PORTOFOLIU LA DISCIPLINA:

Reţele de drumuri forestiere

Conducător științific:
Prof.dr.ing. Stelian Alexandru Borz

Absolvent:
Ing. Sumedrea Savin-Gheorghe

BRAȘOV, 2021
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Cuprins
1.Principii de dezvoltare a reţelei de drumuri forestiere ................................................... 2
2.Dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere: studiu preliminar......................................... 4
2.1. Principalii indici: accesibilitatea, desimea reţelei de drumuri şi distanţa medie de
colectare ............................................................................................................................... 4
2.1.1. Definire şi parametri de calcul .................................................................................. 4
2.1.2. Determinarea indicelui de accesibilitate prin metoda bufferelor. Desimea reţelei de
drumuri ................................................................................................................................ 4
2.1.3. Determinarea indicelui de accesibilitate prin utilizarea centrului de greutate a
subparcelei. Distanţa medie de colectare prin utilizarea centrului de greutate a
subparcelei ........................................................................................................................... 6
2.1.4. Determinarea indicelui de accesibilitate prin utilizarea metodei caroiajului.
Distanţa medie de colectare prin utilizarea metodei caroiajului ....................................... 8
3. Dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere: extinderea reţelei ...................................... 10
3.1. Trasarea unui drum nou ............................................................................................ 10
3.2. Reevaluarea indicilor de structură prin folosirea metodei caroiajului ..................... 10
3.2.1. Accesibilitatea .......................................................................................................... 10
3.2.2. Distanţa medie de colectare ..................................................................................... 12
3.2.3. Desimea reţelei de drumuri ..................................................................................... 13
4.Documentarea costurilor ................................................................................................ 14
Bibliografie ........................................................................................................................ 15

1
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

1.Principii de dezvoltare a reţelei de drumuri forestiere

Reţeaua de transport este alcătuită din căi de transport cu caracter permanent (drumuri
auto, căi ferate, funiculare).
Realităţile fondului nostru forestier au demonstrat oportunitatea realizării şi extinderii
reţelei de drumuri auto, dar şi menţinerea căilor ferate forestiere în zonele în care acestea sunt
încă rentabile.
Pentru transportul lemnului de-a lungul timpului s-au folosit şi se mai folosesc încă
diferite mijloace, la construcţia şi amenajarea cărora s-a ţinut seama şi de folosirea într-un grad
cât mai mare a energiei gravitaţionale. De altfel, reţeaua de căi de transport în pădure a fost
gândită şi realizată în scopul satisfacerii nevoilor de recoltare şi valorificare a lemnului şi a
produselor pădurii, în condiţiile unui consum cât mai redus de energie şi forţă de muncă.
Existenţa pădurilor cu precădere în zonele de deal şi munte, caracterizate de versanţi
abrupţi şi terenuri accidentate, face ca tipurile de instalaţii şi mijloacele de transport să fie
stabilite în funcţie de mulţi factori de natură silviculturală, fizico-geografică şi tehnico-
economică.
Recoltarea lemnului presupune existenţa unei reţele specifice de colectare care să facă
legătura între locul de doborâre a arborilor şi reţeaua de transport pe care se deplasează lemnul
până la centrele de prelucrare şi la diferiţi beneficiari.
În condiţiile în care principalele mijloace de colectare sunt tractoarele şi instalaţiile cu
cablu, a căror distanţă optimă de colectare (rentabilă economic) este de până la 2000 m, fondul
nostru forestier, cu o reţea de peste 32000 km de instalaţii permanente de transport (drumuri
auto forestiere şi publice şi căi ferate forestiere) are o accesibilitate de circa 70%.(Ghe. Ionaşcu
1987)

In cuprinsul fondului forestier din ţara noastră există o reţea de căi de acces în lungime
totală de 39.200 km, formată din drumuri şi căi ferate forestiere (32.471 km), precum şi drumuri
publice sau care traversează sau sunt adiacente pădurilor, dar aparţin altor sectoare economice
(petrolier, minier etc.). In prezent este accesibilă, în limita eficienţei tehnice şi economice, doar
65% din suprafaţa păduroasă a ţării, adică aproximativ 4,2 mil. hectare.(Iordache E., 2010)
Dacă ne raportăm la desimea instalaţiilor de transport permanente din pădure, în special
a drumurilor auto, atunci aceasta este de circa 6 m/ha. Acest nivel al desimii nu numai că este
foarte redus în raport cu ceea ce există în alte ţări cu fond forestier asemănător celui de la noi,
dar menţine o distanţă mare de colectare a lemnului (cu implicaţii asupra factorilor de mediu
dar şi asupra calităţii şi integrităţii masei lemnoase ce se transportă).
Transportul auto s-a impus în sectorul forestier datorită următoarelor avantaje:
- posibilitatea autovehiculelor de a încărca şi descărca în orice punct de pe traseu, fără
amenajări suplimentare, folosindu-se de echipamentele specifice (macarale hidraulice sau
troliu) cu care sunt dotate;
- posibilitatea de a se deplasa pe drumuri cu declivităţi mari de până la 12% şi de a
pătrunde mai adânc în pădure, cu consecinţe asupra reducerii distanţelor de colectare; -
posibilitatea de corelare uşoară a reţelei cu reţeaua de colectare;
- asigură deplasarea cu rapiditate a masei lemnoase recoltate cu forme şi lungimi diferite
ca şi a altor produse ale pădurii la distanţe mari fără a se aduce prejudicii materialului transportat
şi mediului înconjurător (seminţiş, sol şi arbori rămaşi);
- capacitate de transport ridicată, cu posibilităţi de deplasare a materialelor în ambele
sensuri în condiţiile unor cheltuieli de transport mai reduse etc. (Ghe. Ionaşcu, 1987)

2
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

La deschiderea unei păduri sau la asigurarea accesibilităţii în interiorul acesteia concură

foarte mulţi factori ce depind de condiţiile de arboret şi teren cât şi de caracteristicile tehnico-
economice de execuţie şi exploatare a căilor şi mijloacelor de colectare şi transport.
Stabilirea unui optim în această situaţie constituie o problemă destul de complicată, dar
care poate fi soluţionată prin luarea în considerare a unora dintre factorii cu influenţă mai mare
în asigurarea accesibilităţii pădurii.
Desimea optimă a reţelei de drumuri se poate determina prin metode analitice sau
empirice. (Ghe. Ionaşcu, 1987)
O reţea forestieră judicios dezvoltată contribuie şi la optimizarea altor procese legate de
activitatea forestieră, precum cele turistice, cele de prevenire şi combatere, cele de protecţie şi
pază. (Iordache, 2015)

3
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

2.Dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere: studiu preliminar

2.1. Principalii indici: accesibilitatea, desimea reţelei de drumuri şi distanţa
medie de colectare
2.1.1. Definire şi parametri de calcul

Accesibilitatea reprezintă una din condiţiile de bază pentru o gestionare eficientă a

pădurilor. O zonă forestieră inaccesibilă scoate din circuitul economic resurse lemnoase şi
nelemnoase, uneori apreciabile, stânjeneşte executarea unor lucrări silviculturale, creează un
potenţial de risc ecologic ridicat, limitează turismul şi dezvoltarea economică.
Conform Prof.dr.ing Gheroghiță Ionașcu, accesibilitatea poate fi caracterizată prin
„desimea reţelei de colectare şi transport, distanţa de colectare, gradul de accesibilitate sau de
deschidere a pădurii ş.a.”
Prin desimea reţelei de căi de transport (D) se înţelege gradul de dotare al pădurii cu
instalaţii de transport şi se exprimă fie prin raportul dintre lungimea instalaţiilor de transport
permanente în totalitatea lor sau pe categorii şi tipuri constructive şi suprafeţe de pădure ce o
servesc, în metrii pe hectar (m/ha) fie prin distanţa dintre acestea (d) în metri (m).

𝐿(𝑚)
D =𝐹(ℎ𝑎)
La determinarea şi analiza desimii reţelei intervine şi distanţa medie de colectare (dc)
care după Segebaden (1964) este definită în două feluri:

- distanţa medie de colectare teoretică (dco) determinată într-un model geometrizat de

deschidere a pădurii. Ea se determină pe modele ideale sau teoretice de deschidere a unor
suprafeţe mici de pădure de formă geometrică regulată - de obicei dreptunghiulară, pătrată sau
triunghiulară - prin amplasarea de drumuri, drepte, paralele şi echidistante;

- distanţa medie de colectare reală (dcr) determinată ca medie aritmetică a distanţelor de

colectare stabilite concret pe teren până la drumuri auto, depozite sau platforme de prelucrare
primară ş.a. existente în zona respectivă şi la care se transportă lemnul.

2.1.2. Determinarea indicelui de accesibilitate prin metoda bufferelor. Desimea

reţelei de drumuri

Pentru a se determina indicele de accesibilitate prin metoda ”bufferelor”, trebuie să

cunoaștem drumul la care are accesibilitate fondul forestier în studiu (Fig. 1); marcat în legenda
figurii de mai jos prin ”drumuri-forestiere-line”. Prin urmare, făcându-se apel la studiile de
specialitate în domeniu, s-au determinat categoriile de distanță (care se realizează din 250 în
250 de metri. (Tabelul 1)
Propriu-zis, s-a accesat meniul ”Vector” din programul ”QGIS”, s-a selectat submeniul
”Geoprocessing tools” – categoria ”Buffer”.
Prima categorie de buffer (<250 m) s-a realizat având, ca reper geografic, drumul
forestier existent. Lungimea buffer-ului fiind de 250 m.
Pentru celelalte 3 categorii de accesibilitate (250-500, 500-750 și >750 m), reperele
geografice fiind buffer-ele anterior create.

4
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Suprafața deschisă, surprinsă în tabelul 1, a fost calculată prin suprapunerea fiecărei

categorii de distanță peste suprafața fondului forestier.
Astfel, prima categorie de distanță se încadrează în 66,1 ha, a doua în 50,8ha, a treia în
39,7 ha și ultima în 11,2 ha.

Figura 1. Indicele de accesibilitate:harta indicelui de accesibilitate prin metoda bufferelor

Tabel 1. Categorii de distanță și accesibilitatea fondului forestier

Categoria de distanță Suprafața Deschisa (ha) Suprafața Totala (ha) Accesibilitatea (%)
< 250m 66,1 39,39
250-500m 50,8 30,27
500-750m 39,7 167,8 23,66
> 750m 11,2 6,67
TOTAL 167,8 100,0

5
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

45 Suprafaţa deschisă pe categorii de distanţă

40
39,39
35
Accesibilitatea (%)

30
30,27
25
20 23,66

15
10
5
6,67
0
<250 m 250-500 m 500-750 m 750-1000 m
1
Categoria de distanţă (m)

Figura 2. Indicele de accesibilitate: suprafața deschisă pe categorii de distanță

Așa cum se observă din figura 2, cea mai mare pondere o au arboretele din categoria de
distanță < 250m, având un procentaj de 39,39%. Urmată de categoria 250-500m cu 30,27%,
500-750m cu 23,66% și ultima fiind > 750m cu un procentaj de 6,67%.
Privind datele de mai sus, se concluzionează, cu privie la starea desimii actuale a rețelei
de drumuri, că desimea existentă la momentul actual asigură transportul masei lemnoase
exploatată din trupul de pădure studiat. Dat fiind faptul că drumul forestier colector este situat
în apropierea fondului forestier.
Dar, odată cu proiectarea altor drumuri accesibilitatea în fondul forestier poate să
devină mult mai mare. Implicit, desimea rețelei de drumuri să fie mai mare.

Așadar, desimea rețelei de drumuri actuală este:

2784(𝑚)
D =167,8(ℎ𝑎) =16,6m/ha

2.1.3. Determinarea indicelui de accesibilitate prin utilizarea centrului de greutate

a subparcelei. Distanţa medie de colectare prin utilizarea centrului de greutate a
subparcelei

Pentru determinarea indicelui de accesibilitate prin utilizarea centrului de greutate a

subparcelei, s-a folosit, ca instrument de determinare, ”centroid”-ul din programul ”QGIS”.
Așadar, din meniul ”Vector” -> submeniul ”Geometry Tools”, s-a selectat categoria
”Centroids”.
Pentru a se crea centrele de greutate ale tuturor subparcelelor, ”centroid-ului” s-a
selectat stratul pentru care trebuie să calculeze aceste centre. Acest strat fiind numit în figura
de mai jos (Fig. 3) ”subparcelar_poly [20]”.

6
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Figura 3. Indicele de accesibilitate: harta indicelui de accesibilitate prin utilizarea centrului

de greutate a subparcelei

Distanţa medie corectată (pe u.a. -uri) în raport cu

categoria de distanţă
1400 1305

1200
1000 871,5
790,5 825
800 666 681
600 532,5

400 333 307,5

256,5 214,5
200 93 105 90 141
67,5 72 78
0
28A 28B 28D 28E 29A 29B 29C 29D 30A 30B 31A 31B 32A 32B 32C 32D 31C 32V

Figura 4. Indicele de accesibilitate: distanța medie corectată (pe u.a.-uri) pe categorii de

distanță

Distanța medie corectată pe u.a.-uri s-a realizat față de drumul colector. În urma
realizării distanțelor medii dintre centrele de greutate ale unităților amenajistice și drumul
forestier (conform metodologiei adoptate mai sus), acestea s-au înmulțit cu coeficientul de
corecție, descoperit de către Staud și Dressler. Fiind de 1,5; deoarece utilajul folosit este
tractorul și fondul forestier este situat pe un teren accidentat.
Așadar, din figura de mai sus, se observă că u.a.-ul 29 A are cea mai mică distanță medie
corectată. Distanța efectivă pe teren, între drumul forestier și centrul de greutate al u.a.-ului,
fiind de 67,5 de metri.
La polul opus, cea mai mare distanță medie corectată regăsindu-se la u.a.-ul 29 D (1305
metri).
Distanța medie corectată a întregului trup de pădure s-a realizat prin însumarea tuturor
distanțelor medii ponderate ale celor 18 u.a.-uri, iar suma rezultată s-a înmulțit cu coeficientul
de corecție (1,5). Astfel distanța medie corectată a fondului forestier este 619m

7
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Privindu-se asupra distanței medii de colectare a întregului trup de pădure (619metri),

se poate afirma faptul că este necesară extinderea retelei de drum pentru a se mări indicele de
accesibilitate.

2.1.4. Determinarea indicelui de accesibilitate prin utilizarea metodei caroiajului.

Distanţa medie de colectare prin utilizarea metodei caroiajului

Folosirea metodei caroiajului în aflarea distanței medii de colectare este benefică, pentru
că suprafețele u.a.-urilor sunt de forma unor poligoane neregulate. Iar acestea variază în limite
foarte mari (de la 0,2 ha - u.a. 32V, la 46,5 ha - u.a. 32 B). Din această cauză, limitele între
care variază distanța de colectare, în raport cu valoare medie, sunt mai largi.
Efectiv, pentru a se folosi metoda caroiajului, a fost nevoie de un caroiaj realizat în
”QGIS” de tip poligon rectangular cu laturile de 200 de metri, care a fost proiectat peste
suprafața fondului forestier în caz.
În urma realizării caroiajului, s-a recurs la crearea centrelor de greutate a acestora.
Ulterior trasându-se din fiecare centru de greutate o distanță reală, în funcție de declivitățile
terenului. Pentru acest pas a fost nevoie de curbele de nivel, cu altitudinile aferente acestora.
Astfel, conform tabelului nr. 2, s-au determinat distanțele medii de accesibilitate pentru
fiecare categorie de distanțe, în funcție de caroiaje.

Tabel 2. Accesibilizarea prin utilizarea metodei caroiajului

ACCESIBILITATE PRIN METODA CAROIAJULUI
Categoria Nr. de caroiaje Procent Media de accesibilitate
<250 25 39,39 107,6
250-500 14 30,27 299
500-750 10 23,66 626,5
>750 16 6,67 948
TOTAL 65 100 495,3

Având în vedere că limitele suprafețelor poligoanelor nu au variat în limite mari, așa

cum este în cazul suprafețelor unităților amenajistice, media de accesibilitate prin utilizarea
metodei caroiajului este 495,3m. Fiind diferită de cea rezultată prin metoda centrului de greutate
a subparcelei. În ultimul caz, factorul modificator a fost variația mărimii subparcelelor (de la
0,2 ha la 46,5 ha).

8
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Figura 5. Indicele de accesibilitate: hart a indicelui de accesibilitate prin utilizarea metodei

caroiajului

Figura 6. Indicele de accesibilitate: suprafața deschisă pe categorii de distanță

În figura 6 se arată că: 25 de caroiaje (38,5%) au fost în categoria de distanță <250m,

14 caroiaje (21,5%) în categoria 250-500m, 10 caroiaje (15,4%) în categoria 500-750m și 16
caroiaje (24,6%) în categoria >750m.
Din datele prezentate mai sus, reiese faptul că la nivelul pădurii accesibilitatea este
relativ bună.
Exceptie fac cele 16 caroiaje (24,6 %), unde distanța medie de accesibilitate prin metoda
caroiajului este de 948 metri.

9
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

3. Dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere: extinderea reţelei

3.1. Trasarea unui drum nou
Pentru mărirea accesibilității în interiorul pădurii, a fost nevoie de trasarea unui nou drum
forestier.
Prin urmare, amplasamentul acestui drum s-a ales în funcție de factorii fizico-geografici ai
terenului, dar și în funcție de distanțele amonte cele mai îndepărtate; pentru a scurta distanțele
de colectare.

Drum Nou

Figura 7. Indicele de accesibilitate: harta indicelui de accesibilitate prin utilizarea centrului

de greutate a subparcelei pentru noul drum

După cum se vede în figura 7, u.a.-urile: 28 D, 29 D, 29 C, 30 B, 31 B, 31 C, 32 C, 32 D,

iar distanța medie din centrul de greutate al acestora și până la cel mai apropiat drum forestier
s-a diminuat considerabil.

3.2. Reevaluarea indicilor de structură prin folosirea metodei caroiajului

3.2.1. Accesibilitatea

a) Metoda bufferelor

Pentru a se determina noul indice de accesibilitate al întregii păduri, s-a recurs, din nou
la metoda bufferelor, de această dată pentru ambele drumuri forestiere.(tabelul 3.)
Tabel 3. Accesibilizarea prin utilizarea metodei bufferelor pentru ambele drumuri
ACCESIBILITATE PRIN METODA BUFFERELOR
Supraf. Deschisă Supraf. deschisă Supraf. deschisă ambele Supraf. Accesibili
Categoria
(drum nou) (drum existent) drumuri Totala tatea (%)
<250 64,2 48,9 113,1 75,44
250-500 29,8 23,1 53,3 167,8 21,22
500-750 1,4 - 1,4 3,34
TOTAL 95,7 72,1 167,8 100,0

10
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

În tabelul 3 este semnalată lipsa categoriei de distanță >750 metri (prezentă în tabelul
1), datorită faptului că gradul de accesibilitate s-a mărit. Fapt întărit si de procentul foarte mare
pe care îl are categoria de distanță, și anume un procent de 64,2%, față de 39,39%
(accesibilitatea medie a drumului existent pentru categoria <250 m-subpunctul 2.1.4.).

Figura 8. Indicele de accesibilitate:harta indicelui de accesibilitate prin metoda bufferelor

pentru ambele drumuri

b) Metoda caroiajelor
Repetându-se pașii de executare a metodei caroiajului (vezi 2.1.4) s-au determinat
distanțele medii de accesibilitate pentru fiecare categorie de distanțe, în funcție de caroiaje și
de amplasarea acestora.
Efectiv, pentru centrele de greutate ale caroiajelor din amonte de drumul nou, s-a trasat
distanța de colectare până la noul drum. Iar pentru centrele ce sunt în aval de acesta, distanțele
au fost trasate la drumul vechi (existent). (Figura 9.)

Figura 9. Indicele de accesibilitate: harta indicelui de accesibilitate prin utilizarea metodei

caroiajului raportată la ambele drumuri.

11
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Prin recalcularea accesibilității trupului de pădure (prin metoda caroiajului) datorată

construcției noului drum,media generala a scăzut considerabil (de la 495,3 m la 340,7m). Iar
cea de-a patra categorie de distanță (>750 m) nu mai intră în calcule.(tabelul 4.)

Tabel 4. Accesibilizarea prin utilizarea metodei caroiajului (pentru ambele

drumuri)
ACCESIBILITATE PRIN METODA CAROIAJULUI
Categoria Nr. de caroiaje Procent Media de accesibilitate
<250 53 75,44 97,4
250-500 22 21,22 356,5
500-750 10 3,34 568,3
TOTAL 85 100 340,7

Numărul de caroiaje în funcție de noul indicele de

accesibilitate al fondului forestier

10

<250m
22 250-500m
500-750m
53

Figura 10. Indicele de accesibilitate: suprafața deschisă pe noile categorii de distanță (pentru
ambele drumuri)

În figura de mai sus se remarcă procentul mare pe care îl are categoria de distanță <250
metri (acoperind o suprafață de 75,44% din întregul arboret în studiu), având 53 de caroiaje
dintr-un total de 85.

3.2.2. Distanţa medie de colectare

Distanța medie de colectare s-a realizat conform metodologiei folosite la subpunctul

2.1.4., cu deosebirea că la acest punct s-a luat în calcul și noul drum forestier situat în partea
mijlocie a întregului trup de pădure.
Așadar, s-a constatat faptul că distanța medie de colectare este de 407,5metri. Raportată la
situația inițială (distanța medie inițială fiind de 619 metri) se observă un câstig masiv asupra
distanței de colectare. Așadar, distanța medie de colecare a scăzut cu 211,5metri.

12
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

3.2.3. Desimea reţelei de drumuri

Desimea rețelei de drumuri s-a calculat raportând distanța însumată a celor drumuri (existent
și cel nou) la suprafața totală a pădurii:

𝐿1+𝐿2(𝑚)
D= , unde: D= desimea rețelei de transport;
𝐹(ℎ𝑎)
L1= lungimea drumului existent;
L2= lungimea drumului nou;
F= suprafața întregului trup de pădure.

2784+2600(𝑚)
D= =32 m/ha
167,8(ℎ𝑎)

Analizându-se cele două rezultate (desimea veche și cea nouă), se observă că prin
crearea unui nou drum foestier proiectat pe versantul mijlociu, crește desimea rețelei de drumuri
de la 16,6m/ha la 32 m/ha.
Din aceste date rezultă faptul că rețeaua de drumuri aproape că s-a dubla pe suprafața
inițială. Lungimea rețelei de drum fiind de 5384 m.
Așadar, prin construirea noului drum se poate asigura un mai bun transport a masei
lemnoase exploatată din zona de pădure luată în studiu.

13
 Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

4.Documentarea costurilor
Știm din literatura de specialitate că un Km de drum forestier are costul apreciat la 30.
000$ (Iordache, 2010).
Prin urmare, noul drum proiectat în zona de studiu are 2600m. Costul de realizare a
drumului este: 2,600 km x 30 000 = 78.000$
Pe lângă acest cost de realizare se ia în calcul, pe plan îndepărtat, și costul de întreținere-
reabiitare a drumului.

Categoria lucrărilor de bază U.M. Grad de reabilitare

mic mediu mare
Terasamente m3 maxim 4000 4000-6000 peste 6000
Lucrări de apărare-consolidare m3 Maxim 500 500-700 peste 770
Suprastructura m3 Maxim 450 450-500 Peste 500

Figura 4.1. Gradul de reabilitare al unui km de drum forestier (Normativ Privind Reabilitarea
Drumurilor Forestiere- Indicativ RD 001-11, 2012)

14
Reţele de drumuri forestiere Sumedrea Savin-Gheorghe

Bibliografie

Cărți și studii

1. Ionașcu Ghe., (1987). Exploatări, transporturi și construcții forestiere. Ed. Ceres.

2. Segebaden G, (1964). Studies of cross-country transport distances and road net

extension. Ed. Royal School of Forestry.

3. Iordache E., (2010). Accesibilizarea padurilor. Editura Universitatii „Transilvania”

Brasov.

4. Iordache E., (2015). Accesibilizarea pădurilor cu mijloace de colectare şi transport. Ed.

LUX LIBRIS.

Resurse în format electronic

5. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-
07_paduri_normativreabilitaredrumuriforest.pdf.

15