
DEGERĂTURILE
DEGERĂTURILE

 Reprezinta cea mai frecventă de leziune prin

frig si se produce atunci cand tesuturile
umane ating temperatura de minus 3 – minus
4 *C , printr-o expunere suficient de lunga la
temperaturi sub - 6 *C .
Mecanismele degeraturii :

1.Formarea cristalelor de gheata in spatiul

extracelular , deshidratare extracelulara,
denaturarea proteinelor, si moarte celulara
 2.Tulburările vasculare :
          - Sunt punctul de atac
          - Initial are loc vasoconstrictie si apoi
vasodilatatie rezultand edem si flictene
locale.
Factori predispozanţi

 Ateroscleroza
 Infecţiile
 Malnutriţia
 Diabetul zaharat
 Teren artozic
 Vărste extreme
Semne si simptome :
 Senzatie de frig
  Scaderea motilitatii voluntare
  Durere locala
  Senzatia de arsura locala
  Eritem
  Parestezii
  Anestezie locala
  Paloarea regiunii
  Rigiditate
         Dupa dezghetarea regiunii :
  Edem local
  Flictene
  Escare negre dure uscate
Primul ajutor :

- Scoaterea accidentatului de sub actiunea

frigului ;
         - Inlaturarea factorilor mecanici ce produc
staza vasculara ( haine , incaltaminte stramta ) ;
         - Imbracarea accidentatului cu haine uscate si
calduroase ;
Încalzirea zonelor afectate cu apa calda 40 grade C
I        - Evacuarea rapida pentu a evita ciclul
degeratura – dezghet – degeratura ;
-Aplicarea unui pansament steril
AVALANŞELE
 Avalanşele sunt deplasări bruşte şi
rapide ale maselor de zăpadă din munţi,
pe versanţii cu înclinare accentuată, în
lungul unor culoare preexistente sau pe
suprafeţe înclinate, nefragmentate.
 Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă
un pericol pentru populaţia montană din
numeroase ţări ale lumii.
 Extinderea activităţilor turistice şi, în special,
practicarea sporturilor de iarnă determină o
creştere a riscului impactului avalanşelor asupra
societăţii.
 Declanşarea avalanşelor este favorizată
de următoarele condiţii şi factori:
trăsăturile stratului de zăpadă,
conformaţia versantului, starea timpului,
perturbarea echilibrului zăpezii prin diferite
activităţi
 Pentru evitarea pericolelor legate de avalanşe, este
importantă cunoaşterea precisă a arealelor în care se
produc. Cartografierea acestor areale şi realizarea
hărţilor de risc permit luarea celor mai eficiente
măsuri de atenuare a impactului acestora asupra
activităţilor umane.
 În dreptul culoarelor de avalanşă sunt construite
tunele de protecţie.
 Plantarea unor perdele forestiere de protecţie s-a
dovedit eficientă mai ales pentru protejarea drumurilor
pe distanţe mari.
Comportarea celui prins in avalanşă

 Daca, in ciuda masurilor preventive, am fost prinsi intr-o

avalansa, sansele de supravietuire depind semnificativ si
de atitudinea noastra.
 Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet
 Se "descalta" rapid schiurile, cu exceptia cazurilor
cand speram intr-o iesire rapida cu ele spre lateral.
 Cand avalansa se opreste, daca suntem sub zapada, ne
ghemuim pentru ca din aceasta pozitie - numai din
aceasta spun specialistii ca e posibil - sa facem o
detenta brusca pentru a ne crea cu bratele un spatiu
cat mai mare de rezerva de aer in jurul capului.
 Antrenarea in avalansa perturba simturile prin factori
mecanici (rostogolirea), psihologici (stressul) etc.,
incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt si unde
e "susul" si "josul".
 Zapada e destul de fonoizolanta. Dar gradul in care
"absoarbe sunetele" e diferit si merita sa incercam a
ne face auziti de salvatori. Pentru aceasta ni se
recomanda sa strigam scurt si pe ton inalt sau - daca
putem - sa utilizam un fluier!
 S.O.S la munte

La munte alarma, care înseamnă şi chemare în

ajutor, se face prin lansarea în spaţiu a 6 şase
semnale pe minut, la intervale egale
între ele, adică un semnal la zece secunde.
Semnalele lansate pot fi luminoase, acustice
sau vizuale.
· · · — — — · · ·
S.O.S. la munte

 Confirmarea faptului că semnalul de

alarmă a fost recepţionat se face prin
remiterea a trei semnale pe minut -
acustice, vizuale sau luminoase - fiecare
lansate la douăzeci de secunde unul de
celălalt.
SALVAMONT
 Dintre cei antrenati in avalansa, o parte sunt
ingropati.(Se considera ingropati/acoperiti, cei care
au capul sub zapada!)
 Pentru ei, sansele de supravietuire - daca nu au
murit prin traumatisme- depind de mai multi factori:
- rapiditatea degajarii
- profunzimea acoperirii
-calitatea zapezii acoperitoare si punga de aer
pastrata
Cauzele decesului în avalanşă
 Traumatismele
 Asfixia imediata
 Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de
deces in avalanse, prin insuficienta oxigenului din
aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient
si deci se viciaza treptat, in functie de rata de
consum si mai ales si de factorii anterior amintiti
(distanta fata de suprafata, "punga de aer" creata la
oprire, continutul de aer al zapezii, permeabilitatea
stratului de zapada acoperitor etc.).
 Hipotermia
Prim ajutor

 căutarea şi degajarea din avalanşă trebuie

organizată şi executată rapid, şansele de
supravieţuire scăzând odată cu trecerea timpului..
 cei ingropati parţial trebuie degajaţi rapid, cel
putin capul (cu grijă, să nu-l mişcăm, fiind posibilă
existenţa unei fracturi de coloană cervicală!), dar de
dorit si toracele.
 Nu se mobilizeaza! (nu-l punem sa mearga
"pentru a se incalzi").
 Nu se fac frectii! In timpul transportului
trebuie supravegheat continuu.
 Transportul e de dorit a se face rapid, de
preferat cu elicopterul, mai ales daca e
hipoterm, daca nu, cu sanie Akija.
 In unele cazuri se face adapost in zăpadă
pâna vin salvatorii
 Perfectionarea aparaturii si metodelor de
cautare, cresterea operativitatii echipelor
de salvare au ridicat procentul celor
degajati vii din avalanse, ceea ce nu
inseamna ca avalansele au devenit mai
putin periculoase.
 NIVOMETEOROLOGIE

 www.meteoromania.ro
 Harta radar
 Grosimea stratului de zapada
 Avertizarile meteo
 Serviciul Regional de Prognoză a Vremii
Sibiu, tel : 0269-235145
INSOLAŢIA şi ŞOCUL CALORIC
Insolaţia pe glob – ore pe zi
 Insolatia şi socul termic pot fi provocate de
expunerea indelungata la razele Soarelui pe
timp de arsita; temperatura ridicata a
mediului, combinata cu umiditate ridicata;
lucru fizic solicitant, intr-un mediu cu o
temperatura ridicata.
 Vârstnicii si nou născuţii sunt mai expusi la
riscul de şoc caloric.
Insolaţia - simptome

 Debut insidios  Iritabilitate

 Cefalee  Oboseala
 Greţuri  Crampe
 Vărsaturi musculare
 Mialgii  Somnolenţă
 tahicardie
Şocul caloric

 Temperatura centrala  Midriază

peste 41 ˚C  Hematurie
 Disfuncţia SNC cu  Tahipnee
apariţie brusca  Convulsii
 Halucinaţii  Comă
 Confuzie  Tahicardie
 Dezorientare
Prim Ajutor

 victima trebuie dusă intr-o cameră

racoroasă şi bine aerisita, i se dau băuturi
reci ( de preferat apă minerala sau apă
plată cu o linguriţă de sare în ea
 persoana trebuie dezbracata şi infăsurată
într-un cearsaf îmbibat cu apă rece, la cap
i se pune o pungă cu gheaţă, la gât i se
pun comprese reci
MUSCATURA DE VIPERĂ
Vipera berus
Vipera ammodytes - cu corn
Coluber jugularis Balurul
Şarpele de casă
Şarpele de apă
Sarpele de apa
 Vipera este destul de usor de deosebit de ceilalti
serpi, pentru ca are corpul scurt si gros, coada
se termina brusc, si pe langa acestea, exista zig -
zagul caracteristic de pe spate; insa nu toti
indivizii au acest zig - zag: unii pot fi colorati
uniform, in brun sau negru
 Viperele nu aud in acceptiunea perceptiei
zgomotelor, in schimb simt extrem de bine
vibratiile - deci nu strigati sau vorbiti tare - nu e
cazul:).
 Cel mai bine e atunci cand traversati zone
cu risc (busteni, stanci in balarii etc) sa
aveti un bat in mana cu care sa bateti in
jur pentru a va face simtita prezenta.
 vipera nu ataca omul - doar se apara.
 Nu subestimati niciodata distanta la care poate
ataca!

 Sub nici o forma nu va apucati sa o zgandariti cu

un bat sau ceva asemanator.
 Viperele şi scorpionii nu suferă culoarea
albă. E bine sa avem jambiere de pânză alba
in zonele stiute, viperele nu vor musca.
De aceea au vanatorii de munte ciorapii
aceia albi peste bocanci
Locuri tipice in care avem sanse sa ne
intalnim cu vipera comuna

 - stancarii si grohotisuri expuse insolatiei dar

napadite de vegetatie

 - liziere de padure cu tufisuri; zone de taieturi

mai ales cele necuratate

 - aglomerari de pietre pe sol sau un bustean

doborat; cu expozitie la soare dar cu vegetatie
abundenta (obisnuitele balarii de exemplu)
 - zone care pot pastra un caracter mai umed
 Veninul de vipera poate produce reacţii
locale sau sistemice care pot duce la deces
la 6 -40 ore de la muscatură, in special la
copii sau vârstnici.
 Perioada critica este reprezentată de primele
12 ore de la muscătură
 Cazurile de deces sunt rare
Semne şi simptome

 Durere  Transpiraţii
 Edem la nivelul muscaturii  Bronhospasm
 Efectele generale ale  Tahicardie
muscăturii apar in primele  BAV gr 2
20 minute  IMA
 Greţuri si vărsături  Angioedem
 Diaree  Hemoragii spontane
 Colici abdominale  Convulsii
 Incontinenţă urinară  Coma
Prim ajutor

 Liniştirea victimei
 Sunaţi la AMBULANŢĂ
 Imobilizarea membrului muscat
 Toaleta plagii cu apa oxigenată
 Proximal de plaga muşcată se aplică un pansament
cu o faşă elastică pentru a încetini diseminarea
veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate
la spital după administrarea serului antiviperin.
 Indepărtaţi ceasul, braţarile, inelele.
 NU faceţi incizii la nivelul plagii
 NU puneţi gheaţă pe locul muscăturii
 Tranportati victima la spital
 Serul antiviperin se administreaza in spital
Măsuri preventive in timpul deplasării

 evităm zonele cu iarbă înaltă din poienile

însorite-          
   să încercăm pe cât posibil să nu ne abatem
de la potecă. Şerpilor nu le plac potecile
bătute de oameni.
 În timpul căţărării pe stâncă să avem mare
atenţie unde găsim prizele pentru mâini. 
In timpul popasului sau al campării

 să nu punem cortul la marginea poienilor în

iarba înaltă, mai ales in poienile orientate
spre sud.
    Să culcăm iarba din jurul cortului - fără a o
rupe –
 Să nu lasam cortul deschis sau crăpat -
indiferent de situaţie.
MUŞCĂTURILE DE ANIMALE
SĂLBATICE
Râsul
Pisica sălbatică
Ursul brun
Vulpea
Turbarea

 Rabia este o boală infecţioasă virală a mamiferelor

provocată de virusul rabic, un virus neurotrop, care se
găseşte în saliva animalelor infectate. Este o encefalo-
mielită cu evoluţie rapidă şi invariabil duce la deces.
 Transmiterea este de obicei prin muşcătură. Rabia
este în zilele noastre o maladie complet incurabilă,
care se caracterizează prin leziuni ale
sistemului nervos central, urmate de paralizie şi
moarte.
Rabia

 Muşcăturile care afectează faţa, capul, gâtul sau

mâinile sunt considerate cu risc crescut.
    Incubaţia: în medie 20-60 de zile.
    Prodromul caracterizat prin modificări de caracter,
indispoziţie, cefalee, depresie sau agitaţie,
sensibilitate crescută la lumină şi zgomot,
hiperestezie cutanată, disfonie, disfazie,
hipersecreţie salivară. Local sunt prezente dureri
intermitente, iritaţie sau senzaţie de arsură.
RABIA
 Perioada de stare
    forma furioasă manifestată prin hidrofobie (spasm
hidrofobic prin contractura dureroasă a musculaturii
faringiene), aerofobie, agitaţie extremă, furie,
hiperacuzie, halucinaţii, dispnee, tahicardie, febră
(38-39°C); decesul survine în general la 2-3 zile de
la debut (cel mult 7 zile).
    forma paralitică, cu parestezii, paralizii
somnolenţă, fără hidrofobie, cu starea de conştienţă
păstrată, decesul survenind în 8 zile prin insuficienţă
respiratorie acută şi şoc.
 Boala se mai manifesta prin accese de febra,
tremuraturi, contracturi, prin aparitia unor spasme
dureroase la cea mai mica excitatie, printr-o
modificare a vocii si printr-o salivatie intensa.
 Rabia animala se traduce prin modificari ale
comportamentului obisnuit al animalului: daca este
un animal domestic, el devine agresiv in mod
anormal si fara motiv; daca este un animal salbatic
se indreapta spre om in loc sa se indeparteze. Astfel
de modificari comportamentale trebuie sa atraga
atentia, mai ales cand sunt insotite de tulburari ale
mersului si de hipersalivatie.
Prim ajutor

 Toaleta plagilor
 Pansament
 Prezentarea la Centrul Antirabic pt
vaccinarea de urgenţă.
Înţepaturile de insecte
Albina
Viespea
 Aproximativ 4% din populaţie este însă
alergică la veninul de albină şi viespe.
 La aceste persoane, chiar şi o singură
înţepătură poate provoca o reacţie
periculoasă, numită şoc anafilactic.
Simptomatologie

 Durere şi edem la  Laringospasm

nivelul inţepaturii  Bronhospasm
 Urticarie  Dureri toracice
 Prurit  Stop respirator
 Anxietate  Greturi şi vărsături
 Edem al limbii  50 % din decese apar
in primele 30 minute
Probabilitatea înţepării scade prin
luarea unor măsuri simple:

  - Aduceţi la cunoştinţa familiei, prietenilor şi colegilor

că sunteţi alergic la înţepături de insecte.
     - Dacă se apropie o albină sau viespe, prima
regulă este să staţi nemişcat.
 Niciodată să nu atingeţi sau loviţi aceste insecte.
Dacă nu le speriaţi, nu înţeapă.
     - Aveţi grijă când îmbrăcaţi hainele lăsate pe
iarbă, deoarece în ele pot rămâne viespi şi alte
insecte înţepătoare.
 - Nu umblaţi niciodată desculţ în aer liber, iar în grădină
folosiţi haine strâmte care vă acoperă în întregime, purtaţi
mănuşi şi pantofi închişi (nu sandale).
     - >Evitaţi utilizarea cosmeticelor. Acestea atrag insectele.
     - Evitaţi livezile înflorite, cîmpurile cu trifoi şi orice loc cu
multe flori.
     - Inspectaţi cu atenţie toate obiectele pe care intenţionaţi
să le prindeţi; este de preferat să nu strângeţi fructe sau
flori.
     - Nu cosiţi şi nu tundeţi copaci sau gard viu în perioada
de înflorire.
 Este utilă instalarea la fereastra bucătăriei şi
dormitorului a unei plase dense care să oprească
intrarea insectelor.
     - Fiţi atent când duceţi la gură răcoritoare, bere,
prăjituri sau alte dulciuri; acestea trebuie să fie
acoperite.
     - Nu conduceţi maşina cu geamul deschis. Dacă a
intrat o insectă, opriţi şi deschideţi geamul pentru ca să
poată ieşi. Puteţi folosi şi un insecticid, dar reţineţi că
nu are efect imediat. Înainte de a intra în maşină
deschideţi geamul pentru a permite ieşirea eventualului
intrus sau folosiţi preventiv spray-ul insecticid.
Prim ajutor

 se asigură securitatea salvatorului şi a

victimei
 solicitarea Ambulanţei 112
 evaluarea starii de conştienţă a victimei
 evaluarea ABC
 resuscitarea cardiorespiratorie în caz de
Stop cardiorespirator
 reevaluarea periodică a victimei.
Tratamentul de urgenţă
 Dacă acul şi punga cu venin sunt încă în piele, aşa
cum se întâmplă de cele mai multe ori la înţepătura
de albină, acesta trebuie extras cu atenţie cu unghia,
o lamă subţire sau pensă fără a-l comprima, altfel
cantitatea de venin injectată este mai mare.
 Un antihistaminic poate fi util, dar tratamentul cel mai
eficient este injectarea de Adrenalină. Pacienţii
hipersensibili trebuie să-şi procure un autoinjector
care poate fi folosit de pacient imediat după înţepare
pentru a preveni şocul anafilactic, până când ajunge
într-un serviciu medical.
 AnaPen este un autoinjector de adrenalină,
uşor de mânuit, care asigură rapiditatea
administrării, care poate fi salvatoare de
viaţă. Asigură un prim ajutor strict necesar
până ce bolnavul ajunge la un serviciu
medical de urgenţă.
Paianjenul cu cruce
Văduva neagră
Văduva neagră

 Trăieşte în zone temperate şi tropicale, în jurul

grămezilor de lemne, sub streşini şi în locaţii
exterioare izolate.
 2500 muşcături in SUA , anul 2006
 Văduva neagră nu este agresivă, dar muşcă
instinctiv, dacă este atinsă sau ameninţată.
 Venin cu efect neurotoxic
SIMPTOMATOLOGIE

 Durere la nivelul  Greturi

muşcăturii  Vărsături
 În mai puţin de o oră  anxietate
efecte sistemice  Hipertensiune
 Rigiditatea muşchilor  Tahicardie
abdominali
 cefalee
 Crampe musculare
 salivatie
Prim ajutor

 ABC
 Aplicare de gheaţă la nivelul muscăturii
 Transportul de urgenţă la Spital
 Copii si varstnicii se interneaza in spital
Scorpionul carpatic
Scorpioni
Centuroides sculpturatus

 USA Arizona
 Potential letal
 Venin neurotoxic la nivelul
sinapsei neuronale si la
nivelul placii motorii
 Apare durere si hiperestezie
local
 Agitatie, neliniste, varsaturi
 Tulburari de vorbire si
deglutitie
Căpuşa
 Capuşele trăiesc de obicei în solul umbrit,
umed şi adesea se prind de de iarba înaltă,
de tufişuri, arbuşti şi crengile joase ale
copacilor.
 Pajiştile şi grădinile pot adăposti capuşe,
mai ales cele de la marginile pădurilor .
Borelioza Boala Lyme

 Faza primara se manifesta printr-o leziune numita

eritem cronic migrator, survenind intre trei zile si o
luna dupa intepatura capusei. Acesta este o roseata
cutanata initial papuloasa si inflamatorie, centrata pe
punctul de intepatura, care se intinde in mod
concentric, formand un inel. Eritemul este insotit de o
febra de mica intensitate, de dureri articulare si
musculare. Leziunea cutanata dispare in trei
saptamani.
Borelioza

 Faza secundară se exprima prin pusee de

eritem, prin manifestari
neurologice( meningoencefalita), prin
manifestari cardiace si prin dureri articulare
de origine inflamatorie. Ea dureaza de la
cateva saptamani pana la cateva luni.
 Faza terţiară survine la mai multi ani dupa
intepatura;, reumatism cronic al uneia sau
mai multor articulatii si atingeri cerebrale.
Prim ajutor

 Se picura pe căpuşă ulei sau alcool sanitar

 Se extrage insecta cu o penseta , se execută
o mişcare în sens invers acelor de ceas
 Se aplica pansament
 Anunţarea medicului de familie , prescrierea
unui antibiotic in vederea profilaxiei Bolii
Lyme.
Vietuitoare marine periculoase
Meduzele

 Durere intensa
 Leziuni eritematoase,
hemoragice
 Greata si varsaturi
 Insuficienta respiratorie
 Soc
Cnidoblast

Celulă urzicătoare în ectodermul unor celenterate

A nematocyst contains a spirally folded,

venom-filled thread. When the sensor is
stimulated, the capsule explodes and ejects
the thread.
Meduze

 ABC
 Se aplica otet local pt a preveni eliberearea
veninului din celulele intepatoare situate in
tentacule
Pisica de mare
TRĂZNETUL
 Traznetul este a treia cauza de deces legat
de fenomenele periculoase ale naturii
Frontul rece
 Trăsnetul este o descarcare electrica in scanteie
care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi
nori(90% din descarcari), fie intre un nor si scoarţa
terestră (10%).
 Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara,
in special, cu sarcina negativa, iar suprafata
pamantului cu sarcina pozitiva.
 Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se
numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta
denumirea de tunet.
 Protecţia împotriva consecinţelor dăunătoare
ale trăsnetului se realizează cu ajutorul
paratrăsnetului, un dispozitiv inventat la
jumătatea secolului al 18-lea de către
Benjamin Franklin.
 10 % din trăsnete ating scoarţa terestră
 Mai puţim de 1/3 din victime prezintă arsuri,
care sunt superficiale din cauza contactului f
scurt
 240,000 victime / an din care 24,000
decedati
 Mortalitatea este de 8-10 %- stopul cardiac si
leziunile traumatice
 În caz de furtună, trebuie să căutaţi, pentru a vă adăposti,
o clădire sau o structură în întregime metalică, sau
echipată cu un sistem de protecţie contra trăsnetului.
 Majoritatea pagubelor suferite de oameni se datorează
focului provocat de trăsnet. Restul, sunt cauzate de
descărcările prin conducte metalice (de aer, gaz, etc.)
sau prin liniile electrice şi telefonice.
 În timpul unei furtuni, este recomandat să se deconecteze
antena de televizor şi să nu se utilizeze telefoanele fixe.
Pe de altă parte, nu este recomandat să se atingă obiecte
metalice ca ferestre sau garduri, etc.
 Totuşi, cum s-a menţionat, orice clădire reprezintă o
mai bună protecţie decât un teren deschis. Interiorul
unei maşini este de asemenea un loc protejat, dacă
nu este vorba de o decapotabilă. Automobilul fiind
complet metalic, va avea comportamentul unei cutii
Faraday, salvând persoanele din interiorul lui.
 Este bine să se oprească vehicolul, deoarece în
drumul său spre pământ, trăsnetul ar putea distruge
un pneu, cauzând astfel un accident.
 Pe un teren deschis, obiectele metalice,
oricare ar fi forma lor, sunt foarte periculoase.
 A ţine în mână un baston de golf, o umbrelă, o
unealtă metalică sau o undiţă poate fi mortal.
 Într-un loc fără copaci, oamenii reprezintă un
punct mai înalt decât celelalte componente ale
mediului, şi în consecinţă sunt punctul cu cea
mai mare probabilitate de a fi trăsnit.
 pe un teren descoperit, oamenii pot
suferi răni dacă se află în apropierea
locului unde cade un trăsnet, curentul
acestuia se împrăştie în pământ,
producând diferenţe de tensiune enorme
între puncte apropiate, de exemplu între
cele două picioare ale unei persoane.
 Posibilitatea mare a descărcării trăsnetelor în copaci face ca
aceştia din urmă să fie un refugiu nerecomandabil în timpul
furtunii..
 Pe un teren accidentat, trebuie să se evite locurile înalte. Văile,
râpele şi prăpastiile s-au dovedit a fi mai sigure. Este periculoasă
deplasarea cu bicicleta sau călăritul, precum şi înotul.
 Nu este permis jocul cu zmee: experienţa lui Franklin ar fi putut fi
mortală.
 În cazul în care nu există refugiu apropiat, trebuie să reduceţi din
înălţimea dv. (să vă aşezaţi pe vine) şi din suprafaţa de contact
cu solul (uniţi-vă picioarele), şi să nu atingeţi nici un obiect
conectat la pământ.
Primul ajutor

 se asigură securitatea salvatorului şi a victimei

 solicitarea Ambulanţei
 evaluarea starii de conştienţă a victimei
 evaluarea ABC
 resuscitarea cardiorespiratorie în caz de Stop
cardiorespirator
 pansamentul arsurilor
 reevaluarea periodică a victimei.