Sunteți pe pagina 1din 94

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/334647313

Heatwaves in Romania (Valuri de căldură în România)

Book · January 2016

CITATIONS READS

0 841

1 author:

Anisoara Irimescu
Meteo Romania
40 PUBLICATIONS   574 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Platform for GeoInformation in Support of Disaster Management - GEODIM View project

Satellite and in-situ information for advanced air quality forecast services – SiAiR View project

All content following this page was uploaded by Anisoara Irimescu on 24 July 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


Cuprins
_____________________________________________________________________________________

CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................... 5

CAPITOLUL 1
VALURILE DE CĂLDURĂ ................................................................................ 7

CAPITOLUL 2
VALURILE DE CĂLDURĂ DIN VARA ANULUI 2007 ÎN ROMÂNIA .................... 15

CAPITOLUL 3
VALURILE DE CĂLDURĂ DIN VARA ANULUI 2012 ÎN ROMÂNIA .................... 23
3.1. Valul de căldură din intervalul 19 - 22 iunie 2012 23
3.2. Valurile de căldură din luna iulie 2012 33
3.3. Valurile de căldură din luna august 2012 40

CAPITOLUL 4
VALURILE DE CĂLDURĂ DIN VARA ANULUI 2015 ÎN ROMÂNIA ..................... 51
4.1. Valul de căldură din intervalul 13 - 15 iunie 2015 51
4.2. Valul de căldură din intervalul 5 - 8 iulie 2015 54
4.3. Valul de căldură din luna august 2015 70
4.4. Valul de căldură din luna septembrie 2015 77

CONCLUZII.................................................................................................... 87

BIBLIOGRAFIE................................................................................................ 89

3
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

4
Introducere
_____________________________________________________________________________________

INTRODUCERE

Valurile de căldură se încadrează în categoria riscurilor atmosferice care


afectează tot mai frecvent activitatea socio-economică, având adesea grave
repercusiuni asupra omului și mediului înconjurător. În contextul modificărilor
climatice, studiul valurilor de căldură prezintă un interes din ce în ce mai
pronunțat, iar analiza tiparelor de configuraţii aero-sinoptice în care acestea se
produc contribuie la conturarea unor modele conceptuale care să permită
anticiparea intensităţii și extinderii lor spațiale, aplicabile în activitatea de
prognoză a vremii. În ceea ce privește gradul de expunere și vulnerabilitate,
România este în mod deosebit predispusă la astfel de riscuri climatice, atât
datorită poziţiei sale geografice, cât şi particularităţilor de relief, ce îi conferă
un statut cu totul aparte în raport cu manifestările de vreme.
Existenţa arcului carpatic, a Mării Negre şi, mai ales, dispunerea
concentrică, "în amfiteatru", a reliefului, induc o serie de particularităţi
climatice ce se reflectă şi în regimul termic mediat la scara diferitelor regiuni
ale ţării noastre. Pe de altă parte, evoluţia vremii în ţara noastră depinde de
expunerea la alternanța, adeseori rapidă, a tipurilor de circulație și a maselor
de aer asociate (invazii atmosferice arctice, tropicale, maritim polare sau
continentale), în funcţie de dominanţa unuia sau altuia dintre centrii barici de
interes la un moment dat.
În data de 24 iulie 2007, la Calafat, oraș din partea de sud-vest a
României, s-au înregistrat 44,3°C, temperatura reprezentând un nou record
național absolut al lunii iulie, înlocuind vechiul record, stabilit de asemenea în
prima decadă a secolului XXI (43,5°C la Giurgiu, în 5 iulie 2000). De remarcat
faptul că recordul din 2007 se situează la doar 0.2°C de cea mai ridicată
valoare termică înregistrată vreodată în România (44,5°C în 10 august 1951 în
localitatea Ion Sion din județul Brăila). Temperatura medie a aerului din iulie
2007 a avut a doua cea mai ridicată valoare începând cu 1961 (23,0°C), fiind
devansată doar de iulie 2012 (23,7°C). În luna iulie 2012 au fost nu mai puțin
de 25 de zile în care s-a înregistrat cel puțin o valoare termică de peste 37oC,
iar în luna august 2012, 89 de stații meteorologice din țară au înregistrat

5
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
egalarea sau depășirea recordurilor absolute pentru temperatura maximă, 36
de stații situate exclusiv în regiunile extracarpatice consemnând aceste valori
pe data de 7 august, iar celelalte 53 de stații, situate atât în sudul și estul, cât și
în centrul, vestul și nord-vestul țării, înregistrând temperaturile record în
intervalul 23 - 26 august.
În anul 2015, de la începutul lunii mai și până la sfârșitul lui septembrie,
temperatura medie a aerului s-a situat peste normele ultimilor 50 de ani,
contribuind decisiv la poziționarea acestui an în fruntea celor mai calzi de când
se fac observații meteorologice sistematice. În fiecare din lunile iunie, iulie,
august și septembrie au fost valuri de căldură și s-au consemnat numeroase
recorduri ale stațiilor.
Valurile de căldură reprezintă o provocare pentru meteorologii
previzioniști, cei ce elaborează avertizările care determină reacția autorităților,
a factorilor decizionali în situații meteorologice periculoase. În dorința de a
veni în ajutorul previzioniștilor, în prezentul studiu se acordă o atenție specială
legăturii dintre tiparele de circulație la scară mare și apariția valurilor de
căldură.

6
Valurile de căldură
_____________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 1
VALURILE DE CĂLDURĂ

Valurile de căldură pot fi definite în diferite moduri, în general apreciind


persistenţa valorilor termice diurne şi nocturne ridicate. O metodă de a defini
valurile de căldură este cea bazată pe stabilirea unor praguri specifice derivate
din analiza persistenţei şi frecvenţei valurilor de căldură
(http://www.wmo.int/pages/prog/wcp/ccl/mg/documents/Doc6-2-4/).
O altă definiţie, a Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), citată de
MetOffice, este cea conform căreia “temperatura maximă depăşeşte cu 5°C,
timp de 5 zile consecutiv, media multianuală a perioadei, raportată la
intervalul 1961-1990” http://saarc-sdmc.nic.in/pdf/publications/sdr/chapter-
7.pdf). Pornind de la această definiţie, în 2002, aşa-numitul indice al duratei
valului de căldură a fost definit ca fiind numărul maxim de zile consecutive
(mai mult de 5 zile) în decursul cărora maximele termice depăşesc cu cel puţin
5°C media intervalului de referinţă 1961-199 (http://www.wmo.int/pages/
themes/climate/climate_variability_extremes.php; Barbu, 2014).
Valul de căldură este concretizat printr-o perioadă cu vreme excesiv de
caldă, raportată la climatul local. Astfel, înregistrarea în zone cu un climat mai
rece, pe parcursul a mai multor zile, a unor temperaturi care nu se încadrează
în regimul termic normal al regiunii şi al perioadei, dar pe care locuitori din
zonele calde le-ar considera normale, poate fi interpretată ca o manifestare a
unui val de căldură. De pildă, în Olanda, Belgia sau Luxemburg, un val de
căldură este definit ca fiind o perioadă de cel puţin 5 zile consecutive în care
temperaturile maxime depăşesc 25°C, în timp ce în Danemarca, pentru a vorbi
despre un val de căldură, trebuie ca media maximelor timp de 3 zile consecutiv
să depăşească 28°C în peste jumătate de ţară. Ori, în ţara noastră, pragul de
25°C abia reprezintă pragul termic normal al unei zile de vară. În contextul
influenţelor diverse pe care circulaţia aerului le poate avea asupra
manifestărilor de vreme şi, totodată, a regimului termic în România, valurile de
căldură pot fi desemnate drept advecţii de aer tropical ce determină abateri

7
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
pozitive mari ale temperaturii aerului faţă de normele climatologice, iar uneori
chiar stabilirea de noi recorduri termice.
Valul de căldură, posibil însoţit de umiditate ridicată, poate persista mai
multe zile la rând în mai multe regiuni (chiar în mai multe ţări); aşa cum s-a
arătat mai sus, Organizaţia Meteorologică Mondială recomandă încadrarea în
această categorie a episoadelor care durează cel puțin cinci zile consecutiv, și
în care temperaturile maxime depăşesc cu cel puţin 5°C mediile climatologice
ale maximelor termice, calculate pentru intervalul de referinţă (în 2015, acest
interval a fost stabilit a fi cel cuprins între 1981 – 2010). Astfel se explică de ce
temperaturi normale în unele regiuni pot fi extreme pentru alte regiuni,
depăşind cu mult mediile climatologice şi pot genera un “val de căldură”.
În situaţii cu valuri puternice de căldură, activitatea economică este
perturbată, au loc pene de curent, culturile agricole sunt afectate, există riscul
producerii incendiilor de vegetaţie, şi se poate ajunge chiar la pierderi de vieţi
omeneşti prin hipertermie (Bogdan și Marinică, 2007; Ciulache și Ionac, 1995).
La latitudinile temperate, în emisfera nordică, valorile cele mai mari de
temperatură se înregistrează de la jumătatea lunii iunie şi până spre sfârşitul
lunii august (Stăncescu, 1983). În intervalele în care temperaturile sunt ridicate
atât noaptea, cât şi ziua, iar amplitudinea termică noapte/zi este redusă,
vorbim despre caniculă în România (temperaturile maxime ating sau depăşesc
35°C în cursul zilei şi se situează în jurul a 20°C sau peste acest prag, noaptea).
Totodată, din ce în ce mai frecvent, în ultimul timp, canicula şi valul de
căldură sunt definite şi prin asociere cu parametri care caracterizează
disconfortul termic sau temperatura resimţită şi care cuprind, în formulele de
calcul, valoarea umidităţii relative, iar în România există reglementări legale
privind întreruperea lucrului şi instituirea unor măsuri de protecţie a populaţiei
în decursul episoadelor puternic caniculare, cu valuri intense de căldură.
Astfel, conform Ordonanței de urgență nr. 99 din 29 iunie 2000, privind
măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru
protecția persoanelor încadrate în muncă, în perioadele cu temperaturi foarte
ridicate, angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:
A. Pentru ameliorarea condițiilor de muncă:
a) reducerea intensității și ritmului activităților fizice;
b) asigurarea ventilației la locurile de muncă;

8
Valurile de căldură
_____________________________________________________________________________________
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite,
cu curenți de aer.
B. Pentru menținerea stării de sănătate a angajaților:
a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecție;
c) asigurarea de dușuri.
Conform modelului conceptual utilizat în cadrul Centrului Naţional de
Prognoză Meteorologică, în ţara noastră, cel mai frecvent, astfel de situaţii se
întâlnesc datorită advecţiilor de aer cald tropical, de origine continentală, fie
dinspre nordul Africii, în cadrul extinderii spre continentul european a dorsalei
nord-africane, fie dinspre Arabia, în cazul extinderii depresiunii barice arabe
spre Europa Central-Estică şi de răsărit. O altă conjunctură favorabilă este cea
datorată aportului de aer tropical maritim, situaţie redată de persistenţa
dorsalei anticiclonului azoric până spre zona ţării noastre. De altfel, de regulă,
persistenţa formaţiunilor barice de presiune atmosferică ridicată intensifică
procesele locale de insolaţie, fapt ce contribuie, alături de advecţiile aerului
tropical, la creşterea gradului de încălzire (Bogdan și Niculescu, 1999). Astfel
de situaţii au loc frecvent în sezonul cald al anului, dovadă încălzirile masive
din verile secolului trecut, respectiv ale anilor anilor 1945, 1946, 1951, 1952,
1957, 1985, 1988, etc.
În secolul XXI, în timp ce în Europa sezonul cald al anului 2003 a fost cel
soldat cu zeci de mii de victime din cauza temperaturilor extreme şi a
disconfortului termic accentuat zile la rând, în România cele mai frecvente şi
intense valuri de căldură au avut loc în vara anului 2007, urmate de cele din
verile 2012 şi 2015.
Pentru a avea o imagine de ansamblu, la nivelul României, s-au utilizat şi
produsele satelitare: temperatura la suprafața solului (LST) şi emisivitate,
obţinute din date imagine MODIS (Moderate Resolution Imaging
Spectroradiometer).
LST este un bun indicator al bilanțului energetic la suprafața Pământului
dar și al efectului de seră, pentru că reprezintă un parametru cheie în
procesele fizice ale suprafeței la nivel regional și global. LST combină

9
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
rezultatele interacțiunii suprafață-atmosferă și fluxurile de energie dintre
atmosferă și sol (Mannstein, 1987; Sellers et al., 1988).
Produsele zilnice de LST și Emisivitate sunt calculate la o rezoluție de
1km/pixel utilizând metoda split-window, atât ziua cât și noaptea. Prin metoda
split-window, se estimează emisivitatea (în benzile 31 și 32) tipurilor de
acoperire a terenului. Coloana de vapori de apă din atmosferă și limita
inferioară a temperaturii aerului la suprafață, sunt împărțite în intervale mici și
simplu de utilizat pentru o recuperare optimă. Pentru obținerea datelor de
temperatură la suprafața solului și emisivității, algoritmul utilizează perechi de
imagini de zi și noapte obținute din 7 benzi în infraroșu termic (TIR). Produsul
final are în componență datele de temperatură, evaluarea calității, data
observației, unghiul solar și emisivitatea. Acuratețea produsului este de 1°K în
condiții de cer senin. Acuratețea pentru emisivitatea suprafeței este de 0.02
(factorul de scară) pentru benzile 29, 31 și 32, iar pentru benzile 20, 22 și 23
este de 0.05. Datele calibrate sunt validate cu măsurători de mare precize la
sol, ceea ce poate duce la o acuratețe de 0.5°K pentru apele lacurilor calme și
plaje în condiții atmosferice de uscăciune.
Radianța spectrală emisă L de o suprafață cu o lungime de undă λ cu o
temperatură termodinamică Ts, este rezultată prin înmulțirea funcției Plank cu
emisivitatea spectrală ε(λ)
L(λ, T)= ε(λ)B(λ, Ts)
Pentru a obține temperatura și emisivitatea la nivelul solului, trebuie
folosite benzi adecvate, în infraroșu termic. Conform specificațiilor fiecărei
benzi MODIS și a transmisiei atmosferice la un unghi de 45° față de nadir, la o
latitudine medie pe timp de vară (coloana vaporilor de apă=2.9cm, vizibilitatea
la 0.55µm=23km), benzile 20, 22 și 23 se găsesc în fereastra atmosferică
cuprinsă în intervalul spectral mediu de 3.5-4.2µm, benzile 29-32 între 8-13µm
iar banda 33 se află la limita acestei ferestrei atmosferice. Banda 30 este
afectată de absorbția ozonului și nu reprezintă o soluție pentru determinarea
temperaturii la suprafața solului. În benzile 20, 22 și 23, principalele elemente
care absorb radiația sunt CO2, N2 și vaporii de apă. În benzile 29, 31 și 33
principalii absorbanți sunt vaporii de apă și CO2 (fig. 1.1). Având în vedere
reflexia datorată aerosolilor și absorbția, transmisia radiației electromagnetice
în aceste benzi este de 0.95-0.98. Acest lucru face ca folosirea distribuției

10
Valurile de căldură
_____________________________________________________________________________________
medii a aerosolilor să reprezinte o metodă bună în calculul transferului radiativ
dacă distribuția aerosolilor nu este modificată de diferite fenomene (erupții
vulcanice). Datorită faptului că amestecul de CO2 și ozon este aproape
constant, densitățile acestora sunt determinate de presiunea atmosferică și de
temperatură. Cel mai variabil absorbant din atmosfera Pământului sunt vaporii
de apă. Din această cauză, dacă se cunosc profilele de temperatură și vaporii
de apă din atmosferă, se pot calcula cu o precizie ridicată toți parametrii
atmosferici care compun radiația spectrală în infraroșu la partea superioară a
atmosferei. Limita acurateței este dată în principal de gradul de acuratețe al
coeficienților vaporilor de apă în mod continuu și de absorbția benzilor.

o
Fig. 1.1: Transmisia atmosferică la un unghi de 45 la latitudini medii în condiții de vară
(prelucrare după MODIS LST ATBD, versiunea 3.3)

Obținerea temperaturii la suprafața solului de pe o imagine MODIS este


constrânsă de:
 pixelii corectați de nivel 1B în radianță pentru benzile 31 și 32;
 pixelii localizați pe suprafețe terestre sau pe ape interioare;
 cer senin cu un grad de certitudine (definit în MOD35) de ≥95% pentru
suprafețe terestre ≤2000m sau ≥66% pentru suprafețe terestre
>2000m și ≥66% deasupra suprafețelor acvatice (lacuri).

11
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
Norii sunt mascați prin realizarea produsului MODIS Cloud Mask
(MOD35_L2). Pentru mascarea mărilor și oceanelor se folosesc măști ale
suprafețelor terestre și acvatice cu rezoluția de 1km care se găsesc în produsul
de geolocație MOD03.
Produsul LST zilnic de nivel 3 (MOD11A1) este construit din rezultatele
produsului MOD11_L2 prin prelucrarea setului de date științific (SDS) pentru
toți pixelii din MOD11_L2 (tabelul 1.1). Pentru pixelii care se suprapun,
valoarea LST este o medie între valoarea fiecărei celule și întreaga suprafață
care se suprapune. SDS include următoarele tipuri de date (benzi):
- LST_Day_1km; - Night_view_time;
- QC_Day; - Night_view_angl;
- Day_view_time; - Emis_31;
- Day_view_angl; - Emis_32;
- LST_Night_1km; - Clear_day_cov;
- QC_Night; - Clear_night_cov.
Tabelul 1.1: Datele de intrare MODIS în algoritmul MODIS LST pentru produsul MOD11_L2
(prelucrare după MODIS LST ATBD, versiunea 3.3)

Acronim produs Numele produsului Date


EV_1KM_Emisivitate pentru benzile:
31 (11.03µm)
MODIS Level 1B Calibrat și
MOD021KM 32 (12.02µm)
Geolocalizat, Radianța
Latitudinea (la fiecare 5 linii)
Longitudinea (la fiecare 5 pixeli)
Măşti teren/apă
Altitudinea
Unghiul zenital al senzorului
MOD03 MODIS Geolocația Unghiul zenital solar
Latitudinea
Longitudinea
EV timpul de pornire
MOD35_L2 MODIS Masca de nori Masca de nori
Profilul de temperatură
MOD07_L2 MODIS Profilul atmosferic
Vapori de apă
MOD12Q1 Acoperirea terenului Tipurile de acoperire a terenului_1
MOD10_L2 MODIS Acoperirea cu zăpadă Acoperirea cu zăpadă

12
Valurile de căldură
_____________________________________________________________________________________
Din datele MOD11A1 se calculează produse de sinteză la 8 zile –
MOD11A2, păstrând caracteristicile spectrale ale produsului original (rezoluţie
spaţială, spectrală) şi mediind valorile pentru perioada de sinteză (8 zile).

13
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

14
Valurile de căldură din vara anului 2007 în România
_____________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 2
VALURILE DE CĂLDURĂ DIN VARA ANULUI 2007
ÎN ROMÂNIA

Pe parcursul sezonului cald al anului 2007, România s-a confruntat cu


valuri de căldură succesive, dintre care patru au fost majore. Este vorba despre
intervalul canicular din luna iunie desfăşurat între 19 şi 27 iunie (în fapt, trei
perioade cu temperaturi maxime de peste 35°C, valoarea pragului de caniculă
în România, separate de câte o singură zi în care nu s-a atins această valoare,
în 21 şi, respectiv, 24 iunie). Acest val de căldură a avut intensitatea maximă în
ziua de 26 iunie, când s-au înregistrat 41,9°C la Giurgiu, 41,6°C la Turnu
Măgurele, 41,3°C la Calafat, 41,1°C la Băileşti şi 40°C la Bucureşti-Afumaţi.
Totodată, Indicele Temperatură - Umezeală (ITU) a atins un nou record al lunii
iunie, de 87,7 unităţi, faţă de vechiul record de 86,1 unităţi, înregistrat în luna
iunie a anului 2000. Chiar dacă ceva mai domolită, căldura excesivă ne-a
afectat şi în august, iar perioada 23-25 august, corespunzând ultimului val de
caniculă din 2007, a determinat valori termice maxime ridicate, de până la
38°C la Bucureşti şi Cluj.
Dar cele mai severe valuri de căldură din 2007 au fost cele din luna iulie,
care au culminat cu cel din intervalul 15-25 iulie, când dorsala anticiclonului
nord-african a dominat zile în şir peste sudul şi sud-estul continentului, fapt ce
a permis aerului fierbinte continental tropical să traverseze cu uşurinţă Marea
Mediterană şi să afecteze direct Italia şi întreaga Peninsula Balcanică cu
teritoriile învecinate, timp de peste 10 zile consecutiv. În România, canicula s-a
instalat pe data de 15 iulie 2007 şi a durat până pe 25 iulie 2007, neîntrerupt,
fapt ilustrat de hărţile ce redau presiunea atmosferică la nivelul solului şi în
altitudine în acest interval (fig. 2.1a și 2.1b) şi care atestă prezenţa
permanentă a dorsalei africane peste România.
De altfel, în acest interval, timp de zece zile consecutiv (16-25 iulie), în
mai multe localități din sudul țării, printre care și Bucureşti, în cursul după-

15
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
amiezilor, mercurul termometrelor a urcat peste pragul climatologic de zi
caniculară (peste 35oC).

Fig. 2.1: Geopotenţialul la 500 hPa *dmgp+, linii negre; presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii albe;
topografia relativă H500-H1000 *dmgp+, culori; (a) 16 iulie 2007, ora 00 UTC, stânga; (b) 24 iulie 2007,
ora 00 UTC, dreapta (modelul GFS, analiza, www.weterzentrale.de)

Provenienţa sahariană a aerului tropical transportat în mod continuu


către România este relevată de câmpul temperaturii aerului la nivelul de
850hPa, care atestă direcţia sud-vestică de advecţie a masei tropicale dinspre
nordul Africii, peste Marea Mediterană şi Peninsula Italică, spre cea Balcanică
(fig. 2.2).

o
Fig. 2.2: Temperatura aerului la nivelul de 850 hPa [ C+ pe 16 (stânga) şi 25 (dreapta) iulie 2007,
ora 00 UTC (modelul NCEP, reanaliză, www.weterzentrale.de)

Astfel, persistenţa acestei mase de aer deosebit de cald, caracterizat prin


temperaturi de peste 20°C şi, sporadic, chiar peste 25°C la 1500 m altitudine
deasupra României, s-a concretizat la nivelul solului în valori termice maxime
de peste 35°C, iar în regiunile de şes din vest, sud şi est şi peste 40°C.

16
Valurile de căldură din vara anului 2007 în România
_____________________________________________________________________________________
Temperaturile maxime înregistrate în data de 24 iulie la staţiile Calafat
(44,3°C), Bechet (44,2°C), Moldova Nouă şi Băileşti (44,0°C), reprezintă valori
termice mai ridicate decât anteriorul record absolut al lunii iulie, care era de
43,5°C şi fusese înregistrat la Giurgiu în data de 5 iulie 2000.
Este important de subliniat, din nou, faptul că noua temperatură maximă
absolută pentru luna iulie, de 44,3°C se situează cu doar 0,2°C sub maxima
absolută din România, înregistrată în 10 august 1951, la ferma Ion Sion din
localitatea Râmnicelu, judeţul Brăila. În capitală, în aceeaşi zi de 24 iulie 2007,
au fost 41,6°C la staţia Filaret (după ce, cu o zi înainte, pe 23 iulie, se
înregistraseră 41,8°C) și 40,6°C la stația Bucureşti Băneasa, valori reprezentând
noi recorduri ale zilei, iar la stația București Afumați au fost 41,1°C, un nou
record lunar al stației.
În plus, în mare parte din ţară, temperatura aerului nu a coborât sub
20°C nici noaptea, astfel că 22 de stații meteorologice au înregistrat un nou
record lunar pentru cea mai caldă noapte de iulie (24/25 iulie). Cele mai
ridicate astfel de temperaturi minime record au fost: 27,2°C la Cernavodă,
27,1°C Călăraşi, 27°C la Zimnicea și Adamclisi, 26,2°C la Giurgiu, 25,5°C la
Olteniţa, 25,4°C la București-Filaret. În cele zece zile ale episodului canicular
din iulie 2007, au fost înregistrate, pe lângă un nou record absolut al lunii, noi
recorduri lunare la mai mult de 100 de stații meteorologice din toate regiunile
României (103 stații), spre exemplu: Oradea (40,4°C), Satu Mare (39,2°C),
Săcuieni (39,6°C), Vaslui (40,8°C), Iași (40,1°C), Arad (40,2°C), Cluj Napoca
(38,0°C), Deva (40,0°C), Sibiu (38,3°C), Craiova (42,6°C), Drobeta-Turnu Severin
(42,2°C), Mangalia (39,5°C). Iar în ziua de 24 iulie, în 27 de localități din sudul și
sud-vestul țării s-au depășit 41oC (fig. 2.3).
Imaginile satelitare, preluate la orele: 10:30, 12:05, 12:10 UTC, subliniază
prezenţa temperaturilor cu valori de peste 40oC în partea de sud şi est a ţării
(fig. 2.4), la fel ca în cazul valorilor termice măsurate la staţiile meteorologice.
Diferenţele dintre valorile măsurate la staţiile meteorologice şi cele
înregistrate de satelit sunt datorate:
 nivelului la care temperatura este înregistrată (2m faţă de sol la staţiile
meteorologice şi prima suprafaţă de contact întâlnită de senzorul satelitar:
coronamentul pădurilor, acoperişul caselor, suprafaţa solului etc.);

17
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
 caracteristicilor suprafeţelor de contact (teren gol, asfalt, culturi
agricole, frunze verzi etc.);
 orelor diferite de înregistrare a datelor din satelit faţă de ora de
înregistrare a temperaturii maxime la staţiile meteorologice.
Gradul de disconfort termic în 24 iulie a fost şi el extrem de ridicat,
Indicele Temperatură – Umezeală (ITU), care îl redă, depăşind pragul critic de
80 unităţi nu doar în toate regiunile de câmpie, ci şi în cele de deal şi podiş din
ţară şi culminând cu valori rar întâlnite, de 87 de unităţi în Bărăgan şi Lunca
Dunării, chiar 90 de unităţi în sudul Olteniei (fig. 2.5).
Merită menționat faptul că, în contextul intensificării treptate a valului
de căldură, în data de 23 iulie 2007, Administraţia Naţională de Meteorologie a
emis, pentru ziua de 24 iulie, o avertizare meteorologică cu pragul cel mai
înalt, cod roşu, prima de acest gen emisă la noi în ţară în sezonul cald al anului,
vizând temperaturi de peste 40oC într-o serie de judeţe din sudul ţării (fig. 2.6).

18
Valurile de căldură din vara anului 2007 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 2.3: Temperaturile maxime înregistrate în data de 24 iulie 2007


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

19
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 2.4: Temperatura aerului înregistrată în data de 24 iulie 2007 din date satelitare MODIS,
intervalul orar 10:30-12:10 UTC

20
Valurile de căldură din vara anului 2007 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 2.5: Indicele confortului termic temperatură – umezeală (ITU) pe data de 24 iulie 2007, ora 13
(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

21
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 2.6: Harta judeţelor avertizate


în coduri de culoare, pe data de 24
iulie 2007
(arhiva Administrației Naționale de
Meteorologie)

În concluzie, frecvenţa valurilor de căldură şi durata celui din iulie au


imprimat verii 2007 în România un caracter excepţional, după cum reiese din
următoarele:
 a fost depăşită temperatura maximă absolută pentru luna iulie pe ţară:
(44,3°C, 24 iulie, Calafat);
 a fost depăşită temperatura maximă absolută pe staţii: iunie (52 staţii),
iulie (103 staţii), august (8 staţii);
 număr record de temperaturi maxime zilnice mai mari sau egale cu
40°C (148 cazuri în cele trei luni de vară);
 în luna iulie: număr record de zile consecutive caniculare (temperaturi
maxime zilnice de ≥35°C): 10 zile la Călăraşi, Bucureşti Filaret, Drobeta-
Turnu Severin.
În luna iulie a anului 2012, temperatura medie pe ţară (22,5°C) s-a situat
cu 3,3°C peste normala climatologică standard a perioadei de referință 1961-
1990.
Să reamintim, în încheierea acesti capitol, faptul că perioadele
îndelungate cu temperaturi foarte ridicate din vara anului 2007 au contribuit la
înregistrarea unei valori termice medii a anului de 10,6°C, valoare care l-a
poziționat, la momentul respectiv, în fruntea clasamentului celor mai calzi ani
de la noi din țară, de când se fac măsurători meteorologice sistematice.
În perioada 2008-2011, episoadele caniculare nu au lipsit, dar nu au mai
avut durata și intensitatea celor din 2007. În capitolul următor vor fi analizate
valurile de căldură ale anului 2012, un alt an a cărui vară a fost una dintre cele
mai călduroase din 1961 și până în prezent.

22
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 3
VALURILE DE CĂLDURĂ DIN VARA ANULUI 2012
ÎN ROMÂNIA

3.1. Valul de căldură din intervalul 19 - 22 iunie 2012


Prima luna calendaristică de vară se caracterizează, din punct de vedere
climatologic, printr-o alternanţă de zile însorite şi călduroase când, nu de
puţine ori, valorile termice urcă spre orele după-amiezii dincolo de 30°C, cu
altele noroase şi reci când, într-un interval de numai câteva ore, aversele de
ploaie pot depăşi cantităţile medii lunare. În luna iunie a anului 2012, zilele
călduroase au fost majoritare, cu precădere în a doua și a treia decadă, astfel
încât temperatura medie pe ţară (20,6°C) s-a situat cu 3°C peste normala
climatologică standard a perioadei 1961-1990.
Începând din data de 16 iunie 2012, o masă de aer tropical, de origine
nord africană, s-a extins treptat (fig. 3.1) peste sudul, centrul şi sud-estul
Europei, afectând şi România, unde temperaturile maxime au depăşit 30°C
(fig. 3.2), iar indicele ITU a depăşit pragul critic de 80 de unităţi (în vestul ţării).

o
Fig. 3.1: Temperatura aerului la 2m [ C], 18.06.2012 ora 12 UTC
(modelul GFS, analiza, www.weterzentrale.de)

23
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.2: Temperaturile maxime înregistrate în data de 18.06.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

24
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
Tendinţa de extindere spre est a masei tropicale a dus la intensificarea
valului de căldură, iar Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un
mesaj de informare meteorologică, referitor la caniculă şi disconfort termic. În
acest mesaj se arăta că: “în intervalul 19-22 iunie, vremea va fi călduroasă în
toată ţara, local caniculară în cursul după-amiezelor, când se vor înregistra
frecvent temperaturi maxime de 35...36°C. Indicele temperatură-umezeală
(ITU) va atinge şi depăşi uşor pragul critic de 80 de unități al disconfortului
termic în zonele de câmpie şi local în cele de deal şi de podiş”.
Conform criteriilor de emitere a atenţionărilor şi avertizărilor
meteorologice pe coduri de culori, potrivit cărora după emiterea unei
informări sau a unui cod galben, este posibilă diminuarea pragului prestabilit
pentru valorile de cod, atunci când intervalul de caniculă este mai mare de 3
zile (val de căldură), în dimineaţa zilei de 19 iunie a fost emisă o atenţionare
meteorologică cod galben, pentru caniculă şi disconfort termic în întreaga
ţară.
În această atenţionare se specificau următoarele: “În intervalul 20-22
iunie vremea călduroasă va persista în toată ţara. În cursul după-amiezelor va
fi caniculă, frecvent se vor înregistra temperaturi maxime de 35...36°C, iar
vineri valorile termice vor atinge local 37°C în sud şi sud-est. Disconfortul
termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi
depăşi pragul critic de 80 de unități pe arii extinse.” Totodată se menţiona
faptul că “sâmbătă, 23 iunie, canicula va persista în sudul extrem, iar
instabilitatea atmosferică se va accentua în majoritatea zonelor.“
În data de 19 iunie, vremea s-a menţinut călduroasă în toată ţara, iar
temperaturile maxime au fost cuprinse între 28°C la Mangalia şi Sulina şi
35°C la Chişineu Criş, Alba Iulia, Stânca Ştefăneşti, Botoşani, Iaşi, Bacău, Calafat
şi Zimnicea, cu 32...33°C în capitală. După-amiaza, indicele de confort termic
temperatură-umezeală (ITU) a atins pragul critic de 80 de unități în cea mai
mare parte a Crişanei, pe arii restrânse în Moldova, Muntenia şi Dobrogea şi
cu totul izolat în celelalte regiuni. În această zi au fost stabilite noi recorduri
zilnice ale temperaturii, atât la valorile maxime cât şi la cele minime. În nordul
şi centrul ţării, mai ales, s-au depăşit numeroase recorduri zilnice ale
temperaturilor maxime: Botoşani (34,6°C faţă de 33,7°C), Iaşi (35,1°C faţă de
33,5°C), Miercurea Ciuc (31,3°C faţă de 30,2°C), Târgu Secuiesc (29,8°C faţă de

25
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
2,0°C), Braşov (31,4°C faţă de 30,3°C) şi Bistriţa (32,8°C faţă de 32,2°C). Însă
cea mai mare diferenţă faţă de vechiul record a fost cea înregistrată la staţia
meteo Sfântu Gheorghe - Deltă: 2,3°C (33,0°C faţă de 30,7°C).
Vremea călduroasă s-a menţinut şi în ziua următoare, 20 iunie, când cea
mai mare temperatură maximă (fig. 3.3) din țară a fost de 36,7°C la Iaşi și 36°C
Vaslui, Bacău, Zimnicea şi Olteniţa, iar valorile minime nocturne nu au coborât
sub 25°C în Dealurile de Vest (Șiria). Şi în această zi s-au înregistrat noi
recorduri zilnice: : Botoşani (35,5°C faţă de 33,0°C), Iaşi (36,7°C faţă de 35,0°C),
Bacău (36,0°C faţă de 35,0°C), Miercurea Ciuc (31,9°C faţă de 29,8°C), Târgu
Secuiesc (32,6°C faţă de 30,0°C), Braşov (32,4°C faţă de 31,2°C), Satu Mare
(34,3°C faţă de 34,0°C),Galaţi (35,6°C faţă de 33,7°C), Tulcea (35,1°C faţă de
33,4°C, Sfântu Gheorghe Deltă ( 32,9°C faţă de 31,5°C), Râmnicu Vâlca (33,5°C
faţă de 32,0°C), Târgu Mureş (34,6°C faţă de 33,4°C), Cluj (32,0°C faţă de
31,3°C), Sibiu (32,8°C faţă de 31,6°C), Rădăuţi (31,9°C faţă de 30,7°C), Roman
(34,6°C faţă de 32,5°C) şi Bistriţa (32,3°C faţă de 32,2°C). Inclusiv în zona
montană s-au consemnat depăşiri ale recordurilor anterioare, atât la valorile
maxime (Vf. Omu: 15,4°C faţă de 14,0°C, Parâng: 22,8°C faţă de 21,8°C) cât şi
la cele minime (Vf. Omu: 8,0°C faţă de 7,5°C, Parâng: 15,8°C faţă de 14,0°C),
ceea ce ilustrează faptul că advecţia caldă s-a manifestat şi la altitudini mai
mari, nu doar în straturile troposferice cele mai joase.
Imaginea satelitară, din aceeaşi zi, scoate în evidenţă cele enumerate mai
sus, cu menţiunea că datele înregistrate din satelit ating şi depăşesc valori de
peste 40°C datorate diferenţelor explicate anterior: ora de înregistrare,
caracteristicile şi nivelul la care sunt situate suprafeţele de contact (fig. 3.4).
Disconfortul termic s-a accentuat în toate zonele de câmpie şi local în
cele de deal şi podiş (fig. 3.5).
La data solstiţiului de vară, 21 iunie, ce marchează debutul verii
astronomice, în România temperatura aerului a atins valori maxime de până la
37.9°C la Iaşi, nou record al zilei, iar valorile minime nocturne ale nopții de
21/22 iunie s-au constituit în noi recorduri zilnice în 56 de localităţi din ţară,
printre care Sulina, Constanţa, Mahmudia, Cotnari, Galaţi, Oraviţa, Dumbrăviţa
de Codru, Oradea, Săcuieni, Satu Mare, Holod, Cluj-Napoca, Darabani,
Drăgăşani, Videle, Bucureşti-Filaret etc. Disconfortul termic s-a menţinut
ridicat în sudul şi estul ţării, dar pe arii mai restrânse şi în restul teritoriului.

26
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.3: Temperaturile maxime înregistrate în data de 20.06.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

27
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.4: Temperatura aerului înregistrată în data de 20 iunie 2012 din date satelitare MODIS,
ora 11:15 UTC

28
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.5: Indicele confortului termic temperatură – umezeală (ITU) pe data de 20 iunie 2012, valori
maxime (arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

De altfel, temperaturi nocturne mai mari de 20°C, valoare ce


caracterizează nopţile tropicale, s-au concretizat în noi recorduri lunare în 10
localităţi din țară în decursul lunii iunie, printre care Mahmudia (25,5°C), Sulina
(25,3°C), Cotnari (24,4°C), Tecuci (22,5°C), Darabani (22,4°C), Huedin (20,2°C).
Pe lângă acestea, s-au consemnat multe alte recorduri termice zilnice diurne,
iar cele lunare înregistrate sunt următoarele: 36,9°C la Botoşani, 34,7°C la
Darabani și 32,9°C la Târnăveni.
În aceste condiţii, canicula fiind în intensificare în următoarele zile, în
dimineaţa de 21 iunie a fost emisă o avertizare meteorologică formată din
două mesaje, prin care se reactualiza atenţionarea emisă în data de 19 iunie.
Deoarece, începând cu 23 iunie, vremea urma să devină instabilă, la început în
vestul, centrul, nordul şi nord-estul teritoriului, apoi și în celelalte regiuni, cel
de al doilea mesaj a cuprins și un cod galben pentru manifestări de
instabilitate. Cele două mesaje au fost:

29
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
 Mesaj 1: Avertizare meteorologică cod portocaliu valabilă pentru ziua
de 22 iunie, cu următorul conținut: “Pe parcursul zilei de vineri, 22 iunie, valul
de căldură se va intensifica, disconfortul termic va fi în continuare deosebit de
accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul
critic de 80 de unități pe arii extinse. Temperaturile maxime vor depăşi
frecvent 35....37°C, atingând izolat valori de 38°C în zonele de câmpie din sudul
şi estul ţării.”
 Mesaj 2: Atenționare meteorologică cod galben, valabilă în intervalul
22 iunie, ora 18 - 23 iunie, ora 18, cu următorul conținut: “În intervalul
menţionat, instabilitatea atmosferică se va accentua treptat în majoritatea
regiunilor. În vestul, centrul, nordul şi nord-estul teritoriului vor fi frecvente
descărcări electrice, intensificări de vânt ce vor lua şi aspect de vijelie, local
averse ce pot depăşi 20...25 l/mp şi pe arii restrânse căderi de grindină, mai
ales în zona de munte.” Avertizare meteorologică cod portocaliu, valabilă
pentru ziua de 23 iunie, cu următorul conținut: “ Pe parcursul zilei de sâmbătă,
23 iunie, în sudul extrem şi în sud-estul ţării se va menţine vremea caniculară,
disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură-
umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80. Temperaturile maxime
încă vor atinge 35....36°C pe arii extinse. Notă: în noaptea de sâmbătă spre
duminică, 23/24 iunie, fenomenele asociate instabilităţii atmosferice severe se
vor semnala în centrul, sudul şi sud-estul ţării, precum şi în zona de munte. ”
În 22 iunie, instabilitatea atmosferică s-a accentuat în regiunile nord-
vestice, unde temperaturile au scăzut cu până la 5°C faţă de intervalul
precedent. În acelaşi timp, în sud şi est încălzirea a continuat, iar maximele au
avut valori de peste 35°C în cea mai mare parte a Moldovei şi a Munteniei,
local în Oltenia şi Dobrogea, şi pe arii restrânse în Transilvania şi sudul
Banatului, regiuni în care au fost depăşite multe dintre recordurile zilnice
anterioare. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat la Bechet, Zimnicea,
Giurgiu, Călăraşi, Bacău, Stânca Costeşti şi Iaşi (fig. 3.6).

30
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.6: Temperaturile maxime înregistrate în data de 22.06.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

31
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
Indicele de confort termic temperatură – umezeală (ITU) a atins şi
depăşit pragul critic de 80 de unități în regiunile sudice şi de răsărit şi pe arii
restrânse în rest (fig. 3.7). Disconfortul termic s-a menţinut ridicat şi în timpul
nopţilor când, în aceleaşi regiuni, temperaturile s-au menţinut apropiate de
20°C, sau chiar au depăşit această valoare.

Fig. 3.7: Indicele confortului termic temperatură – umezeală (ITU) pe data de 22 iunie 2012, valori
maxime (arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

În ultima zi de valabilitate a codului portocaliu, 23 iunie, temperaturile


maxime au mai depăşit uşor pragul de caniculă în Oltenia şi Muntenia, iar
disconfortul termic a fost în continuare accentuat, pe arii extinse din sudul
ţării.
Așadar, luna iunie 2012 s-a caracterizat prin temperaturi mult peste cele
normale. Au fost depăşite numeroase recorduri zilnice ale valorilor maxime şi
minime, atât pentru staţii meteorologice aflate în zonele de câmpie, cât şi
pentru cele de la munte. Valorile nocturne au stabilit 15 noi recorduri lunare
pentru cele mai ridicate temperaturi minime, iar în privința valorilor diurne, în
intervalul 21-23 iunie, au fost consemnate 7 noi recorduri lunare. Cu toate

32
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
acestea, recordul absolut al lunii nu a fost atins, rămânând în vigoare cel din 29
iunie 1938, când la Oraviţa s-au înregistrat 42,0°C.
Într-un clasament al celor mai calde luni, realizat pe baza datelor de
observaţie din 1961 şi până în toamna anului 2016, luna iunie 2012 se află pe
locul 2, la egalitate cu iunie 2003, amândouă având o temperatură medie
lunară de 20,6°C, cu o abatere de 3,0°C faţă de norma climatologică 1961-
1990, fiind urmate îndeaproape de iunie 1964, când abaterea a fost de 2,8°C
faţă de normă. Urmează luna iunie a anului 2007, cu o temperatură medie
lunară de 20,3°C şi o abatere de 2,7°C față de normala intervalului de referință
1961-1990.

3.2. Valurile de căldură din luna iulie 2012


Valurile de căldură şi canicula se înscriu în categoria fenomenelor
extreme, deşi sunt, la prima vedere, lipsite de violenţa spectaculoasă şi
imediată a activităţii ciclonice sau a episoadelor de inundaţii rapide. Totuşi,
valurile de caldură se numără printre cele mai periculoase dezastre naturale,
fiind cel mai adesea răspunzătoare atât pentru numeroase pierderi de vieţi
omeneşti, cât şi pentru problemele economice pe care le ridică prin
persistenţa lor, adesea generatoare de perioade secetoase deosebit de severe,
atât din punct de vedere meteorologic, cât şi pedologic şi, implicit, agricol.
În România, luna iulie a anului 2012 a fost marcată pe tot parcursul său
de persistenţa şi intensitatea deosebită a acestor valuri de căldură, care au
determinat o vreme caniculară, la începutul lunii în partea de vest a ţării
noastre, apoi în toate regiunile, dar cu precădere în zonele de câmpie şi podiş.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, în decursul acestei luni,
nu mai puţin de 14 mesaje de avertizare a fenomenelor meteorologice
periculoase. Dintre acestea, 4 mesaje au fost informări meteorologice (două
referitoare la pasaje rapide şi de scurtă durată ale unor periferii frontale, ce au
determinat frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect
de vijelie, ploi ce au avut şi caracter torenţial şi pe arii restrânse căderi de
grindină, ce vizau cu precădere regiunile vestice, nordice şi centrale ale
României şi s-au manifestat în 15, 16 şi 31 iulie şi două informări referitoare la
temperaturi ridicate pentru intervalele 20-22 şi 23-24 iulie), 5 mesaje au fost
atenţionări meteorologice cod galben privind valuri de căldură, caniculă şi

33
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
disconfort termic accentuat, un mesaj cod galben de actualizare (în 22 iulie) şi
4 mesaje de avertizare cod portocaliu privind persistenţa şi intensificarea
caniculei, cu precădere în regiunile sudice ale ţării, unde temperaturile
maxime urmau să depăşească, conform estimărilor meteorologilor, valori de
39°C şi izolat 40…41°C. Practic, pe parcursul întregii luni, doar 3 zile – 17, 18 şi
19 iulie - nu s-au aflat sub incidenţa niciunui astfel de mesaj privind
manifestări extreme ale vremii, în principal de natură termică.
În ceea ce priveşte configuraţiile câmpului baric în decursul acestei luni,
se remarcă, într-o primă etapă, respectiv în intervalul 1-16 iulie, predominanța
circulaţiilor atmosferice din sector sud-vestic, ce au determinat advecţia
aerului tropical de origine nord-africană peste Europa Sudică, Centrală, Estică
şi Sud-Estică, inclusiv spaţiul geografic al României.
Această advecţie s-a realizat (06.08.2012) atât în straturile troposferei
joase (fig. 3.8), cât şi la nivelul troposferei medii (nivelul de 500 hPa), unde se
remarcă prezenţa dorsalei nord-africane, cu valori ale geopotenţialului de
580hPa, extinsă peste Peninsula Balcanică, România și Ucraina (fig. 3.9).

Fig. 3.8: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 06.07.2012 ora 12 UTC


(modelul ECMWF, analiza)

34
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.9: Geopotenţialul la 500 hPa [dmgp], linii negre;


temperatura la 500 hPa [°C+, linii punctate roșii, 06.07.2012 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

Canicula a afectat, într-o primă etapă, regiunile sud-vestice şi vestice ale


ţării noastre, unde circulaţia aerului s-a realizat din sector sudic (fig. 3.10),
pentru ca ulterior valul de căldură să se extindă şi să cuprindă toate regiunile
de câmpie, deal şi podiş ale ţării, dar cu precădere Câmpia Română – Lunca
Dunării (fig. 3.11).

Fig. 3.10: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii roșii; vântul la 10 m, barbule;
temperatura la 850 hPa [°C], culori, 06.07.2012 ora 00 UTC (modelul ALADIN, analiza)

35
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.11: Temperaturile maxime înregistrate în intervalul 01-16.07.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

36
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
Prin urmare, în intervalul 1-16 iulie, au fost consemnate maxime termice
care au atins şi depăşit pragul de 35°C al caniculei la 114 staţii meteorologice,
iar în 12 localităţi din sudul ţării s-au atins şi depăşit 40°C (în data de 15 iulie
2012), pragul inferior al codului portocaliu de avertizare privind temperaturi
extreme pe teritoriul ţării noastre (42,4°C la Giurgiu, 41,6°C la Calafat, 41,5°C
la Zimnicea, 40,9°C la Bucureşti-Filaret şi Alexandria, 40,8°C la Olteniţa şi Turnu
Măgurele, 40,7°C la Caracal şi Bechet, 40,5°C la Băileşti, 40,3°C la Roşiori de
Vede, 40,2°C la Videle).
În cea de-a doua parte a lunii iulie 2012 au fost de interes, într-o primă
etapă, circulaţiile predominant vestice, care au favorizat pasaje frontale
generatoare de manifestări de instabilitate atmosferică şi care au condus,
implicit, la o scădere a temperaturilor, regimul termic în intervalul 17-22 iulie
fiind mai ponderat. Începând din data de 23 iulie, circulaţia atmosferică s-a
reorientat dinspre est, ceea ce a determinat o advecție de masă de aer cu
carateristici tropicale, generată deasupra Peninsulei Arabe și extinsă, ulterior,
către stepele ruse şi ucrainene (fig. 3.12). La nivelul României, circulaţia estică
a avut drept rezultat instaurarea unui regim termic excedentar şi creșterea
frecvenţei zilelor caniculare, îndeosebi în regiunile sudice şi estice (fig. 3.13).

Fig. 3.12: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 28.07.2012 ora 12 UTC


(modelul ECMWF, analiza)

37
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.13: Temperaturile maxime înregistrate în intervalul 17-31.07.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

38
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
Prin urmare, în intervalul 17-31 iulie, au fost consemnate maxime
termice care au atins şi depăşit pragul de 35°C al caniculei la 104 staţii
meteorologice, iar în 7 localităţi din sudul ţării s-au atins şi depăşit 40°C pe 21
iulie (41,3°C la Calafat, 40,6°C la Băileşti şi Bechet, 40,3°C la Alexandria şi
Giurgiu, 40,1°C la Zimnicea şi 40°C la Băile Herculane).
Din analiza diagnostică a regimului termic în România pe parcursul lunii
iulie, se constată faptul că:
 cele mai ridicate temperaturi minime din şirul de observaţii s-au
înregistrat în zilele de: 2, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 22, 23, 24, 25, 26,
27, 28, 29 şi 30.07;
 cele mai ridicate temperaturi maxime din şirul de observaţii s-au
înregistrat în zilele de: 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 21, 23, 25, 26,
27, 28, 29 şi 30 .07;
 au fost înregistrate 124 de noi recorduri zilnice privind cele mai ridicate
maxime şi 74 de noi recorduri privind cele mai ridicate minime din întreg şirul
de observaţii pentru datele respective;
 în ceea ce priveşte recordurile lunare, acestea s-au consemnat la 9
staţii meteorologice pentru valorile maxime diurne (39,5°C la Baia-Mare, 38°C
la Stânca Ştefăneşti, 37,2°C la Târgu Secuiesc, 37,1°C la Sighetul Marmaţiei,
36,6°C la Gura Portiţei, 36,2°C la Darabani, 35,7°C la Miercurea Ciuc, 35,5°C la
Topliţa, 33,8°C la Joseni), în timp ce minimele nocturne au stabilit 18 noi valori
record al staţiei (26,4°C la Gura Portiţei, 25,1°C la Piteşti, 25°C la Zalău, 24,6°C
la Polovragi şi Tg. Logreşti, 24°C la Ploieşti, 23,8°C la Slatina, 23,5°C la Câmpina
şi Titu, 23,3°C la Târgu Jiu, 23,2°C la Stolnici etc.).
În luna iulie 2012, temperatura medie pe ţară (23,8°C) a fost cu 4,6°C mai
mare decât normala climatologică standard pe intervalul de referinţă 1961-
1990 (19,2°C) şi cu 3,6°C mai mare decât normala climatologică standard pe
intervalul de referinţă 1981-2010. Aşadar, conform datelor de observaţie şi
prelucrărilor statistice realizate în cadrul Administrației Naționale de
Meteorologie, luna iulie a anului 2012 se clasează ca prima cea mai călduroasă
lună iulie, raportat la intervalul de referinţă 1961-1990. În acest clasament al
celor mai călduroase luni de iulie, luna iulie a anului 2007 se situează pe a doua
poziţie, având o temperatură medie de 22,5°C, cu o abatere pozitivă de 3,3°C.
Prin urmare, deşi în iulie 2012 nu s-au atins valori termice diurne atât de

39
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
ridicate ca în iulie 2007, intervalele de timp aflate sub semnul caniculei au fost
mai lungi şi, pe ansamblu, temperatura medie lunară a fost mai ridicată.
Regimul termic în iulie 2012 a fost peste normă în toate regiunile,
abaterile pozitive fiind mai mari de 4°C în aproape toată ţara. Pe areale
restrânse din vestul ţării, dar şi în Delta Dunării, abaterile au fost, de
asemenea, ridicate, dar cuprinse între 3 şi 4°C. Cea mai mare valoare pozitivă a
abaterii din luna iulie, 6,2°C, s-a înregistrat la staţia meteorologică Giurgiu.
Aşadar, întreaga lună a fost caracterizată de o vreme calduroasă, deseori
caniculară, iar indicele de confort termic (ITU) a atins sau depăşit pragul critic
de 80 unităţi în aproape toate zilele. În perioadele 13 – 15 iulie şi 28 – 30 iulie,
canicula s-a intensificat, iar disconfortul termic a fost deosebit de accentuat. La
8 staţii meteorologice situate în Maramureş, nord-estul Moldovei, estul
Transilvaniei şi în Delta Dunării a fost depăşită temperatura maximă absolută a
staţiei pentru luna iulie, iar la o staţie meteorologică (Tg. Secuiesc), maxima
absolută din iulie a devenit maximă absolută anuală a staţiei.

3.3. Valurile de căldură din luna august 2012


După iulie 2012, clasificată, conform celor de mai sus, drept prima cea
mai caldă lună iulie din 1961 până în prezent, august 2012 s-a remarcat, de
asemenea, ca fiind o lună deosebit de călduroasă, nu atât prin numărul mare
de zile cu vreme caniculară, aşa cum a fost cazul în luna precedentă, ci prin
intensitatea celor două valuri de căldură care au avut loc la începutul şi
sfârşitul lunii şi care au determinat nu mai puţin de 13 zile şi 13 nopţi în care,
pentru o serie de localităţi din ţară, s-au înregistrat temperaturi cu valoare de
record zilnic, atât la maximele diurne, cât şi la minimele nocturne.
De altfel, cele mai mari temperaturi din această vară s-au consemnat în
august în majoritatea regiunilor şi chiar în Bucureşti s-a atins o nouă valoare
record pentru luna august, 41,5°C, fiind astfel doborât vechiul record al staţiei
meteorologice Filaret, de 41,1°C, stabilit în august 1945.
Intensitatea deosebită a valurilor de căldură responsabile de acest regim
termic ridicat s-a manifestat în prima şi ultima decadă ale lunii, când s-a
consemnat vreme caniculară în toate zonele de câmpie şi podiş ale ţării
noastre, cu maxime ale temperaturii aerului ce au depăşit frecvent 35°C.

40
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
Ca urmare, Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, în decursul
lunii august 2012, 8 mesaje privind manifestări extreme ale vremii. Dintre
acestea, 2 mesaje au fost informări meteorologice, 4 atenţionări cod galben şi
2 avertizări cod portocaliu. Cele două informări s-au referit la instabilitatea
atmosferică din 8 şi, respectiv, 11 şi 12 august; atenţionările meteorologice
cod galben au fost emise astfel: una pentru instabilitatea accentuată şi răcirea
survenite în intervalul 26-28 august, a doua referitoare la intensificări ale
vântului în estul şi sud-estul ţării, dar şi în zona de munte în 28 august şi
celelalte două referitoare la temperaturi ridicate, valuri de căldură, caniculă şi
disconfort termic accentuat, pentru intervalul 4-6 august în sudul, sud-estul şi
ulterior vestul ţării şi, respectiv,l pentru regiunile vestice, sudice şi centrale în
zilele de 21, 22 şi 23 august. Două avertizări cod portocaliu au fost emise
pentru persistenţa şi intensificarea caniculei. Prima avertizare cod portocaliu
avea în vedere temperaturi maxime, frecvent de 38....40°C în estul şi sudul ţării
şi izolat, în Câmpia Română, de 41...42°C, în zilele de 6 şi 7 august. A doua
avertizare cod portocaliu a vizat cu precădere regiunile sudice şi vestice ale
ţării, unde temperaturile maxime urmau să se situeze frecvent între 38 şi 41°C,
iar în Lunca Dunării să se înregistreze izolat şi 42°C, în intervalul 23-26 august,
conform estimărilor meteorologilor.
În ceea ce priveşte configuraţiile câmpului baric în contextul cărora s-au
produs valurile de căldură din luna august 2012, se remarcă, în cadrul primei
decade a lunii, predominarea circulaţiilor atmosferice din sector sud-vestic, ce
au determinat advecţia aerului tropical de origine nord-africană peste Europa
Sudică, Sud-Estică şi Estică, inclusiv spaţiul geografic al României. Această
advecţie s-a realizat în intervalul 1-7 august, atât în straturile troposferei joase
(fig. 3.14), cât şi la nivelul troposferei medii, unde se remarcă prezenţa dorsalei
nord-africane, cu valori ale geopotenţialului de 588-592 hPa, extinsă peste
Peninsula Italică, Balcani şi România, până în Ucraina (fig. 3.15).
În această primă decadă a lunii august, în decursul căreia circulaţia
aerului s-a realizat din sector sud-vestic, canicula a afectat majoritatea zonelor
de câmpie ale ţării, unde s-au înregistrat frecvent valori de 35°C. Ulterior valul
de căldură s-a intensificat şi s-a extins peste toate regiunile de câmpie, deal şi
podiş, cu precădere în sud şi est, unde în data de 7 august s-au depăşit
frecvent valori termice de 40°C (fig. 3.16). La această dată au fost consemnate

41
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
36 de noi recorduri lunare la staţii meteorologice din sudul şi estul ţării (43,5°C
la Giurgiu, 42,5°C la Bacău, 41,5°C la Bucureşti-Filaret şi Olteniţa, 41,4°C la
Griviţa, 41,3°C la Iaşi, 41,2°C la Vaslui, 41,0°C la Titu şi Hârşova, 40,9°C la
Botoşani, 40,7°C la Râmnicu Vâlcea, 40,5°C la Ploieşti, 40,1°C la Bucureşti-
Afumaţi, Brăila şi Medgidia, 39,6°C la Slatina etc.). La sol sunt înregistrate, din
date satelitare, temperaturi mai mari de 44°C în regiunile din sud şi est, izolat
în centrul ţării (fig. 3.17).

Fig. 3.14: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 07.08.2012 ora 12 UTC


(modelul ECMWF, analiza)

o
Fig. 3.15: Geopotenţialul la 500 hPa *dmgp+, linii negre; temperatura la 500 hPa * C+, linii punctate roșii,
07.08.2012 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

42
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.16: Temperaturile maxime înregistrate în data de 7.08.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

43
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.17: Temperatura aerului înregistrată în data de 7 august 2012 din date satelitare MODIS,
ora 11:15 UTC

44
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
În cea de-a doua decadă a lunii august valorile termice nu au mai atins
pragul de 35°C al caniculei.
A treia decadă a fost marcată de predominanţa circulaţiilor vest – sud-
vestice de altitudine (fig. 3.18), care au permis din nou transportul de aer
tropical către sudul şi sud-estul Europei, fapt ce a determinat un nou val de
căldură în România (fig. 3.19), responsabil de temperaturile ridicate
înregistrate în intervalul 23 – 26 august (fig. 3.20 şi fig. 3.21).

Fig. 3.18: Geopotenţialul la 500 hPa *dmgp+, linii negre; temperatura la 500 hPa *°C+, linii punctate roșii,
25.08.2012 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

Fig. 3.19: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 25.08.2012 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

45
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.20: Temperaturile maxime înregistrate în data de 25.08.2012


(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie

46
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 3.21: Temperatura aerului înregistrată în data de 25 august 2012 din date satelitare MODIS, ora
10:55 UTC

47
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
În data de 23 august, la Parâng au fost 28°C, iar la Vlădeasa 1800m au
fost 25,6°C, valori termice care s-au constituit în noi recorduri lunare pentru
aceste staţii meteorologice. Pe 24 august s-au înregistrat alte 6 noi recorduri
lunare (41,2°C la Bechet, 40,5°C la Alba Iulia, 39,6°C la Slatina, 37°C la Târgu
Secuiesc, 36,7°C la Voineasa, 37,5°C la Dumbrăviţa de Codru), iar pe 25 august
au fost consemnate 39 de noi recorduri lunare pentru temperaturi ridicate la
staţii meteorologice din nordul şi centrul ţării, dar şi din zona montană şi
submontană (40,0°C la Stânca Ştefăneşti, 39,6°C la Dumbrăveni, 39,4°C la Baia-
Mare, 39,2°C la Blaj, 38,9°C la Sibiu, 38,8°C la Cotnari, Târgu Mureş şi Sărmaşu,
38,5°C la Cluj-Napoca, 38,1°C la Darabani, 38,0°C la Bistriţa, 37,6°C la Odorheiu
Secuiesc, 32,8°C la Predeal, 35°C la Bisoca, 30,7°C la Păltiniş etc.), în timp ce, la
această dată, în Lunca Dunării maximele termice record lunar au fost de 41,8°C
la Zimnicea şi 41,5°C la Olteniţa. Pe 26 august au fost stabilite 6 valori record
ale temperaturilor maxime (41,5°C la Olteniţa, 37,6°C la Odorheiu Secuiesc şi
32,6°C la Poiana Stampei egalând recordul din zilele precedente în aceste trei
localităţi, din nou 41,2°C la Bechet, ca şi pe 24 august, 36,0°C la Miercurea
Ciuc, 32,6°C la Poiana Stampei, 24,2°C la Iezer).
Prin urmare, în această lună august (mai exact pe 7, 23, 24, 25 şi 26
august) au fost consemnate 87 de noi recorduri lunare pentru cele mai ridicate
temperaturi diurne la staţiile respective (pentru 6 staţii s-au consemnat de
două ori recorduri în decursul lunii, iar pentru o staţie de 3 ori), iar maxime
termice care au atins şi depăşit pragul de 35°C al caniculei, constituindu-se
totodată în noi recorduri lunare, s-au înregistrat la 77 dintre aceste staţii
meteorologice, în timp ce în 30 de localităţi din sudul şi estul ţării s-au atins şi
depăşit 40°C. În ceea ce priveşte recordurile zilnice, pe parcursul lunii august,
au fost consemnate 137 de valori privind cele mai ridicate maxime şi 41 de noi
recorduri privind cele mai ridicate minime din întreg şirul de observaţii pentru
datele respective.
Totodată, conform datelor de observaţie şi prelucrărilor statistice
realizate în cadrul ANM, se relevă faptul că luna august a anului 2012 se
clasează ca a cincea cea mai călduroasă lună august, raportat la intervalul de
referinţă 1981-2010, cu o temperatură medie de 21,4°C, având o abatere
pozitivă de 1,7°C faţă de media multianuală de 19,7°C.

48
Valurile de căldură din vara anului 2012 în România
_____________________________________________________________________________________
În luna august 2012, regimul termic a fost peste normă în toate regiunile.
Abaterile pozitive s-au încadrat în intervalul 2 – 4°C , cea mai mare valoare
înregistrându-se la staţia meteorologică Giurgiu, unde temperatura medie
lunară a fost cu 4,8°C mai mare decât normala climatologică. Vremea a fost
caniculară în perioadele 3 – 7 august şi 20 – 26 august, când indicele de
confort termic (ITU) a atins şi depăşit pragul critic de 80 unităţi, disconfortul
termic fiind accentuat - la început, mai ales în regiunile sudice şi estice, iar apoi
în aproape toată ţara. La 39 de staţii meteorologice, maxima absolută a lunii
august 2012 a devenit maximă absolută anuală a staţiei.
În perioadele 8 – 12 august şi 27 – 29 august, vremea a fost foarte rece în
toate regiunile. Pe fondul răcirii accentuate, la 3 staţii meteorologice, în 29
august, s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât temperaturile
minime absolute ale staţiilor, pentru august.

În lunile iulie şi august 2012, din cauza temperaturilor extrem de ridicate


şi a lipsei precipitaţiilor, peste 200 de ha de păduri, păşuni şi vegetaţie uscată
au fost afectate de incendii în judeţele: Prahova, Argeş, Braşov, Harghita,
Covasna, Botoşani, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Neamţ. La începutul lunii
septembrie 2012, au mai fost semnalate incedii de vegetaţie în judeţul Mureş.

49
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

50
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 4
VALURILE DE CĂLDURĂ DIN VARA ANULUI 2015 ÎN
ROMÂNIA

Un alt sezon cald expus frecvent valurilor de căldură a fost cel al anului
2015, când s-au consemnat din nou, după 2007 şi 2012, perioade lungi cu
temperaturi caniculare în România. În acest capitol s-a realizat analiza
detaliată a situaţiilor barice care au condus la canicula din intervalele 13-15
iunie, 6-9 iulie (pentru data de 8 iulie 2015 fiind în vigoare cod roşu în vestul
României, în județele Arad şi Bihor), 16-30 iulie (val de căldură al cărui maxim
a fost atins în ziua de 30 iulie, când la Giurgiu s-a înregistrat cea mai ridicată
temperatură a lunii iulie 2015, respectiv 40,7°C), 3-16 august, 28 august-6
septembrie şi 17-19 septembrie.

4.1. Valul de căldură din intervalul 13 - 15 iunie 2015


Încă de la începutul verii 2015, la jumătatea lunii iunie, aerul cald
advectat spre teritoriul ţării noastre, pe o componentă sud-vestică de
circulație, s-a cantonat în zona Peninsulei Balcanice, după cum se observă şi pe
harta topografiei relative 850-1000 hPa, ce redă advecţia termică în straturile
troposferice joase (fig. 4.1).
Ca urmare, în zilele de 13 şi 14 iunie, vremea a fost călduroasă în cea mai
mare parte a ţării, caniculară în orele amiezelor local în județele Mehedinți și
Caraș Severin. Temperaturi maxime apropiate de limita caniculei s-au
înregistrat în sudul și vestul țării și izolat în rest, iar indicele temperatură-
umezeală (ITU) a depăşit pragul critic de 80 de unități al disconfortului termic,
local în Muntenia, Oltenia, Banat şi izolat în Crişana, Moldova şi Dobrogea.
Pentru avertizarea acestui val de căldură, Administraţia Naţională de
Meteorologie a emis în data de 12 iunie prima informare meteorologică pentru
caniculă şi disconfort termic a anului 2015, pentru zilele de 13, 14 şi 15 iunie.

51
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.1: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 14.06.2015 ora 12 UTC


(modelul ALARO, analiza)

Acesta a fost singurul episod canicular din luna iunie, iar la nivelul
întregii luni, temperatura medie a aerului a avut valori mai mari decât normele
climatologice în Banat, Crişana, Maramureş, vestul, centrul şi nordul
Transilvaniei, cea mai mare parte a Moldovei şi a Dobrogei, în vestul şi nordul
Olteniei şi, izolat, în nordul Munteniei. Cele mai ridicate valori diurne
înregistrate la stațiile meteorologice pe tot parcursul acestei luni au fost cele
consemnate pe data de 14 iunie: 35,8°C la Băile Herculane, 35,6°C la Drobeta
Turnu Severin, 35,5°C la Halânga şi 35,3°C la Calafat, în timp ce la Bucureşti-
Filaret s-au înregistrat 34,9°C (fig. 4.2).
Valorile termice peste media climatologică au condus la consemnarea
unei serii de noi recorduri zilnice, respectiv cele mai mai ridicate temperaturi
maxime din întreg şirul de observaţii, în datele de 3, 4, 13, 14 şi 15 iunie, dar și
cele mai mari minime nocturne, deci cele mai calde nopți, în datele de 3, 5, 10,
13 şi 14 iunie, la stații meteorologice din mai multe regiuni ale țării.

52
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.2: Cele mai ridicate temperaturi maxime înregistrate în luna iunie 2015
(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

53
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
4.2. Valul de căldură din intervalul 5 - 8 iulie 2015
În luna iulie 2015, temperatura medie a aerului a avut valori mai ridicate
decât normele climatologice pe întreg teritoriul ţării şi doar la staţia
meteorologică Sulina aceasta s-a încadrat în limite normale, iar cantităţile
totale de precipitaţii au fost mai mici decât cele normale în majoritatea
regiunilor. Astfel, după primele câteva zile în care nu s-au semnalat excese
termice, în intervalul 5-8 iulie, vremea s-a încălzit semnificativ şi a devenit
călduroasă în toată ţara, caniculară în orele amiezilor îndeosebi în zonele de
câmpie şi podiş, unde şi disconfortul termic a fost deosebit de accentuat.
Indicele temperatură-umezeală (ITU) a atins şi a depăşit pragul critic de 80 de
unităţi în Banat, Crişana, Moldova şi Muntenia, în cea mai mare parte a
Maramureşului şi Olteniei şi local în Transilvania şi Dobrogea.
Acest prim val de căldură al lunii iulie 2015 a fost determinat de avansul
dorsalei anticiclonului azoric peste bazinul Mării Mediterane și Europa Sudică,
iar masa de aer tropical s-a extins în final (fig. 4.3, 4.4) și peste Peninsula
Balcanică și România.

Fig. 4.3: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 07.07.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

54
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.4: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 07.07.2015 ora 12 UTC


(modelul ECMWF, analiza)

După cum se observă în câmpul termic la nivelul de 850 hPa, izoterma de


16°C acoperea complet teritoriul țării noastre și aproape toată jumătatea
sudică a Ucrainei, în timp ce izoterma de 20°C încadra Marea Mediterană,
Munţii Alpi, bună parte din estul Mării Adriatice și teritoriului Greciei (fig. 4.3).
În data de 5 iulie 2015 au fost consemnate trei valori de 35°C în vestul
extrem al țării, la Chișineu-Criș, Sânnicolau Mare și Jimbolia, în timp ce în
București au fost 33°C, la stația Filaret. În zilele următoare însă, s-au
consemnat, pe 6 iulie, temperaturi maxime de până la 36,9°C la Drobeta-Turnu
Severin, 36,5°C la Halânga și 34,6°C la București-Filaret, iar pe 7 iulie au fost
38°C la Târgu Jiu, 37,7°C la Drobeta-Turnu Severin, 37,6°C la Halânga, cu 35,4°C
la București Băneasa, 35,7°C la București-Afumaţi şi 36,5°C la București-Filaret.
Pe data de 8 iulie 2015, maxima zilei a fost de 38,2°C la Botoşani, 38,1°C la
Arad şi Bacău, 38,0°C la Oradea, 37,9°C la Chişinău Criş, 37,6°C la Focşani şi
Moldova Nouă, 37,5°C la Sânnicolau Mare şi Jimbolia, iar în capitală s-au
înregistrat 36,4°C la Filaret, 35,9°C la Băneasa şi 35,7°C la Afumaţi. Pe 9 iulie
însă, vremea s-a răcit accentuat în bună parte din țară, valorile termice au
scăzut în vestul și nordul teritoriului cu 15...17°C de la o zi la alta, iar canicula a

55
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
mai persistat doar în sud și sud-est (la Giurgiu încă s-au consemnat 36,8°C, în
timp ce în București au fost 35,9°C la Filaret și 35,6°C la Băneasa și 35,3°C la
Afumați).
Insolația puternică și nebulozitatea redusă au contribuit la înregistrarea
valorilor termice ridicate, ceea ce a impus emiterea, în această perioadă, a mai
multor mesaje de avertizare. Astfel, atenționarea cod galben din 5 iulie 2015 a
avut următorul conținut: „În cursul zilei de luni, 6 iulie, vremea va fi călduroasă
în toată ţara, caniculară în regiunile vestice şi nord-vestice, unde se vor
înregistra frecvent temperaturi maxime de 35...37°C, iar indicele de
temperatură- umezeală (ITU) va atinge şi depăşi pragul critic de 80 de unităţi.
Maxime termice de 35...36°C vor fi şi în celelalte regiuni, dar pe arii restrânse.
Notă: În zilele de marţi şi miercuri (7-8 iulie), valul de căldură se va
intensifica şi se va extinde în toată ţara.”
În data de 6 iulie au fost emise două mesaje de avertizare (fig. 4.5), cu
următorul conținut: Mesaj 1, Cod galben: „Marţi, 7 iulie, valul de căldură se va
intensifica şi va cuprinde cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime vor
atinge frecvent 35...37°C, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi
pragul critic de 80 de unităţi în majoritatea regiunilor, exceptând Bucovina,
zona litoralului şi cea montană. Cod portocaliu: În după-amiaza zilei de marţi,
7 iulie, în judeţele Timiş, Arad, Bihor şi Satu Mare vor fi temperaturi maxime
de 38...39°C, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. Mesaj 2, Cod
galben: Miercuri, 8 iulie, vremea va fi caniculară. Temperaturile maxime vor
atinge frecvent 35...38°C, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi
pragul critic de 80 de unităţi în toată ţara. Cod portocaliu: În după-amiaza zilei
de miercuri, 8 iulie, în Banat, Crişana, Maramureş, vestul şi nordul
Transilvaniei, precum şi în cea mai mare parte a Moldovei, temperaturile
maxime se vor situa în jurul valorii de 39°C, iar disconfortul termic va fi
deosebit de accentuat. ”
Valul de căldură s-a manifestat peste cea mai mare parte a continentului,
maxime termice de peste 30°C înregistrându-se, zile la rând, în Polonia,
Ucraina, Belarus, în Lituania, Olanda și Belgia, în timp ce, în majoritatea
celorlaltor țări europene, temperaturile au depășit, în perioada 5-11 iulie 2015,
pragul de 35°C (fig. 4.6).

56
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.5: Mesajele de avertizare meteorologică emise în data de 6 iulie 2015

Fig. 4.6: Temperaturi maxime în Europa în intervalul 5-11 .07.2015,


conform Climate Prediction Center NOAA ( www.cpc.ncep.noaa.gov/)

57
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
La noi în țară, intensitatea maximă a episodului canicular a fost atinsă în
ziua de 8 iulie, zi pentru care toate județele țării au intrat sub incidența
avertizării de caniculă și disconfort termic, iar pentru județele Arad și Bihor a
fost emis un cod roșu, deoarece temperaturile maxime estimate a se înregistra
urmau să se situeze în apropierea maximelor absolute ale lunii iulie pentru
partea de vest a țării.
Conținutul acestei avertizări a fost „Cod galben: Miercuri, 8 iulie, canicula
va persista şi se va accentua. Temperaturile maxime vor atinge frecvent
35...38°C, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80
de unităţi în toată ţara. Cod portocaliu: În după-amiaza zilei de miercuri, 8
iulie, în Banat, Crişana, Maramureş, vestul şi nordul Transilvaniei, precum şi în
cea mai mare parte a Moldovei, temperaturile maxime vor fi de 37...39°C, iar
disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. Cod roşu: În judeţele Arad şi
Bihor se vor înregistra temperaturi maxime de 38...39°C, apropiindu-se de
recordurile absolute de temperatură ale regiunii” (fig. 4.7).
Așa cum se observă pe harta site-ului METEOALARM, în ziua de 8 iulie,
țările din vecinătatea vestică și sud-vestică a României au avut, de asemenea,
coduri roșii de caniculă, pragurile de emitere a acestora depinzând de
climatologia fiecărei țări în parte (fig. 4.8).
Astfel, pe 6 și 8 iulie 2015, au fost stabilite noi recorduri zilnice, atât ale
temperaturilor maxime, cât și ale celor minime, precum urmează:
 pentru 6 iulie, temperaturile minime înregistrate la staţiile meteo
Rădăuţi (17,1°C faţă de 16,9°C) şi Botoşani ( 21,3°C faţă de 21,0°C) reprezintă
cele mai ridicate valori din întreg şirul de observaţii la această dată.
 pentru 8 iulie: temperaturile maxime înregistrate la staţiile meteo: Satu
Mare (37,1°C faţă de 37,0°C), Oradea (38,0°C faţă de 37,7°C), Arad (38,1°C faţă
de 37,3°C), Deva (37,2°C faţă de 37,0°C), Rădăuţi (36,3°C faţă de 35,9°C),
Botoşani (38,2°C faţă de 36,6°C), Bacău (38,1°C faţă de 37,1°C) şi Miercurea
Ciuc (31,6°C faţă de 31,5°C), reprezintă cele mai ridicate valori din întreg şirul
de observaţii la această dată. Datele satelitare LST confirmă valorile termice
măsurate de staţiile meteorologice, astfel, la nivelul solului înregistrându-se
temperaturi de peste 44°C (fig. 4.9).

58
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.7: Avertizarea meteorologică din data de 8 iulie 2015

Fig. 4.8: Avertizarea meteorologică din data de 8 iulie 2015, www.meteoalarm.eu

59
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.9: Temperatura aerului înregistrată în data de 8 iulie2015 din date satelitare MODIS, ora 11:55 UTC

60
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
După data de 9 iulie, temperaturile au scăzut și instabilitatea atmosferică
a devenit caracteristica principală a manifestărilor de vreme, dar, începând din
ziua de 16 iulie și până la sfârșitul lunii, ţara noastră a fost afectată de un nou
val de căldură persistent. Vremea a redevenit călduroasă, caniculară în orele
amiezelor în zonele de câmpie şi de podiş, unde şi disconfortul termic a fost
accentuat. Maximul acestui nou val de căldură a fost atins în ziua de 30 iulie,
când la Giurgiu s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură a lunii, respectiv
40,7°C.
În data de 16 iulie, configurația barică la nivelul solului indica prezența
unui câmp anticiclonic extins dinspre nord-vestul spre sud-estul Europei,
cuprinzând și spațiul geografic al României, câmp flancat de două zone
depresionare active peste sud-vestul și, respectiv, nord-estul continentului
(fig. 4.10). Această distribuție a centrilor barici a asigurat o circulație slabă la
nivelul României, dar având o componentă sud-estică deasupra părții de sud a
țării, capabilă să preia masa de aer cald tropical care ocupa nordul Africii și
bazinul mediteranean. La nivelul de 850 hPa, izoterma de 16°C se regăsea
tangentă la extremitatea de sud-vest a României, în timp ce izoterma de 20°C
evolua peste Croația.

Fig. 4.10: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 16.07.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

61
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
Maxima termică a zilei de 16 iulie a fost, la noi în țară, de 36°C,
înregistrată la Drobeta-Turnu Severin. Treptat, în zilele următoare, avansul
spre Europa Centrală a aerului tropical a condus la scăderea presiunii
atmosferice și a influențat tot mai mult regimul termic din țara noastră
(fig. 4.11, fig. 4.12), dar mai ales din jumătatea sa de sud-vest, unde maximele
diurne au depășit frecvent pragul caniculei. Totuși, în regiunile nordice și nord-
estice, aspectul vremii a fost determinat de evoluția unor periferii frontale
asociate depresiunilor formate în partea de nord a continentului, iar circulația
nord-vestică, precum și nebulozitatea aferentă, au ponderat regimul termic.
În intervalul 17-25 iulie 2015, cele mai ridicate valori de temperatură,
respectiv 37...38°C, s-au înregistrat în localități situate în sud-vestul Olteniei, în
Banat și, sporadic, în vestul Crișanei și doar pe 19 și 20 iulie au fost în jur de
39°C, în sud-vestul extrem al țării (la Moldova Nouă pe 19 iulie și, respectiv, la
Bechet, Calafat, Drobeta-Turnu Severin, Halânga și Băile Herculane pe 20 iulie).
Înregistrarea acestor temperaturi s-a realizat în contextul intensificării
advecției de aer cald dinspre Africa (fig. 4.13), condiții în care valul de căldură a
afectat întreaga jumătate sudică a continentului european (fig. 4.14).

Fig. 4.11: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 20.07.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

62
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.12: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 24.07.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

Fig. 4.13: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 20.07.2015 ora 00 UTC


(modelul ECMWF, analiza)

63
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.14: Temperaturi maxime în Europa în intervalul 19-25 .07.2015, conform Climate Prediction Center
NOAA, www.cpc.ncep.noaa.gov/

Acest regim termic diurn, cu multe recorduri zilnice ale temperaturilor


maxime, a determinat un disconfort termic deosebit, la accentuarea căruia au
contribuit și nopțile foarte calde din a doua jumătate a lunii iulie.
Temperaturile nocturne au caracterizat adesea regimul nopților tropicale și s-
au constituit frecvent în noi recorduri zilnice pentru cele mai ridicate valori din
șirul de observații la data respectivă. Mai mult decât atât, în dimineaţa zilei de
23 iulie, la staţia meteorologică Arad a fost stabilit un nou record lunar, dat
fiind faptul că temperatura minimă înregistrată (24.9°C) reprezintă cea mai
ridicată valoare pentru întreg şirul de observaţii lunare la nivel de staţie
(vechiul record fiind de 23,9°C în 29.07.1901).
Din analiza configurației barice la nivelul solului, în ultima decadă a
lunii iulie 2015 se constată predominanța unui câmp de presiune atmosferică
scăzută, prezent peste cea mai mare parte a continentului european, inclusiv
zona României (fig. 4.11, 4.12). Așadar, nebulozitatea aferentă acestui câmp
depresionar a fost principalul factor pentru reducerea radiației nocturne și
menținerea unor minime termice ridicate, pe de o parte, iar pe de altă parte
maximele diurne au fost în bună măsură rezultatul advecției calde dinspre
nordul Africii, după cum s-a arătat anterior (fig. 4.13).

64
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
După data de 25 iulie, configurația barică europeană relevă existența a
două depresiuni atmosferice foarte extinse și foarte bine organizate, una peste
estul Atlanticului de Nord și Arhipelagul Britanic, iar cealaltă evoluând inițial
deasupra Peninsulei Scandinavice (fig. 4.15), pentru ca, ulterior, acestea să se
regăsească înglobate într-o aceeași vastă arie depresionară, mai relaxată, dar
dominând aproape întreaga jumătate nordică a Europei (fig. 4.16).

Fig. 4.15: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 26.07.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

Sistemele frontale ale acestei formațiuni ciclonice, avansând peste


Europa Centrală spre nord-vestul și nordul țării noastre, au concurat la
aplatizarea dorsalei termice preexistente, la retragerea acesteia din regiunile
intracarpatice ale țării (regiuni răcorite de advecția postfrontală de aer polar)
și repoziționarea ei, în principal, peste sudul și estul României.
Această tendință de retragere spre est a dorsalei termice este confirmată
de distribuția izotermelor la nivelul de 850 hPa, reprezentată, de asemenea, în
fig. 4.15 și 4.16, dar și în fig. 4.17.
Astfel, se observă că, în ultimele zile ale lunii iulie, peste vestul României
se regăsea izoterma de 12°C, în timp ce regiunile din jumătatea de sud-est a
țării erau dominate de izotermele de 16 și 20°C (fig. 4.16).

65
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.16: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 30.07.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

Fig. 4.17: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 30.07.2015 ora 00 UTC (modelul ECMWF, analiza)

66
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
Aportul de aer polar de origine oceanică peste jumătatea nord-vestică a
Europei, dar și persistența, la sfâșit de iulie, a masei de aer cald tropical peste
sudul și sud-estul continentului, inclusiv peste regiunile noastre extracarpatice,
sunt foarte bine redate de harta topografiei barice relative (fig. 4.17), hartă ce
oferă o reprezentare acurată a advecției diferitelor tipuri de mase de aer la
nivelul continentului european.
În ceea ce privește regimul temperaturii aerului în aceste ultime zile de
iulie, conform datelor de observație ANM, se constată înregistrarea celor mai
ridicate maxime diurne în regiunile sudice ale țării noastre, culminând cu cele
aproximativ 41°C la Giurgiu (40,7°C), consemnate pe 30 iulie 2015 (fig. 4.18).
Pentru monitorizarea acestui val de căldură, ce a persistat peste România
pe parcursul celei de a doua jumătăţi a lunii iulie, afectând într-o primă etapă
(16-25 iulie) cu precădere regiunile vestice şi sud-vestice ale ţării noastre, iar
ulterior (26-30 iulie) mai ales pe cele sudice şi estice, ANM a emis aproape
zilnic atenţionări (cod galben) şi avertizări (cod portocaliu), vizând înregistrarea
frecventă a unor maxime termice de 35...37°C, iar în anumite zile şi pe arii mai
restrânse, îndeosebi în Câmpia de Vest şi în Câmpia Română, de 38...39°C; la
sfârşitul lunii au fost avertizate chiar şi valori în jurul a 40°C (fig. 4.19).
După această lungă perioadă caniculară, în ultima zi a lunii iulie, masa de
aer rece polar, deja advectată peste regiunile noastre intracarpatice, s-a extins
cuprinzând întreaga ţară, iar valorile termice diurne nu au mai depăşit 33°C
(Cernavodă, Medgidia şi Bechet), în timp ce în Bucureşti maxima zilei de 31
iulie a fost de 31°C la staţia Filaret şi 30°C la Băneasa şi Afumaţi, faţă de
38...39°C înregistrate în ziua precedentă.
În conformitate cu cele prezentate anterior, luna iulie a anului 2015 se
clasează ca fiind a treia cea mai călduroasă lună iulie, cu o temperatură medie
de 22,2°C şi o abatere pozitivă de 2°C raportat la perioada de referinţă 1981-
2010 (după luna iulie a anului 2012 şi, respectiv, a anului 2007) și o abatere
pozitivă de 3°C raportat la perioada de referință 1961-1990.

67
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig.4.18: Cele mai ridicate temperaturi maxime înregistrate în luna iulie 2015
(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

68
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig.4.19: Codurile meteorologice emise de către Administrația Națională de Meteorologie în (de la


stânga la dreapta și de sus în jos): 18 iulie, 19 iulie, 20 iulie, 22 iulie, 23 iulie, 24 iulie

69
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig.4.19 (continuare): Codurile meteorologice emise de către Administrația Națională de


Meteorologie în (de la stânga la dreapta și de sus în jos): 25 iulie, 27 iulie, 29 iulie, 30 iulie 2015

4.3. Valul de căldură din luna august 2015


Revenirea regimului termic la normal a fost de scurtă durată, căci doar
pe data de 01 august 2015 nu s-a atins pragul de 35°C al caniculei în nicio
localitate din ţară. Pe 2 august, deja se înregistrau aceste 35°C la Timişoara,
pentru ca pe 3 august aceeaşi valoare să fie consemnată şi la Calafat, Băile
Herculane, Moldova Nouă şi Oraviţa. Iar în zilele următoare maximele diurne
au depăşit aceast prag în tot mai multe localităţi, atât din vestul şi nord-vestul
ţării, cât şi din sud sau sud-est, iar sporadic şi în celelalte regiuni.
Prin urmare, începând cu data de 3 august 2015, un nou val de căldură a
afectat teritoriul României, datorită transportului intens de aer tropical de
origine nord-africană, peste bazinul vestic şi central al Mării Mediterane, către
Peninsula Balcanică. Într-o primă etapă, au intrat sub influenţa acestei mase
de aer cald regiunile noastre sud-vestice, unde se remarcă prezenţa izotermei
de 18°C (fig. 4.20), pentru ca ulterior aerul cald să invadeze aproape întreaga
jumătate sudică a Europei, iar în ceea ce priveşte evoluţia vremii în ţara

70
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
noastră, canicula să se instaleze în toate zonele de câmpie şi podiş, sub
incidenţa izotermei de 20°C şi chiar 22°C la nivelul de 850 hPa.

Fig. 4.20: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 03.08.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

Fig. 4.21: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], de la stânga la dreapta și de sus în jos: 3, 6, 12 şi
16.08. 2015 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

71
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

După cum este prezentat în fig. 4.21, care redă intensificarea, persistenţa
şi extinderea la nivel european a advecţiei calde nord-africane, acest val de
căldură a persistat peste spaţiul geografic al României până spre 16 august.
După această dată, vremea s-a răcorit semnificativ, în contextul
reorientării circulaţiei atmosferice din sector predominant nord-nord-estic,
fapt ce a determinat un transport de aer mai rece, de origine polară, spre
Europa de sud-est şi central-estică, de interes pentru ţara noastră devenind
izoterma de 12°C la nivelul de 850 hPa (fig. 4.22).

Fig.4.22: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 18.08.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

Sub influenţa acestui val persistent de căldură, valorile termice diurne au


depăşit frecvent 35...36°C, atingând 39°C pe 11, 12 şi 16 august local în
Oltenia, iar izolat şi în nordul Crişanei. Totodată, au fost consemnate noi
recorduri zilnice, atât pentru valorile termice diurne, cât şi pentru cele minime
nocturne.
Ulterior datei de 16.08.2015, până spre sfârşitul lunii, vremea s-a
menţinut răcoroasă şi în general instabilă. Abia pe 28 august a avut loc o
încălzire a vremii, care a condus la revenirea zilelor caniculare, dar şi a nopţilor
tropicale, aşadar s-au consemnat din nou temperaturi de peste 35°C în orele

72
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
amiezilor şi nu mai jos de 20°C pe parcursul nopţilor. Acest val de căldură, ca şi
cel anterior, a fost determinat de extinderea dorsalei nord-africane peste cea
mai mare parte a continentului european şi doar regiunile nord-vestice,
nordice şi nord-estice (Arhipelagul Britanic, Peninsula Scandinavică şi nordul
Rusiei) au rămas sub influenţa aerului polar preexistent (fig. 4.23).

Fig. 4.23: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 31.08. 2015 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

Prin urmare, valorile termice au crescut de la o zi la alta pe teritoriul


României, fiind înregistrate maxime de 36°C pe data de 28 august 2015 (Vaslui
şi Jimbolia), de 37°C pe 29 august şi 30 august (Moldova Nouă, Băile
Herculane, Jimbolia, Reşiţa, Sânnicolau Mare, Alba Iulia şi Satu Mare) şi de
38°C pe 31 august (Botoşani şi Calafat). Totodată, trebuie menţionat faptul că
şi în decursul acestui episod canicular de la finalul lunii august, au fost stabilite
o serie de noi recorduri termice zilnice.
Ca o consecinţă directă a repetatelor invazii tropicale, în ţara noastră s-a
realizat şi în luna august un excedent termic, această lună clasându-se astfel
pe locul al treilea (ca şi luna august a anului 2003) în clasamentul celor mai
calde luni august din istoria măsurătorilor meteorologice (după 1992 şi 2010).

73
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
De asemenea, este de menţionat stabilirea unui nou record lunar la
staţia meteorologică Apa Neagră din Oltenia, unde pe data de 12.08.2015 s-a
înregistrat o temperatură maximă de 38,8°C, vechiul record lunar absolut fiind
de 38,6°C, stabilit la data de 21.08.2000.
În ceea ce priveşte monitorizarea de către Administraţia Naţională de
Meteorologie a celor două valuri de căldură produse în decursul acestei luni
(3-16.08 şi 28-31.08), au fost emise zilnic atenţionări şi avertizări
meteorologice privind valurile persistente de căldură şi disconfortul termic
deosebit de accentuat, atât pe parcursul zilelor, cît şi, în mare parte din ţară, al
nopţilor. În cadrul acestor mesaje de alertă, emise de către Centrul Naţional
de Prognoză al ANM, au fost menţionate frecvente valori de 35...37°C, iar local
şi temporar, sub incidenţa codurilor portocalii, valori în jurul a 38°C (fig. 4.24).

Fig. 4.24: Codurile meteorologice emise de către Administrația Națională de Meteorologie pentru
valuri de căldură, caniculă şi disconfort termic accentuat (de la stânga la dreapta și de sus în jos): 6
august, 8 august, 10 august, 12 august

74
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.24 (continuare): Codurile meteorologice emise de către Administrația Națională de


Meteorologie pentru valuri de căldură, caniculă şi disconfort termic accentuat (de la stânga la
dreapta și de sus în jos): 12 august (actualizare), 13 august, 14 august, 15 august, 16 august,
31 august

Cele mai mari temperaturi maxime înregistrate în decursul lunii august a


anului 2015 sunt redate în fig. 4.25, din care se poate observa că regimul
termic nu a fost excesiv de ridicat, nu s-au depăşit valori de 38...39°C.
Disconfortul termic deosebit de accentuat a fost determinat însă de durata
îndelungată a acestor valuri de căldură, de numărul mare de zile caniculare şi
nopţi tropicale succesive înregistrate în decursul acestei luni.

75
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.25: Cele mai ridicate temperaturi maxime din luna august 2015
(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

76
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
4.4. Valul de căldură din luna septembrie 2015
Valul de căldură de la sfârşitul lunii august a anului 2015 a continuat şi în
prima săptămână din septembrie, deoarece masa de aer cald prezentă la finele
lui august peste mare parte a Europei (fig. 4.23), s-a retras în primele zile de
septembrie către sudul şi sud-estul continentului (fig. 4.26), fiind astfel în
continuare de interes pentru zona României.

Fig. 4.26: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 03.09. 2015 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

Conform configuraţiei câmpului de presiune la nivelul solului, la început


de septembrie Europa era dominată de o vastă arie depresionară, iar regimul
anticiclonic era prezent doar în extremitatea sa vestică (fig. 4.27). Treptat însă,
dorsala azorică a avansat pe continent impunând circulaţiei aerului în straturile
troposferice joase o componentă predominant vestică. Astfel, dislocuirea
masei tropicale preexistente de către aerul oceanic advectat în cadrul acestei
dorsale a fost realizată pe 5 şi 6 septembrie 2015 pentru regiunea Europei
Central-Estice, inclusiv zona României (fig. 4.28).
Aşadar, trebuie consemnat un prim val de căldură în intervalul 1 - 3
septembrie, când s-au înregistrat temperaturi maxime de până la 38°C în toate
regiunile, pentru ca, în 4 şi 5 septembrie, valori de 35°C şi uşor mai mari să se
atingă local în sudul ţării. In 6 septembrie, doar izolat în Delta Dunării şi pe
litoral s-au mai atins 35°C.

77
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.27: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa *°C+, linii punctate roșii, 03.09.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

Fig. 4.28: Presiunea medie la nivelul mării *hPa+, linii verzi: valori ≤ 1015 hPa, linii portocalii:
valori ≥1020 hPa; temperatura la nivelul de 850 hPa [°C+, linii punctate roșii, 06.09.2015 ora 12 UTC
(modelul ECMWF, analiza)

78
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
Totuşi, deşi nu foarte ridicate în valoare absolută, aceste temperaturi s-
au constituit în noi recorduri termice lunare pentru localităţile în care s-au
înregistrat. Astfel, temperaturile maxime înregistrate în ziua de 1 septembrie
la staţiile meteorologice Darabani (36,5°C), Rădăuţi (35,3°C), Botoşani (38,0°C),
Stânca Ştefăneşti (37,7°C), Suceava (35,6°C), Cotnari (36,1°C), Roman (36,3°C),
Negreşti (37,4°C), Vaslui (36,3°C), Bacău (36,8°C), Târgu Ocna (36,6°C), Tg.
Secuiesc (33,7°C), Batoş (33,3°C), Sărmaşu (33,9°C), Târnăveni (33,2°C), Blaj
(36,2°C), Dej (34,4°C), Târgu Lăpuş (35,8°C), Baia Mare (36,1°C), Sighetu
Marmaţiei (36,0°C), Supuru de Jos (34,9°C), Dumbrăviţa de Codru (35,2°C), Ştei
(36,0°C), Ţebea (35,8°C), Chişineu Criş (36,3°C), Lugoj (37,0°C), Reşiţa (36,2°C),
Oraviţa (36,3°C), Moldova Nouă (37,1°C), Halânga (36,5°C), Roşia Montană
(27,8°C), Vf. Vlădeasa (24,6°C), Vf. Reţis-Călimani (21,3°C) reprezintă cele mai
ridicate valori înregistrate în luna septembrie din întreg şirul de observaţii.
Temperaturile maxime de la staţiile meteo Topliţa (32,7°C), Stâna de Vale
(29,3°C) şi Vf. Vlădeasa 1400 (25,2°C) au fost egale cu cele mai ridicate valori
înregistrate în luna septembrie în întreg şirul de observaţii.
În dimineaţa zilei de 6 septembrie, temperaturile minime de la staţiile
meteo Galaţi (22,7°C) şi Bucureşti-Filaret (23,4°C), reprezintă cele mai ridicate
valori înregistrate în luna septembrie în întreg şirul de observaţii, așadar noi
recorduri lunare ale minimelor nocturne la aceste stații.
Iar pentru ziua de 6 septembrie, temperaturile maxime înregistrate la
staţiile meteorologice Sfântu Gheorghe-Deltă (34,3°C), Mahmudia (34,9°C) şi
Gura Portiţei (33,5°C) reprezintă cele mai ridicate valori înregistrate în luna
septembrie în întreg şirul de observaţii, deci noi recorduri lunare ale
maximelor diurne la aceste stații meteorologice. După data de 6 septembrie,
instabilitatea atmosferică s-a accentuat, configuraţia aero-sinoptică deasupra
spaţiului geografic al ţării noastre fiind dominată de influenţa unor structuri de
talveg în troposfera medie. La nivelul solului s-a realizat o alternanţă între
regimul uşor anticiclonic impus de persistenţa iniţială a dorsalei azorice şi,
ulterior, de avansul spre Europa Central-Estică a unei arii depresionare de
origine islandeză. Aşadar, în intervalul 6 - 13 septembrie, regimul termic a fost
destul de modest în ţara noastră. Ulterior însă, vremea s-a ameliorat şi a intrat
într-un proces de încălzire treptată, fapt ce a condus la un nou episod
canicular, între 17 şi 19 septembrie, generat tot de advecţia aerului tropical

79
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
dinspre nordul Africii peste Mediterana centrală, de această dată spre Ucraina
şi Rusia, peste teritoriul României (fig. 4.29).

Fig. 4.29: Topografia relativă H850-H1000 [dmgp], 18.09. 2015 ora 12 UTC (modelul ECMWF, analiza)

Disconfortul termic a fost şi în acest caz destul de accentuat, mai ales


pentru regiunile deluroase şi montane din jumătatea de vest a ţării, unde s-au
înregistrat minime termice de peste 20°C (iar în dimineaţa zilei de 19
septembrie erau temperaturi minime de 26°C la Dumbraviţa de Codru şi Şiria şi
28°C la Oraviţa, nou record). Iar în ceea ce priveşte maximele diurne, din nou
au fost stabilite recorduri lunare la o serie de staţii meteorologice, precum
urmează: în ziua de 18 septembrie temperaturile maxime înregistrate la
staţiile meteorologice Bozovici (37,3°C), Săcuieni (36,6°C), Vărădia de Mureş
(36,6°C), Câmpeni (35,2°C), Târgu Secuiesc (34,9°C), Vf.Iezer (22,5°C), Bucin
(27,8°C), Păltiniş (29,0°C), Bâlea Lac (22,5°C), Penteleu (25,3°C), Obârşia
Lotrului (28,7°C), Fundata (27,7°C), Semenic (27,6°C), Vf.Cuntu (28,2°C),
Vf.Ţarcu (21,5°C), Parâng (26,2°C), Piatra Neamţ (35,5°C), Sighetu Marmaţiei
(35,5°C), Târgu Lăpuş (34,5°C), Jimbolia (37,4°C), Stâna de Vale (30,7°C) şi
Braşov (34,9°C) au reprezentat cele mai ridicate valori înregistrate în luna
septembrie din întreg şirul de observaţii.
Ca şi în cazul valurilor de căldură din lunile precedente, au fost emise
atenționări şi avertizări privind regimul termic excedentar, acestea vizând

80
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________
valori termice de 35...37°C şi, local şi temporar, în jurul a 38°C (fig. 4.30).
Pentru ultimul episod canicular a fost în vigoare o informare meteorologică
privind disconfortul termic accentuat din orele amiezilor.

Fig. 4.30: Codurile meteorologice emise de către Administrația Națională de Meteorologie pentru
caniculă şi disconfort termic accentuat
(de la stânga la dreapta): 1 septembrie, 3 septembrie, 5 septembrie

Datele de observaţie confirmă faptul că luna septembrie a anului 2015,


caracterizată prin valori termice zilnice ridicate (fig. 4.31), se situează, ca şi
septembrie 1982, pe locul al treilea în “topul” celor mai calde luni de
septembrie (după 1994 şi 2011), cu o temperatură medie lunară de 17,4°C şi o
abatere de 2,6°C faţă de perioada de referinţă 1981-2010.
În final, pentru o imagine de ansamblu asupra valorilor termice extreme
înregistrate în sezonul cald al anului 2015, este prezentată harta celor mai
ridicate maxime diurne din intervalul 01 iunie – 30 septembrie 2015 (fig. 4.32).
Pentru a reda persistenţa valurilor de căldură pe teritoriul ţării noastre,
în tabelul de mai jos este notat numărul de zile caniculare consemnate în lunile
iulie și august la staţiile meteorologice. Se poate observa persistența deosebită
a valurilor de căldură în sud-vestul, vestul și nord-vestul României, regiuni
urmate îndeaproape de cele sudice ale țării noastre. Astfel, la stația Calafat au
fost consemnate 16 zile caniculare succesive în luna iulie, iar în august au fost
13 astfel de zile, ceea ce conduce la un total de 29 de zile în care maximele
diurne au depășit 35°C, deci aproape jumătate din totalul zilelor considerate.
Iar la staţia București-Filaret s-au înregistrat 13 zile caniculare în iulie și 11 în
august, deci un total de 24 de zile caniculare în două dintre valurile de căldură
ale verii 2015 (tabel 4.1).

81
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.31: Cele mai ridicate temperaturi maxime din luna septembrie 2015
(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

82
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Fig. 4.32: Cele mai ridicate temperaturi maxime din intervalul 01.06-30.09. 2015
(arhiva Administrației Naționale de Meteorologie)

83
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
Tabel 4.1: Numărul de zile caniculare consecutive la stațiile meteorologice, iulie și august 2015

Nr. Nr zile consecutive An/Luna


Localitatea
crt. canicula
1 Calafat 16 2015/07
2 Drobeta-Turnu Severin 16 2015/07
3 Halânga 16 2015/07
4 Arad 15 2015/08
5 Jimbolia 15 2015/08
6 Satu Mare 15 2015/08
7 Timişoara 15 2015/08
8 Moldova Veche 14 2015/08
9 Râmnicu Vâlcea 14 2015/07
10 Târgu Jiu 14 2015/07
11 Vărădia de Mureş 14 2015/08
12 Băile Herculane 13 2015/07
13 Băile Herculane 13 2015/08
14 Banloc 13 2015/08
15 Bucureşti-Filaret 13 2015/07
16 Calafat 13 2015/08
17 Drobeta-Turnu Severin 13 2015/08
18 Moldova Veche 13 2015/07
19 Oradea 13 2015/08
20 Săcuieni 13 2015/08
21 Bechet 12 2015/08
22 Cernavodă 12 2015/07
23 Focşani 12 2015/07
24 Giurgiu 12 2015/07
25 Gurahonţ 12 2015/08
26 Halânga 12 2015/08
27 Reşiţa 12 2015/08
28 Sînnicolau Mare 12 2015/08
29 Videle 12 2015/07
30 Alba Iulia 11 2015/08
31 Bacău 11 2015/07
32 Băileşti 11 2015/08
33 Banloc 11 2015/07
34 Bechet 11 2015/07

84
Valurile de căldură din vara anului 2015 în România
_____________________________________________________________________________________

Tabel 4.1(continuare): Numărul de zile caniculare consecutive la stațiile meteorologice,


iulie și august 2015

Nr. Nr zile consecutive An/Luna


Localitatea
crt. canicula
35 Bozovici 11 2015/07
36 Brăila 11 2015/08
37 Bucureşti-Filaret 11 2015/08
38 Cernavodă 11 2015/08
39 Chişineu Criş 11 2015/08
40 Holod 11 2015/08
41 Lugoj 11 2015/08
42 Oraviţa 11 2015/08
43 Titu 11 2015/07
44 Alexandria 10 2015/07
45 Băileşti 10 2015/07
46 Bozovici 10 2015/08
47 Călăraşi 10 2015/07
48 Caracal 10 2015/07
49 Focşani 10 2015/08
50 Jimbolia 10 2015/07
51 Lugoj 10 2015/07
52 Oraviţa 10 2015/07
53 Roşiorii de Vede 10 2015/07
54 Timişoara 10 2015/07
55 Turnu Măgurele 10 2015/08
56 Zimnicea 10 2015/07

85
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

86
Concluzii
_____________________________________________________________________________________

CONCLUZII

Valurile de căldură reprezintă fenomene climatice de risc, caracterizate


de valori ridicate ale temperaturii aerului, pe durate care depășesc 3...5 zile.
Atunci când valurile de căldură sunt deosebit de persistente sau se
înregistrează în anotimpurile de tranziţie (primăvara sau toamna) şi nu în
sezonul estival, senzația de disconfort accentuat se poate instala chiar la
temperaturi care nu se îndepărtează prea mult de limita caniculei (35°C) .
Incidența în creștere a acestor fenomene climatice de risc este o
evidență a ultimelor decenii și, de aceea, numeroase studii au fost dedicate
analizării din punct de vedere sinoptic a situațiilor în care valurile de căldură
apar și persistă, astfel încât să fie facilitată emiterea unor prognoze
meteorologice cu grad cât mai mare de realizare.
Perioadele lungi cu temperaturi ridicate au efecte negative asupra stării
de sănătate și capacității de muncă, îndeosebi în cazul celor care lucrează în
exterior, de aceea este necesară respectarea reglementărilor legale
(Ordonanța de urgență nr. 99 din 29 iunie 2000, privind măsurile ce pot fi
aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor
încadrate în muncă).
În ultimii ani, pentru evidențierea extinderii spațiale și intensității
valurilor de căldură, tot mai frecvent sunt utilizate datele şi produsele
satelitare, care au avantajul de a oferi o imagine de ansamblu (cu o rezoluție ce
variază între ordinul kilometrilor până la cel al metrilor) comparativ cu datele
măsurate punctual la staţiile meteorologice. Temperatura la suprafața solului
(obţinută din date satelitare) este un bun indicator al bilanțului energetic la
suprafața Pământului, dar și al efectului de seră, pentru că reprezintă un
parametru cheie în procesele fizice ale suprafeței la nivel regional și global.
Timpul de lucru necesar obţinerii informaţiilor din date satelitare în format
digital este mult diminuat cu ajutorul teledetecţiei.
Acest studiu a fost dedicat analizării celor mai importante valuri de
căldură din ulltimii ani, consemnate în sezonul cald. Autorii consideră că nu ar
fi lipsită de interes și o evaluare a perioadelor îndelungate cu temperaturi foarte
ridicate din sezonul rece, deoarece, nu de puține ori, astfel de evenimente

87
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________
generează importante pagube materiale. De exemplu, încălzirea vremii grăbește
topirea stratului de zăpadă, proces care, asociat eventual unor precipitații
lichide, va genera inundații, inclusiv prin dislocarea formațiunilor de gheață de
pe râuri.

88
Bibliografie
_____________________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE
Barbu, N., Georgescu, F., Ştefănescu, V., Ştefan, S., (2014), Romanian
Journal of Physics, vol. 59, no. 9-10, pp. 1109-1126, Bucharest.
Bogdan, Octavia, Marinică I. (2007), Hazarde meteo-climatice din zona
temperatã. Genezã şi vulnerabilitate, cu aplicaţii la România, Edit. Univ.
„Lucian Blaga”, Sibiu, 422 p.
Ciulache, S., Ionac, N. (1995), Fenomene atmosferice de risc şi catastrofe
climatice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
Mannstein, H., (1987), Surface energy budget, surface temperature and
thermal inertia, Remote Sensing Applications in Meteorology and Climatology,
ed. R. A. Vaughan and D. Reidel, NATO ASI Ser. C: Math. Phys. Sci. Vol. 201, pp.
391- 410, Dordrecht, Netherlands: A Reidel Publishing Co.
Stăncescu, I. (1983), Carpaţii, factori modificatori ai climei, Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti.
Sellers, P. J., F. G. Hall, G. Asrar, D. E. Strebel, and R. E. Murphy, (1988),
The first ISLSCP Field Experiment (FIFE), Bull. Amer. Meteorol. Soc., vol. 69, no.
1, pp. 22-27.
*** MODIS Land-Surface Temperature Algorithm Theoretical Basis
Document (LST ATBD), versiunea 3.3, 1999
*** Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2000 din 29/06/2000
*** http://www.wmo.int/pages/prog/wcp/ccl/mg/documents/Doc6-2-
4.pdf
*** http://saarc-sdmc.nic.in/pdf/publications/sdr/chapter-7.pdf
***http://www.wmo.int/pages/themes/climate/climate_variability_extr
emes.php

89
Valuri de căldură în România
_____________________________________________________________________________________

90
View publication stats