Bioclimatologia Si Sanatatea

Fenomene meteorologice extreme in perspectiva schimbarilor climatice
Constanta Boroneant Administratia Nationala de Meteorologie Bucuresti
Componentele sistemului climatic
Atmosfera
Hidrosfera
Criosfera
Biosphere
Litosfera
The Earth System
Ce sunt evenimentele extreme de vreme sau clima? acele evenimente care pot fi caracterizate ca fiind remarcabile prin intensitate sau magnitudine, rare in ceea ce priveste frecventa de aparitie, particulare in ceea ce priveste impactul, efectele sau rezultatele pe care le produc.
IPCC AR4 WGI
IPCC AR4 WGI
Global mean temperatures are rising faster with time

1998,2005,2003,2002,2004,2006, 2001,1997,1995,1999,1990,2000
Warmest 12 years:
Period
25 50 100 150
Rate
Years /decade
0.1770.052 0.1280.026 0.0740.018 0.0450.012
Evenimente meteorologice extreme

Intensitate Frecventa Pagube si pierderi umane si materiale
Ploi torentiale Furtuni cu intensificari de vant Grindina Fulgere si trasnete Tornade Valuri de caldura/frig Accidente de poluare a mediului
Cele mai mari pierderi rezultate din dezastrele naturale la nivel global in perioada 1994-2003.Cele mai mari pierderi de vieti omenesti si distrugeri materiale au fost determinate de evenimente atmosferice extreme sau alte hazarde naturale in legatura cu acestea Epidemics (15.2%) Volcanic eruptions (1.4%) Earthquakes and Tsunamis (7%) Avalanches (0.7%) Storms (23%)
From ICSU Scoping Group on Natural and human-induced environmental hazards. Report 28GA/9.1, October 2005.
Floods (33%)
Landslides (4.5%) Droughts (15%)
Potential Impact of CC
IPCC Assessment - 2 February, 2007
Virtually certain > 99%, very likely > 90%, likely > 66%, more likely than not > 50%
Extreme Weather Events Trend

Flood- August 2002 Flood- August 2005
Economic losses: 16 bn Economic losses: US$ 3 bn Insured losses: US$ 1,7 bn Insured losses: 3.4 bn
Heat Wave of 2003: US$ 13 bn Heat wave of 2006: US$ 0, 8 bn Storm 1999: Economic losses: US$ 23 bn Insured losses:US$ 11 bn Hurricane 2005 (insured losses) Katrina + Rita+ Wilma: US$ 60bn
Evenimente meteorologice extreme recente

Seceta din centrul si sud-vestul Asiei 1998-2003 Seceta din Australia 2002-2003 Seceta din vestul Americii de nord 1999-2004 Inundatii in Europa , vara 2002 Valuri de caldura in Europa, vara 2003 Sezonul uraganelor in Atlanticul de Nord(1 iunie-30 nov) 2005 Inundatiile din Romania 2005, 2006
Tornada la Facaeni, Romania 12 august 2002
Valul de caldura din august 2003, cea mai mare catastrofa umanitara determinata de fenomene meteorologice extreme
INDICE DE CONFORT TERMIC
Uraganul Catarina
2005 anul record al extremelor meteorologice
2005
Iulie/august 2005 Inundatii in India
944 mm/24h cantitate record pentru India 1150 victime umane Pierderi economice 5000 mil USD al 6-lea ca intensitate , cele mai mari pierderi inregistrate pentru un eveniment 1322 victime umane Pierderi economice 124000 mil USD
August 2005 Uraganul Katrina
Uraganul Vince 9 octombrie 2005
Inundatii in Romania 2005
2005 Inundatiile din Banat
2006 Viitura pe Dunare
INDICELE TEMPERATURA UMEZEALA (ITU) EXPRIMAT IN TEMPERATURA EFECTIVA
Cristina Cretu , Otilia Diaconu, Monica-Roxana Sasu si Anisoara Popescu Administratia Nationala de Meteorologie Sos. Bucuresti-Ploiesti Nr.97, Bucuresti Romania monica.sasu@meteo.inmh.ro
Ce este de fapt ITU sau humidex ?
Exista doua metode de calcul a acestui indice si evident de exprimare a lui: adimenisonal sau in unitati, sau calibrat pe scala temperaturii adica in grade C. Valorile semnificative, incepand de la care disconfortul este mare, sunt de 80 de unitati, respectiv 40 grade. Parametrii meteorologici necesari pentru a calcula indicele de confort termic (ITU) exprimat atat in unitati, cat si cel exprimat (calibrat) in grade sunt temperatura aerului la 2m si umezeala relativa.
Indicele de confort termic exprimat in unitati
In perioada 2000 - 2005, ITU in mod prognostic, exprimat in unitati, a fost calculat zilnic folosind modelul ALADIN. Din luna mai 2006, s-a implementat o noua procedura operativa de calcul si reprezentare grafica a ITU folosind outputul modelului ECMWF. Formula de calcul a indicelui de confort termic exprimat in unitati este : ITU= 0. 81T+ 0. 01 HU 0. 99T 14. 3 46.3 unde : T = temperatura aerului la 2 HU = umezeala relativa la acelasi nivel.
Indicele de confort termic exprimat in grade
Formula de calcul a indicelui de confort termic exprimat in grade este:

1 1 5417.7530 10 273.16 TD ITU = T + 0.5555 6.11e
unde : T = temperatura aerului la 2m TD = temperatura punctului de roua exprimat in grade Kelvin
Diagrama de mai sus prezinta valorile indicelui de confort termic exprimat in grade, precum si limitele acestuia pe grade de confort. Este de remarcat faptul ca limita de disconfort de 40 C se poate realiza atat la o temperatura de 37 C dar cu 25 % umezeala cit si la 29 C dar cu 75 % umezeala.
Date si metode
Lucrarea prezinta un indicator termic - ITU calibrat pe scala temperaturii, in grade C, folosit ca standard in America de Nord. Atat ITU exprimat in unitati cat si cel in grade C, sunt calculati pe perioada de vara in regim de prognoza, folosind ca input temperatura si umezeala din modelul ECMWF, hartile fiind accesibile pe site-ul intranet http://brutus.inmh.ro.
Sunt analizate realizarile comparative ale celor doi indicatori pentru doua perioade caniculare: 1-5.08.2006 si 1721.08.2006
Date si metode
Formula de calcul a indicelui de confort termic in grade Celsius a fost elaborata si implementata de J.M.Masterton and F.A.Richardson, la Serviciul Meteorologic al Canadei in colaborare cu Ministerul Sanatatii al aceleiasi tari in anul 1979. Incepand cu vara anului 2000, ANM Bucuresti emite avertizari meteorlogice unde este mentionata atingerea sau depasirea pragului critic al indicelui de confort termic. Aceste avertizari sunt difuzate prefecturilor si mass-mediei pentru a se putea lua masurile de protectie necesare conform Ordonantei 99/2000.
Rezultate
Regimul termic al verii 2006 s-a caracterizat, in majoritatea regiunilor tarii, prin valori medii ale temperaturii aerului mai mari decat cele normale. Temperatura maxima a verii 2006 a fost de 39 0C si s-a inregistrat in mai multe localitati din lunca Dunarii in data de 20 august 2006. La Bucuresti in aceeasi zi sau inregistat 37 0C.
Pe tot parcursul acestor perioade cu vreme caniculara indicele de confort termic a atins si depasit pragul critic de 80 de unitati, respectiv 40 grade.
Rezultate
Perioada 1-5 august 2006
Figura 1. Ziua de 4.08.06, ora 00 UTC: Geopotentialul la 500 hPa (stanga) si Temperatura la 850 hPa (dreapta)
Evolutia temporala a indicatorilor termici. Evolutia temporala a umezelii si a temperaturii aerului. Perioada 20060801-20060805. Statia Bucuresti-Filaret Perioada 20060801-20060805. Statia Bucuresti-Filaret
Evolutia Evolutia temporala a indicatorilor termici. temporala a umezelii si a temperaturii aerului. Perioada 20060801-20060805. Statia Turnu-Magurele Perioada 20060801-20060805. Statia Turnu-Magurele
Evolutia Evolutia temporala a indicatorilor termici. temporala a umezelii si a temperaturii aerului. Perioada 20060801-20060805. Statia Statia Giurgiu Perioada 20060801-20060805. Giurgiu
Rezultate
Statia Bucuresti-Filaret pentru umezeala relativa apar diferente de pana la 30% intre valorile observate si cele prognozate, iar la temperatura de pana la 4 0C, de unde reies si diferentele intre valorile prognozate si cele realizate ale ITU. Statia Turnu Magurele diferentele dintre valorile prognozate si cele observate au dus la aparitia diferentelor intre ITU prognozat si ITU observat. Temperatura la orele 12 UTC si 18 UTC este subprognozata, in timp ce umezeala tinde sa fie supraprognozata. Statia Giurgiu intre prognoza vs. observatia ITU nu apar erori prea mari, ceea ce inseamna ca ambii parametrii, temperatura aerului la 2m si umezeala relativa, au fost bine prognozati de catre model, ceea ce a dus la foarte mici diferente intre ITU prognozat si cel realizat de maximum 1-2 unitati sau 2-3 grade.
Rezultate
Figura 2. Ziua de 20.08.06, ora 00 UTC: Geopotentialul la 500 hPa (stanga) si Temperatura la 850 hPa (dreapta)
Evolutia temporala a indicatorilor termici. Evolutia temporala a umezelii si a temperaturii aerului. Perioada 20060817-20060821. Statia Bucuresti-Filaret Perioada 20060817-20060821. Statia Bucuresti-Filaret
Evolutia temporala aaumezelii si a temperaturii aerului. Evolutia temporala indicatorilor termici. Perioada 20060817-20060821. Statia Turnu-Magurele Perioada 20060817-20060821. Statia Turnu-Magurele
Evolutia temporala a indicatorilor termici. Evolutia temporala a umezelii si a temperaturii aerului. Perioada 20060817-20060821. Statia Giurgiu Perioada 20060817-20060821. Statia Giurgiu
Rezultate Perioada 17-21 august 2006
In aceasta perioada caniculara, indicele de confort termic a depasit pragul critic, iar valorile extreme ale temperaturii aerului au atins 39 0C (fiind cea mai ridicata valoare din vara acestui an.
Diferentele mari intre valorile parametrilor prognozati si cei observati duc la o eroare mare intre ITU prognozat de model vs. cel observat (in unele cazuri de chiar 10 unitati, respectiv 10 - 12 grade). Pe perioada noptii ITU are totusi o valoare ridicata cu toate ca temperatura aerului scade, dar acest lucru se intampla pentru ca umezeala relativa ramane ridicata.
Concluzii
Pentru o prognoza mai buna a ITU, se propune folosirea temperaturii aerului din adaptarea statistica a modelului ECMWF, eventual dezvoltat sistemul MOS si pentru TD. Avertizarile emise de ANM au fost mediatizate cu succes, dar este dificil de cuantificat cit de bine au fost percepute de populatie, de cei care trebuie sa se auto-protejeze . O mai buna prognoza a ITU, in unitati sau grade, presupune insa o mai buna prognoza a ambilor parametrii temperatura aerului la 2m si umezeala relativa care intra in formula de calcul a ITU. O diferenta de 10 % sau de 3 C intre prognoza si observatie pot determina un ITU prognozat inferior pragului critic, si evident poate duce la ratarea unei avertizari.
Concluzii
Indicatorul calibrat pe scala temperaturii aerului nu se dovedeste a fi mai sensibil decat cel exprimat in unitati, (lasind chiar impresia a fii doar o divizare la 2 a primului indicator !) Atat hartile de distributie spatiala cit si graficele de evolutie comparativa arata acest lucru. Desi foloseste o formula ce pare mai elaborata , indicele este doar calibrat pe scala temperaturii. Care ar fii avantajele utilizarii lui ? ar putea fi mai bine perceput de populatie, de factorii decizionali este mai simplu de calculat operativ, utilizind T si TD El ramine insa un indicator menit sa cuantifice o senzatie .
Va multumesc!
Simpozionul
Bioclimatologie i sntate aspecte actuale
21 iunie 2007 Bucureti
INSTITUTUL NAIONAL DE RECUPERARE, MEDICIN FIZIC I BALNEOCLIMATOLOGIE
Bioclimatul aplicaii i implicaii, ntre confort i disconfort

dr. Liviu Enache, dr. Delia Cintez, as. cerc. Iulia Bunescu
De reamintit despre bioclimat i altele:
Bioclimatul este obiectul de studiu al bioclimatologiei ramur a climatologiei care studiaz impactul condiiilor de vreme i de clim asupra organismelor vii (inclusiv omul). ntre organismele vii vreme i clim exist o corelaie deosebit de complex. Organismul uman depune o permanent activitate de adaptare la condiiile mediului nconjurtor pentru meninerea homeostaziei ((gr. Homoios =asemntor; stasis =stare) ) n limitele de normalitate.
De reamintit despre confort termic i altele:
Confortul termic (CT) definit n conformitate cu British Standard BS EN ISO 7730 este condiia strii mentale care exprim satisfacie n raport cu mediul termic nconjurtor. Confortul termic este relativ dificil de definit, ntruct implic att factori de mediu (nu doar temperatura aerului), ct i personali (fiecare fiind dependent de alte elemente), care, n final, descriu mediul termic uman. Echilibrului funcional al organismului poate fi ns perturbat de condiiile excesive ale mediului (stres exterior), cu efecte negative asupra strii de sntate.
De ce este important confortul termic?
ntruct stabilete o legtur ntre solicitarea termic exterioar i capacitile de termoreglare uman (pierdere sau acumulare de cldur) CT are o component dubl: - fiziologic i moral, - economic (crete productivitatea muncii). Lipsa CT are efecte negative asupra: - strii de sntate, - randament sczut al activitilor profesionale, care poate ajunge pn la refuzul muncii.
Principalii factori care determin confortul termic

Factori personali: - izolaia prin mbrcminte
(interfaa prin care se regleaz pierderile de cldur de ctre organism),
Factori de mediu:
- temperatura radiant, - temperatura aerului, - umiditatea aerului, - viteza aerului.
- cldura metabolic (rata

metabolismului permite evaluarea riscului termic n dependen de activitatea depus, vrst, sex, greutate corporal).
Izolaia termic a mbrcminii (unitate de msur: 1 clo = 0,155 m2K / W)
Tipul de mbrcminte
Nud Costum de baie mbrcminte pentru climat tropical mbrcminte uoar de var mbrcminte de lucru mbrcminte tipic de interior (iarna) mbrcminte tradiional european (costum)
Rezistena termic
clo m2K / W
0 0,1 0,3 0,5 0,8 1,0 1,5
0 0,018 0,047 0,078 0,124 0,155 0,233
Rata metabolic (unitate de msur 1 met = 58,2 w / m2) depinde de: gradul de activitate muscular, condiii de mediu, vrst, sex, dimensiunile corporale
Activitatea
Repaus Somn Aezat pe scaun Poziie ortostatic (relaxat) Mers Activiti domestice (femei) Curenia casei Gtit Profesor
Rata metabolic (met) 0,7 0,8 1,2 2,0 3,8 2,0 3,4 1,6 2,0 2,0 3,0 1,4 1,8 3,2
Activitatea
Splat manual i clcat Cumprturi Munc de birou Activiti variate de birou Proiectare Dans, social Tenis Activiti generale de laborator Vnztor
Rata metabolic (met) 1,2 1,8 1,1 1,4 1,1 1,4 3,4 4,0 2,4 4,4 7,0 8,7 1,4 8,6 2,0 2,0
Unii factori de mediu i efectele asupra bilanului termic uman

(Implicarea lor n elaborare unui model de bilan termic uman)
Temperatura aerului influeneaz schimburile convective dintre piele i mediul nconjurator: Tpielii > Taer (condiii normale) Tpiele < Taer (stres termic)
unui corp care emite energie termic) influeneaz schimbul radiant de energie (cldur) dintre piele i mediul nconjurtor
Temperatura radiant (temperatura corespunztoare
Temperatura suprafeei corpului influeneaz

schimbul conductiv de cldur
Umiditatea aerului influeneaz procesul de vaporare a transpiraiei (umiditatea relativ a aerului ntre 40 % i 70 % nu are o influen semnificativ asupra confortului termic) Densitile de flux (W/m2) ale convectiv i evaporarea transpiraiei (n funcie de cantitilor de cldur corespunztoare: valoare, temperatura i umiditatea aerului, efectele sunt M metabolismului, foarte diferite, adesea contrare) C conveciei, E evaporaiei, Res respiraiei, S radiaiei solare. Viteza aerului influeneaz procesul de rcire
Modaliti de pierdere a cldurii de ctre organismul uman
Conducie (prin contact direct cu corpurile nconjurtoare); <1% Convecie (prin cureni verticali de aer sau ap); < 10 % Respiraie (aerul inspirat este, de obicei, mai rece i mai uscat dect cel expirat); <5% Radiaie (prin unde electromagnetice, n concorda cu temperatura corpului, conform legii Stefan-Boltzmann) i lucru mecanic; < 20 % Evaporarea transpiraiei. ~ 75 %
Pierderile i ctigurile de cldur ntr-un mediu cald
Alte cteva definiii utile
TEMPERATUR BIOLOGIC OPTIM temperatura cea mai bun pentru desfurarea proceselor metabolice i care nu necesit intervenia sistemului de termoreglare. ZONA DE NEUTRALITATE TERMIC intervalul de temperaturi ntre care metabolismul se menine constant, la valoarea minim. ZONA DE CONFORT TERMIC intervalul de temperatur (inclus n zona termoneutr) n care metabolismul normal al omului asigur temperatura optim. ZONA DE HIPERTERMIE zona n care mecanismele de termoreglare nu asigur rcirea suficient pentru obinerea unei temperaturi normale a corpului. Ea este mrginit de dou limite:
temperatura critic superioar la care mecanismele de termoreglare nu asigur ndeprtarea eficient a surplusului de cldur; temperatura letal peste care nu este posibil supravieuirea organismului.
Temperatura aerului i a organismului uman

(Importan i rol)
Temperatura aerului,
-
pentru c:
este cel mai important parametru al mediului ambiant (meteorologic, climatic, de interior), la ale crui variaii organismele s-au adaptat n decursul timpului. - joac rol n procesele de cretere i dezvoltare ale unui organism. - este un indicator al schimburilor de energie dintre organism i mediu i rezultatul bilanului cantitilor de cldur primite i pierdute de acesta.
Anumite praguri termice
(uneori n combinaie cu umiditatea aerului) se pot folosi ca indicatori simpli pentru situaii care afecteaz starea de sntate (de ex. temperatura perceput, temperatura aparent).
Temperatura perceput temperatura aerului pentru un mediu de

referin care creeaz unui subiect acelai rspuns termic ca i n condiii reale.
Temperatura perceput i stresul termic n conformitate cu reglementrile germane (V.D.I., 3789, 1994)
Temperatura perceput (0C) < -39 -39 -20 -20 -13 -13 0 0 - +20 20 26 26 32 32 - 38 > 38
Percepia termic Foarte rece Rece Rece Uor rece Confortabil Cald Cald Fierbinte Foarte fierbinte
Stresul fiziologic Stres extrem de rece Stres rece intens Stres rece moderat Stres uor rece Posibil confort Solicitare termic uoar Solicitare termic moderat Solicitare termic intens Solicitare termic extrem
Temperatura perceput Temperatura perceput
n condiiile rii noastre, temperatura aerului poate n condiiile rii noastre, temperatura aerului poate aciona ca agent biotrop stresant nefavorabil n: aciona ca agent biotrop stresant nefavorabil n:
Perioada nclzirilor brute de primvar (temperatura aerului poate suferi salturi de peste 25 0C); Perioadele caniculare de var (temperatura aerului depete, adesea, 35 0C); Perioadele de nclzire care apar, uneori, toamna.
Evaluarea efectelor termofiziologice ale mediului este o problematic de baz a biometeorologiei umane, dar
Din pcate:
Exist pe plan internaional peste 100 metode diferite, cu diverse grade de dificultate, pentru calcularea de indici termo-meteorologici i climatici care pleac de la modele de bilan caloric. Exist cel puin 4 tipuri de sisteme de avertizare de sntate pentru cldur (HHWS) n Europa bazate pe: - temperatura aerului (de ex. Lituania, Belarus); - temperatura maxim a aerului (de ex. Malta, Republica Ceh, Portugalia, Spania); - valori prag de temperatur i umiditate (de ex. Macedonia, Romnia, Turcia); - valori prag ale unui indice complex (de ex. Germania de SV care folosete noiunea de temperatur perceput, derivat dintr-un model de bilan caloric). Exist ri europene fr HHWS. - n America de Nord exist 2 - 3 sisteme de avertizare (unele pe mai multe niveluri de alert).
Sisteme de avertizare de sntate privind cldura n Europa
DEFINIREA TIPURILOR SISTEME DE AVERTIZARE PENTRU SNTATE DATORATE CLDURII Tip 1

- Identificarea
Tip 2
Tip 3
situaiilor meteorologice nefavorabile sntii, - Monitorizarea buletinelor meteorologice, - Mecanismele prin care avertizrile generale sunt emise cnd este prognozat o situaie meteorologic nefavorabil.
- Comunicarea avertizrii att unui public general ct

i / sau - ageniilor de sntate. inte de avertizare prin intervenii de sntate public
Criterii limit pentru declanarea avertizrilor de vreme canicular
Exemple: Romnia: indicele temperatur umiditate; Republica Ceh: 29 0C stres caloric mediu; 33 0C stres caloric mare (temperatura maxim a aerului); Grecia: 33 0C (temperatura maxim a aerului pentru 3 zile consecutive); Malta: 40 0C (temperatura maxim a aerului); Turcia: temperaturi > 27 0C i umiditi relative > 40 %; Letonia: 33 0C (temperatura aerului); S-V Germania: temperatura perceput maxim > 26 0C; Portugalia: temperatura maxim zilnic > 32 0C i ali parametri; Belarus : temperatura aerului peste 35 0C .a; Serbia: temperatura maxim a aerului 35 0C.
Indicii biometeorologici i bioclimatici permit:

Reliefarea trsturilor bioclimatice ale unui regim climatic; Stabilirea perioadelor favorabile i nefavorabile pentru activitile umane; Determinarea topoclimatelor indicate pentru cura naturist; Evidenierea arealelor climatice sau a perioadelor care induc efecte pozitive / negative asupra bilanului termic uman.
EXEMPLE DE INDICI METEOROLOGIC I CLIMATICI 1). Indice temperatur umiditate (I.T.U.), folosit n Romnia:
I.T.U. = (1,8ta + 32) (0,55 0,0055 U) [(1,8 ta +32) 58)]
unde: ta = temperatura aerului (0C), U = umiditatea relativ a aerului (%).
Dac I.T.U.:
65 stare de confort 66 79 stare de alert 80 stare de disconfort
2). Indice temperatur umiditate

I.T.U. = 0,4 (tus tum) + 4,78
(dup Thom)
:
la
unde: tus = temperatura termometrului uscat, tum = temperatura termometrului umed (0C, de psihrometru).
EXEMPLE DE INDICI METEOROLOGIC I CLIMATICI
3). Temperatura efectiv-echivalent T.E.E. (dup Missenard, formul

simplificat pentru viteze ale vntului 1 m / s):
T.E.E. = ta 0,4 (ta 10) (1 - U / 100)

unde ta este temperatura aerului.
Dac T.E.E.:
21 22 indiferent 23 27 cald > 27 foarte cald
4). Indicele stresului de cldur (The Heat Stress Index, H.S.I.):

H.S.I. = E / Ecm
unde E rata evaporaiei necesar echilibrului termic al organismului, Ecm capacitatea evaporativ maxim a aerului. aerului. evapora organismului,
EXEMPLE DE INDICI METEOROLOGIC I CLIMATICI
5). Humidex Hu (Anderson, pentru condiiile Canadei):

Hu = ta + (5 / 9)(e 10)
unde: ta temperatura termometrului uscat (0C), e tensiunea vaporilor de ap (kPa10). Dac Hu:
20 29 confortabil 30 39 disconfort de diferite grade 40 45 disconfort aproape pentru toi 46 restricionarea diferitelor activiti
Indicatori de stres de cldur
Exist dou categorii de indici: - indici simpli (bazai pe valorile prag ale temperaturii sau n combinaie cu umiditatea aerului); - indici compleci (bazai pe principalii parametrii meteorologici fluxurile de energie radiant, temperatura aerului, tensiunea vaporilor de ap, viteza vntului i pe modele de bilan caloric care descriu solicitarea fiziologic la cldur).
Indicatori simpli de stres de cldur
Temperatura aparent temperatura real a aerului atunci cnd

temperatura punctului de rou este 14 0C este o msur a disconfortului relativ rezultat din aciunea combinat a cldurii i umiditii. - pentru > 140C - stres fiziologic crescut i discomfort asociat cu umiditate - pentru < 140C - stres fiziologic redus i stare de confort crescut asociat cu umiditi mici i rcire evaporativ crescut.
Indice mediu de cldur (utilizat n S.U.A.) valoarea medie a

indicelui de cldur obinut din indicii de cldur corespunztoare momentelor celor mai calde i mai reci. Acest indice este considerat mai reprezentativ pentru 24 h dect temperatura maxim zilnic.
Indicatori compleci de stres de cldur
Indici bazai pe modele de bilan caloric:

- Ecuaia de confort a lui Fanger: f(M, Icl, v, tr, ta, e) = 0 M rata metabolic(met), Icl indicele de mbrcare (clo), v viteza aerului (m/s), tr temperatura radiant medie (0C9), ta temperatura aerului (0C9), e tensiunea vaporilor (Pa); - Indicele P.M.V. (Predicted Mean Vote Index): P.M.V. = (0,303e-0,036 + 0,028)L L diferenaa dintre producia intern de cldur i pierderea de cldur corespespunztoare mediului real pentru o persoan meninut ipotetic la valori de confort ale temperaturii pielii i pierderile evaporative de cldur prin transpiraie. n conformitate cu scala senzaiei termice ASHRAE: +3 fierbinte, +2 cald, +1 uor cald, 0 neutru, -1 uor rece, -2 rece, -3 frig. - Temperatura perceput (folosit n Germania) temperatura aerului pentru un mediu de referin n care percepia de cldur/rece ar fi aceeai cu cea din condiii reale.
Indici bazai pe o abordare sinoptic
(utilizai n unele orae din S.U.A.) sunt bazai pe tipuri de vreme, iar clasificarea zilelor se face considerndu-le omogene sub aspect meteorologic.
Totui:
Se impune armonizarea elaborrii i diseminrii indicilor de vreme sau a indicilor climatici. Exist dificulti de comunicare efectiv a rezultatelor unui model ctre utilizatori (media, public, sntate, industrie etc.). Este necesar s se gseasc un indice universal, valabil pentru diverse sezoane, climate, persoane, scri de timp etc. (au demarat proiecte de cercetare ale U.E. n acest scop - de exemplu, COST 730 - la care particip i Romnia A.N.M. i I.N.R.M.F.B.). Nu se manifest o coordonare ntre sistemele de sntate i cele care gestioneaz datele meteorologice. Nu sunt puse la punct strategii care s urmreasc scderea vulnerabilitii populaiei la stresul termic.
n loc de concluzii i drept semnal de atenie (I)

Continuarea implementrii i amplificarea pe plan regional a Programului de Servicii Publice (elaborat nc din 1994 de O.M.M.), ca parte aplicativ a programelor meteorologice pentru rile membre, n scopul mbuntirii i securitii populaiei i cu politici de mediu adecvate care s cuprind i aspecte biometeorologice i bioclimatice (observare, monitoring i prevedere) i de utilizare ct mai bun a acestora. Ca urmare a tendinei de cretere a frecvenei de apariie a modificrilor brute de vreme i, n mod deosebit, a evenimentelor meteorologice extreme, cum sunt valurile de cldur (vezi situaia grav din aug. 2003 din Europa occidental), se impune ca Sistemele de sntate public s acorde o atenie sporit, ndeosebi copiilor i btrnilor (n contextul mbtrnirii populaiei europene) n aceste situaii. Sistemele de informare i avertizare biomedical a populaiei, n special a categoriilor vulnerabile, trebuie s in cont de faptul c rspunsul subiecilor este diferit pentru aceleai condiii de vreme, cu valori prag diferite pentru fiecare categorie de populaie, dup cum indic studiile de specialitate. Factorii decizionali, pe termen mediu i lung, s aib n vedere n cadrul planning-ului oraului, arhitecturii i design-ului cldirilor s permit (prin adaptarea exemplelor oferite de strategiile rilor cu climat cald) nu numai un bioclimat de confort interior, fr utilizarea de instalaii energo-intensive, ct i a unui bioclimat urban ct mai puin stresant, care s reduc insula (insulele) urban de cldur din cursul sezonului cald.
n loc de concluzii i drept semnal de atenie (II)

ntruct instituiile i organizaiile competente (Ministerul mediului, Ministerul sntii, Primriile i altele) au responsabilitatea de a asigura securitatea, protecia i sntatea cetenilor sub aspectul condiiilor de mediu se impune extinderea cadrului organizatoric existent printr-un departament specializat sub aspect biometeorologic n cadrul sistemului de avertizare a populaiei asupra fenomenelor meteorologice extreme (valuri de cldur n zonele urbane, lipsa apei potabile n unele zone rurale, vijelii cu aspect de tornad etc.). Pentru un bun management al situaiilor extreme de vreme, cu tendin de cretere, trebuie ca ntreg sistemul de protecie social i medical (actualmente insuficient pregtit pe plan local prin lipsa unor strategii i planuri de intervenie pe termen lung, lipsa unor soluii tehnice efective, slaba capacitate de intervenie n cazul undelor de cldur severe), s aib capacitatea ca, n timp util, s-i regleze fluxul informaional necesar, s poat lua msuri de intervenie n funcie de nevoile locale i infrastructura disponibil, astfel nct s poat, preveni, avertiza i contribui ntr-o manier credibil i eficace, la diminuarea sau chiar eliminarea efectelor negative produse de situaiile meteorlogice extreme (n principal, valurilor de cldur).
n loc de concluzii i drept semnal de atenie (III)

Extinderea cercetrilor teoretice i aplicative n domeniul sntii publice, studii biometeorologice privind efectele diverilor factori de mediu asupra organismului i ale confortului uman n condiii de temperaturi i umiditi ridicate, aspecte bioclimatice ale insulelor de cldur urbane, investigarea intercorelaiilor dintre climatul din exterior i cel de interior (n spitale, baze de tratament, locuri de munc, alte spaii publice sau de locuit etc.), evaluarea riscurilor privind starea de sntate, dar i estimarea costurilor daunelor produse de poteniale modificri climatice, adoptarea i implementarea unor strategii de adaptare pe termen scurt i mediu. Dezvoltarea de studii multidisciplinare prin includerea aspectelor biometeorologice printre domeniile prioritare de cercetare - care s implice impactul valurilor de cldur asupra populaiei i a altor factori extremi de mediu care pot afecta, direct sau indirect, starea de sntate a populaiei precum radiaia U.V., ionizarea aerului, nivelul coninutului de ozon din vecintatea solului, poluarea aerului.
De observat i luat aminte

Kilimanjaro, 1974 Kilimanjaro, 1974 Kilimanjaro, 2004 Kilimanjaro, 2004
Nu vrem s dm sfaturi frumoase, ci sfaturi folositoare

dup Solon
Simpozionul Bioclimatologie i sntate aspecte actuale
Bucureti 21 iunie 2007
Efectele factorilor meteorologici asupra organismului

Dr.Dieter Fischbach Conf. Dr.Liviu Enache Conf.Dr. Delia Cintez Dr.Gina Glbeaza
Biometeorologia medicala - studiaza efectele fiziologice si patologice (pathos=suferin) negative produse sau influenate de factorii meteorologici si legtura etiologica (cauz-efect) dintre procesul morbid si elementul meteorologic.
3
Efectele radiatiei solare asupra organismului uman

Efectele radiaiilor infraroii asupra pielii: - nclzire (efectul termic); - modificri metabolice locale; - eritem; - vasodilataie; - diaforez.
4
Expunerea la surse de radiaie infrarosie (I.R) de mare intensitate sau expunerea cronic la I.R. Accentuarea pigmentrii pielii, Flictene, Arsuri, Leziuni tisulare de la 46-47 0C, Dureri, Stress termic.
5
Efectele oftalmice
Conjunctivit, Pareza irisului, Opacifierea cristalinului, Dezlipirea retinei, Mioza, Hiperemie, Dureri oculare.
6
Expunerea craniului la I.R.

Afectarea meningelui - insolaie dac temperatura local ajunge la 40 41 0C , Cefalee, Vertij, Grea, Vrsturi, Pierderea contienei, Convulsii, Com.
7
Efectele radiaiilor vizibile Determin procesele legate de alternana noapte-zi, Afecteaz acuitatea vizual, Afecteaz viteza percepiei vizuale, Sensibilitatea ochilor e dependent de culoarea irisului (albatri<cprui<verzi<negri)
Iluminarea necorespunztoare a ochilor produce
Oboseal vizual, Cefalee, Scderea capacitaii de munc, Accidente de munca.
Expunerea excesiv la lumin conduce la:
Eritem-actinodermie, Descuamare, Pigmentare, Conjunctivit, Fotofobie, Efecte psihice: excitant/calmant.

10
Radiaiile ultraviolete
Efecte n funcie de doz /durata expunerii, Cutanate: eritem, flictene, fotopigmentare, vasodilataie, Creterea permeabilitii vasculare, Leziuni lizozomale, Cheratinizarea pielii.
11
Reacia pielii umane la U.V.

Modul de absorbie i dispersie a radiaiilor, Vrsta: copiii mai sensibili ca vrstnicii, Sex: brbaii mai sensibili ca femeile, Sezon, Culoarea pielii i expunerile precedente, Sensibilitatea crescut a unor suprafee cutanate: piept, abdomen, spate.
12
Modificri celulare
A - oprirea creterii celulare - durata depinznd de doz: una sau mai multe zile, B - accelerarea dezvoltrii celulare, maxim dup 3 zile, C hiperplazia epidermei, descuamare, expunerea repetat duce la ingroarea epidermei, D - scderea sensibilitii cutanate.
13
Fotocarcinogeneza
30% din cancerele cutanate apar pe suprafeele neprotejate, Radiaiile U.V. cu lungimea de und < 320 nm sunt absorbite de epiderm, la nivelul acizilor nucleici, Radiaiile U.V., chiar i in doze mici, pot produce elastoz i cheratoz.
14
Porfiriile
Afeciuni determinate de perturbarea metabolismului porfirinelor, datorit deficitului protoforfinogen oxidazei. Determin, sub aspect biochimic, creterea marcat a porfirinelor i precursorilor acestora, precum i excreia crescut a acestora. Manifestrile cutanate: - fotosensibilitate crescut cu eritem, - bule, - urticarie.
15
Efectele oculare ale radiaiilor ultraviolete

Conjunctivite, Blefarit, Fotocheratit, hiperemie, fotofobie, blefarospasm,
Durata manifestrilor oculare 1 - 5 zile. Evoluie favorabil cu vindecare.
Melanomul ocular.
16
Cancere cutanate
Melanomul malign - form agresiv de cancer cutanat cu latena de 10-15 ani. Apare prin reparaia defectiv a anomaliilor A.D.N. Epiteliomul bazocelular. Epiteliomul spinocelular.
17
Efecte benefice ale U.V.

Lungimea de und 290-300 nm permite sinteza vitaminei D2 si D3 = efect antirahitogen, Sensibilizare crescut la UV: substane fotosensibilizatoare care absorb energia radiant (insulina, chinina, porfirine, citocromi)
18
Fototerapia
Stimuleaz capacitatea imun a organismului prin creterea sintezei anticorpilor, Stimuleaz hematopoeza, Indicat in: - tratamentul icterului neonatal prin hiperbilirubinemie, - psoriazis, - lombosciatic, - artroze. Bactericid utilizat in procese supurative cutanate: acnee, furunculoz, ulcer varicos, Antialergic - astm bronsic. 19
Climatul cald i umed (efecte asupra organismului)

Slbiciune general, Oboseal, Cefalee, Diminuarea capacitii de concentrare, Tulburri de somn, Diaforez, Scderea activitatii musculare, Polipnee, Tahicardie.
20
1 - Masele de aer cald i umed determin: Vasodilataie, Retenie hidric n tesuturi, Creterea permeabilitii tisulare, Scderea tensiunii arteriale, Risc hemoragic: epistaxis, hemoptizii, AVC hemoragic.
21
2 - Masele de aer cald i umed determin: Biochimic: scderea glicemiei, acidoz, creterea Ca,Mg, Scderea K,Cl, fosfailor, Scderea frecvenei crizelor astmatice, Accentuarea simptomatologiei hipertiroidienilor, Psihic: nervozitate, insomnie, COD: catabolism, oxidare, dilataie.
22
1 - Expunerea organismului la cldur

Sensibilitatea organismului depinde de: Vrst, Sex, Imbrcminte, Nutriie, Starea de sntate, Antrenament, Felul activitii.
23
2 - Expunerea organismului la cldur

Dificil de suportat: - variaiile brute de temperatur, - perioadele caniculare cu t > 35 0C, Termoliza adaptativ: tahicardie, tahipnee, dispnee, diaforeza pierderi: NaCl, AA, vit.B, C, cefalee, vertij, hipotensiune, scderea capacitii de concentrare, parestezii, creterea concentraiei urinii.
24
3 - Expunerea la cldur
Favorizeaz: accentuarea manifestrilor cardiovasculare, hipertiroidia, toxiinfeciile alimentare, colicile renale litiazice, sterilitatea.
25
1 Umiditatea aerului (efecte)

Perturb echilibrul hidric al organismului - senzaie neplcut la nivelul tegumentului i mucoaselor, Senzaia de confort la o umiditate relativ de 40-65%, Umiditatea sczut - deshidratare accentuat de cldura, la tineri mai bine tolerat dect umiditatea crescut, la aceeasi temperatur.
26
2 Umiditatea aerului
Valoarea crescut asociat temperaturii ridicate a aerului favorizeaza: - hipertermia, - infecii, - dermatoze, - boli reumatismale.
27
Presiunea atmosferica influeneaz:

Schimburile gazoase din snge, esuturi, plmn, Valorile sczute n faza iniial determin: - creterea volumului respirator, - bradicardie, - simpaticotonie, - hiperglicemie.
28
1 - Presiunea atmosferic sczut n faza tardiv: - tahicardie, - creterea debitului cardiac, - hipoglicemie, - stimularea secreiei de corticoizi. La populaia adaptat se produc poliglobulie, modificri endocrine i respiratorii.
29
2 - Presiunea atmosferic
Efectele biotrope ale presiunii atmosferice, mai ales variaiile acesteia, se manifest semnificativ la persoanele bolnave; Scderea presiunii atmosferice asociat cu creterea temperaturii se coreleaz cu creterea mortalitii.
30
3 - Presiunea atmosferic sczut:

favorizeaz afeciunile respiratorii, accentueaz manifestrilor astmatice, determin aritmii, agraveaz hipertensiunea arteriale, determin creterea incidenei infarctului miocardic, crete incidena colicilor nefretice, amelioreaz tulburrile psihice la basedowieni.
31
4 - Presiunea atmosferic crescut agraveaz episoadele dureroase la ulceroi crete tensiunea arterial, amelioreaz tulburrile psihice la basedowieni, scad accesele astmatice, amelioreaz durerilor reumatice.
32
Variabilitatea presiunii atmosferice

Variaia mare a presiunii atmosferice crete: -incidena hemoragiilor cerebrale, -agraveaz boli cv (HTA, IC), -crete frecvena cordului pulmonar. Scderile semnificative ale presiunii atmosferice sunt corelate cu: -hemoptizii, -hemoragii digestive la ulceroi, -creterea mortalitii.
33
Influena vntului
Intensific evaporarea n ambianele calde, Vntul rece i umed are efecte negative: -crete incidena crupului laringian, -favorizeaz crizele anginoase i extrasistolia, -crete incidena infarctului miocardic, -favorizeaz alergiile cutanate i astmul bronic, -oboseal, insomnie, depresie, anxietate, -scade capacitatea de munc.
34
Earths liquid iron core
is instrumental in creating a magnetic field that surrounds Earth and shields the planet from harmful cosmic rays
Earth's chemical composition (by mass) : 34.6% Iron 29.5% Oxygen 15.2% Silicon 12.7% Magnesium 35 2.4% Nickel
SIMPOZIONUL
BIOCLIMATOLOGIE I SNTATE ASPECTE ACTUALE

21 iunie 2007 Bucureti
SNTATEA I TENDINELE MODIFICRII GLOBALE A CLIMEI

Ileana Georgescu, Liviu Enache
Institutul Naional de Recuperare Medicin Fizic i Balneologie, Bucureti
- Datorit variaiilor climatice i a tendinelor poteniale de schimbare global ale climei, valurile de cldur cresc n frecven i se mrete media temperaturile de var. - Valurile de cldur din Europa sunt asociate cu o morbiditate i mortalitate semnificativ n ultimii ani. -Temperaturile crescute ale aerului afecteaz sntatea uman i pot duce la decese chiar n condiiile climatice actuale. - Msurile de reducere a mortalitii i morbiditii datorate cldurii includ sistemele de avertizare pentru sntate raportate la aceasta i un design potrivit urban i al locuinei.
n 2003 Comisia European a lansat un proiect "Modificarea climei i strategiile de adaptare a sntii umane i un workshop la care au participat experi din 10 ri, adresat impactului cldurii asupra sntii umane, aspectelor de prevenire i adaptare: sistemele de avertizare pentru sntate raportate la cldur, elementele de planificare urban i designul construciei cldirilor. Din cele 11 pachete de lucru, pachetul de lucru 3 - vulnerabilitatea la stresul termic - are urmtoarele obiective: identificarea populaiilor n Europa ce sunt n particular vulnerabile la stresul de cldur i identificarea i reducerea aceastei vulnerabiliti; identificarea i evaluarea strategiilor de adaptare; identificarea impactulului potenial al posibilelor modificri climatice asupra relaiei cldur morbiditate i mortalitate; i lung; trecerea n revist i evaluarea msurilor de adaptare pe termen scurt
elaborarea recomandrilor pentru implementarea i evaluarea sistemelor de avertizare pentru sntate raportate la cldur i altor strategii apropiate de reducere a stresului termic; cercetrii. identificarea discrepanelor dintre informaie i necesitile
POTENIALELE MODIFICRI CLIMATICE I TEMPERATURILE EXTREME

1. MODIFICRILE OBSERVATE N FRECVENA I INTENSITATEA VALURILOR DE CLDUR
Variaia temperaturii suprafeei terestre n emisfera nordic n ultimul mileniu
Media global a temperaturii suprafeei pmntului i a mrii a crescut cu 0,6 0,2 C n secolul XX. Aceast cretere a aprut n dou perioade: 1910 1945 i din 1976. Pe o scal regional, nclzirea s-a observat n toate continentele, cele mai mari modificri aprnd la latitudinile mijlocii i nalte din emisfera nordic.
Modificri probabile ale evenimentelor extreme meteorologice
Modificarea potenial global a climei este acompaniat de creterea frecvenei i intensitii valurilor de cldur la fel ca i de veri mai calde i ierni mai blnde. Din 1976 1999 numrul anual al extremelor de cldur au crescut de dou ori, bazate pe descreterea corespunztoare a numrului de extreme reci. n acest timp temperaturile minime (noapte) au crescut mult mai puternic fa de cele maxime (zi).
Schimbarea temperaturilor maxime zilnice n verile anilor 1976 - 1999
Frecvena zilelor de ari n Europa central a crescut din 1960, cu extreme n verile anilor 1976, 1983, 1990, 1995. Zilele de ari devin mai frecvente n special n lunile mai i iulie.
2. VALURILE DE CLDUR I MODIFICAREA POTENIAL A CLIMEI
ESTIMRI POTENIALE ALE EVENIMENTELOR EXTREME DE VREME I CLIM Gradul de ncredere a potenialelor modificri observate (n timpul ultimei jumti a secolului XX) Probabil Modificri fenomenologice Gradul de ncredere a potenialelor modificri preconizate (n timpul secolului XXI) Foarte probabil
Temperaturi maxime ridicate i zilele mai clduroase peste toate suprafeele uscatului Temperaturi maxime ridicate, mai puine zile cu temperaturi sczute i zile de nghe peste toate suprafeele uscatului Intervalul temperaturilor diurne restrns peste majoritatea suprafeelor uscatului Creterea indicelui de cldur peste suprafeelor uscatului
Foarte probabil
Foarte probabil
Foarte probabil
Foarte probabil
Probabil pe suprafee mari
Foarte probabil peste majoritatea suprafeelor
Impactul cldurilor extreme estivale asupra sntii umane poate fi exacerbat prin creterea umiditii. Valurile de cldur apar de obicei n situaii sinoptice cu o pronunat dezvoltare lent i micare a masei de aer, ducnd la un stres de cldur intens i prelungit. Chiar i episoadele de cldur scurte sau moderate afecteaz negativ sntatea uman.
IMPACTUL CLDURII ASUPRA SNTII UMANE

BILANUL CLDURII: Acumularea cldurii = producerea de cldur pierderea de cldur = (rata metabolic - munca extern ) (conducie + radiaie + convecie + evaporare + respiraie)
Factorii ambientali ce influeneaz bilanul de cldur
Temperatura aerului
Temperatura Temparatura radiant suprafeei
Umiditatea aerului
Viteza vntului
SIMPTOME DATORATE DESHIDRATRII N FUNCIE DE PROCENTUL GREUTII CORPORALE Grade de deshidratare 2% 4% 6% Pierderea de lichide (l.) pentru o persoan de 70 kg 1,4 2,8 4,2 Simptome sete plus gur uscat plus creterea ratei de cldur i creterea temperaturii corporale plus umflarea limbii, dificultate de vorbire, reducerea performanelor mentale i fizice recuperare doar dup adminstrare parenteral de fluide
8%
5,6
12%
8,4
FACTORII PREDISPOZANI PENTRU BOLILE DATORATE CLDURII
Vrsta Oboseala, privarea de somn Lipsa aclimatizrii
Obezitatea
Deshidratarea
Fitness redus
Medicamente ce afecteaz sistemul de termoreglare
Vulnerabilitatea la cldur depinde de factori climatici (de exemplu frecvena valurilor de cldur) i de factorii individuali de risc, inclusiv de factori medicali, de comportament i ambientali. Kilbourne (1999) a identificat ca factori favorizani ai mbolnvirilor i decesului datorat cldurii urmtorii: mbtrnirea precoce percepia alterat bolile preexistente utilizarea anumitor medicamente nivelul de hidratare traiul singur tipul locuinei (individual sau la bloc) prezena i utilizarea aerului condiionat acas sau la serviciu. Studiile epidemiologice au indicat faptul c riscul de vulnerabilitate la cldur la brbai i femei nu difer semnificativ. Ele au demonstrat c vrsta la care vulnerabilitatea crete este n jurul celei de 65 ani i peste.
Rata medie anual a deceselor datorate cldurii / 1000000 oameni n SUA, pe grupe de vrst, n perioada 1979 1997
Copiii i nou nscuii au un risc crescut al mortalitii datorate cldurii. Mortalitatea n acest grup este foarte sczut n rile industrializate. n SUA, mai puin de 4 % din toate persoanele decedate datorit cldurii au vrsta de 4 ani i chiar mai mic. Unele decese datorate cldurii printre copii sunt produse prin lsarea lor n main n zilele clcuroase.
Indicele de mbtrnire n rile din Regiunea european WHO (ultimile date disponibile pentru fiecare ar)
Vulnerabilitatea populaiei vrstnice la cldur este important, inndu-se cont c sperana de via i mbtrnirea populaiei sunt n cretere n Europa. Germania, Italia i Spania au cel mai mare indice de mbtrnire. este definit ca proporia populaiei vrstnice peste 65 de ani la cei cu vrste de 0 14 ani.
Indicele
de
mbtrnire
VALURILE DE CLDUR N EUROPA: CERCETAREA EPISOADELOR

Val de cldur Birmingham, Anglia, 1976 Mortalitate atribuit Numrul deceselor crescut cu 10 %; excesul apare n primul rnd la brbai i femei ntre 70- 79 ani Cretere de 9,7 % n Anglia i Walles i 15,4 % n Greater London. Aproape o cretere de dou ori a ratei mortalitii la vrstnicii din staionarele spitalului 1906 decese n exces (toate cauzele, toate vrstele) n Portugalia, 406 n Lisabona (n iulie), inclusiv 63 decese datorate cldurii 65 decese datorate atacului de cldur n timpul valului de cldur din regiunea Latio. O cretere cu 35 % a deceselor n iulie 1983 comparat cu iulie 1982 printre toi cei cu vrst de 65 ani i peste, din Roma 2690 internri n spital datorate cldurii i 926 decese datorate cldurii, excesul estimat al mortalitii > 2000 Exces de 619 decese; o cretere cu 8,9 % a mortalitii de toate cauzele i 15,4 % n Greater London comparativ cu media n micare pe 31 zile pentru aceast perioad n toate grupele de populaie
Londra, Anglia, 1976
Portugalia, 1981
Roma, Italia, 1983
Atena, Grecia, 1987
Londra, Anglia, 1995
EVALURILE PROFESIONALE PENTRU MORTALITATEA ATRIBUIT VALULUI DE CLDUR DIN NOIEMBRIE, 2003, N DIFERITE RI
ara Decese datorate atacului de cldur Neraportate Excesul deceselor (%), toate vrstele 2045 (16 %) Perioada de timp Metoda de estimare a mortalitii mortalit Media deceselor pentru aceeai aceea perioad 1998 2002 inclusiv Media deceselor pentru aceeai aceea perioad 2000 2002 Decese n aceeai aceea perioad n 2002 Decese n aceeai aceea perioad n 1997 2002
Anglia i Wales
4 13 aug.
Frana Fran
Neraportate
14802 (60 %)
1 20 aug.
Italia
Neraportate
3134 (15 %)
1 iun. 15 aug.
Portugalia
2099 (26 %)
1 iun. 31 aug
Spania
59
Evaluare n progres
% exces decese = ([observat ateptate]) * 100
IMPACTUL TEMPERATURII N CAUZELE SPECIFICE DE MORTALITATE

Mortalitate respiratorie 5,7 % (- 2,9, 8,2) 3,11 % Mortalitate cardiovascular 2,9 % (- 0,4, 7,4) 1,13 % Pragul temperaturii (C) 24 Valencia, Spania Populaia
16,5
Suedia
4,7 %
0,8 (- 0,4, 2,0)
10
Oslo, Norvegia
(dup recomandrile Centrelor americane de prevenire i control a bolilor) (dup recomandrile Centrelor americane de prevenire i control a bolilor)
Ghid de comportament pe perioada valurilor de cldur Ghid de comportament pe perioada valurilor de cldur
Bei mai multe lichide, indiferent de nivelul activitii desfurate. Bei lichide fr s ateptai s vi se fac sete (cu excepia situaiilor cnd medicul v limiteaz aceste cantiti). Nu bei lichide care conin cofein, alcool i cantiti mari de zahr (ele determin o pierdere mai mare de lichide din organism). Evitai buturile foarte reci (pot produce crampe stomacale). Suspendai orice efort. Dac, totui, facei efort atunci bei 2 - 4 pahare de ap mineral (sau buturi pt. sportivi) pe or, cu acordul medicului (n situaiile n care trebuie s respectai o diet hiposodat).
Stai n interiorul incintelor, iar, dac este posibil, n locurile prevzute cu aer condiionat. Dac nu avei aer condiionat, mergei ntr-un hipermarket, bibliotec public etc. prevzute cu aer condiionat. Nu prsii niciodat o persoan (sau un animal de companie) ntr-un automobil nchis. Purtai mbrcminte uoar i de culori deschise. Limitai-v activitile la exterior n orele de diminea i sear.
Dei, oricine, n orice moment, nu e scutit de efectele valurilor de cldur, totui pentru unii dintre cei din jurul nostru riscul este mai mare. DECI, vizitai n mod regulat: copiii, btrnii de peste 65 de ani, bolnavii cardiaci i cei hipertensivi, bolnavii mintali i cei cu afeciuni psihice. Privii n jurul D-voastr i asigurai-v c cei din apropiere nu prezint simptomele specifice ocului termic. Odihnii-v numai n locuri umbroase. Autoprotejai-v cu plrii, umbrele i ochelari de soare, precum i creme ecran. Mass media s ncurajeze prietenii i vecinii s fac vizite zilnice persoanelor vrstnice i singure.
MULUMESC PENTRU ATENIE !
SIMPOZIONUL Bioclim i sntate aspecte actuale

Bucureti - 21 iulie 2007
INSTITUTUL NAIONAL DE RECUPERARE MEDICIN FIZIC I BALNEOCLIMATOLOGIE
CONFORTUL TERMIC VARA N BUCURETI

(Studiu de caz)
Asist. cercet. Iulia Bunescu Conf. dr. Enache Liviu
DATE GENERALE DESPRE CONFORTUL TERMIC

MEDIU NCONJURATOR ORGANISM UMAN
Solicitarile exterioare Capacitatea de termoreglare uman
CONFORTUL TERMIC (ZON DE NEUTRALITATE, INDIFEREN TERMIC) - Este o zon ngust n care un
organism uman, relativ sntos, relativ uor mbrcat, n repaus, nu pierde i nu primete cldur. Parametrii climatici care influeneaz CONFORTUL TERMIC : temperatur, umezeal relativ, viteza vntului.
CONFORT INCONFORT STRES
Starea de confort odihn, activitate, turism, climatoterapie Starea de inconfort stres redus stimulent adaptare, acomodare, aclimatizare,naturalizare accentuat i ndelungat pericol pentru sntate alarm, rezisten, epuizare
Date bioclimatice - BUCURETI

BUCURETI BIOCLIMAT DE STEP, EXCITANT - SOLICITANT IARNA stres hipertonic inconfort prin racire si vant dezhidratant clasele de vreme frecventa maxima clase cu trecerea temp.prin0 0 C frecventa medie clase cu ger rar clase calde PRIMAVARA / TOAMNA indice bioclimatic relaxant si echilibrat confortul termic frecvent in zona de NE a orasului max. la sf. de primavara si inceput toamna clase de vreme frecvent calde cu trecerea temp. prin 0 0 C VARA stres hipotonic , deshidratant inconfort prin incalzire clase de vreme calde, predomina clasele II si III
METODA DE LUCRU - INDICI BIOCLIMATICI

INDICELE DE TEMPERATUR UMEZEAL (THI) (Thom, 1958,cf.Licht,1964, Elena Teodoreanu,2002) TE = 0.4 (td + tw) + 4.8 unde: TE = temperatura efectiv n absena vntului (v<0,1m/s) td = temperatura termometrului uscat (0C) tw = temperatura termometrului umezit de la psihrometru (0C) CONFORTUL TERMIC dup IACOVENKO (1927, cf. Baibakova et al., 1964, Elena Teodoreanu,1984) - se utilizeaz dou tipuri de nomograme n funcie de valorile psihrometrice i de viteza vntului (redus la nlimea de 2 m) - scara normal om mbrcat normal, n micare uoar - scara de baz om dezbrcat, n repaus, la umbr, n timpul edinei de aeroterapie
Formula lui MISSENARD (1937, Kravczik, 1975, Elena Teodoreanu,2003)
INDICELE DE CONFORT TEMPERATUR UMEZEAL (ITU) (recomandat de OMM, Dragot,2003, Marinic,2006) ITU = (T * 1.8 + 32) (0.55 0.0055 * U) (T * 1.8 + 32) 58 unde: T = temperatura aerului n ncperi nchise sau adposturi meteorologice (0C) U = umezeala relativ a aerului (%)
STRESUL BIOCLIMATIC INDICELE DE VNT RECE (STRESUL CUTANAT) (Siple, Passel,1945, Besancenot,1974, Teodoreanu,Dacos, 1980) P = (10v+10,45-v)(33-t) P = puterea de rcire kcal/m Limite: P = 0 299 stres hipotonic, vara P = 300 599 stres relaxant P = 600 1500 stres hipertonic STRESUL PULMONAR (scara J.P.Nicolas, Besancenot, 1974, Teodoreanu .a.1984) Tensiunea vaporilor de ap (mb): U < 7,5 mb stres deshidratant, iarna U > 11,7 mb stres hidratant, vara U 7,5 11,6 stres echilibrat U >31,3 dificulti pentru respiraie
EXEMPLIFICARE:
Calculul confortului termic pentru Bucureti - Filaret i Bucureti Bneasa luna iulie 1981, la amiaz, lun normal sub aspect termic, hidric i dinamic:
BUCURETI FILARET T. max. U med. V. ora 13 21.5 33.6 C 55 88 % 0 - 6 m/s BUCURETI BNEASA T. max. U med. V. ora 13 20.6 32.8 C 58 92 % 0 - 4 m/s
PARAMETRII CLIMATICI BUCURETI FILARET I BUCURETI BNEASA

IULIE 1981
120
100 80
60 40
20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
t(C) F
U(%) F
v(m/s) F
t(C) B
U(%) B
v(m/s) B
INDICELE THOM
(Thom,1958, Licht, 1964, Teodoreanu, 1980) Limite: 18 220 TE
31 29 27 25 23 21 19 17 15 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728293031
Thom F
Thom B
Confort
Confort
DIAGRAMA IAKOVENKO
(Baibakova .a., 1964, Teodoreanu, 2002) Limite: 16,8 - 20,8 TEE
31 29 27 25 23 21 19 17 15 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728293031
Iacovenko F
Iacovenko B Confort Confort
Indicele MISSENARD (Krawczyk,1975)

Limite: 18-22TE
33 31 29 27 25 23 21 19 17 15 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728293031 MissenardB MissenardF Confort Confort
INDICELE TEMPERATURA UMEZEAL ITU

(recomandat de OMM, Dragot, 2003, Marinic 2006) Limite: ITU65 confort; 66ITU79; stare de alert; ITU80 disconfort
90
80
70
60
50 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728293031
ITU F
ITU B
Confort
INDICELE DE VNT RECE STRESUL CUTANAT
300 250 200 150 100 50 0 -50 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728293031
STRESUL PULMONAR IULIE 1981

27 25 23 21 19 17 15 13 11 9 7 5 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10111213141516171819202122232425262728293031
OBSERVAII GENERALE
Rezultatele obinute privind confortul termic trebuiesc corelate cu specificul climatic i bioclimatic al zonei studiate. Trebuie s inem cont de capacitatea organismului uman de adaptare la condiiile climatice n care triete (n funcie de caracteristicile individuale). n general, confortul termic se obine la valori cuprinse ntre: - temperatura 19 220C - umezeala 50 - 70% - viteza vntului < 3 4 m/s
OBSERVAII GENERALE
Indicii Yakovenko, Missenard indicai pentru lunile de var precizie mai mare pn la 3-4 m/s (iulie 1981, la amiaz - aproape toate zilele inconfort prin cldur). Indicii bazai numai pe temperatur i umezeal (Thom, ITU) sunt utili n climatul de interior. Indicele ITU indic, pentru o lun de var normal din punct de vedere termic, cteva zile cu stare de disconfort i toate celelalte zile n stare de alert incorect bioclimatic. Stresul cutanat i stresul pulmonar - mai indicai pentru luni de primvar i toamn. Vara - toate zilele sunt hipotonice (cutanat) termoliz, respectiv hidratante (pulmonar) emolient pt. mucoasele pulmonare.
CONCLUZII
Studiile bioclimatice sunt necesare ntruct climatul acioneaz prin parametrii si global i n timp, astfel c evideniaz mai bine tipul de bioclimat n timp i spaiu, dect un singur parametru climatic. Climatul oraului Bucureti este tipic de cmpie, continental-temperat, cu nuane excesive. Oraul Insul de cldur. Pentru Bucureti, deosebirile bioclimatice ntre cele dou puncte considerate sunt date, n principal, de valorile vitezei vntului.
CONCLUZII
Zona de NE a Bucuretiului, n plus, prin suprafaa sa activ, cu numeroase spaii verzi i lacustre, prin moderarea valorilor termice extreme determin o ameliorare a bioclimatului. n zona de parcuri i lacuri, vara scade confortul prin nclzire cu 2 30 TEE i crete numrul de zile cu confort termic cu 2 5 zile/luna. n acest zon se poate practica climatoterapia n lunile de var, dar numai n anumite intervale orare i innd cont de particularitile individuale (vrst, afeciuni, constituie individual, stare de sntate, anotimp, grad de acomodare, indicaiile medicale).
V mulumim pentru atenie !
Monitorizarea efectelor schimbarii climei asupra organismului uman
Monitorizarea efectelor climei asupra organismului uman

proces complex prezentarea si analiza masurilor de rutina avand ca scop detectarea modificarilor climei si influenta acestora asupra organismului uman atat identificarea cat si masurarea sunt necesare pentru dezvoltarea masurilor de protectie trebuie sa includa atat monitorizarea populatiei cat si a datelor de mediu

Exista trei probleme de care trebuie sa se tina cont: diferentierea intre schimbarea aparenta si cea reala a climei stabilirea legaturii intre modificarile climei si schimbarile observate in sanatatea populatiei modificarea vulnerabilitatii populatiei la conditiile meteorologice datorata schimbarii climei

Principalele criterii pentru monitorizare trebuie sa includa urmatoarele: proba sensibilitatii pentru a demonstra efectele variatiei temporale sau geografice a climei asupra organismului uman si implicarea efectelor climei in procesul de transmitere al afectiunilor costurile monitorizarii monitorizarea trebuie indreptata preferential catre amenintarile majore ale sanatatii publice (afectiuni cu o prevalenta ridicata si/sau severitate mare) consideratiile logistice monitorizarea necesita inregistrari de durata sigure si consecvente, ale indicilor de sanatate si parametrilor de mediu

Informatii necesare: variabile climatice markeri de sanatate publica variabile nonclimatice depind de afectiunea specifica

Principalele categorii de factori variabili includ: varsta populatiei frecventa afectiunilor nivelul dezvoltarii socio-economice conditiile de mediu (calitatea aerului, conditiile de locuit, etc.) calitatea sistemului de sanatate masuri specifice de control

Exista patru probleme cheie ale sanatatii asociate cu schimbarea climei care necesita monitorizare sustinuta: boli si decese asociate temperaturilor extreme evenimentele meteorologice extreme si influenta lor asupra sanatatii populatiei afectiuni cu transmitere enterala afectiuni cu transmitere vectoriala
Boli asociate cu temperaturile extreme

Monitorizarea bolilor asociate cu temperaturile extreme: monitorizarea in special a populatiilor urbane inregistrarile internarilor in clinica, a prezentarilor la urgenta si a deceselor (nationale si regionale) date meteorologice umiditate, temperaturi zilnice (maxima, minima si media) alte variabile: poluarea aerului, conditiile de locuit (AC acasa si la munca), resursele de apa
Boli asociate cu temperaturile extreme

Strategii care pot reduce riscul: schimbarile comportamentale individuale, incluzand consum ridicat de lichide si utilizarea aparatelor de aer conditionat dezvoltarea unor planuri de urgenta la nivel de comunitate, in caz de caldura excesiva sisteme imbunatatite de predictie, avertizare si raspuns planuri de imbunatatire a sistemului urban (design, energie, proiectare, materiale folosite)
Evenimentele meteorologice extreme si influenta lor asupra sanatatii populatiei

Monitorizarea evenimentele meteorologice extreme si influenta lor asupra sanatatii populatiei: trebuie folosite pentru monitorizare toate regiunile inregistrarea numarului de internari, a bolilor infectioase, a numarului de decese regionale; raportarile sanatatii publice locale date despre evenimentele meteorologice: intindere, durata si severitate alte variabile: contaminarea proviziilor alimentare, intreruperea transporturilor, deplasarea populatiei Schimbarile in frecventa, durata si intensitatea evenimentelor meteorologice extreme (inundatii, furtuni, seceta) pot avea impacte negative asupra sanatatii populatiei.
Evenimentele meteorologice extreme si influenta lor asupra sanatatii populatiei

Strategii care pot reduce riscul: sisteme de avertizare a evenimentelor meteorologice severe, strategii de prevenire a pagubelor determinate de furtuni si inundatii cercetari care au in vedere centralizarea informatiilor si aprofundarea legaturilor in relatia clima-sanatate colaborarea si implicarea atat a agentiilor locale guvernamentale cat si a organizatiilor nonguvernamentale in planificarea evitarii dezastrelor, in avertizarea timpurie si raspunsul prompt in caz de dezastre sisteme imbunatatite pentru controlul inundatiilor
AFECTIUNILE CU TRANSMITERE ENTERALA

Monitorizarea afectiunilor cu transmitere enterala: trebuie folosite toate regiunile pentru monitorizare inregistrarea morbididatii si mortalitatii determinate de afectiunile infectioase temperatura zilnica-saptamanala( max/min/medie), volumul de precipitatii, umiditate
AFECTIUNILE CU TRANSMITERE ENTERALA

Strategii care pot reduce riscul: modernizarea sistemelor de alimentare cu apa monitorizarea efectelor exploatarilor agricole asupra calitatii apei analiza calitativa a apei de suprafata si de adancime programe imbunatatite de prevenire si supraveghere a bolilor imbunatatirea sistemului sanitar (instruirea personalului) metode pentru impiedicarea contaminarii si pastrarea calitatii resurselor de apa
AFECTIUNILE CU TRANSMITERE VECTORIALA

Monitorizarea afectiunilor cu transmitere vectoriala: monitorizarea regiunilor in limitele distributiei geografice tinandu-se cont si de variatiile sezoniere si de ariile endemice studii locale in teritoriu, supraveghere de rutina si raportarea cazurilor temperatura zilnica-saptamanala (max/min/medie), volumul de precipitatii, umiditate
AFECTIUNILE CU TRANSMITERE VECTORIALA

Strategiile care pot reduce riscul: programe imbunatatite de prevenire si supraveghere a bolilor instruirea personalului medical si a populatiei dezvoltarea metodelor de imunizare protectia populatiei in zonele endemice imbunatatirea metodelor de diagnosticare
Interactiunea stiinta-politica
Vulnerabilitatea viitoare a populatiei ca urmare a efectelor climei asupra organismului uman depinde de capacitatea noastra de a ne adapta schimbarilor nefavorabile prin masuri: legislative administrative institutionale tehnologice educationale de cercetare
Factorii de decizie trebuie sa fie informati despre: posibilele consecinte ale schimbarii climatului perceptiile oamenilor asupra acestor consecinte posibilitatile de adaptare beneficiile incetinirii ratei de schimbare a climatului Raspunsul factorilor decizionali include: masuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera masuri de adaptare la schimbarea climei astfel incat sa creasca rezistenta populatiei la aceste schimbari masuri de informare a populatiei investitii in sisteme de monitorizare, supraveghere si in cercetare
Criterii de decizie sunt luate in considerare doua tipuri de abordari: principiul preventiv criteriul beneficiu - cost Principiul preventiv a fost cuprins in Declaratia despre mediu si dezvoltare din 1992 ca principiul nr. 15: unde sunt amenintari de pagube mari si
ireversibile, lipsa unei certitudini stiintifice nu trebuie folosita ca un motiv pentru amanarea masurilor de cost-eficienta pentru a preveni degradarea mediului. Acest principiu se aplica cand exista riscuri potentiale mari dar care nu pot fi dovedite pe deplin dpdv stiintific.
Criteriul beneficiu cost pune in balanta beneficiile asteptate si costurile actiunii propuse Se pune problema despre modul in care ar trebui masurate beneficiile si costurile si modul in care ar trebui comparate intre diferite societati Acest criteriu pune accent pe folosirea eficienta a resurselor disponibile dar nu are de-a face cu echitatea.
Adaptarea si capacitatea adaptativa

Adaptarea modificarea raspunsului sistemului uman in functie de stimuli climatici actuali sau asteptati si de efectele acestora Capacitatea adaptativa abilitatea organismului de a se adapta la schimbarile climei pentru a diminua eventualele pagube, a beneficia de oportunitati sau de a face fata consecintelor Gradul in care este afectata sanatatea depinde de: gradul de expunere al populatiei la schimbarile climei si consecintele acestor schimbari sensibilitatea populatiei expuse capacitatea de adaptare a populatiei

Strategiile de adaptare trebuie dezvoltate in functie de anumite caracteristici cum ar fi: gradul de dezvoltare al populatiei nivelul sistemului sanitar factorii de mediu Evenimentele meteorologice extreme au impacte diferite datorita diferentelor in capacitatea adaptativa a populatiei tinta.
Ciclonul din Bangladesh 1970 300000 morti/1999 -139000 morti Uraganul Andrew 1992 - 55 morti

Pentru evaluarea optiunilor de adaptare trebuie sa se tina cont de o serie de factori: optiunile de adaptare potrivite si eficiente variaza de la o regiune la alta adaptarea are un pret exista unele strategii care vor reduce riscurile aparute ca urmare a schimbarii climei indiferent daca schimbarile climei sunt constientizate sau nu neadaptarea are ca rezultat efecte negative proportionale cu schimbarile climei

Factorii determinanti majori ai capacitatii de adaptare ai unei comunitati sunt: bunastarea economica accesul la tehnologie si informatie infrastructura institutiile echitatea

Bunastarea economica tarile bogate au capacitate de adaptare mai buna datorita faptului ca au resurse economice pentrtu a investi si a compensa costurile adaptarii; in general saracia creste vulnerabilitatea Accesul la tehnologie in sectoarele cheie (sanatate, agricultura, etc.) reprezinta un factor determinant important Accesul la informatie dezvoltarea si implementarea unor sisteme de monitorizare si supraveghere precum si investitiile in cercetare sunt esentiale pentru a oferi informatiile necesare care vin in sprijinul deciziilor luate de oficialitati. O strategie de comunicare trebuie sa asigure accesul la informatie si prezentarea informatiei intr-o forma utila. Infrastructura proiectata specific pentru a reduce vulnerabilitatea la variatiile climei (sisteme de control a inundatiilor AC, izolarea locuintelor) si infrastructura de sanatate publica cresc capacitatea adaptativa Institutiile tarile cu o politica si o reglementare slaba in sistemul sanitar au o capacitate adaptativa mai mica. Este importanta colaborarea dintre sectoarele publice si private
concluzii
indiferent de masurile luate pentru prevenirea schimbarilor climei sunt necesare dezvoltarea unor strategii de adaptare este necesara o colaborare stransa intre cercetatori (care furnizeaza informatiile) si autoritati (care au nevoie de informatii pentru luarea deciziilor) procesul de monitorizare este greoi datorita existentei unor incertitudini stiintifice si socioeconomice legate de schimbarile climei precum si de consecintele acesteia asupra organismului uman depinde de societate sa decida daca autoritatile incep sau nu o actiune (incertitudinea stiintifica nu este o scuza pentru intarzierea sau lipsa activitatii)
Analiza retrospectiva si prospectiva a bioclimatoterapiei in Romania in contextul istoric european
Prof. Dr. Adriana Sarah Nica UMF Carol Davila - INRMFB Bucuresti
Hipocrat cu 400 de ani i.C. descria efectele vremii asupra populatiei Romanii foloseau termele si beneficiile contextului climatic specific
Balneo si bioclimatologia
Balneoclimatologia studiaza efectele climatului asupra structurilor vii:
flora fauna populatia umana
Bioclimatologia cerceteaza:
mecanismele de actiune efectele consecintele pe termen mediu si lung
ale tuturor factorilor fizici, chimici si biologici inclusi in ceea ce se numeste bioclimat
Bioclima
In contextul bioclimei exista o ecuatie cu 3 elemente:
sol flora climat
aceste elemente sunt dependente de complexul hidric care realizeaza o legatura speciala prin:
nevoia variabila de evaporare in arealul climatic si aportul de apa in zona nevoia de rezerva de apa in sol evaporarea si transpiratia zonei verde
Bioclima
Aceste directii functionale dovedesc rolul esential al rezervelor hidrice in sol si in aer, APA fiind:
vector de reglare termica a climatului de influentare a zonei verde si a comportamentului faunei
Climatul
Climatul e dependent de:
altitudine apropierea de locurile de apa caracteristicile topografice
Climatul actioneaza asupra comportamentului pe zona vegetala, care la randul ei in functie de temperatura, umiditate si precipitatii poate sa suporte o inflorire precoce sedimentare importanta a polenului crescand modificarile substantelor cu potential alergen, mai ales cand fenomenul asociaza si poluarea atmosferica industriala.
Elementele TEMPERATURA UMIDITATE

stimuleaza si induc reactii de adaptare a organismului la diferite categorii de climat sunt esentiale si se regasesc in toate secventele de fiziologie adaptativa influenteaza diverse situatii fiziopatologice.
Prin cercetarile epidemiologice, anchetele la nivel populational prin chestionare teste si studii clinice s-au inregistrat corelatii cu valoare statistica intre:
variatia factorilor bioclimatici criza balneara diversele patologii, cum ar fi:
migrena, cefaleea, pusee algice si inflamatorii de suferinte reumatismale, crize de astm, crize de angor, exacerbari ale tensiunii arteriale, modificari in sfera psiho-comportamentala, tulburari de somn
Umiditatea
Umiditatea are efect:
direct asupra pielii indirect asupra homeostaziei de termoreglare
Cresterea umiditatii in conditiile termice reci exterioare accelerarea schimbului termic cu pierdere calorica in exces Daca vectorul termic este mic sau inversat in conditiile cresterii umiditatii reglarea termica extrem de solicitata amplificarea conductiei convectiei, dar mai ales a evaporarii pierderi hidroelectrolitice importante.
Experienta Prof. Dr. Marius Sturza Balneoterapia practica - 1949

A. Rolul climei in bolile cardio-vasculare experienta proprie studiu observational si cercetare pentru:
identificarea fenomenelor latente din insuficienta circulatorie antrenamentul cardiovascular in conditii bioclimatice diferite limite si beneficii pentru bolnavii cardiovasculari
Concluzii de etapa: parametrii climatici de tip

altitudinea, variatia termica, nebulozitatea, presiunea atmosferica, Umiditatea, caracteristicile chimice
influenteaza activitatea cardiovasculara. Astfel, la inaltime pot aparea modificari de:

alura ventriculara, dispnee, aritmie, variatii TA, modificari circulatorii periferice, tulburari de somn, ca reactie sistemica
Proba climatologica = valoare

diagnostica si valoare de interventie terapeutica
Clima = indicator fin in aprecierea

insuficientei cardiace latente - influenteaza activitatea cardiovasculara
- terapia climatica desi componenta terapeutica invizibila poate fi factor terapeutic adjuvant - complementar sau nociv
Fiecare statiune balneara cu profil cardio-vascular ar trebui sa aiba un punct de lucru meteorologic.
La pacientii cardiaci echilibrati hemodinamic

starile de adaptare la variatiile meteorologice = antrenament pentru aparatul cardio-circulator = cura climatica de preventie secundara
B. Rolul climei in patologia reumatismala

Prin cele trei categorii:
climatul de stepa: precipitatii putine, veri foarte calde si
uscate, risc de insolatie puternica, ierni reci si vantoase; climatul de litoral: climat particular de stepa cu umiditate crescuta
climatul continental (Transilvania, Crisana, Maramures, climatul asemanator celui mediteranian (Vestul
Bucovina): veri putin calde, umede, ierni reci si umede, nebulozitate accentuata
Olteniei, jud. Mehedinti Banat, valea Muresului pana la vaile Crisurilor): veri si ierni calde, precipitatii abundente, vanturi mai rare
Arta medicala consta in primul rand a putea face selectionarea potrivita pentru oricare reumatic si a stabili dozarea curei si modul de aplicatie.
Prin bogatia statiunilor balneare asezate in diferite locatii geografice Romania are o situatie avantajoasa pentru indicatia de cura balneoclimaterica pentru bolnavii reumatismali, mai ales pentru cei cu polipatologie.
Ex: Geoagiu este o statiune situata in climat domol asemanator climatului mediteranean, clima fiind in favoarea bolnavilor reumatici cu asociere cardiovasculara.
Pentru bolnavii artrozici este preferabila clima subalpina, alpina si maritima.
C. Patologia specific feminina (bolile de femei) de tip:

tulburari menstruale, disfunctii ovariene, inflamatii subacute si cronice ale organelor genitale sunt trecute in revista tulburarile menstruale cauzate de bolile organelor genitale, secundare infectioase, combinate cu sindrom adipos, tulburari endocrine sau patologie psihosomatica, situatii in care sunt indicate
cura helioterma (Sovata) cura heliomarina
Prezent
in ultimii 20 de ani s-au facut studii si s-au organizat nuclee si centre de cercetare pentru urmarirea curbelor de evolutie a climei cu rol in prognoza polenizarii, in identificarea riscului de prezenta de alergeni, cum sunt studiile realizate la nivel european din 1987-2003 (in jur de 20-30 de zile de studiu)
Biometeorologia = stiinta interdisciplinara care realizeaza corelatia intre dinamica elementelor climatului (conditiile meteorologice) si sanatatea structurilor vii (plante, animale, om);
dupa Societatea Internationala de Biometeorologie, aceasta stiinta studiaza
procesele raspuns sistemice ale schimburilor de materie si energie la nivelul biosferei.
In Germania exista un program integrat, numit Biomet, care:

prezinta si monitorizeaza schimbarile de vreme 24/24 ore, incluzand si informatii legate de riscul expunerii la modificarile meteorologice, previne si anticipeaza modificarile indicilor climatici, inversiunile meteorologice care pot concentra smogul, inducand exacerbari pentru ptologia respiratorie include anunturi pentru turism si programe de vacanta (prin Comisia de Turism si Programe de vacanta)
Alte structuri de responsabilitate:

Comisia privind climatul si sanatatea umana, Site-ul de impact urban si aplicatii, Societatile cu impact de grup privind mediul s.a.
1963 Medical Biometeorology: weather, climate and the living organism Tromp S.W.
SCOALA NATIONALA DE METEOROLOGIE
Prevenirea caniculei
recomandari pentru copii si educatori
Corneliu Pop, M.Niculae

Administratia Nationala de Meteorologie
1
Dac afar este foarte cald trebuie s avei la voi o sticl cu ap, capul s fie acoperit i s stai 2 linitii la umbr.
Mesaje de protecie pentru copii

Consumul de lichide te apr de manifestrile neplcute ale deshidratrii ca efect al cldurii excesive. Consumul de lichide foarte reci poate produce crampe stomacale. Rmi n cas i dac se poate ntr-un loc cu aer condiionat. Petrecerea ctorva ore n aer condiionat ajut corpul s se menin mai rece cnd te ntorci n cldur.
Mesaje de protecie pentru copii (2)

Ventilatoarele pot aduce confort ct timp temperatura aerului se menine sub 35 grade C. Duurile sau bile reci sau deplasarea ntr-un loc cu aer condiionat sunt cele mai bune moduri de a te rcori. Evit ieirea afar pe canicul ntre orele 12 i 18. Caut locuri cu umbr, umbl cu capul acoperit, cu haine deschise la culoare, uoare i lejere i poart ochelari de soare. Dac nu poi evita efortul fizic, consum n fiecare or dou patru pahare de lichide rcoroase cu coninut redus de zahr. S nu stai niciodat, pe cldur mare, ntr-o main parcat, nchis.
Pai de urmat pentru aduli

Urmrii informaiile i avertizrile din mass-media referitoare la indicele de confort temperatur umezeal (ITU), canicul, masele de aer tropical, furnizate de Centrul Naional de Prognoze Meteorologice Bucureti sau de la Serviciile Regionale de Prognoz a Vremii din Bacu, Cluj-Napoca, Constana, Craiova, Sibiu, Timioara. Pragul de alert, de 80 uniti, pentru ITU, poate fi atins la o temperatur de 42 grade C ntr-un aer complet uscat, la o temperatura de 32 grade C dac umezeala relativ este de 40% sau la numai 27 grade C cnd umezeala relativ atinge 100%. Masele de aer tropical se caracterizeaz prin temperaturi maxime de peste 30 grade C i prin temperaturi minime noaptea de peste 20 grade C. n intervalele caniculare temperaturile maxime ating i depesc chiar 36 grade C.
Pai de urmat pentru aduli (2)
Identificai n oraul dumneavoastr cele mai apropiate oaze de rcoare reprezentate de parcuri sau zone mpdurite i ochiuri de ap pentru a v adposti de cldura excesiv. Pentru a le evita, identificai insulele de cldura care se formeaz n marile orae n zonele cu cldiri nalte i cu densitate mare, n zone acoperite cu asfalt i lipsite de vegetaie i neventilate. (n Bucureti insula de cldur poate depi temperatura din mprejurimi cu pn la 8 grade C). Atunci cnd prognozele meteorologice anun un val de cldur recapitulai cu copiii regulile de comportament adecvat vremii i organizaiile activitiile n mod adecvat.
Pai de urmat pentru aduli (3)

Identificai din timp semnele de insolaie sau deshidratare pentru a acorda primul ajutor i apelai la cadre sanitare pentru situaiile grave. Recunoatei gradul de deshidratare dup urmtoarele simptome progresive: senzaia de sete, uscarea gurii, creterea pulsului i temperaturii, umflarea limbii, dificulti n vorbire, performane mentale i fizice reduse, recuperarea posibil doar prin administrarea injectabil de lichide, creterea rapid a temperaturii moartea.
Canicula i nclzirea global

D-ul Y. Boodhoo, preedintele Comisiei de Climatologie a Organizaiei Meteorologice Mondiale atrage atenia n broura sa dedicat copiilor: We care for our climate
Reducerea CO2 pe familie (kilograme pe an)

Utilizeaz o cositoare manual n locul celei mecanice (40);
Reducerea CO2 pe familie (2) (kilograme pe an)

Cumpr produse ambalate n containere refolosibile sau reciclabile (110); Instaleaz duuri cu cap cu flux redus pentru a economisi apa cald (150); nlocuiete becurile standard cu becuri fluorescente eficiente energetic (250); Spal rufele n ap cald sau rece, nu fierbinte (250);
10

Instaleaz un nclzitor solar pentru a asigura apa cald (360);
Recicleaz totul din gunoiul menajer: publicaiile, cartoanele, sticla i metalul (400);
11

Las maina acas dou zile pe sptmn: (plimb-te, ia bicicleta sau transportul public) (750);
12

Izoleaz pereii i plafoanele (att mpotriva cldurii ct i a frigului, funcie de climat) (2000); Planteaz copaci n jurul casei i vopsete acoperiul n culori deschise ntr-un climat cald i nchise ntr-un climat rece (2500).
13
V mulumesc!
14
MICROCLIMATUL MOFETELOR DE LA COVASNA - entitate terapeutica Dr. Mariana Florian, Dr. Simona Popescu
STUDII EXISTENTE
Studii efectuate in deceniul opt al secolului XX S-au desfasurat pe o perioada de citiva ani Au fost studiati parametrii de radioactivitate si chimici ai microclimatului mofetarian Studiile au fost conduse de catre cercetatori ai INRMFB in colaborare cu cercetatori de la Institutul de Meteorologie si Hidrologie
PREMIZE
Studiile clinice prospective existente au demonstrat superioritatea terapeutica a mofetelor naturale de la Covasna fata de mofetele din alte statiuni balneare A aparut astefel ipoteza existentei unor alte elemente in afara de CO2 gaz uscat- in componenta mofetei de la Covasna Studiile efectuate de cercetatori din Tg. Mures probau existenta unui grad de radioactivitate in mofetele de la Covasna
PREMIZE
Radioactivitatea trebuia studiata pentru a vedea daca se incadreaza in limite nenocive pentru organism Radioactivitatea fiind generatoare de nivele crescute de ionizare a aerului - decurgeau de aici efectele benefice ale ionilor negativi
METODE
Pentru determinarea concentratiilor de CO2 si de H2S din gazul mofetarian de la Covasna sau utilizat metode chimice titrimetrice elaborate Acestea au permis ca rezultatele sa fie exprimate atit in mg/m3 gaz cit si in procente in aerul mofetarian Probele de aer au fost studiate zilnic pe o peroada de doua saptamini
METODE
Masuratorile au foat efectuate in cinci mofete principale din statiunea Covasna S-au recoltat trei probe de gaz: - o proba in afara mofetei dar in incinta incaperii - o proba la nivelul inhalator al pacientului situat in mofeta la tratament - o proba la nivelul talpilor pacientului
METODE
Exista o mare variabilitate de compozitie a mofetelor de la o ora la alta, de la o zi la alta si mai ales de la un sezon la altul Masuratorile s-au efectuat in lunile aprilie si septembrie pentru obtinerea unor rezultate cit mai semnificative Radioactivitatea s-a masurat cu tehnologia de virf existenta la acel moment S-a masurat radioactivitatea globala (Radiu B si Radiu C si descendenti ai thoronului)
METODE
S-au efectuat 30 de masuratori pentru fiecare determinare de la nivel inhalator si din zona piciorului pacientului plasat in mofeta pentru sedinta de tratament S-a masurat gradul de ionizare al gazului mofetarian cu ajutorul unui contor Eberth Rezultatele obtinute au fost exprimate in nr. ioni/cm3 pentru ionii de o singura polaritate S-au totalizat 65 de masuratori de aeroioni in cele cinci mofete principale
REZULTATE
Prezentam un tabel cu rezultatele medii ale masuratorilor tuturor parametrilor in doua sezoane in cinci mofete principale din Covasna (Hotel Dacia, Hotel Covasna-2 mofete, Spitalul de Cardiologie si Hotel UGSR) Concentratia de CO2 este foarte crescuta la nivelul inferior al mofetei, 98% la baza mofetei Concentratia de CO2 este intr-o concentratie semnificativa (8-12% val. CO2) la nivelul respirator al pacientului
RADIOACTIVITATEA Septembrie 1982
Mofeta Hotel Dacia
Nivel ul
Global (pCi/m3) 1197+/1527957+/- 150
RaB (pCi/m3) 854+/- 28 20823 +/- 297
RaC(pCi/m=3)
ThB(pCi/ m3)
RaC / RaB
I II III
1091+/- 94 29627+/- 966
1,3+/- 0,2 6,9+/-0,5
1,3 1,4
VoinestiSp. Cardiologie
I II III I II III I II III I II III
333+/- 10 22190+/- 61
363+/- 18 2003+ /-136
423+/- 61 27806+/- 450
5,7+/- 0,2 15,6+/-0,4
1,2 1,4
Hotel Caprioara Hotel Covasna UGSR
26076+/- 108
28155+/- 30
31320+/- 956
12,5/- 0,5
1,6
1790+/- 20 10048+/- 40 1356+/- 30 3902+/- 45
1169+/- 35 8865+/- 91 818+/- 58 1984+/- 93
2010+ /-120 12482+/- 307 1273+/- 186 2805+/- 302
1,7 +/- 0,1 6,1+/- 0,3 1,6+/- 0,5 1,4+/- 0,3
1,71,4
1,6 1,4
COMPUSI CHIMICI Apr.1982

Mofeta Hotel Dacia Nivel ul I II III I II III I II III I II III I II III Concentratia H2S(mg/m3) 0,250 0,254
Septembrie 1982
Concentr.H2S (mg/m3) 0,005 0,178 Concentratie CO2 (%) 9,6 57,0 98,5 8,45 5,2 95,0 12,15 9,2 97,2 10,1 53,5 96,0 11,0 48,3 86,3 0,265 0,698
Iulie 1983
Concentr.H2S( mg/m3) 0,001 0,003 ConcentC O2(%) 0,5 3,1 53,2
0,232 0,381
0,051 0,097
0,213 3,694 4,410 5,013 0,00003 0,247
0,581 3,013 0,007 0,299 0,203 0,016
1,8 5,1 62,3
AEROIONIZARE
APRILIE 1982
SEPTEMBRIE 1982
Nivelul Mofeta Hotel Dacia I II III
n+/n-
n+/n-
U (oC) 12,0 65
U (%)
N+/n -
to
14.622
0,88
30090
22,6
I II III I II III I II III I II III
2529
1,o5
16,5
56
2652
19,2
2314
1,00
18,4
40
22767
18,2
1921
1,33
18,5
54
8813
23,1
2471
0,81
16,5
63
7303
21,8
REZULTATE
Metodologia de tratament cu mofeta este aceeasi de un secol S-a incercat masurarea factorilor terapeutici la care este supus organismul uman la o sedinta de mofeta Demonstrarea faptului ca pacientul inhaleaza CO2 a explicat efectul de crestere a circulatiei cerebrale Acest efect a fost probat ulterior cu ajutorul clearence-ului de Xe 133 si a rheoencefalografiei
REZULTATE
S-a explicat astfel stiintific vechea observatie clinica a medicilor balneologi Acestia descriau la pacientii de virsta a III-a o crestere a capacitatii de concentrare intelectuala dupa cura balneara cu mofete S-a obtinut astfel o fundamentare stiintifica pentru prescrierea tratamentului mofetarian la pacientii ce au suferit accidente vasculare cerebrale ischemice
REZULTATE
S-au decelat concentratii de H2S cu semnificatie farmacodinamica dar sub limitele toxicitatii (mai ales in mofetele de la Hotelul Covasna) Acest fapt ne permite sa afirmam cu certitudine ca la efectul vasodilatator al CO2 se adauga si efectul vasodilatator al H2S Radioactivitatea s-a dovedit a fi sub valorile periculoase date de normele internationale pentru protectia de radiatii
REZULTATE
Existenta radioactivitatii dezvolta un grad mare de aeroionizare a aerului din mofeta S-a discutat mult despre aeroioni ca despre niste mediatori biologici ce determina un raspuns prompt pe mediatorii cu mare labilitate cum sint serotonina si catecholaminele S-a vorbit chiar de scaderea adezivitatii plachetare precum si de influentarea activitatii mitocondriale hepatice
CONCLUZII
Definitia clasica a mofetei ca emanatie naturala de CO2 gaz nu pare a acoperi deloc acest factor terapeutic Mofetele de la Covasna, denumite clasic si traditional in acest fel, reprezinta in concluzie un climat terapeutic complex, un microclimat terapeutic unic ce cuprinde numeroase elemente cu valoare terapeutica certa Deoarece acest microclimat este continuu variabil si dependent de multipli factori geologici si meteorologici se impune o monitorizare periodica a componentelor sale
Mofeta Covasna
119715 pCi/m3 inhalator global Ra B 28582 150pCi/m3 baz 854 28 pCi/m3 inhalator 20822 297pCi/m3 baz 1091 94 pCi/m3 inhalator 29627 966 pCi baz 1,3 0,2 inhalator 6,9 0,5 baz RaC/RaB 1,3 inhalator 1,4 baz
4.Radioactivitate
Ra C ThB
Mofeta Covasna
Factori naturali cu valoare terapeutic cert
9,6% Vol. CO2 nivel inhalator 1. CO2 57 % Vol CO2 nivel corp 98,5% Vol. CO2 baz mofet 2. H2S 0,005 mg/m3 inhalator 0,178 mg/ m3 baz n+ 14.750 cm3 n- 15.341 cm3
3. AEROIONI
30091 cm3 total
Bioclima Romniei ca factor terapeutic

Dr. Oana Vasilescu Conf. Dr. Delia Cinteza
Relieful Romniei este mprit n trei trepte distincte cu o pondere apropiat: 34% muni, 36% dealuri i 30% cmpii. Aezarea geografic i prezena Carpailor determin un climat temperat continental cu nuane moderate n vestul rii i excesive n est. Datele i indicii climatici i bioclimatici au permis clasificarea climei i bioclimei rii noastre dup cum urmeaz: - clima de cmpie i podiuri joase, temperat continental, care se suprapun parial cu bioclima excitant solicitant. n aceast categorie se distinge o regiune cu caracteristici aparte, mai deosebite i anume litoralul maritim. - clima de dealuri i podiuri care corespunde cu bioclima relativ indiferent (de cruare). - clima de munte corespunde bioclimei tonice stimulente.
Bioclima excitant solicitant

Caracteristica fiziologic a acestui tip de bioclim este solicitarea intens a sistemului neuroendocrin. Se submparte n dou aspecte: 1. Bioclima de cmpie altitudine sub 200 m; 2. Bioclima de litoral altitudine 0-35m.
Bioclima excitant solicitant de cmpie

Acest tip de bioclim caracterizeaz staiunile aflate n: Cmpia Romn: Amara, Lacul Srat; Podiul Moldovenesc: Nicolina Iai; Dobrogea: Murighiol; Cmpia Tisei: Bile Felix, 1 Mai; Banatul de Vest: Buzia.
Elementele caracteristice complexului de factori climatici cu aciune terapeutic sunt reprezentai prin: valori medii crescute ale temperaturii aerului, umezeal relativ, n jur de 70% vara, nebulozitate redus, durata de strlucire a soarelui depind 2100-2200 ore pe an, vitezele vntului sunt relativ reduse, precipitaii reduse, presiunea atmosferic este mare.
Condiiile bioclimatice se exprim prin: confort termic moderat vara, chiar redus n cmpii, din cauza inconfortului prin nclzire, dar cu interval de apariie larg (aprilie-octombrie). stresul cutanat stresul pulmonar, stresul bioclimatic total au valori mari. Toate acestea reflect solicitare intens a organismului mai ales a mecanismelor de termoreglare i n special a celor de termoliz, pierzndu-se astfel mari cantiti de lichide i sruri din organism. n aceste condiii se produce : solicitarea intens a sistemului nervos central i vegetativ, solicitarea intens a glandelor endocrine, crete capacitatea proceselor imunobiologice nespecifice de aprare a organismului, se mbuntete mecanismul calciului.
Indicaiile bioclimei de cmpie

- n scop profilactic - persoane sntoase cu factori predispozani pentru mbolnvire innd de ternul constituional, cu deficiene funcionale i organice la nivelul aparatului locomotor, pe fond nervos hiporeactiv, - persoane cu meteorosensibilitate, - persoane cu potenial alergic, - persoane cu tulburri metabolice. - n scop curativ se indic n - afeciuni ORL repetate, - osteoporoz , - boli reumatismale degenerative articulare i abarticulare, - sechele posttraumatice ale aparatului locomotor, - sechele dup neuron motor periferic, - ginecopatii inflamatorii cronice, - astm bronic bronit i bronectazii, - TBC extrapulmonar ganglionar, osteoarticular stabilizat. - resorbia exudatelor superficiale subcutanate, articulare, viscerale la cei stabilizai clinicobiologic
Contraindicaii:
- afeciuni cardiovasculare avansate, - afeciuni respiratorii cu deficit funcional important in stadii de convalescenta - boli neurologice centrale si periferice asociate cu hiperreactivitate nervoasa - TBC pulmonara stabilizata recent - Focare de infecie - boala ulceroasa - hepatita cronica persistenta - boli endocrine pe fond hiperfunctional - fibromatoza uterina cu menometroragii - tumori benigne cu potenial de malignizare - afeciuni renale - boli reumatismale cronice cu potenial evolutiv important Bioclimatul excitant - solicitant se indica pentru aerohelioterapie in intervalul mai-octombrie, in funcie de starea de confort a bolnavului in timpul expunerii si de intensitatea eritemului actinic
Bioclima excitant solicitant de litoral maritim

Efectele biologice sunt asemntoare bioclimei de cmpie cu deosebirea c procesul de termoliz este nlocuit prin procesul de antrenare i clire termic datorit posibilitilor de termoterapie contrastant specific litoralului. Elementele caracteristice sunt: durata de strlucire a soarelui este crescut 2300 2400 ore pe an, temperatura aerului este mai redus fa de cmpie vara i mai ridicat n timpul iernii datorit brizei marine, umezeal ridicat 80%, precipitaii reduse, vnt permanent cu viteze medii de 4 5 m pe secund, presiunea atmosferic are valorile cel mai mari.
Aceste caracteristici determin: confort termic relativ redus, stresul bioclimatic este mare, att cel cutanat datorit vntului, ct i pulmonar datorit umezelii. Indicaiile i contraindicaiile sunt asemntoare bioclimei de cmpie, totui se remarc eficiena procedurilor prelungite de aerohelioterapie n funcie de starea de confort termic i intensitatea eritemului actinic n dermatoze. Se adaug o nou indicaie hipertensiunea arterial gradul 1 ntruct s-a constatat o mbuntire a capacitii de efort i o scdere a rezistenei periferice.
Bioclima sedativ indiferent (de crutare)

Aceast bioclim se caracterizeaz printr-o slab solicitare a sistemului nervos i endocrin, astfel funciile neuroendocrine sunt puse n stare de repaus n timpul curei Acest tip de bioclim caracterizeaz staiunile aflate n: Subcarpaii Moldovei: Slnic Moldova i Blsteti, Subcarpaii Munteniei: Slnic Prahova, Govora, Bile Olneti i Herculane, Podiul Transilvaniei: Bazna i Sovata, Dealurile Vestice: Moneasa.
Complexul de factori climatici al acestei bioclime se caracterizeaz prin: valori moderate ale temperaturii aerului, valori moderate ale umezelii relative 75% valori moderate ale duratei de strlucire a soarelui, valori moderate ale nebulozitii i precipitaiilor, vitezele vntului sunt mici, presiunea atmosferic este moderat. Indicii bioclimatici utilizai: - confort termic anual prezint valori maxime fa de restul rii, - stresul cutanat, pulmonar i bioclimatic total, prezint valorile cele mai reduse din ar.
Indicaii
Acest tip de bioclimat de crutare nsumeaz cele mai largi indicaii de trimitere la cur. - cure de odihn, - neurastenii, - stri de convalescen, - boli reumatismale cu potenial evolutiv important, - boli cardiovasculare i respiratorii n stadii avansate cu rezerve funcionale sczute, - sindrom de menopauz. De menionat c n bioclimatul sedativ indiferent se ntlnesc saline i mofete, doi factori naturali cu valoare terapeutic important.
Salinele amenajate n galeriile unor foste mine de sare se folosesc cu succes n tratamentul bolnavilor pulmonari (Slnic Prahova, Trgu Ocna, Praid). Caracteristicile microclimatului din saline sunt: - temperaturi rcoroase apropiate de anotimpurile intermediare, - umezeal relativ sczut 50-70%, - cureni de aer sub 0,1 m pe secund - aerosoli salini, - ionizare moderat 700-1500 ioni/cm3, - uor inconfort termic de rcire, - stres cutanat redus, uor hipertonic, - stres pulmonar redus, uor deshidratant.
Mofetele sunt emanaii de CO2 pur sau combinat ntr-o mic msur cu alte gaze, existente mai ales dea lungul masivului vulcanic al Harghitei. Se utilizeaz n special n tratamentul bolnavilor cardiovasculari. Microclimatul mofetelor amenajate (Covasna) se apropie de microclimatul de interior la care se adaug - concentraie de CO2 80-99 vol.%, - radioactivitate medie 0,3 uCi/l, - ionizare ntre 2000-15000 ioni/cm3.
Bioclima tonic stimulant

Efectele biologice ale acestei clime const n normalizarea i echilibrarea SNC i SNV, a activitii tiroidiene, n stimularea proceselor imunobiologice nespecifice i a hematopoezei. Acest tip de bioclim caracterizeaz staiunile aflate n: n zona submontan pn la altitudine de 1000 m: Tunad, Borsec, Sinaia, Vatra Dornei, etc., n zona montan: Pltini, Stna de Vale, Blea Lac, etc.
Elementele caracteristice complexului de factori climatici sunt reprezentai prin: scderea presiunii atmosferice i a presiunii pariale a O2 progresiv cu altitudinea, scderea temperaturii, scderea umiditii absolute a aerului, creterea duratei poteniale de nsorire i a intensitii radiailor globale umezeal relativ sczut 80%, nebulozitate marcat, cantiti de precipitaii n general mari, vitezele vntului cresc cu altitudinea.
Toate acestea oblig organismul uman s-i mobilizeze mecanismele de adaptare pentru meninerea concentraiei de O2 n snge prin : creterea ventilaiei pulmonare, creterea amplitudinii i frecvenei cardiace, prin mobilizarea hematiilor din rezervele medulare, deschiderea de noi capilare la nivelul pulmonului, SNC, rinichilor, activarea metabolismului celular. Indicii bioclimatici sunt: confort termic redus pn la altitudinea de 1400 m, peste 1900 2000 m altitudine stresul bioclimatic nregistreaz valori maxime i contraindic climatoterapia, stres cutanat i pulmonar ridicat cu caracter hipertonic i deshidratant
Indicaii 1. n scop profilactic - stri de surmenaj - stri de convalescen, - tulburri funcionale de pubertate i climax pe fond hiperreactiv, - tulburri de cretere la copii, - activitate n mediu cu noxe respiratorii. 2. n scop curativ - anemii secundare - astm bronic alergic, traheobronite cronice, TBC pulmonar i extra pulmonar, - neuroastenie form hiperreactiv, - hipertiroidie benign i boala Basedow n stadii iniiale, - rahitism.
Contraindicaii.
afeciuni cardiovasculare cronice cu decompensri n
antecedente i rezerve cardiorespiratorii reduse, sarcin, vrsta naintat, stri de convalescen cu denutriie important i rezerve funcionale reduse, reumatism degenerativ cu deficit marcat de termoreglare i meteorosensibilitate accentuat. Aerohelioterapia se recomand n tot cursul anului cu expunere progresiv
GOVORA
Staiunea balneo-climateric Govora este situat n zona climatului continental, cu relief colinar (altitudine de 365 m). Orientarea topografic (spre sud) att a sanatoriilor ct i a staiunii, precum i adpostirea creat la nord de lanul munilor meridionali, permit o insolaie crescut, cu o temperatur cald i absena vnturilor. Vegetaia bogat (fag, stejar, brad) asigur purificarea aerului din preajma sanatoriilor. Temperatura atmosferic prezint oarecare variaii, diurne sau sezoniere, ceea ce d acestei clime un caracter uor stimulent.
Principalele caracteristici ale climatului staiunii Govora: 1. Presiunea atmosferic este mic n lunile de var (n jur de 731 mm Hg) i ridicat n lunile de iarn (734 mm Hg). Cele mai mari presiuni s-au nregistrat n luna noiembrie i luna ianuarie. 2. Vntul regimul vnturilor este n strns legtur cu aezarea geografic a staiunii Govora, cu dispoziia lanurilor muntoase i cu diferenele de presiune dintre regiuni. n tot cursul anului predomin zilele fr vnt. n Govora vntul este slab, avnd o vitez de 1,39 m/s 2,7 m/s.
3. Temperatura aerului: - temperatura orar temperaturile nregistrate la orele 14 sunt pozitive n tot timpul anului. - temperatura mijlocie lunar este pozitiv n tot timpul anului exceptnd ianuarie i februarie. - temperaturile maxime i minime: valoarea minim n luna decembrie iar cea maxim n luna august. - "zilele de nghe" ncep din luna septembrie cu o zi apoi numrul lor crete progresiv ajungnd la 30 de zile n luna ianuarie. - "zilele de iarn" ncep n luna noiembrie, ating un maxim n luna ianuarie i se termin n luna martie. - "nopile geroase" frecvena lor este redus, maximum se nregistreaz n luna ianuarie. - "zilele de var" frecvena lor este mare, 89 de zile pe an. - "zilele tropicale" frecvena lor este redus, 22,4 zile pe an. - "nopile tropicale" sunt absente.
4. Nebulozitatea este sczut n timpul verii i crete n lunile reci. Anual, durata de strlucire a soarelui (care n lunile de var atinge 10 ore zilnic) este de circa 1800 ore, adic valori aproape de ale litoralului mrii. 5. Umezeala relativ se exprim prin procentul de vapori de ap coninui n atmosfer i n funcie de temperatura aerului. Umezeala relativ mijlocie lunar nregistreaz n lunile de var valori sczute iar n lunile de iarn valorile cele mai mari. Variaiile umezelii de la o lun la alta sunt n general mici, lucru foarte important pentru o staiune balneo-climateric.
6. Precipitaiile atmosferice n luna mai cad cele mai mari cantiti de precipitaii iar n luna septembrie cele mai mici. n lunile de var frecvena lor este redus. Aceast situaie a precipitaiilor este caracteristic zonelor de tranziie ntre regiunile cu regim pluviometric continental (caracterizate prin ploi abundente la nceputul verii i prin ierni secetoase) i regiunile cu regim pluviometric mediteranean (cu ploi abundente primvara i iarna n timp ce vara i iarna sunt mai secetoase). 7. Ceaa - numrul de zile de cea este foarte redus. Zile cu manifestri electrice se cifreaz la 2-3 zile pe an. Datorit frecvenei reduse a zilelor cu cea, a umiditii att de convenabile (numai n noiembrie i decembrie umiditatea atinge valori de 79-81 %) precum i a nebulozitii reduse, se poate practica cu succes terapia balnear i climateric n tot cursul anului.
Procedurile climaterice care se pot practica la Govora, innd cont de caracteristicile climatului sunt: 1. cura clinostatic de odihn n aer liber (pe balcon, teras sau parc), 2. cura de odihn n aer liber (pe bnci n parc), 3. baia de aer lumin (n camer pe balcon, teras), 4. baia de aer simpl (n camer, seara sau ziua la umbr foarte deas), 5. baia de soare (pe balcon, terase, pajiti).
Climatoterapia asociat cu micarea se poate aplica sub form de: gimnastic de nviorare (pe terase sau pajiti), jocuri sportive, plimbri, excursii. Pentru reuita climatoterapiei, pe lng indicaia medical just, trebuie ales corect i: locul de cur (camer, verand nchis sau deschis, umbrar, pajite sau pdure), orarul de cur ( dimineaa, prnz sau seara).
Cura de odihn clinostatic este indicat n: - boli reumatismale, - boli respiratorii, - boli cardiovasculare. Cura de aer este indicat n sezonul cald ntre orele 08-18 i n sezonul rece ntre 10-18, durata fiind de 16 ore. Condiia principal este cruarea proceselor de termoreglare prin mbrcminte adecvat sezonului. Baia de aer-lumin este o procedur mai excitant, dat fiind expunerea corpului dezbrcat (parial sau apoi total) la aciunea luminii difuze i a aerului, cu toate calitile sale fizice.
Bile de aer (n umbr deas) fcute sistematic timp ndelungat ajut la clirea organismului fa de variaiile factorilor meteorologici. Se pot prescrie bolnavilor reumatici i respiratori att bi de aer "calmante" ct i bi "stimulante". Bile de soare sunt socotite tratamente de excitaie. Efectele iradiaiilor solare se datoreaz ntregului complex de raze calorice, luminoase, ultraviolete. Condiiile speciale din Govora cu var timpurie i prelungit, nebulozitate redus i coeficient de insolaie excelent n sezonul cald fac ca helioterapia s fie un factor activ i la ndemna oricui
VATRA DORNEI
Staiunea Vatra Dornei se gsete la 30 km sud vest de Cmpulung la altitudine de 808 m. este aezat la confluena rului Dorna cu Bistria Aurie, n depresiunea cu acelai nume. Munii care nconjoar Vatra Dornei: Runcul, Brnrelul i Dealul Negrii sunt acoperii cu pduri de brazi. Caracteristica acestei regiuni este flora care a dat natere i turbei: pduri de brad, mesteacn, salcie, muchi frunzos, etc. Clima regiunii Vatra Dornei face parte din varianta subalpin a climatului continental.
Factori meteorologici:
1. Presiunea atmosferic: maxim n luna octombrie 694,8 mm Hg i minim n ianuarie 690,5 mm Hg. Media anual este de 692,4 mm Hg. 2. Vntul: cel mai frecvent bate din direcia N, NV i SV i din direcia E i NE. n cursul anului sunt numeroase zile calme, fr vnt. 3. Temperatura aerului: temperatura medie anual este de +5,2C, avnd un maxim n luna august i un minim n luna ianuarie. n lunile de var nopile sunt rcoroase i zilele temperate. 4. Nebulozitatea: datorit altitudinii sale, Vatra Dornei are o nebulozitate ridicat, media fiind de 6,1.
5. Umiditatea relativ medie este ridicat n lunile reci (decembrie, ianuarie 82 %) i sczut n aprilie 71%. 6. Umiditatea absolut este mai ridicat vara i mai sczut iarna (valori minime n ianuarie i maxime n iulie). 7. Precipitaii atmosferice: cantitatea de precipitaii este mai mic n lunile reci, de iarn i mare vara. 8. Ceaa: frecvena zilelor cu cea este mare ajungnd la 73 de zile pe an. 9. Manifestrile electrice: Vatra Dornei are un gradient electric ridicat fiind una din staiunile balneo-climatice cele mai nalte din ar.
Consideraii bioclimatice
Bioclimatologia reprezint efectul asupra organismului al diferiilor factori meteorolgici n ansamblu i interdependena lor. Climatul subalpin din Vatra Dornei produce: cretere a frecvenei i amplitudinii respiratorii, crete frecvena pulsului, munca inimii este uurat prin hiperemia periferic care ia natere din cauza densitii sczute a aerului, numrul hematiilor crete prin stimularea organelor hematopoetice, metabolismul bazal crete la oamenii sntoi, scade metabolismul crescut din tireotoxicoz, influeneaz favorabil metabolismul calciului.
Climatul subalpin cu pdurile de brad acioneaz calmant asupra psihicului, iar esenele volatile ale coniferelor produc o nviorare psihic. Adaptarea organismului bolnavilor sosii n staiune la noile condiii climatice se numete aclimatizare. Aclimatizarea este mai dificil mai ales la bolnavii care triesc la es, de aceea perioada de aclimatizare la acetia este ceva mai lung (2-4 zile). n acest timp nu se face tratament balnear pentru a nu supune organismul la un efort n plus.
Metode de climatoterapie
Climatoterapia produce un efect terapeutic satisfctor asupra bolnavilor: cardiovasculari, hipertiroidieni, reumatici. Metodele climatoterapice sunt: 1. cura de aer, 2. baia de aer, 3. baia de lumin, 4. baia de soare (helioterapia).
1. Cura de aer amelioreaz nutriia general, calmeaz sistemul nervos, nltur senzaia de oboseal. 2. Baia de aer metod important de clire a organismului, prescrierea ei trebuie fcut dup o educare treptat a organismului, cu mijloace mai puin active: cura de aer, hidroterapia. Durata bilor variaz n raport cu starea de sntate i rezistena organismului fa de variaiile de temperatur ale mediului extern. Se ncepe la temperatur de + 22C, putnd ajunge la +7C. La bolnavii cu afeciuni cardiovasculare nu se prescriu bi de aer la temperaturi sub 15 C.
3. Baia de lumin baia de aer se transform n baie de lumin cnd aceasta se face ziua, cnd pe lng aciunea temperaturii, micrii i umiditii aerului intervine i aciunea indirect a radiaiei solare, razele soarelui fiind reflectate de obiectele sau pmntul din jur. 4. Bile de soare sunt proceduri climatoterapice mai complexe i mai intense dect cele anterioare, deoarece pe lng temperatur, micare i umiditatea aerului mai intervine radiaia solar direct ct i cea indirect reflectat. Helioterapia este prescris bolnavilor cu afeciuni reumatice.

Bioclimatologia Si Sanatatea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bioclimatologia Si Sanatatea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenomene meteorologice extreme in perspectiva schimbarilor climatice

Constanta Boroneant Administratia Nationala de Meteorologie Bucuresti

Componentele sistemului climatic

The Earth System

IPCC AR4 WGI

IPCC AR4 WGI

Global mean temperatures are rising faster with time

0.1770.052 0.1280.026 0.0740.018 0.0450.012

Evenimente meteorologice extreme

Landslides (4.5%) Droughts (15%)

Extreme Weather Events Trend

Evenimente meteorologice extreme recente

Tornada la Facaeni, Romania 12 august 2002

INDICE DE CONFORT TERMIC

2005 anul record al extremelor meteorologice

August 2005 Uraganul Katrina

Uraganul Vince 9 octombrie 2005

Inundatii in Romania 2005

2005 Inundatiile din Banat

2006 Viitura pe Dunare

INDICELE TEMPERATURA UMEZEALA (ITU) EXPRIMAT IN TEMPERATURA EFECTIVA

Ce este de fapt ITU sau humidex ?

Indicele de confort termic exprimat in unitati

Indicele de confort termic exprimat in grade

Formula de calcul a indicelui de confort termic exprimat in grade este:

unde : T = temperatura aerului la 2m TD = temperatura punctului de roua exprimat in grade Kelvin

Perioada 1-5 august 2006

Perioada 1-5 august 2006

Perioada 17-21 august 2006

Rezultate Perioada 17-21 august 2006

21 iunie 2007 Bucureti

INSTITUTUL NAIONAL DE RECUPERARE, MEDICIN FIZIC I BALNEOCLIMATOLOGIE

Bioclimatul aplicaii i implicaii, ntre confort i disconfort

De reamintit despre bioclimat i altele:

De reamintit despre confort termic i altele:

De ce este important confortul termic?

Principalii factori care determin confortul termic

- cldura metabolic (rata

Izolaia termic a mbrcminii (unitate de msur: 1 clo = 0,155 m2K / W)

0 0,1 0,3 0,5 0,8 1,0 1,5

0 0,018 0,047 0,078 0,124 0,155 0,233

Unii factori de mediu i efectele asupra bilanului termic uman

Temperatura radiant (temperatura corespunztoare

Temperatura suprafeei corpului influeneaz

Modaliti de pierdere a cldurii de ctre organismul uman

Pierderile i ctigurile de cldur ntr-un mediu cald

Alte cteva definiii utile

Temperatura aerului i a organismului uman

Anumite praguri termice

Temperatura perceput temperatura aerului pentru un mediu de

Temperatura perceput Temperatura perceput

Sisteme de avertizare de sntate privind cldura n Europa

DEFINIREA TIPURILOR SISTEME DE AVERTIZARE PENTRU SNTATE DATORATE CLDURII Tip 1

- Comunicarea avertizrii att unui public general ct

Criterii limit pentru declanarea avertizrilor de vreme canicular

Indicii biometeorologici i bioclimatici permit:

65 stare de confort 66 79 stare de alert 80 stare de disconfort

2). Indice temperatur umiditate

EXEMPLE DE INDICI METEOROLOGIC I CLIMATICI

3). Temperatura efectiv-echivalent T.E.E. (dup Missenard, formul

T.E.E. = ta 0,4 (ta 10) (1 - U / 100)

21 22 indiferent 23 27 cald > 27 foarte cald

4). Indicele stresului de cldur (The Heat Stress Index, H.S.I.):