ÎNTREŢINEREA DRUMURILOR

FORESTIERE
 Drumuri forestiere

Organizarea lucrărilor
de întreţinere şi refacere

 Pentru executarea lucrărilor de întreţinere şi

reparare, reţeaua de drumuri forestiere se
grupează, teritorial, pe districte de drumuri,
fiecare district cuprinzând 1...3 ocoale silvice, în
funcţie de lungimea reţelei de drumuri din dotare.
 Drumuri forestiere

 Districtele de drumuri sunt arondate astfel:

- 100...125km de drumuri pentru districtele cu reţea
dispersată (excepţional limita inferioară poate
coborî şi la 80km);
- 126...175km de drumuri pentru districtele cu reţea
concentrată (în cazuri deosebite, limita superioară
poate fi majorată la 200km).
 Organizarea şi executarea lucrărilor de întreţinere şi
reparare a drumurilor forestiere se face prin unităţi
ale administraţiei de drumuri, în regie proprie iau în
 Drumuri forestiere

 antrepriză, prin unităţi specializate, organizate la

nivel de secţie sau atelier, în funcţie de mărimea
reţelei existente în dotare.
 Executarea efectivă a lucrărilor se realizează prin
districte, fiecare district fiind încadrat cu o formaţie
de lucru şi dotat cu setul de utilaje şi mijloace de
transport necesare.
 Formaţiile de lucru mecanizate se constituie la nivel
de brigăzi sau echipe.
 Drumuri forestiere

 Organizarea la nivel de brigadă se aplică în cazul

districtelor de drumuri cu o lungime mare de reţea
sau când lucrările de întreţinere, reparaţii sau
pregătirea agregatelor sunt integrate.
 Organizarea la nivel de echipă se aplică în cazul
districtelor de drumuri mici, precum şi în cazul în
care lucrările se execută separat de cele pentru
pregătirea materialelor pietroase.
 Drumuri forestiere

 Pentru a fi identificate cu uşurinţă şi a beneficia de

evidenţe clare, în privinţa lucrărilor de întreţinere-
reparare, fiecare unitate deţinătoare îşi va
numerota drumurile forestiere din raza sa de
activitate, considerând traseele acestor drumuri ca
fiind ramificaţii (de ordinul 1,2 şi 3) faţă de
drumurile publice cu care sunt racordate.
 Pentru fiecare drum forestier existent, cât şi pentru
cele noi, ce vor intra în dotaţie, este obligatorie
întocmirea şi permanenta reactualizare a cărţii
tehnice a drumului, în care se consemnează
 Drumuri forestiere

 cu rigurozitate atât degradările suferite, cât şi

intervenţiile efectuate prin lucrările de întreţinere şi
reparaţii.
 Pentru traficul efectuat pe drumurile forestiere de
către agenţii economici, se percep taxe de peiaj
(47% din valoarea cheltuielilor de transport),
sumele încasate fiind destinate exclusiv pentru
întreţinerea şi repararea lor.
 Drumuri forestiere

 Pentru asigurarea unei mai bune organizări a

activităţii şi desfăşurării normale a lucrărilor de
întreţinere şi reparare a drumurilor forestiere se vor
asigura baracamente sau vagoane dormitor pentru
cazarea muncitorilor - în special în zonele situate la
distanţe mari de aşezările omeneşti - remize şi
magazii pentru utilaje şi echipamente de lucru,
realizarea acestora fiind suportată din cota de
organizare de şantier.
 Drumuri forestiere

Evaluarea stării tehnice şi încadrarea pe

categorii a drumurilor forestiere

 În vederea programării şi organizării lucrărilor de

întreţinere şi reparare este necesară evaluarea,
periodică sau la un moment dat, a calităţilor de
exploatare (stării tehnice) a drumurilor forestiere.
 Drumuri forestiere

 De asemenea, în scopul corelării consumurilor de

carburanţi, uleiuri, anvelope, piese de schimb etc.
cu condiţiile de circulaţie ale vehiculelor, care în
activitatea de transporturi se deplasează pe
drumuri cu diferite elemente geometrice, cu diferite
îmbrăcăminţi şi cu diferite stări tehnice ale
suprafeţei de rulare, este necesară încadrarea
drumurilor forestiere în anumite categorii, care să
reflecte condiţiile de circulaţie de pe drumurile
respective.
 Drumuri forestiere

 Drept criterii pentru evaluarea stării tehnice a

drumurilor forestiere servesc viabilitatea
sistemului rutier şi uniformitatea suprafeţei
de rulare.
 Viabilitatea sistemului rutier se apreciază prin
prisma următorilor parametri:
 coeficientul de portantă a drumului, care
reprezintă raportul dintre capacitatea portantă reală
şi cea necesară a complexului rutier;
 Drumuri forestiere

 coeficientul de uzură a stratului de

îmbrăcăminte, care se exprimă prin raportul
dintre grosimea medie a părţii uzate şi grosimea
iniţială a stratului;
 mărimea deflexiunilor elastice medii.
 Coeficientul de portantă a drumului se stabileşte
prin intermediul modulelor de deformaţie
echivalente ale complexului rutier, iar cel de uzură
prin măsurarea directă a grosimii stratului de
îmbrăcăminte şi a grosimii părţii uzate.
 Drumuri forestiere

 Mărimea deflexiunilor elastice se poate determina

cu ajutorul deflectometrului cu pârghie sau
grinda Benkelmann (fig.11.10), deflecto-
metrului Soiltest sau cu deflectograful
Lacroix.
 Uniformitatea suprafeţei de rulare se apreciază
prin frecvenţa şi adâncimea deteriorărilor, precum
şi prin proporţia acestora pe suprafaţa părţii
carosabile.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Deteriorările care se iau în considerare sunt gropile,

făgaşele, burduşirile, văluririle şi lăsaturile.
 Măsurarea uniformităţii suprafeţei de rulare se
poate face cu o gamă largă de instrumente de
măsurat.
 La noi în ţară, la execuţia şi recepţia lucrărilor se
foloseşte dreptarul de 3m (fig. 11.11), care permite
măsurarea manuală a denivelărilor în orice punct al
suprafeţei de rulare, folosindu-se în acest scop o
pană gradată corespunzător.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Tehnica rutieră cunoaşte însă şi instrumente

înregistratoare cum sunt viagraful şi
profilograful, care măsoară denivelările locale ale
profilului longitudinal, în raport cu linia medie a
acestuia şi transversoprofilograful, aparat
utilizat pentru controlul profilului transversal.
 Constatarea şi evaluarea stării tehnice a drumurilor
forestiere se face în mod sistematic, atât manual
cât şi periodic, prin revizii, respectându-se criteriile
din tabelul 11.2.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Încadrarea drumurilor forestiere în vederea stabilirii

parcursului echivalent se face în concordanţă cu
factorii de caracterizare a condiţiilor de drum care
se grupează în factori principali şi
complementari (după influenţa ce o exercită).
 Factorii principali de caracterizare sunt: viteza
medie de circulaţie (tehnică), tipul îmbrăcăminţii
rutiere, starea tehnică a suprafeţei carosabile şi
declivitatea medie a drumului. Ca factor
complementar se consideră proporţia curbelor cu
raza sub 50m din lungimea totală a drumului.
 Drumuri forestiere

 Criteriile unice de încadrare a drumurilor forestiere

pe categorii, pentru stabilirea parcursului
echivalent, sunt redate în tabelul 11.3.
 În situaţia în care se consideră că încadrarea
drumurilor, făcută potrivit criteriilor dictate de
factorii principali şi cel complementar, nu
corespunde realităţii, se face verificarea acesteia pe
baza indicatorului de control, prin determinări
efective de consum, în vederea corectării erorilor.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 În funcţie de condiţiile de circulaţie pe care le

asigură, drumurile forestiere se încadrează în şase
categorii (D1...D6), fiecare categorie fiind definită
printr-un coeficient (0,9...1,6), care serveşte la
stabilirea parcursului echivalent. Parcursul
echivalent se exprimă în kilometri echivalenţi şi se
stabileşte prin înmulţirea kilometrilor efectivi pe
care i-a rulat autovehiculul pe un drum oarecare cu
coeficientul categoriei de drum respectiv; el
serveşte la stabilirea normelor de consum.
PROTECŢIA MUNCII ÎN LUCRĂRILE DE
EXECUŢIE ŞI ÎNTREŢINERE A
DRUMURILOR FORESTIERE
 Drumuri forestiere

 În lucrările de drumuri, protecţiei muncii trebuie să

i se acorde atenţia cuvenită, deoarece în procesele
tehnologice intervin instalaţii mecanice şi materii
prime, care, prin natura lor, nu exclud posibilitatea
producerii accidentelor de muncă şi a apariţiei
bolilor profesionale.
 Pentru prevenirea accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale se impune luarea unor
măsuri de securitatea muncii care pot fi măsuri
generale şi măsuri speciale.
 Drumuri forestiere

 Măsurile generale de securitatea muncii se

referă la întreaga activitate de pe un şantier de
construcţii, fiind valabile pentru toţi muncitorii,
indiferent de natura lucrărilor pe care le execută.
 Măsurile speciale de securitatea muncii
reprezintă o completare a măsurilor generale,
separat pentru fiecare proces tehnologic din cadrul
activităţii şantierului.
 Drumuri forestiere

 Documentaţiile tehnice actuale pentru construirea,

repararea şi întreţinerea drumurilor forestiere
conţin, în mod obligatoriu, normele de securitate a
muncii care se vor aplica, în funcţie de natura şi
specificul lucrărilor, iar în cazuri deosebite se vor
prevedea măsuri suplimentare, adaptate condiţiilor
concrete de teren, care să asigure desfăşurarea
proceselor de lucru în deplină siguranţă.
 Drumuri forestiere

Măsuri generale
de tehnica securităţii muncii

 Înainte de începerea lucrărilor se vor asigura

tuturor angajaţilor de pe şantier condiţii igienice
pentru aprovizionarea cu apă potabilă, condiţii de
păstrare igienică a alimentelor, cazarea în
baracamente etc.
 Muncitorilor li se va face un instructaj introductiv,
la locul de muncă ce se repetă ori de câte ori se
schimbă genul lucrării.
 Drumuri forestiere

 Pentru protecţia împotriva intemperiilor,

îmbolnăvirilor şi accidentelor unităţile sunt obligate
să-i doteze pe muncitori cu echipament de protecţie
şi uzură, conform normativului în vigoare.
Echipamentul va fi purtat obligatoriu la locul de
muncă.
 Toate instalaţiile, maşinile, uneltele etc. vor fi în
bună stare de funcţionare. La manevrarea maşinilor
vor fi admişi numai muncitori cu calificarea
corespunzătoare.
 Drumuri forestiere

 Nu este admisă prezenţa altor persoane pe

platformele sau în cabinele de conducere a
maşinilor, în afara celor care le deservesc. La
sfârşitul lucrului utilajul va fi asigurat contra
oricăror posibilităţi de răsturnare, alunecare sau
pornire accidentală. Introducerea şi consumarea
băuturilor alcoolice la locurile de muncă este oprită,
iar lucrătorii în stare de ebrietate nu vor fi admişi la
lucru. Persoanele străine de şantier nu vor putea
vizita locurile de muncă decât numai însoţite de un
delegat din partea şantierului.
 Drumuri forestiere

Măsuri speciale de tehnica securităţii muncii

şi recomandări ergonomice la execuţia şi
întreţinerea drumurilor forestiere

 În cazul drumurilor forestiere măsurile se referă, în

principal, la următoarele activităţi:
- lucrări pregătitoare pentru execuţia terasamentelor;
- execuţia propriu-zisă a terasamentelor prin diverse
procedee (manuale, mecanizate sau cu explozivi);
 Drumuri forestiere

- accesul vehiculelor de şantier în apropierea zonelor

de săpături, precum şi în locurile unde se montează
podeţe sau se execută zidărie şi anrocamente;
- dirijarea circulaţiei vehiculelor pe traseul drumurilor
aflate în execuţie.
 Recomandările ergonomice, preconizate în baza
unor cercetări întreprinse în cadrul execuţiei
drumurilor forestiere, demonstrează în plus, cu
argumente ştiinţifice, faptul că îmbunătăţirea
relaţiei "om-maşină" la aceste lucrări trebuie să ia
în considerare, pe lângă grija pentru om şi pentru
 Drumuri forestiere

 păstrarea capacităţii sale de muncă şi tehnologiile

de lucru posibile pentru respectarea cerinţelor de
conservare a mediului ambiant, utilajele cu care se
lucrează împreună cu eventualele modificări
constructive ce se impun, instruirea profesională şi
aptitudinile deservanţilor, regimul de muncă al
acestora.
 În acest fel condiţiile de muncă pentru
deservanţi vor fi asigurate într-un context
mai larg şi de perspectivă, mizându-se în viitor
pe orientarea, selecţionarea şi pregătirea
personalului muncitor deservant.
 Drumuri forestiere

 Recomandările ergonomice se referă la:

 execuţia mecanizată a terasamentelor drumurilor

forestiere;
 compactarea terasamentelor cu cilindri compactori
cu rulouri netede;
 executarea găurilor de mină normale cu ciocane
pneumatice acţionate de motocompresoare;
 execuţia şi întreţinerea suprastructurii drumurilor
forestiere;
 Drumuri forestiere

 producerea materialelor pietroase în cazul carierelor

şi balastierelor;
 încadrarea în muncă, orientarea, selecţionarea şi
pregătirea personalului deservant;
 unele îmbunătăţiri constructive ale utilajelor.