Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a

Banatului
„Regele Mihai I al României”

Facultatea de Horticultură și Silvicultură

Diversitatea Ecosistemelor Forestiere

Disciplina: Pădurea, Carbonul și Schimbările Climatice

Încălzirea globală

Student: Șerban Sebastian – Mircea

Cuprins:

Încălzirea globală .....................................................................................................................................1

I.Introducere. .......................................................................................................................................3
II. Ciclurile climatice .............................................................................................................................4
Ciclul solar ........................................................................................................................................4
Ciclul glaciar .....................................................................................................................................4
III. Evoluția climei .................................................................................................................................5
Evoluția în evul mediu .....................................................................................................................5
Evoluția în perioada actuală ............................................................................................................5
IV. Cauze ale încălzirii...........................................................................................................................6
- Efectul de seră ...............................................................................................................................6
- Fenomene sinergice.......................................................................................................................6
-Efectul antropic ..............................................................................................................................7
V. Efecte ale încălzirii ...........................................................................................................................7
-Efecte asupra atmosferei................................................................................................................7
-Efecte asupra hidrosferei ...............................................................................................................7
-Efecte asupra litosferei ...................................................................................................................7
- Efecte asupra biosferei ..................................................................................................................7
VI.Consecințe .......................................................................................................................................7
VII.Concluzie.........................................................................................................................................9
VIII.Bibliografie...................................................................................................................................10
I.Introducere.

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii

înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor,
constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii. Fenomene de
încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu
fenomenul cosmic de maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre
asociate cu fenomenul de minimum solar.
Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în
ultimul secol cu 0,74 ± 0,18 °C.

Dacă fenomenul de încălzire observat este cvasi-unanim acceptat de oamenii de

știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului.
Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin
eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili.
Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei afirmă că „cea mai
mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se
datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de proveniență
antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variațiile solare și vulcanismul au
avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de ușoară
răcire.
Încălzirea globală are presupuse efecte profunde în cele mai diferite domenii.
Ea determină sau va determina ridicarea nivelului mării, extreme climatice, topirea
ghețarilor, extincția a numeroase specii și schimbări privind sănătatea oamenilor.
Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susținută, al cărei aspect central
este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei
poluanților care influențează viteza încălzirii.
II. Ciclurile climatice

Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de

răcire și încălzire. Modificările au diferite durate, precum și diferite amplitudini. Se
menționează următoarele tipuri de cicluri:
• Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), în care temperaturile pot varia de la câteva
grade, până la câteva zeci de grade. Acest ciclu este prea rapid pentru a fi luat
în considerare în cazul schimbărilor climatice.
• Ciclul anual (anotimpuri), în care variația temperaturii și a altor parametri, (de
exemplu a concentrației de dioxid de carbon) este sesizabilă pe un grafic care
arată influența industrializării.
• Ciclul solar, cu o durată de cca. 11 ani, indică o variație periodică a
temperaturilor, care poate masca încălzirea globală.
• Ciclul glaciar, care se întinde pe durate de mii până la sute de mii de ani și
determină mari variații climatice.

Ciclul solar

Ciclul solar, este o variație a activității solare cu o durată medie de 11,2 ani,
însă se cunosc cicluri solare cu durate între 8 și 15 ani. Se presupune că un ciclu solar
este determinat de câmpul său magnetic, care se inversează o dată la 11 ani, un ciclu
magnetic complet durând de fapt 22 de ani. Activitatea solară este caracterizată prin
numărul de pete solare, numărul de erupții solare și radiația solară. Cel mai bun indice
este considerat cel al radiației de 2,8 GHz, adică a radiației cu lungimea de undă de
10,7 cm.

Ciclul glaciar

Studiul climei din vechime, de exemplu din cuaternar (de acum 1,8 milioane de ani) și
până astăzi se poate face pe baza carotajelor din Antarctica, cum a fost cazul stației
Vostok, carotaje care pot extrage gheață de la adâncimea de 3500 m. Vechimea gheții
este de câteva sute de mii de ani. Compoziția izotopică a oxigenului extras din gheață
permite reconstituirea temperaturii atmosferei pe o perioadă în urmă de până la 700
000 de ani.

III. Evoluția climei

Evoluția în evul mediu

Variațiile climatice în evul mediu n-au fost așa de mari ca în perioadele

glaciațiunilor. Totuși, în ultima mie de ani se observă o perioadă caldă regională în
secolele al X-lea și al XI-lea, perioadă numită maximul medieval. Este epoca în care
vikingii au descoperit Groenlanda, al cărui nume, „Țara verde” indică un peisaj cu
vegetație, nu acoperit de zăpezi și ghețuri.
În continuare însă, în perioada (1550 - 1850) a urmat o răcire, mica eră
glaciară, în care iernile au fost foarte reci, în special cea dintre anii 1708 - 1709.

Evoluția în perioada actuală

Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din

secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă
din ultimii 2000 de ani (vezi tabelul de mai sus). Epoca actuală este mai caldă cu
câteva zecimi de grad față de maximul medieval.
 România nu face excepție, la conferința „Măsuri de adaptare și reducere a
impactului schimbărilor climatice” raportându-se creșteri ale temperaturii cu 0,5 °C în
ultimul secol, 2007 a fost anul temperaturilor record. Iarna dintre 2006 - 2007 a fost
cea mai caldă din ultimii 100 de ani, de când există observații meteorologice în
România. Totodată, în prima lună a anului 2007, a fost depășită temperatura maximă
absolută a lunii ianuarie la 24 de stații meteorologice.
IV. Cauze ale încălzirii

Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de influența deplasării

pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Ponderea
diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de știință este că
principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită
activităților umane din epoca industrializării. În special în ultimii 50 de ani, când se
dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, există și alte ipoteze,
care atribuie încălzirea variațiilor activității solare.

Efectele forcingului nu sunt instantanee. Inerția termică a solului și oceanelor

duce la presupunerea că starea curentă a climei nu este în echilibru cu forcingurile.
Studiile pe modelele climatice indică că, chiar dacă concentrațiile gaselor cu efect de
seră s-ar menține la cele ale anului 2000, clima tot s-ar mai încălzi cu 0,5 °C.
- Efectul de seră
Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radiației terestre în
infraroșu este reținută de atmosfera terestră. Efectul se datorează gazelor cu efect de
seră care reflectă înapoi această radiație.
- Fenomene sinergice
Vulcanismul este un factor a cărui importanță a fost subestimată până recent.
Vulcanismul contribuie la încălzirea globală în două moduri:
• prin gazele cu efect de seră (în general CO2) care sunt conținute în magmă;
• prin cenușa vulcanică, și aerosolii sulfuroși care obturează radiația solară.
-Efectul antropic
Totalitatea acțiunilor omului în raport cu natura, într-un sens negativ

V. Efecte ale încălzirii

-Efecte asupra atmosferei

Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creșterea vaporizației, a

precipitațiilor și a numărului furtunilor. Creșterea temperaturii duce la creșterea
cantității de vapori de apă care poate fi conținută în atmosferă. Deși în secolul al XX-
lea vaporizația s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală
vaporizația crește datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul circuitului
apei în natură trebuie să crească și nivelul precipitațiilor. Creșterea precipitațiilor
poate duce la intensificarea eroziunii în unele zone, de exemplu în Africa, ceea de
poate duce chiar la deșertificare, sau la favorizarea creșterii vegetației în zonele aride.

-Efecte asupra hidrosferei

Topirea calotelor polare
Observațiile din satelit indică o reducere treptată a suprafețelor calotelor polare.
-Efecte asupra litosferei
Încălzirea globală determină ridicarea temperaturii solului, ceea ce duce la uscarea lui,
favorizând incendiile de pădure.
- Efecte asupra biosferei
IPCC prezintă o serie de observații privind influența încălzirii globale asupra
biosferei, observații care arată destabilizarea locală a climei și dereglarea
anotimpurilor.
VI.Consecințe

Economice
Raportul UE privind consecințele încălzirii globale asupra mediului de
securitate atrage atenția asupra faptului că topirea ghețurilor arctice ar putea face
exploatabile resurse naturale ca pescuitul, sau zăcămintele de gaze naturale și petrol
care sunt momentan blocate sub platforma continentală înghețată.
Asupra agriculturii
Un timp s-a crezut că încălzirea globală are efecte benefice asupra agriculturii
datorită creșterii concentrației de CO2 asimilabil prin fotosinteză. Creșterea
temperaturilor a permis cultivarea plantelor în locuri unde acest lucru nu era posibil,
de exemplu cultivarea orzului în Islanda. Tot această încălzire poate determina
deplasarea zonelor de pescuit spre nord.
Deși în unele locuri, de exemplu în Siberia, încălzirea este favorabilă, în altele,
de exemplu în Africa, ea are efecte dramatice, deoarece contribuie la extinderea
deșertului Sahara peste Sahel.
Asigurări
Asigurările sunt direct afectate de modificările climatice. Se estimează că
numărul catastrofelor naturale s-a triplat față de anii 1960, iar din acestea, 35 - 40 %
se datorează încălzirii globale.
Transport
Drumurile, pistele de aterizare, căile ferate, conductele pot fi afectate de
variațiile de temperatură mai mari, pot avea o durată de serviciu mai mică și pot
necesita întreținere sporită. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta
aeroporturile.
Inundații
Ridicarea nivelului mării duce la acutizarea problemelor inundațiilor, în special
a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh și la Veneția. În zonele
inundabile trăiesc adesea comunități foarte sărace, deoarece este singurul teren fertil la
care au acces. Sărăcia face să nu poată plăti asigurări, ceea ce face să nu-și poată
compensa pierderile în caz de dezastre naturale.
Trecerea de nord-vest
Topirea ghețurilor arctice în perioada de vară poate deschide trecerea de nord-
vest, care în 2007 s-a deschis navigației în mod natural pentru prima oară în istorie.
Acest lucru scurtează cu cca. 5000 de mile marine (9000 km) rutele navelor între
Europa și Asia, în special a petrolierelor care nu pot trece prin Canalul Panama.
Sănătate
Creșterea temperaturilor mărește riscul afecțiunilor cardiovasculare și mărește
concentrațiile de ozon troposferic, care este un poluant care poate produce astm
bronșic. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că procesul de încălzire
globală este vinovat de moartea anuală a 150 000 de persoane și îmbolnăvirea altor 5
milioane din cauza valurilor de căldură sau a diferitelor calamități naturale declanșate
de acest proces.
VII.Concluzie

Lumea va avea de suportat fenomene meteo extreme tot mai dese în următorii
ani, de la perioade îndelungate de secetă și valuri de căldură la cicloni și furtuni
tropicale devastatoare..
VIII.Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzirea_global%C4%83

https://meteo.ro/articole/Ce-este-incalzirea-globala/33

https://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/about-climate-change

https://stiintasitehnica.com/incalzire-globala-rapida/

https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2021/02/01/despre-incalzirea-globala-cauze-efecte-
si-masuri/