Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a

Banatului
„Regele Mihai I al României”
Facultatea de Horticultură și Silvicultură
Specializarea: Silvicultură
Disciplina: Transporturi Forestiere

Analiza comparativa între modalitățile de deplasare a

masei lemnoase din platforma primara până la
beneficiar

Îndrumător: Conf. dr. ing. Boja Nicu

Student: Serban Sebastian-Mircea

2019-2020

Pagina 1 din 11
Cuprins:
• 1.Platformele primare:
o 1.1.Organizarea şi amenajarea platformelor primare
o 1.2.Structura şi tehnica operaţională a lucrărilor pe
platforma primară
• 2.TRANSPORTUL TEHNOLOGIC
o 2.1. Definiţie
o 2.2. Specificitatea transportului tehnologic către
beneficiar
o 2.3. Structura şi clasificarea transportului tehnologic
o 2.4.Modalitatăți de deplasare a masei lemnsoase către
beneficiar.
▪ 2.4.1.Autotrenuri forestiere
▪ 2.4.2.Autoplatforme forestiere
▪ 2.4.3.Semiremorci platforma
▪ 2.4.4.Tractoare rutiere cu remorci
▪ 2.4.5.Autocamioane
▪ 2.4.6.Autoplatforme port container pentru lemn de
steri
▪ 2.4.7.Autotrenuri containere pentru tocătură
o 2.5.Tendinţe în construcţia de autovehicule pentru
transport lemnului până la beneficiar
o 2.6. Încărcarea şi descărcarea materialului lemnos
o 2.7. Transportul lemnului pe căile ferate forestiere (CFF)
o 2.8. Transportul lemnului pe CFR
o 2.9. Transportul lemnului pe apa
• 3.Avize în timpul transportului materialului lemnos

Pagina 2 din 11
 1.Platformele primare

Se deosebesc de depozitele primare prin faptul că pe suprafaţa

lor în afara stocării materialului lemnos se execută şi operaţii de
fasonare primară şi preindustrializare parţială: curăţire de crăci,
secţionare, despicare, cojire, tocare, mangalizare. Pentru o bună
funcţionalitate terenul pe care se amplasează platformele primare se
amenajează prin diferite lucrări, în special, de tersare şi nivelare.

În filiera lungă a exploatărilor forestiere masa lemnoasă parţial

preindustrializată este transportată în centrele de sortare şi
preindustrializare a lemnului specifice societăţilor mari de exploatare
a masei lemnoase unde este concentrată de la mai multe parchete
continuându-se operaţia de preindustrializare în vederea prelucrării
sau livrării la diferiţi beneficiari. Astăzi, această modalitate de lucru
pierde tot mai mult teren în condiţiile dezvoltării micilor
întreprinzători privaţi specializaţi în exploatările forestiere.

În cazul micilor întreprinzatori precum şi al unor parchete fără

fluenţă la aceste centre este mai rentabil demonstrat prin calcul
economic ca fasonarea în sortimente să se finalizeze în platforma
primară de unde lemnul să fie transportat direct la utilizatori.
1.1.Organizarea şi amenajarea platformelor primare

Poziţia platformei primare este fixată în cadrul etapei de adoptare a

soluţiei tehnologice de exploatare a lemnului din parchet. Terenul
ales pentru amplasarea platformei primare trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
➢ să fie cât mai aşezat, uscat, ferit de viituri;
➢ suficient ca suprafaţă, astfel ca să permită fasonarea şi stivuirea
lemnului;

Pagina 3 din 11
 ➢ să permită prin configuraţie încarcarea în vehicole a
materialului lemnos şi eventual întoarcerea mijloacelor de
transport.

Organizarea unei platforme primare constă în esenţă în stabilirea

numărului, dimensiunilor şi amplasării compartimentelor funcţionale
care în principal trebuie să asigure distanţe cât mai scurte de
manipulat a lemnului, stocarea unei cantităţi cât mai mari de lemn,
iar costul lucrărilor de amenajare să fie cât mai mic.
În ordinea fluxului tehnologic, compartimentele unei platforme
primare sunt următoarele :
a. spaţiul de descărcare a sarcinilor;
b. spaţiul de fasonare a lemnului în piese de lungimi reclamate de
lungimea mijlocului de transport;
c. drum de manipulare cu tractorul, încărcătorul frontal sau atelaje;
d. rampe de stocare (spaţii de stivuire a lemnului pregătit pentru
transport);
e. spaţii de fasonare şi stocare a lemnului de steri, a crăcilor legate în
snopi, de mangalizare a lemnului, etc.

1.2.Structura şi tehnica operaţională a lucrărilor pe platforma

primară

Structura operaţională depinde de metoda de exploatare

respectiv forma sub care lemnul este colectat la platforma primară
precum şi de forma sub care este transportat de la platforma
primară.

Indiferent de metoda de exploatare folosită, pe platforma

primară se desfăşoară una sau mai multe din activităţile următoare:
➢ fasonarea lemnului rotund;
➢ fasonarea lemnului în steri;
➢ fasonarea lemnului în crăci;
➢ mangalizarea lemnului;
➢ tocarea lemnului.
Pagina 4 din 11
 2.TRANSPORTUL TEHNOLOGIC

2.1. Definiţie

Transportul tehnologic al lemnului este parte a procesului de

producţie al exploatărilor forestiere şi constă în deplasarea lemnului
cu mijloace specifice din platforma primară sau depozitul primar
după ce biomasa lemnoasă a fost fasonată şi pregatită pentru
transport la platformele finale în C.S.P.L. sau direct la beneficiari.

2.2. Specificitatea transportului tehnologic către beneficiar

Astăzi, transportul tehnologic, în ţara noastră, se desfăşoară cu

utilaje specifice specializate pe drumurile auto (forestiere şi publice)
98 %, căi ferate forestiere 1,4 % şi circa 0,6 % pe căi navigabile.
Transportul tehnologic al lemnului se realizează, în general, pe
distanţe mari spre deosebire de procesul de colectare care are loc în
limitele parchetului de exploatare a masei lemnoase, pentru ţara
noastră, în medie 30 – 40 km, cu valori maxime când este cazul mult
mai mari, în funcţie şi de calitatea lemnului transportat.

Pentru sortimentele deosebit de valoroase şi cu valori foarte

mari distanţa de transport creşte considerabil ajungând la sute de
kilometri

In transportul tehnologic se folosesc mijloace de mare

capacitate pentru ca preţul de cost /m3 lemn să fie cât mai mic,
specializate şi adaptate constructiv după forma şi mărimea
materialului de transportat.

Pagina 5 din 11
 2.3. Structura şi clasificarea transportului tehnologic

Transportul tehnologic al lemnului, ca parte integrantă a

procesului de exploatare forestieră, indiferent de căile de transport
pe care se realizează, ca structură cuprinde obligatoriu următoarele
operaţii:

➢ Încărcarea lemnului în mijlocul de transport;

➢ transportul propriu – zis al lemnului;
➢ descărcarea lemnului din mijlocul de transport.
➢ Clasificarea transportului tehnologic al lemnului este
determinată de căile de transport pe care se realizează acesta,
diferenţiindu-se următoarele categorii:
➢ transportul auto – forestier (căile de transport folosite sunt
drumurile auto forestiere şi drumurile publice);
➢ transportul pe calea ferată (căile de deplasare sunt
reprezentate de căile ferate forestiere şi căile ferate normale);
➢ transportul tehnologic pe apă (căile de deplasare fiind cursuri
de apă amenajate şi fluviul Dunărea, marea şi oceanul) .

2.4.Modalitatăți de deplasare a masei lemnsoase către beneficiar.

Se realizează cu mijloace diferite ca tip constructiv în funcţie de
capacitatea de transport care trebuie să o asigure, mijloacele proprii de
încărcare şi descărcare a lemnului şi categoria de lemn pe care trebuie
să o transporte.
Principalele mijloace de transport utilizate astăzi constituite în
mari tipuri constructive sunt:
2.4.1.Autotrenuri forestiere (ATF) care se caracterizează prin
faptul că sunt destinate transportului în general a lemnului lung (10 –
12 m) sunt constituite din:

Pagina 6 din 11
 ➢ autotractor;
➢ semiremorcă.
În funcţie de capacitatea de transport şi de numărul osiilor
existente întâlnim următoarele tipuri constructive:
➢ ATF – 10 (autotren forestier de 10 to), are capacitatea de 10 to cu
două osii pe semiremorcă
➢ ATF – 16 (autotren forestier de 16 to). Are o capacitate de
transport de 16 to şi prezintă pe semiremorcă trei osii
➢ ATF – 20 (autotren forestier de 20 to). Are o capacitate de
transport de 20 to şi prezintă pe semiremorcă patru osii
2.4.2.Autoplatforme forestiere (APF) Sunt construite dintr-un
camion şi o platforma proprie adaptată pentru transportul lemnului
rotund lung de 6 – 8 m (10 m) precum şi a lemnului de steri sau dubli
steri.
Autoplatformele pot fi cu două axe sau cu patru axe de la 10 to,
(APF – 10) şi de 14 to (APF – 14).

2.4.3.Semiremorci platforma. Acestea sunt folosite în special

pentru lemnul rotund scurt, lemnul de steri, lemnul dublu steri şi
care au ca element constructiv în faţă, pentru sprijin un suport
telescopic care asigură înălţimea de suspendare pentru a putea fi
preluată de autotractor. Aceste semiremorci platformă sunt
interschimbabile asigurând o raţionalizare şi optimizare
corespunzătoare a transportului tehnologic al lemnului

2.4.4.Tractoare rutiere cu remorci pentru transportul lemnului de

steri şi dubli steri, a crăcilor în snopi pe distanţe scurte şi foarte scurte.
Se poate transporta la nevoie, prin montarea de racoanţe, şi a lemnului
rotund scurt.

2.4.5.Autocamioane de uz general şi autobasculante. Acestea pot

folosi la transportul lemnului în steri, a crăcilor în snopi, a mangalului
şi a lemnului rotund scurt dacă sunt echipate suplimentar cu racoanţe
sau centuri speciale de legătură.
Pagina 7 din 11
 2.4.6.Autoplatforme port container pentru lemn de steri , dubli
steri, tocătură şi sortimente de lemn rotund scurt . Containerele sunt
interschimbabile şi contribuie la optimizarea transportului şi
reducerea costurilor de transport.

2.4.7.Autotrenuri containere pentru tocătură, bene basculante

pemtru lemn marunt, crăci în snopi, lemn de steri sau dubli steri sau
atunci când este cazul rumeguş

2.5.Tendinţe în construcţia de autovehicule pentru transport

lemnului până la beneficiar

Activitatea de proiectare a autovehiculelor pentru transportul

tehnologic al lemnului are în vedere atingerea unor obiective pentru
reducerea costului/m3 lemn transportat realizabile prin:

➢ creşterea tonajului nominal prin sporirea elementelor de

gabarit prin folosirea semiremorcilor şi a remorcilor biaxe,
astfel: pentru autovehicule fără remorcă l < 2,5 m; h < 4m; L <
12 m, pentru autovehicule cu semiremorcă l > 2,5 m; h < 4 m; L
< 15 m, pentru autovehicule cu remorcă l < 2,5 m; h < 4 m; L <
18 m; în funcţie de lungimile menţionate vor fi şi lungimile „de
transport“ ale pieselor din lemn;

➢ creşterea tonajului nominal prin sporirea numărului de axe. De

exemplu, pe un drum pietruit se admit 7,5 to pe osia simplă şi
12 to pe osia dublă (care au sub 2 m distanţa între axe);

➢ dotarea autovehiculelor cu motoare diesel de mare putere 150

– 300 cp, dotarea cu sisteme proprii de încărcare şi descărcare,
generalizarea suspendării semiremorcilor, generalizarea
folosirii anvelopelor simple cu balon mărit, creşterea numărului
de punţi motoare;
Pagina 8 din 11
 ➢ dotarea platformelor camioanelor, remorcilor cu racoanţe
pentru asigurarea încărcăturii, laterale pentru lemnul rotund
lung şi scurt, în faţă şi în spate pentru lemnul scurt până la 2 m
care este stivuit transversal.

2.6. Încărcarea şi descărcarea materialului lemnos

Principalele mijloace pentru încărcarea şi descărcarea materialului
lemnos în procesul tehnologic de transport al acestuia sunt:

➢ trolii bitambur montate pe mijlocul de transport;

➢ macarale hidraulice montate pe autovehicule;
➢ încărcătoarele frontale independente;
➢ macarale portal instalate în depozitul final şi CSPL-uri;
➢ diverse instalaţii cu cablu.

2.7. Transportul lemnului pe căile ferate forestiere (CFF)

Căi ferate forestiere existente în România:

➢ 733,9 km total, din care: 58 km Romsilva.

➢ Dezavantajele care au dus în principal la desfiinţarea acestora
sunt:
➢ întreţinere mult mai costisitoare decât drumurile auto
forestiere;
➢ declivitatea de funcţionare ½ din declivitatea transportului
auto;
➢ accesibilitate limitată în fondul forestier naţional.

Transportul lemnului pe căile ferate forestiere trebuie abordat

prin cunoaşterea următoarelor:

➢ calea de rulare;
➢ materialul de tracţiune;
➢ materialul rulant.

Pagina 9 din 11
 2.8. Transportul lemnului pe CFR
De la centrele de sortare şi preindustrializare a lemnului,
sortimentele sunt expediate către beneficiar pe căile ferate publice fiind
mai puţin costisitoare decât transportul auto.
Încărcarea lemnului sub formă de sortimente brute (buştean sau
lemn de steri) se realizează cu ajutorul macaralelor portal sau cu
încărcătoare frontale. În cazul lemnului subţire şi mărunt, înainte de
încărcare acesta se pachetizează şi paletizează.
Transportul materialului lemnos pe calea ferată publică se face cu
ajutorul vagoanelor de diferite dimensiuni şi capacitate (10 – 80 to),
cele mai obişnuite fiind cele de 25 – 35 to.
Vagoanele sunt prevăzute cu racoanţe pentru fixarea încărcăturii,
dar cele mai indicate sunt cele cu pereţi rabatabili care facilitează
operaţiile de încărcare şi descărcare a lemnului realizând şi o siguranţă
maximă de transport.
2.9. Transportul lemnului pe apa
Transportul lemnului cu ajutorul apei cuprinde următoarele
categorii:
➢ transportul pe cursurile de apă naturală;
➢ transportul lemnului pe canale cu apă;
➢ transportul lemnului cu şlepurile.
3.Avize în timpul transportului materialului lemnos
a) avizul de însoțire primar, pentru materialele lemnoase expediate
din parchetele de exploatare a masei lemnoase, care se emite în
urma inventarierii materialelor lemnoase;
b) avizul de însoțire secundar pentru materialele lemnoase, altele
decât cherestelele sau cherestele, după caz, care provin din sursele
prevăzute din prezentele norme;
c) avizul de însoțire primar sau secundar, după caz
d) avizul de însoțire primar sau secundar, care se emite în baza
inventarului materialelor lemnoase confiscate sau reținute în
vederea confiscării, din procesul-verbal

Pagina 10 din 11
Bibliografie:

https://ro.scribd.com/doc/231310527/Curs-exploat%C4%83ri-
forestiere -Platforma primară

Silvic.usv.ro -Transporturi tehnologice

https://ro.scribd.com/ - Modalitatăți de deplasare a masei lemnsoase

către beneficiar.

https://lege5.ro/ - Avize

Pagina 11 din 11