C1.

Bioclimatologie
Meteorologia:
-sinoptica
-climatologia: studiul climei in diferite regiuni
Parametrii trebuie sa fie modificati 30 ani constant pentru a se schimba clima pe un teritoriu.
Romania este situata in SE Europei,la distantei dintre Ecuator si Polul Nord.E strabatuta de
paralela 45 latitudine N si meridianul 25 longitudine E.
Climatul pe teritoriul Romaniei e temperat continental de tranzitie. Dpv al regionarii climatice ->
7 tipuri de climat pe teritoriul Romaniei:
-alpin (> 1800 m)
-montan (800-1800 m)
-depresiuni
-dealuri inalte (500-800 m)
-dealuri joase (200-500 m)
-campie
-litoralul si Delta
Avem 5 tipuri de influente climatice:
-oceanic
-submediteranean (in zona Banatului)-> Baile Herculane
-de ariditate (zona Botosani)
-infuelnte baltice (zona Sucevei)
-pontice (la litoral)
Dpv. Climatic => 4 sectoare:
1. De clima continental moderata-> V Romaniei + interiorul arcului carpatic
2. De clima continental propriu-zisa-> exteriorul arcului carpatic
3. Clima de litoral maritim
4. De munte
Bioclima are 14 indici: temperatura-umiditate (ITU,de comfort termic)
Cei mai importanti 3 sunt:
1. De stress cutanat: expresia temperaturii si vantului asupra pielii
2. De stress pulmonar: tensiunea vaporilor de apa asupra alveolelor pulmonare si a mucoasei
respiratorii.
3. Indicele bioclimatic total:suma 1 + 2.
Dpv. Bioclimatic,avem 4 tipuri de bioclima:
-b. excitant-solicitanta: a)de campie 1
b)de litoral maritim 2
-b. sedativ-indiferenta: podisuri,campia Tisei, podisul Transilvaniei(Tusnad,Sovata) 3
-b. tonic-stimulanta: sus in munti (Paltinis) 4 (recomandata persoanelor tinere,sportive,sanatoase).

1.Bioclima de campie- statiunea Amara
-stressul cutanat si pulmonar are valori => ca si cel total are valori
-ITU , solicitat intens mecanismul de termoreglare,SNC,SNV,sistemul endocrin,sistemele imune
care apara organismul,
Indicatii: stimularea proceselor imune, imunitatii organismului.

2.Bioclima de litoral maritim
-stressul pulmonar ,stressul cutanat => stressul total
-zona extrem de stresanta
Dpv. al profilaxiei rahitismului (copii mici), imunitatii ,in scop terapeutic: rahitism,osteoporoza,
afectiuni posttraumatice(recuperare), afectiuni ORL cronice(sinuzitele,rinitele merg foarte bine la
mare),afectiuni dermatologice (psoriazisul).
Contraindicatii(CI):
-afectiuni cardio-vasculare grave
-hipertiroidismul
! boala cu risc hemoragic: menometroragii, boli ulceroase.
-neoplazii
-tuberculoza pulmonara activa !!! (nu e recomandata pt mare din cauza stressului pulmonar)
-boli psihice
-boli inflamatorii,NU in puseu acut (nu merg la soare)
Mecanisme de termoliza:
-radiatia
-conductia= trecerea de caldura de la un obiect la altul
-convectia: curenti de aer
-vasodilatatia periferica
- tonusului muscular si activitatii musculare voluntare
-evaporarea apei
-polipneea
Alte mecanisme: clinostatismul, tipul de imbracaminte.

Hipertermia are urmatoarele etape:
-crampele de caldura
-insolatia: cu simptomele:
-tulburare circulatorie cerebrala cu posibilitatea edemului cerebral ->
hipertensiune intracraniana,cu posibilitatea hemoragiei
-accidente confuzionale,delir,halucinatii,congestia fetei,cefalee
puternica,precordialgii,tulburari de ritm cardiac,puls mic filiform,dispnee,convulsii
epileptiforme,prostratie cu privirea fixa.
-socul caloric.

aero-,helio-,psamo-,fangoterapie
Talas= mare (din greaca)
Helios=soare
Psamos=nisip (folosit pentru transpiratie)
Fango= cu namol (impachetari)

La Techirghiol,Mangalia,Eforie N,Sstatiuni balneare.

3.Bioclima sedativ-indiferenta.
-stressul cutanat,pulmonar si total sunt minime
-ITU e (comfortul termic)
-SNC,SNV sunt foarte putin solicitate
- presiunii atm. la altitudine constanta: volumului respirator (bradi->tahicardie), simpaticotonie-
> vagotonie, hiper->hipoglicemie, secretiei de corticosteroizi, de colici nefretice, nr. e IM. Cand
presiunea ,dor oasele,coloana.
Cand presiunea ,agraveaza tulburarile psihice, bolile CV (semne de insuficienta cardiaca),
HTA,hemoragii cerebrale, declansarea proceselor dureroase la pacienti ulcerosi.

4.Bioclima tonic-stimulanta.
Presiunea atm. cu altitudinii. Prin altitudinii, presiunea partiala a O2 (minim 360 m). De la
aceasta scadere apare senzatia de rau de munte.Pana la 2000 m altitudine,manifestarile raului de
munte sunt infraclinice.De la 2000 m incep urmatoarele simptome:
-hiperexcitabilitatea SNC , hiperactivitate mentala diurna, insomnie nocturna
-hiperventilatie
-tulburari de ritm cardiac (extrasistole ventriculare)
-poliglobulie si hemoconcentratie cu risc de tromboza venoasa
- glicemiei, motilitatii intestinale( flatulenta de altitudine)
Intre 4000-6000 m altitudine:
-activitatii motorii si apar manifestari psihice de tip astenic
Limita de viabilitate este de 7500-8000 m.
rapida de altitudine poate genera:
-raul de munte (cand urcam cu masina)
-edem pulmonar noncardiogenic de altitudine
-edem cerebral acut de altitudine de la 4500 m
-retinopatia de altitudine
-edemele periferice de altitudine

CLIMATOTERAPIA.
-cura de repaus (la pat)
-cura de aer (terasa, balcon)
-baia de aer
-baia de lumina
-helioterapia (expunerea gradata la soare in interval de mai multe zile)
CI helioterapiei:
-neoplaziile, ulcerele GD (Ttendinta la hemoragie), focare infectioase evolutive, TBC pulmonar in
evolutie.
I (indicatiile) helioterapiei:
-ginecopatii, boli dermatologice?,artrita psoriazica.

Metoadaptabilii= persoane care nu intampina probleme la schimbarile bruste de vreme.
Metodependentii= persoane cu cefalee,indispozitie,irascibilitate,tendinte depresive (la schimbarea
vremii).
Anticipativii= persoane care simt schimbarea vremii cu 48 h inainte.
Metosensibilii= persoane la care simptomele sunt agravate de schimbarile bruste de vreme.

! la litoralul maritim => colici nefretice la persoane care au probleme cu rinichii (consum de lichide
mai mare).

C2. Salinele terapeutice

Praid,Slanic Prahova,Cocica,Tragu Ocna,Ocna Dej,Ocnele Sibiului.
Parametrii salinei:
-temperatura aerului: 10-14C
-umiditatea
-viteza curentilor de aer: 0,2-0,5 m/s
-presiunea: direct proportionala cu adancimea
-radioactivitatea: minima (data de rezidurile de pe inaltime/imbracamine?)
-lipsesc aeropoluantii
TERAPIA.
-luam aerosoli ( de 1-5 se depun in CR? Inferioare, de 5-9 raman in CR superioare)
-prin inhalare
-prin absorbtie tegumentara
Plamanii sunt destinsi datorita:
1.Elasticitatii pulmonare
2.Elasticitatii cutiei toracice
3.Surfactant (tendinta de colabare)
Aerosolii spala surfactantul => plamanii sunt destinsi.
! atacuri de panica, senzatia de claustrofobie.
! persoanele cu HTA => pusee de tensiune (pentru ca sarea se absoarbe).
Indicatii:
-astm bronsic ! dar sa nu fie in criza
-bronsita cronica ! dar sa nu fie in puseu
-traheobronsita
-bisinoza
-tabagism (intoxicatie cu substante toxice)
-sinuzite cronice
-otite,rinite.
Contraindicatii:
-TBC activa
-neoplasme
-insuficienta respiratorie
-cord pulmonar cronic decompensat
-gonartroza,coxartroza
-boli infecto-contagioase
-persoane cu atac de panica,claustrofibi
-! epileptici

Holoterapie/Spelioterapie
-saline artificiale (S. Costa, S. Roman), sunt camere cu pereti tapetati cu sare provenita din saline
Mofetele= emanatie naturala de CO2 gaz uscat din scoarta terestra (roca vulcanica)
Zona Covasna, Buzias
CO2 produce vasodilatatie => imbunatatirea circulatiei ( in arteriopatii obliterante,stari post
IM,disfunctii erectile).
Gaz suofetar ? : 95-98 % : CO2,NH3,H2S,He,argan.
Mofeta e construita sub forma de amfiteatru,in trepte.
CO2 nu intretine arderea.

Barbacanele=gauri facute in peretii mofetei.
-stimuleaza hipercapnia => imbunatatirea oxigenarii.

Indicatii:
-afectiuni vasculare periferice
-HTA stadiul I si II
-tulburari de potenta
Contraindicatii:
-HTA stadiul III
-IM acut cu debut recent/zgomotos
-IC (infarct cardiac)
-tulburari de ritm cardiac.

C3.Namoluri terapeutice.


Terapia cu namoluri= PELCIDOTERAPIE.
pelos(gr.)=namol
idos(gr.)=la fel ca
Namol= substanta naturala care a luat nastere in conditii naturale,prin procese geologice.
Namoluri/sedimente curative.
Roci sedimentare/pamanturi curative (argila).

I.Clasa sedimentelor organice= BIOLITE.
a.biolite cu caracter predominant organic:
-de putrefactie= sapropeli (Techirghiol)
-de semiputrefactie= gytya
b.biolite cu caracter predominant mineralogen:
-de izvor (rece/termal)
-de origine vulcanica
c.Turba (carbune)

II.Clasa sedimentelor anorganice=ABIOLITE.
Parti componente ale namolului:
1.Faza lichida/ solutia de namol
2.Faza solda/osatura
3.Faza gazoasa.

1.Cantitatea de apa din namol reprezinta gradul de umectare al namolului (25-74%).
In functie de sarurile minerale,avem: namoluri minerale/ mai putin minerale.

2 A..Substante organice
-celuloza si licnina (hidrati de C)
-componente humice cu rol frenator enzimatic (efect impotriva hialuronidazei)
-ceruri si rasini (elemente bituminoase),contin substante estrogen-active si progestative
@Sovata,Techirghiol.

B.Saruri minerale ( hidrosulfura de Fe)-culoare neagra.
-pentru infertilitatea femeilor


Sapropeli-se obtin prin procesul de putrefactie
Alge (Cladofora cristalina si Cladofora vagabundas) se gasesc in ape sarate.
Crustacee (artemia salina??? )

Porprietati fizico-chimice:
-plasticitatea
-termopexia (capacitatea de a inmagazina caldura)
-hidropexia (capacitatea de a se amesteca cu apa)

Indicatii:
-reumatisme degenerative
-boli reumatice in afara puseului acut
-ginecopatii cronice care cauzeaza sterilitatea primara si secundara prin insufieicnta ovariana
-boala inflamatorie pelvina/anexite, endometrioza, ovare polichistice, infertilitate de stress,inaintea
fertilizarii in vitro
-boli neurologice (sindrom de neuron motor periferic)
-boli dermatologice (artrita psoriazica,psoriazis)
-sechele de rahitism, poliomielita
-deformatii de coloana vertebrala.
Contraindicatii:
-neoplazii
- HTA > 18/11
-boli acute inflamatorii
-tulburari de ritm cardiac
-sarcina
-afectiuni renale
-astm bronsic
-hepatita cronica
-hemoragii
-boli dermato-venerice,alergice,parazitare
-stari casectice
-epilepsia,afectiuni psihice.

Aplicari:
-baia cu namol, tC : 37-38 C
-impachetari cu namol, ! compresa cu apa rece pe frunte,sa stea linistit 1 ora dupa
-onctiuni cu namol (metoda egipteana): se aplica pe corp, se sta la soare pana devine de culoare gri-
cenusie, 10-15 minute se intra in apa de la Ghiol pt curatare.
-ovule cu namol
-cataplasme cu namol (panza cu namol ce se aplica pe orice regiune): Baile
Herculane,Amara,Pucioasa,Techirghiol,Sovata,Lacul Sarat.

C4.


.
..

->Motilitate bazinetala,ureterala,favorizeaza eliminarea apei din organism,permite eliminarea
detrusurilor celulare,microcalculilor.
! la pielocistite, litiaza, insuficienta renala, insuficienta cardiaca, HTA.

Apele acroterme
>20 apa de izvor
-in cura externa se folosesc (balneatie) sau in cea interna ,la racire (crenoterapie).
In cea externa actioneaza 3 factori: mecanic,termic,chimic.
Mecanic.
2 forte care actioneaza in sens opus (actiunea de impingere in sus a unui corp ? cufundat in lichid)
-in apa sarata 70 kg devin 2,7 kg (de exemplu,folosita in hidrokinetoterapie)
Israel, marea Moarta are cea mai mare concentratie de sare
-forta pe care o exercita apa asupra tesuturilor si a organelor cavitare !

Ape minerale carbogazoase
Minim 1 g CO2 dizolvat/ 1L apa
In cura interna : stimuleaza (CO2) mucoasa bucofaringiana, secretia salivara,gastrica,biliopancreatica
In cura externa: bai in ape minerale carbogazoase
Indicatii:
-gastrite hipo/anacide, diskinezii biliare,nefrolitiaza.
Contraindicatii:
-HTA stadiul I,II
-afectiuni vasculare periferice
-sechele valvulare (stenoza mitrala) sau de IM (apele minerale Vatra Dornei,Borsec,Covasna).

Apele minerale alcaline,alcalino-teroase,teroase.
K,bicarbonat de Na -> alcaline
Mg,bicarbonat de Ca -> teroase

In cura interna : mucoasa BF (fluidificarea si eliminarea mucozitatilor), pe secretia gastrica(ape
alcaline,cu 90 minute inainte de masa inhiba secretia gastrica,iar cu 10-15 minute aproape de masa
,creste secretia gastrica).
Indicatii:
-gastrite hiperacide
-boala ulceroasa
-sindrom de stomac operat
-unele forme de colita
Aplicatii: sub forma de inhalatii,gargarisme,spalaturi intestinale.

Apele clorurato-sodice
>1 g NaCl / 1L apa
Ex: lacul Ursu (Sovata)

Apele sulfuroase
Minim 1 mg S titrabil / 1L apa (H2S)
Ex: Baile Herculane si cele termale
secretia gastrica,stimuleaza secretia si peristaltica la nivel intestinal, efect coleretic ( secretia
sarurilor biliare) si favorizeaza eliminarea secretiei biliare (efect colagog).
-in inhalatii pentru sinuzite cronice, ozena
-pentru afectiuni reumatice

Apele sulfactate
Minim 1 g saruri/ 1L apa, predominand sulfatii.
Cele sodice se numesc GLAUBERIENE.
Cele magneziene se numesc AMARE.
Cele calcice se numesc GIPSOASE.
Cele sulfatate cu Fe,Al se numesc VITRIONICE.?
Indicatii:
-constipatii atone
-afectiuni hepatobiliare
Ex: Slanic Moldova,Amara,Baltatesti?,in Franta:Viddel, Italia: San Pelegrino,Cehia:Cerovivari?

Apele mineral iodurate
Minim 1 g Iod / 1L apa
Apele mineral ferugionoase
Minim 10 mg ioni Fe /1L apa
-deferizarea apei (pentru gustul metalic)
-coloratie ca de rugina
-se beau la izvor (Fe bi-> Fe trivalent)
-se consuma dupa masa.
C5.Poliartrita reumatoida
Este o boala inflamatorie progresiva implicit si cronica. Odata declansat diagnosticul nu are
vindecare. Se intalneste in toate regiunile geografice ale lunii, afecteaza predominant femeile,
raportul fiind 3/1.
In general debutul are loc in decada 3-5 de viata.
Etologie:
-factori genetici, s a constatat ca exista Ag de histocmpatibilitate HLA DR4 (la spondilita HLA DR24)
-factori infectiosi
-dezordini imune/ autoimune
Debut:
-total nespecific
-astenie
-fatigabilitate
-scadere in greutate
-irascibilitate
Afecteaza predominant degetele 2,3, articulatiile meta-carpo-falangiene, afecteaza simetric si
predominant articulatiile distale, ulna si picioarele
Cele doua simptome caracteristici: DUREREA SI REDOAREA
Durerea este cu caracter inflamator si cu caracter mecanic. Durerea cu caracter inflamator se
caracterizeaza prin: permite pacientului sa adoarma seara dar il trezeste in jurul orei 1-2 si il obliga sa
faca miscare. In acest interval orar este cel mai scazut nivel al corticoizilor, durerea cu caracter
mecanic cedeaza la repaus, redoarea de tip inflamator: durata peste 30 min, redoarea cu caracter
mecanic cu durata sub 30 min.
In aceasta perioada de debut se constata tumefierea fetei dorsale cu stergerea plicilor de flexie ale
degetelor.
Semnul Gaensslen(?)
Periada de stare:
-poate afecta oricare articulatie diartrdiala( cu toate gradele de miscare )
-nu afecteaza coloana vertebrala toraco-lombara
-intensitatea durerilor scade
-examen obiectiv: pielea care acopera articulatiile meta-carpo-falangiene este mai subtire, apar
contracturi in flexie ( initial reductibile), apare un grad de hipotrofie a musculaturii din vecinatate.

I. MANA REUMATOIDA
-policele este rar afectat
-se mentine simetria articulatiilor cu predominanta mainii dominante
-proemina apofiza stiloida cubitala care devine foarte laxa si poate fi apasata usor, Semnul clapei de
pian
-apare atrofia muschilor interososi
-apar chisturi sinoviale si noduli subcutanati
In primii 5 ani de Poliartrita reumatoida apare deviatia cubitala in afara a degetelor.
La inceput deviatia este vizibila in felxie, ulterior devine vizibila si in extensie, degete batute de vant.
In formele avansate de deviere intre axul lung al degetelor si axul mainii se formeaza unghi de 60
grade cand se fixeaza, poarta numele de: laba de cartita
Diformitatile intalnite:
-deget in gat de lebada= flexia meta-carpo-falangiana si interfalangiana proximala cu extensia IFD
(interfalangiana distala)
-deget in butoniera= flexia IFP(interfalanfiana proximala) si hiperextensia IFD
-degete in ciocan=flexia izolata uneori fixata a IFD
-police in forma literei Z subluxiatia palmara a primei falange si hiperextensia falangei distale
-police adductus pe seama artritei trapezometacarpiene
-artrita pumnului +-tenosinovita flexorilor se produce sindromul de tunel carpian (prinderea nervului
median)

II. PICIOR REUMATOID
-tumefierea dosului piciorului perimaleolar si al bazei degetelor ceea ce genereaza durere la mers
-aplatizarea arcului transversal anterior duce capetele metatarsienelor in contact cu solul genereaza
durioanele ( bataturi)
-halux valgus
-dificultate la mersul cu picioarele goale
-mersul tarsiit, leganat de rata

III. COT
-dureri in plica cotului la extensie, se va instala in timp semiflexie, semipronatie a antebratului
-chisturi antecubitale

IV. SOLD
-coxita reumatoida tardiva in evolutie, sunt afectate miscarile de abductie, rotatie interna, extensie a
coapsei, limitarea fiind data de redoarea articulara si nu de anchiloza musculara

V. GENUNCHI
-este afectata articulatia femuro-tibiala si femuro- patelara cu hidrartroza (soc rotulian)
-genunchiul isi conserva flexia dar extensia se reduce, prezinta instabilitate, chist Baker

Proceduri
-termoterapia -> crioterapia
-electroterapia -> toata gama de proceduri
-masaj
Chinetoterapia
I.a Realiniamentul segmentelor si recolectarea axelor (orteze)
b. Evitarea flexumului de genunchi si de sold
c. Evitarea flexiei plantare cu picior in varum
d. Evitarea deviatiilor si a dislocarii falangelor

II.Mentinerea mobilitatii articulare
Mobilizarile:
-pasive
-pasivo-active
-active

Ergoterapia s-au terpia ocupationala este de 2 feluri:
-specifica articulatiilor afectate
-nespecifica: se adreseaza articulatiilor indemne (vecine)

Tratament balnear
-statiune la 6 luni de la stingerea puseului acut
-statiuni cu ape sarate si sulfuroase

Contraindicatii
-poliartrita reumatoida cu forme lupoide
-batrani
-febril

ADL- activities daily liveing

C5. Nu s a facut
C6. Algoneurodistrofie
Este un sindrom dureros caracterizat prin perturbarea localizata a microcirculatiei prin dereglarea
temporara de inervatie neurovegetativa in teritoriul respectiv.
Inervatievascularizatie
-durere difuza persistenta aparuta la nivelul unei extremitati
-tulburari vasculo-trofice
-limitare variabia de mobilitate in sectorul respectiv
Sinonime:
-distrofie simpatica reflexa
-osteoporoza algica posttraumatica
Epidemiologie:
-afecteaza toate varstele, incidenta maxima 30-55 ani, femeile mai frecvent afectate
Factori predispozanti:
1.leziuni dureroase persistente
2.predispozitia de a dezvolta boala
3.reflex simpatic anormal
Etiologie:
1.algoneurodistrofie idiopatica
2.traumatisme (fracturi diafizare), o fractura cu manifestare intraarticulara, daca este insotita de
leziuni ale tesuturilor moi( ex: striviri, luxatiile mai intalnite in cazul asocierii fractrua-luxatie), leziuni
traumatice ale nervilor
3.afectiuni neurologicehemiplegia la 6-24luni de la AVC, nevrite, polinevrite, afectari de nervi
periferici ( sciatic, popliteu, median, cubital, radial )
4.afectiuni ale aparatului locomotor: hernii de disc, sd de tunel carpian, reducerile de fracturi,
imobilizari repetate in aparatele gipsate
Factori de risc asociati:
-predispozitie genetica, fumat, depresie
Simptomatologie:
1.durerea are caracter de arsura intensa (pacientul are tendinta de a acoperi zona cu pansamente
umede. Orice tentativa de mobilizare este dureroasa )
2.edem cu sau fara godeu intereseaza mai ales zona periarticulara
3.tulburari vaso-motorii initial vasodilatatie cu piele calda umeda rosiatica mergand catre
vasoconstrictie cu piele cianotica si rece
4.pilozitatea se reduce treptat, firele de par se subtiaza si se rup usor. Pielea devine lucioasa, subtire
si uscata
Exista 3 modalitati de debut:
-debut acut in plina stare de 24 de ore maxim o sapt dezvolta simptomatologie in forma intensa
-debutul subacut in maxim zece zile dezvolta simptomatologia dar cu manifestari vasculoalgice mai
estompate.
-debutul cronic apare la persoanele varstnice, este un debut cu forma trofica
Localizare algoneurodistrofii:
Membrul superior :
-monopolar aparitia la mana sau la umar
-bipolar sindrom umar mana
Membrul inferior:
-monopolar sold sau genunchi
-bipolar picior-sold; picior-genunchi
Stadializare AND:

1.froma acuta apare la maxim 3 luni de la traumatism, dureaza maxim 3 luni
Tablou clinic: durere- element primordial cu caracter mixt, inflamator sau mecanic, o durere vie nu te
lasa sa-l consulti
La membrul superior debuteaza la mana apoi la umar
La membrul inferior porneste de la picior
Edem difuz, relativ ferm, nu lasa godeu, este centrat in principal la mana pe sirul articulatiilor
metacarpofalangiene iar la picior pe sirul articulatiilor metatarsofalangiene. Edemul urca pana la
nivelul 3 inf
Tegumentele sunt calde, lucioase, rosiatice, cu hipersudoratie
Apar spasme ale musculaturii fie spontan fie atunci cand incercam sa mobilizam
Hipotonia musculara care conduce la impotenta functionala la membrul superior, se constata deficit
de comprehensiune, la membrul inferior deficit de mers. Demineralizare osoasa (parcelara)

2.forma subacuta dureaza maxim 2 luni, simptomatologia nu mai este centrata pe durere care este
prezenta in special la mobilizare, sindromul principal fiind redoarea.
Redoarea determina in cazul mainii ca degetele sa aib tendinta de fexie continua, sa existe
hipotonie musculara cu prinderea lombricarilor, flexorilor palmari, musculatura eminentei tenare si
hipotenare, la picior flexorii plantari.
Pilozitatea de pe fata dorsala pana in treimea inf a gambei incepe sa dispara, pielea devine subtire,
uscata si usor cianotica.
RX- osteoporoza patata (insule de demineralizare osoasa)

3.forma cronica - instaleaza dupa un an de la debutul AND si dureaza un an, pacientul poate sa
ramana cu mici handicapuri, durere de intensitate mica. Edemul se remite in timp dar lasa tesut
fibrozat periarticular cu retractii tendionase sau aponevrotice ceea ce poate mima stadii 2 si 3 din
Dupuytren
Din simptomatologie in aceasta faza cea mai importanta este atrofia tesutului subcutanat
(musculaturii), degete subtiri fuziforme, unghii subtiri friabile cu noduli fibrosi pe tendoane de flexori
si extensori, pierderi flexie-extensie
RX- osteoporoza marcata

Din punct de vedere al diagnosticului:
Laborator testele de inflamatie sunt normale
Hidroxipolina urinara (origine in reteaua de colagen a osului crescuta)
Metabolismul fosfocalcic este normal
RX- osteoporoza

Scintigrafie- spre deosebire de RX care vede pierdere de 30%, scintigrafia vede pierdere de 10%
substanta
Tomografie-
!!! Diagnostic diferential:
1. Poliartrita reumatoida
2. Guta (hiperuricemie)
3. Flegmonul mainii sau al degetelor
4. Sindrom de tunel carpian (traseu EMG )
5. Osteonecroza aseptica de cap femural (apar zone de necroza)
6. Gonartroza (RX genunchi cu genu flectat la 20-30 de grade, modificari incipiente de
reumatism)
Tratament:
De recuperare
1.in faza acuta- repaus total maxim 14 zile, nu pune piciorul pe sol, merge in cadru, pentru membrul
superior tine antebratul intr-o esarfa iar cotul in unghi de 20-30 de grade pozitie antidecliva
-pentru tratamentul edemului se folosesc comprese cu sulfat de magenziu cate 20 de minute de
doua ori pe zi
-electroterapia- orice variant de current care poate fi data cu effect antialgic si antiedematos
-masaj dinspre distal spre proximal
Kinetoterapia se adreseaza articulatiilor neafectate pen tru a li se mentine gradul de mobilizare si a
evita osteoporoza de impobilizare
2. in faza subacuta accentual se muta pe kinetoterapie, hidrokinetoterapie, miscari passive, pasivo-
active, active, nu se forteaza, in limite de suportabilitate, masaj
3. in faza cronica se aplica termoterapia, parafina si namol, kinetoterapie si masaj


C7. Spondilita anchilozanta ( Pierre Marie Bamberger; Boala Bechterew)
Sondilos (gr) vertebra
Este o boala reumatica inflamator progresiva si sistemica.
Reprezinta o inflamatie a articulatiei coloanei vertebrale aproape intotdeauna a articulatiei sacro-
iliace, deseori art centurilor si rar art periferice


Spondilita anchilozanta Poliartrita reumatoida
1.Agregare familiara:mai accentuata decat in PAR +
2.Varsta:20-40 ani Toate varstele
3.Sex: pred M Pred F
4.Art afectate: col vertebrala, art sacro-iliace si
perif. , asimetric
Art periferice, simetric
5.Noduli reumatici: absenti prezenti
6.Factori reumatoizi: prez in 20%din cazuri Prez in 80% din cazuri
7.HLA: B27 DR:4
8.Lez princip.: entezopatia sinovita

Enteza-zona anatomica de tranzitie in care tendoanele, ligamentele si capsula articulara se ataseaza
de os.
Spondilartropatii sero negative- este un grup format din
-spondilita anchilozanta juvenila
-spondilita anchilozanta
-sindrom Fisinger Leroi
-artrita psoriazica
-spondilitele enteropatice- din boala Chron si rectocolita ulcero-hemoragica

Histocompatibilitatea exista in teren favorizant petru apartia acestei afectiuni, daca HLA este pozitiv
are teren propice de a face boala iar daca este negative nu inseamna ca nu face.
Etiopatogenie:
3categorii de factori:
1. Factori genetici : Ag HLA B27
2. Factori de mediu: anumiti germeni: Klebsiella pn, Neisseria gonoree
3. Microtraumatisme la nivelul coloanei: frig, umezeala
Tablou clinic de debut:
1.forma standard cu debut la nivelul coloanei vertebrale
2.forma izomerica (scandinava) afecteaza articulatiile periferice
3.afectare extraarticulara

1.Forma standard afectare in sens ascendant a art sacro-iliace si coloana lombara- lombalgii
insidioase precum si dureri in regiunea fesiera. Durerile au character inflamator, trezesc bolnavul in a
2 a jumatate a noptii iar cand sunt foarte intense il obliga la miscare. Initial unilaterale ulterior
bilaterale. Durerile nu sunt calmate de repaus. Redoarea are character inflamator peste 30 min.
Durerea si redoarea apar la inceputul zilei dar si spre sf zilei dupa activitate. Nu renunta la activitate,
ii face sa se simta bine. Durere la palparea jonctiunii costo-vertebrale, apofizelor spinoase, creste
iliace. Durerile lombo-sacrate iradiaza pe traiect de sciatic.
Sciatica atipica- nu trece de genunchi, este recidivanta, traiect atipic in bascula (odata pe dreapta,
odata pe stanga), uneori este bilaterala.
Durerea ajunge in etajul superior, durere pe traiect de nerv IC
Dispare lordoza lombara, se accentueaza cifoza toracala, face flexie anterioara a capului, atrofie de
muschi fesieri, in timp apare sezatia de o presiune toracala ( ajung sa faca disfunctie resp cu caracter
restrictiv, kinetoterapie resp, sa renunte la fumat.
In segmentul cervical- cervicalgii cu iradieri humerale si membre superioare
2.Forma izomerica afecteaza femeile si copiii debut prin afectare de centuri.
Avem prinse centurile umeri- sold; genunchi si glezna pot fi prinse in 10% din cazuri articulatia
temporo-mandibulara, crico-ari-tenoidiene si sterno-claviculare
Hidrartroza intermitenta a genunchiului poate fi forma de debut a spondilitei anchilozante. Pana sa
apara urmatoarele afectari pot trece 10-15 ani.
Entezita cele mai frecv: tendinita achiliana, fasceita plantara dau talargiile (durerile in calcaie)
3.Afectare extraarticulara
a. afectare oculara- uveita unilaterala care dureaza intre 4 si 8 sapt este si recurenta ( ochi rosu
dureros)
b. afectare cardio-vasculara: insuficienta aortica ( sunt prinse valvele aortice), insuf cord congestiva
pe ,masura ce boala evolueaza prin fibrozare se poate ajunge la BAV
c. afectare digestive: manif inflam. ale intestinului
Manevrele de identificare: Contractura paravertebrala intinsa- neoplasm, spondilita; Contractura
musculara vertebrala localizata- discopatie

1.Manevra Grissen p in decubit dorsal, examinatorul exercita o pres pe SIAS
2. Manevra Wolfman decubit pe partea sanatoasa, examinatorul exercita o pres pe.
3.Semnul trepiedului decubit ventral, examinatorul exercita pres deasupra sacrului cu podul palmei
4.Semnul Kesler p asezat transversal in decubit dorsal cu pliul fesier la nivelul marginii patului,
genunchi flectat la piept, se efectueaza tripla flexie iar daca se pune mana examinatorului sub sacru
si apare contractura musculara este spondilita anchilozanta. Diferentiaza sciatica din discopatie si cea
din spondilita anchilozant.
Examen obiectiv:
Coloana vertebrala: stergere lordoza lombara cu rectitudinea coloanei
Testarea antero-flexiei: 2 segmente: segment cervical si cel lombar
Cervical- masurand distanta menton stern ( tre sa fie 0)
Lombosacrat
-Indice Tomaer - distanta degente sol
-testul Schober in spatele pacientului, linia bicreta (intre cele doua spine iliace L4 sau spatial L4-L5)
la zece cm se face un X, punem p sa se aplece, daca distanta nu creste testul este negativ.
Masurarea latero-flexiei:
-cervical- distanta tragus-umar (distanta tre sa fie 0)
-lombosacrat- sa faca flexia laterala mergand cu degetul pe cusatura pantalonului ( tre sa coboare
deasupra genunchiului)
-extensia coloanei cervicale- asezat pe burta si sa ridice capul- se masoara distanta dintre barbie si sol
sau lipit cu spatele de perete tre sa atinga peretele cu occipitul
Testarea pentru ventilatie, indice cirtometric (reprezinta diferenta dintre un inspire si un expir
maximal masurat la nivelul 4 IC tre sa fie >= cu 5 cm)
Aspectul characteristic in spondilita anchilozanta poarta numele de Marioneta de lemn. (coloana
anteflectata cu cap anteproiectat, cifoza toracala in 1/3 sup, stergerea lordozei lombare, rectitudinea
coloanei vertebrale, flexum de sold, de genunchi, mers cu pasi mici, pivotand pe fiecare pas, stare
pseudoparkinsoniana. |
Manifestarile sistemice din spondilita anchilozanta
1.afectiunile ocular duc in final la glaucom si cataracta
2.afectare renala- nefropatie glomerulara, amiloidoza, insuf renala data de AINS, litiaza renala,
prostatite
3.afectare pulmonara- fibroza de lobi superiori ( tuse, dispnee, ueori cu hemoptizie, poate fi
confundat cu TBC)
4. afectarea inimii aoritita, insuf aortica, tulburari de conducere, cardiomegalie
RX- rx art sacro-iliace, incidenta frontal evidentiaza urmatoarele stadia:
1. Normal- nu se poate detecta nimic
2. Pseudolargirea spatiului prin decalcefierea marginii articulatiei sacro-iliace (sacro-ileita
incipienta), sacro-ileita moderata, . apar zimtuite ( timbru postal)
3. Anchiloza initial fibroasa, ulterior osoasa, spatiul articular dispare
RX de profil a coloanei lombare arata:
1. Rectitudinea coloanei
2. Semnul Romanus (aspectul patrat al corpilor vertebrali prin eroziunea unghiurilor vertebrale
si lipsa concavitatii obisnuite )
3. Semnul Ventz prezinta sindesmofite in intervalul T10-L5, daca se generalizeaza
sindesmofitele coloana vertebrala capata aspect de trestie de bambus prin calcefierea
ligamentului interpsinos, mai apare o linie ( linia de tramvai) apare hipertransparenta
corpilor vertebrali prin osteoporoza
Recuperarea in spondilita anchilozanta
Combaterea durerii si a inflamatiei, tratament igieno-dietetic, repaus de zi si de noapte postural
Repaus de noapte pe plan dur fara perna sub cap, poate pune o perna sub sold.
Tratament
-termoterapie fie local sau general
-masaj
-kinetoterapie (cea a respiratiei)
-bai (sarate, iodurate, sulfuroase)
-sa isi faca singur programul de kinetoterapie

C8. Boala artrozica (Reumatism degenerativ)
-boala noninflamatoare, cronica
-afecteaza articulatiile diartrodiale(grad mare de miscare)
-se incearca oprirea in evolutie
-afecteaza ambele sexe (femeile mai afectate)
Dpdv al etiologiei
1.predispozitie genetica
2.displaziile epifizare (tulburari de crestere a oaselor)
3.traumatisme si microtraumatisme
-microtraumatismele determina lezarea suprafetei articulare
-traumatisme modifica presiunile articulare, pot produce degradari ale cartilajului
4.factori inflamatori
-poliartrita reumatoida/ TBC articular determinat prin fibroza sau se formeaza alterari osoase
artroza
5.factori mecanici obezitatea
6.factori endocrine si metabolici
-acromegalie
-menopauza
7.factori de mediu
Noxe profesionale:
-sportivi
-balerini
-mineri
-agricultori
Simptome:
-durere
-redoare
Durere mecanica cedeaza la repaus.
Redoare cu caracter mecanic, dureaza sub 30 sec
Durere cu character inflamator- nu e influentata de repaus, lasa pacientul sa adoarma dar il trezeste
pe la 1 2 dimineata.
Redoare inflamatorie: durata 5-30 min
DPDV RX
Semne rx primare:
-Ingustarea interlumenului articular
-osteoscleroza..
-osteofitoza (excrescente osoase orizontale)
Semne rx secundare:
-osteoporoza juxtaarticulara
-subluxatii
-dezaxari articulare
Reumatismul degenerativ= boala celor 3 O
-osteoscleroza
-osteofitoza
-osteoporoza
Osteoporoza poate fi:
1.coxartroza primara (idiopatica)-
-debut 40-60 ani;
-factori generali predispozanti: obezitate, menopauza, senescenta;
-este bilateral;
2.coxartroza secundara-
-apare pana in varsta de 35 ani
-apare in urma: luxatiei congenitale de sold, osteonecroza aseptica de cap femural
-este unilateral, apare pe partea cu cauza predispozanta
Simptome:
Durere:
-regiune inghinala
-reg peritrohanteriana
-la nivel fesier si poate cobora pe partea ant a coapsei
-durere in genunchi
-este meteodependenta caracter recurent
Impotenta functionala:
-schiopatarea apare dupa 2-5 ani de la evolutia bolii
-sunt afectate miscarile de rotatie, adductie/abductie
-apare si deficitul de flexie se accentueaza deficitul de mers
-nu poate pune picior peste picior
-nu poate sa- si inoade sireturile decat daca pune piciorul peste piciorul opus=semnul cifrei 4
-daca se apleaca in decubit dorsal
-semnul Patride
-la mers- mersul salutand
-apare hipotonia musculaturii ( cvadriceps, muschii fesieri)
Dpdv al ex radiologic semne: primare, secundare
Diagnostic pozitiv coxita
Lab:
-teste ale inflamatiei: dg dif: osteonecroza aseptica de cap femural, cu durerea sciatica (testul Laseg)
Dpdv al tratam: obiective:
I. Calmarea durerii
II. Cresterea stabilitatii soldului
III. Cresterea mobilitatii soldului
IV. Cresterea gradului de coordonare echilibrul la mers
I.=> electroterapii
=>atentie la posturi
III.=>chinetoterapie
Igiena ortopedica a soldului:
-se evita ortostatismul prelungit
-se evita mersul pe teren accidentat/plan inclinat
-se recomanda mersul pe bicileta (recomandat bicicleta medicinala)
-incaltaminte cu talpa care sa amortizeze miscarile
-evitarea pozitiilor fixe o perioada indelungata
-sa poarte baston: in forma incipienta se tine in mana opusa si in forma avansata se tine pe aceeasi
parte
-dimensiunea bastoanelor (inaltimea sa fie la nivelul trohanterului
-evitarea pantofilor cu toc
-daca persoana are flexum in mod normal, piciorul apare mai scurt:
*peste 2 cm-se pune taloneta
*sub 2 cm-nu se pune taloneta
Tratamentul balnear:
-hidrokinetoterapie

Gonartroza
-in majoritatea cazurilor secundara
-tablou clinic: gonalgie, crepitatii, inflamatii, temperatura crescuta
-diagn poz: coxartroza, spondilita anchilozanta cu debut periferic, artrita genunchiului, TBC
osteoarticular, poliartrita cu debut atipic, guta, leziuni de menisc
-tratam: reducerea durerii
*antiinflamator, antialgic ( in puseu)
*proceduri (masaj), kinetoterapie, electroterapie

C.9 Hidrotermoterapia




Efectele factorului termic asupra aparatelor si sistemelor:
Pe SNC caldura are efect relaxant, iar frigul are efect excitant, procedurile cald/rece cresc
excitabilitatea SNC, procedurile calde cresc tonus parasimpatic, procedurile reci cresc tonusul
simpatic.
Pe sistemul circulator procedura calda determina vasodilatatie si coloratie rosie a
tegumentului, procedura rece determina vasoconstrictie cu paloare tegumentului
Reactia dermovasulara la excitantul rece:
-Faza 1 vasoconstrictia dureaza 1-2 min si se exprima prin paloarea tegumentului
-Faza 2 este de vasodilatatie la nivel de arteriole, capilare, venule ceea ce se traduce printr-o
coloratie roz-rosu a tegumentului si piele calda(hiperemie activa)
-Faza 3 staza se mentine vasodilatatia capilarelor, vasoconstrictie arteriolara si venulara, coloratie
violacee si piele rece.
Reactia dermovasculara la excitantul cald:
-Faza 1 vasoconstrictia dureaza 10-12 sec
-Faza 2 hiperemie activa
-Faza 3 hiperemie pasiva cu coloratia rosie a tegumentului
Atunci cand se produce vasodilatatia sangele este mobilizat din depozite(ficat, splina), iar la
vasoconstrictie este bagat in depozite.
Procedurile de hidrotermoterapie modifica reactia organismului la excitanti calzi si reci, aceasta suma
de reactii a organismului si sitemelor la procedurile termice poarta numele de reactia
vasculara.Obtinerea reactiei vasculare este obligatorie;
- obiectiv o buna reactie dermovasculara inseamna o coloratie roz-rosu a tegumentului insotita de
incalzirea lui
- subiectiv se exprima prin senzatia de caldura placuta, buna dispozitie, apetit crescut, dorinta de
miscare.
Lipsa de reactie dermovasculara se traduce
- obiectiv prin paloarea tegumentelor, aspect de piele de gaina, aspect albastru al tegumentului si
raceala tegumentului
- subiectiv senzatie de frig, frison, tremuratori, cefalee, nervozitate, scaderea apetitului
O metoda de evidentiere a reactiei dermovasculare este metoda Dalmady(se comprima cu degetul
tegumentul dupa care se urmareste timpul scurs pana la disparitia palorii produsa prin apasare, se
efectuaza inainte si dupa procedurile de hidrotermoterapie.Reactia este buna daca paloarea dispare
la 2-5 sec, si rea la 8-10 sec.
Prin procedurile de hidrotermoterapie normal timpul scade-> reactivitatea organismului creste.
Factorul termic actioneaza pe rezistenta periferica:
-scade in proceduri calde
-creste in proceduri reci
Viteza de circulatie a sangelui in arteriole creste in procedurile calde, scade in proceduri reci, munca
inimii creste iin procedurile calde, scade in procedurile reci, Ta in baile calde TAS scade, TAD scade
semnificativ; in baile fierbinti TAS creste TAD ramane la fel; in baile reci cresc ambele.
Sange
Rece Cald
Hemoconcentratie Hemodilutie
Leucocitoza Leucopenie
Scade coagulabilitatea sangelui Creste coagulabilitatea sangelui
Stimuleaza termogeneza (arderi metabolice) Scade termogeneza
Creste producerea de CO2 Scade producere de CO2
Scade pH-ul sanguin, acidoza Creste pH-ul sanguin, alcaloza


Pe aparatul respirator:
Aplicatiile reci sau calde de scurta durata care intereseaza zonele intinse sau regiunile sensibile( gat,
regiunea dorsala superioare) provoaca in primul moment o respiratie profunda urmata de o oprire,
apoi urmeaza respiratii superficiale, sacadate de neregulate.
Baile reci produc respiratii ample, baile hipoterme produc respriatii superficialea si neregulate, baile
cade respiratii profunde, baile fierbinti mai mult de 40 de grade
Cheyne-Stokes.

Pe musculatura striata
Aplicatii reci de scurta durata inlatura oboseala, de lunga durata cresc tonusul musculaturii striate, de
lunga durata cresc tonusul musculaturii striate cu contractii clonice exteriorizate sub forma de
tremuraturi si tegumente cu aspect caracteristic de piele de gaina.
Apilcatiile calde de scurta durata inlatura oboseala dar daca sunt de lunga durata scad tonusul, forta
musculara si inlatura spasmele.
Pe musculatura neteda aplicatiile calde cresc peristaltismul, iar cele reci inhiba peristaltismul.
Pe tesutul conjunctiv caldura creste excitabilitatea si elasticitatea, iar frigul scade

Proceduri
COMPRESE-(material textil si apa) d.p.d.v al temperaturii se impart in:
-reci
-calde
-alternante( se incepe cu cea calda se termina cu cea rece)-> se foloseste pt stimularea circulatiei
-stimulante (Priessnitz)-stimularea circulatiei
-cu aburi-> temp apei 60-70 de grade, rol analgezic si antispastic

CATAPLASME- 2 bucati de panaza care au intre ele o substanta organica/anorganica; uscata sau
umeda
-cu varza (efect analgezic puternic)- varza cruda, batuta pe nervura ca sa iasa zeama, apoi frunza se
pune intre 2 bucati de panza.Varza murata pt degeraturlie urechilor.
Pentru colectare puroi: o lingura de zahar, o lingura de faina si una de ulei, pasta se pune intre 2
bucati de panza.
1.Lubrefiante(vezicante) care stimuleaza circulatia sangelui, stimuleaza drenajul limfatic local,
activeaza sistemul imun, detoxifica organismul, stimuleaza expectoratia(boabe mustar, hrean)
2.Antitumorale si imunostimulatoare
-neoplazii
-tumori benigne

-fibrom
-chist ovarian
(rostopasca, coada de cal, tataneasa, marul lupului)
3.Regenerante, cicatrizante, nutritive: tataneasa, nalba, radacina de brusture
4.Analgezice- varza
5.Purificatoare- argila

IMPACHETARI- pentru scaderea temperaturii
Pot fi:
-umede
-uscate
-cu parafina
-cu namol
-cu nisip

Umede- factor de actiune termica
Faza 1: de excitatie. Contactul dintre tegument si cearceaf umed determina vasoconstrictie, bataile
inimii mai puternice, respiratia mai profunda si mai accelerata, bolnavul are senzatia de frig. Dupa 1-
3min apare vasodilatatia si bolnavul resimte o senzatie de caldura placuta, corpul cedeaza caldura
cearceaf.Daca este febril temperatura scade cu 1-2 grade, de 2x procedura, daca nu este febril sunt
accelerate arderile.Modificarile continua pana la egalizarea temperaturii, daca apare frisonul se
opreste procedura.Dupa 15-20 de min are efect tonifiant.Prescriem impachetari 15-20 min la bolnavii
febrili si cu tulburari ale functiei SNC, astenie, depresie si stimulare metabolica
Faza 2: de sedare. Cearceaful incepe sa se incalzeasca, scade temperatura corpului se mareste aliura
ventriculara si respiratia, apare senzatia de caldura placuta si tendinta la somn.Etapa dureaza 15-20
min: oboseala fizica si psihica nevroze, insomnii, constipatii cronice.
Faza 3: de excitatie. Cearceaful continua sa se incalzeasca, caldura se acumuleaza, procedura devine
hiperterma?, bolnavul transpira abundent, si procedura devine excitanta pt SNC acceleranduse aliura
ventriculara si respiratia.Dureaza 50-90 de min.
Indicatii:
-tulburari metabolice
-obezitate
-guta
-intoxicatie cu metale grele
Dupa ce s-a terminat procedura stergem bolnavul cu prosoape calde si sta invelit cu patura o ora.
Procedura hipertermica- compresa rece pe frunte
Indicatii: bolile inimii decompensate, TBC, boli de piele cu caracter antiinflamator
Impachetare uscata- invelim pacientul doar in cearaf, durata 1h si jumatate, este o procedura de
sudatie, daca vrem sa crestem sudatia buiode cu apa fierbinte, ii dam in timpul procedurii sa bea
lichide caldute, la final se raceste corpul prin spalare dus baie cu durata scurta(cu apa
rece).Compresa cu apa rece pe frunte daca apare tahicardia.Daca apar ameteli si tahicardie se
intrerupe procedura
Indicatii: obezitate, intoxicatii cu metale grele, hipotiroidism
Contraindicatii: boli cardiace, TBC, casexie
Impachetari cu parafina(ceara alba de parchet)
-uscata
Modalitati prin care aplicam parafina:
1.Folosirea unei pensule cu care se aplica parafina topita, grosimea stratului de parafina 0,5-1 cm, se
mentine parafina 20-60 de min, se inlatura si se spala zona cu apa rece.
2.Mansoane cu parafina: panza caucicata ( pt articulatii)
3.Baile cu parafina ( pt extremitati mana/picior) se introduce mana in vas de fiecare data la un nivel
inferior
4.Fesile cu parafina(benizi) se mentine in
Parafina se mentine in instalatii cu temperatura constanta(termostat)
Impachetarile cu namol
Contraindicatii pt impachetari- claustrofobie
Impachetari cu nisip

PERIERILE
-factor termic
-generator de apa
-factor mecanic, pune in miscare circulatia

AFUZIUNILE
Proiectare fara presiune a unei coloane de apa asupra diverselor regiuni ale corpului
Indicatii- varice, acrocianoza, pareza, paralizii de musculatura membru inf, depresie, surmenaj
Contraindicatii- cistite, metroanexite, graviditate

SPALARI
FRICTIUNE- masaj printr-un cearceaf
DUSURI:
-dupa temperatura: reci, calde, alternante, cu aburi, cu aer cald
-dupa forma: jet sul, evantai, rozeta
-dupa directia coloanei de apa: orizontal, vertical, circular
-speciale: masaj sau subagval
Dusul subagval: apa de dus se proiecteaza cu presiune de 1-8atm, iar temperatura este 1-3 grade mai
mult decat apa din baie.
Dusul se dirijeaza in unghi de 35 de grade fata de tegument si vertical fata de o articulatie.

BAILE:
-in functie de temperatura
-cu plante medicinale(esenta de ceai, muguri de pin, aromocromoterapia)
-esente florale

SAUNA
-uscata finlandeza, materialul pin sau mesteacan, umiditate 5-15%, temperatura 70-90%, incalzirea
este cu sobe electrice sau cu sistem de aburi umiditate 40%, pietre vulcanice.
-umeda(baie de aburi) sau hamam umiditatea urca pana la 100%, temperatura 40-50 de grade, aburii
intra prin duze in peretii saunei, durata 20 de min
-rusa(banya)




C.10
A.Sechele de dupa fracturi
Cutanate si subcutanate
1. Edemul
2. Plaga glanurala
3. Plaga grefata
4. Cicatricea patologica
5. Cicatricea hipertrofica

EDEMUL
-este un element nedorit dar este obligatoriu si necesar pentru declansarea fenomenului de apare
-este un hiperconcentrat in proteine si metaboliti (amino, enzime, polizaharide)
Imediat dupa agresiune zona este izolata prin:
1.microtrombozare vasculara locala
2.microtrombozare limfatica
3.bariera fibroimunoleucocitara interstitiala (dureaza 3 zile)
In aceasta etapa nu se intervine terapeutic, in mediul creat are loc transformarea fibroblastica locala
care vor generan colagenoformarea, cicatrizarea, vindecarea.
A doua perioada dureaza maxim 10 zile si poarta numele de declaustrare cu refacerea incompleta a
circulatiei venoase.
Dupa 14 zile de la tratament se dezvolta si drenajul limfatic.
Pot aparea perturbari si intarzieri care depind de:
-1.intinderea si gravitatea leziunii
-2.caracter anatomofunctional preexistent zonei traumatizate
-3.durata de imobilizare segmentara
-4.posibilele complicatii vasculare tromboflebitice
-5.aplicarea de terapii adecvate
Prelungirea duce la formarea de aderente si fibrozari.
Proceduri:
- Posturari antideclive: membrele inferioare se ridica cu 15-20 de grade iar membrele
superioare se sustin in esarfa cu cotul in unghi ascutit
- Mobilizarile articulare in special distale care se realizeaza din ora in ora cu rol de pompaj
muscular
- Masaj centripet pentru intoarcere venoasa
- Masaj pneumatic, compresii, decompresii de-a lungul vaselor limfatice
- Electroterapie: joasa sau inalta
- Baile partiale cu vartejuri: actioneaza prin termoterapia moderata
- Masaj pe care il creaza turbioanele de apa de 2-3 ori pe zi 10-15 min.
- Fesile elastice: se aplica dupa posturare antidecliva sa nu permita refacerea edemului, se tin
ziua si se scot noaptea
- Mentinerea elasticitatii pielii se face cu: bai galvanice, mofete, hidroterapia alternanta, masaj
cu ulei caldut, bai in ape minerale sulfuroase sarate
- Namol cald

PLAGA GRANULARA
=Intarziere de cicatrizare
Apare in leziuni intinse, arsuri, celulite infectioase, cand organismul si-a pierdut capacitatea de
reparare.
3 variante de plaga:
-plaga granulara atona: reprezinta evolutia nefavorabila a unei plagi normotone care s-a
suprainfectat. Este excavata, alburie, nu are caracter infectios, nu are tentinta de sangerare duce la
prabusirea rezistentei organismului
-plaga granulara normotona: suprafara curata fara sfaceluri, are tendinta la sangerare, are aspect
inflamator in faza acuta si nu in cea cronica.
-plaga granulara hipertrofica sau exuberanta: forma conopidiforma si tendinta la sangerare

PLAGA GREFATA
Urmeaza unei grefe de piele, zile 2-21 intre plaga si grefa se stabilesc unele legaturi vasculare la nivel
capilar, extrem de fragile, segmentul se imobilizeaza in tot acest interval.
Se considera plaga granulara acomodata din ziua 21.
Recuperearea plagilor:
1. posturare antidecliva
2. diapuls sau inalta frecventa pulsatila
3. masaj trofic : la 5 cm de plaga se fac frictiuni circulare
4.Bai locale simple cu caracter:
-dezinfectant ( sapun, cloramina, musetel)
-vasodilalator, temperatura apei 36-37 grade celsus
-analgezic: xilina
5.Baile Whirpool: se folosesc cand procesul de epitelizare este mai avansat, efect circulator mai
intens
6.Ultraviolete: 2-3 min, efect bactericid, trofic mai des pentru plagile atone
7.Kinetoterapia consta in mobilizari pasivo-active ale tuturor articulatiilor membrelor care nu
afecteaza zona lezata
-Intotdeauna mobilizarile se fac inspre plaga.
-contractiile izometrice pe toate grupele musculare pentru prevenirea hipertrofiei
-masajul se face pentru intreg membrul mergand dinspre periferie spre centru (torace-membrul sup,
abd-membrul inf)
Cu avizul chirurgului se poate face hidrokinetoterapie la cada individual in situatia in care
cicatrizarea a avansat.
Orice grefa de piele se retracteaza 10%din suprafata, procesele retractile putand fi cauza de fixare in
deviatie posterioara sau de limitarea miscarii unor segmente.
Retractiile dezvolta bride fibroase cu tegument rau vascularizat.
Pe masura ce cicatrizarea se produce se mai poate aplica caldura locala moderata care activeaza
circulatia si scade vascozitatea tisulara iar kinetoterapia devine activa, se face in sensul plicaturarii
plagii.
B.Sechelele musculare posttraumatice:
1. ruptura musculara
2. ruptura tendon
3. hematom muscular
4. ischemie musculara
5. atrofie musculara
6. contractura musculara
1.Ruptura musculara
-data de efort intens pe musculatura nepregatita
-durere, tumefiere locala, incapacitate de miscare partiala/totala data de durere
-sechela se traduce prin: durerea cu grad variabil, incapacitate de a performa la nivel cerut, hematom
muscular
2. ruptura tendon
-cresterea frecventei cu varsta datorita alterarii degeneratibe
-apare la jonctiunea dintre tendon si muschi
-cel mai afectat este tendonul achilean,tendonul portiunii lungi a bicepsului, coafa rotatorilor,
cvadriceps rotulian
-muschiul dezinserat apare scurtat, rotunjit, cu timpul se atrofiaza
3.Hematomul muscular
-in mod nomal se resoarbe singur fara tratament
-in caz mai grav se calcifica rezultand durere si scaderea de contractie a muschiului
4. Ischemia musculara
-traumatismul muscular a afectat vascularizatia din zona prin reducerea aportului sanguin, sunt
afectate toate structurile din zona in grade diferite
-muschiul rezista la ischemie 6-8 ore, ischemia urmata de fibrozare si retractura rezulta retractiile
musculare ischemice Volkman
5.Atrofia musculara
-imobolizare sau denervare
-face ca orice muschi sa-si reduca volumul si forta musculara cu 3-5% pe zi
-un muscchi atrofiat pierde 50-70%din greutatea sa
-atrofie =scaderea diametrului fibrei musculare
6.Contractura musculara
-retractura musculara- scurtare a fibrei musculare la imobilizarea prelungita insotita de rezistenta
musculara la intinerea lui pasina
-contractura este tot o scurtare a fibrei musculare cu mentinrea unei tensiuni crescute in fibra fiind
deobicei reversibila si avand caracter paroxistic
-retractura determina contractura
Contractura poate fi:
- antalgica (secundara): mijloc de aparare
- algica (primitiva): durerea este chiar cauza contracturii, punct de plecare muscular
Obiectivele recuperarii:
1.refacerea flexibilitatii
2.refacerea fortei de contractie
3.refacerea rezistentei la efort
4.refacerea coordonarii miscarilor

1.flexibilitatea prin pierdere determina scaderea mobilitatii articulare in sensul de miscare al
antagonistului sau: cvadricepsul produce extensia genunchiului si flexia soldului, retractura de
cvadriceps limiteaza flexia
2.refacerea fortei de contractie
Necesita doua conditii:
a. realizarea unei tensiuni maxime in musculatura contractiei izometrice
b. prin exercitiu sa se obtina oboseala musculara sau stersul muscular
Crioterapia sub masaj, sub curent diadinamic perioada scurta, sub curent interferential, termoterapia
dupa depasirea fazei acute

C.Sechele osoase
1.pseudoartroza
2.calus vicios
3.osificare subperiostala
4.osteoporoza de imobolizre
5.necroza aseptica
6.algoneurodistrofie (AND)

1.Pseuoartroza este o falsa articulatie cu capsula si cavitatea ce cea sinovoiala. O consolidare osoasa
are 3 cai:
-lenta
-intarziata
-pseudartoza
Penru lenta, intarziata:
-orice mobilizare poate agrava deoarece mobilizarea fragmentelor determina hiperemie, reactie care
v-a genera resorbtie osoasa cu marirea spatiului dintre fragmente
-este defapt o fractura neconsolidata, odata instalata nu mai poate fi agravata
-lipsa de consolidare a unei fracturi poate fi data de interpozitia intre fragmente
-distanta mare intre capete
Infectie
-tulburari de vascularizatie
Atitudine:
Se face reinterventie cu reducere corecta cand nu se poate face operatia.
Pe langa AINS se aplica electroterapia de frecventa inalta pulsatila, curent de medie frecventa, masaj,
hidrokinetoterapie

2.Calus vicios
-deformare osoasa posttraumatica prin deplasarea unei fracturi urmata de dezarticulari ale oaselor
sau articulatiilor
-deplasarea fracturii poate fi preexistenta, poate fi datorata contentiei, poate aparea dupa
indepartarea contentiei, sau dupa reluarea miscarilor
-poate aparea oriunde exista fractura cu deplasare, pentru fractura juxtaarticulara poate afecta
functia articulara cu instalarea unei artroze
-suspiciune de calus cand aveem: durere, perisistenta de durere, perisistenta de edem, relevarea
unor formatiuni osoase, delimitarea mobilitatii, dezaxari in valg sau var
-calusul vicios este obisnuit mai mare si poate prinde muschi artere, tendoane

3.Osificarea subperiostala
-se ridica periostul, apare reactie intensa osteoblastica cu osificare subperiostale, se intervine
chirurgical , daca nu se dreneaza prin apozitie, se limiteaza foarte mut mobilitatea in articulatie
-in situatia de osificare periostala nu se face: imbobilizare completa, mobilizare si intindere pasiva,
intotdeauna se face activa

4.Osteoporoza de mobilizare
-devine vizibila dupa 3-4 sapt de imobilizare
-dupa 6 luni se pierde 1/3 din masa trabeculara si jum din corticala osoasa
-hiperemia de staza scade activitatea osteoblastelor si creste activitatea osteoclastelor (creste
calciuria, calcemia ramane normala)
-osteoporoza algica post ..Lerriche
-se aplica kinetoterapie bine dozata, electrostimulare

5.Necorza aseptica
-este consecinta ischemiei vasculare
-celulele osoase infarctizate mor si devin reziduu grasos, tesut vecin sanatos
-se hiperemiaza si produc burjoane de granulatie spre zona de necroza
-apar pe Rx
-osul nou format este moale deformabil, recuperarea se face in luni chiar ani