Institutia sefului de stat Consideratii generale Institutia sefului de stat si are obrsia n chiar istoria lumii, a sistemelor statale.

Din totdeauna colectivitatile umane organizate au avut un sef, recunoscut sau impus, n contextul mprejurarilor istorice. Cu att mai mult statele, concepute ca mari colectivitati umane, grupate pe teritorii mai mult sau mai putin ntinse, delimitate prin frontiere, au cuprins n sistemul organizarii lor politice si institutia sefului de stat. Aceasta institutie, a cunoscut o evolutie ct priveste formele, structurile, mputernicirile, protocoalele. Cei care au ocupat aceasta nalta 949e45j demnitate statala s-a numit sau se numesc regi, principi, regenti, emiri, mparati, presedinti. 2. Rolul si atributiile Presedintelui Romniei Explicarea rolului si atributiilor sefului de stat n Romnia trebuie sa porneasca de la dispozitiile clare si explicite ale Constitutiei. Astfel, din art. 80 alin. (1) din Constitutie se desprinde urmatoarea caracterizare a Presedintelui Romniei: a) reprezinta statul romn. Aceasta nseamna ca n relatiile interne si internationale, statul este reprezentat de seful de stat; b) este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Din aceasta rezulta marea responsabilitate pe care seful de stat o are n ocrotirea acestor valori. Aceasta trasatura fundamenteaza unele atributii ale Presedintelui Romniei, precum cele n domeniul apararii; c) vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Aceasta caracterizare are un continut complex n semnificatii juridice, dar si politice, Constitutia adaugnd ca, n acest scop, Presedintele exercita functia de mediere ntre puterile statului, precum si ntre stat si societate. De asemenea, potrivit art. 92 alin. (1) din Constitutie, Presedintele Romniei este comandantul fortelor armate si ndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a arii. Caracterizndu-1 astfel Constitutia stabileste ce atributii ndeplineste Presedintele Romniei. Pe criteriul continutului aceste atributii pot fi grupate astfel: a) atributii privind legiferarea; b) atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice; c) atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice; d) atributii n domeniul apararii tarii si asigurarii ordinii publice; e) atributii n domeniul politicii externe; f) alte atributii.

1. Atributii privind legiferarea Am aratat deja ca la exercitarea functiei legislative de catre parlament concura si alte autoritati, mai ales executivul. De aceea seful de stat are importante atributii n acest domeniu. Astfel, Presedintele Romniei: promulga legile (art. 77), avnd dreptul de a cere, o singura data. Reexaminarea legii; semneaza legile n vederea publicarii lor n Monitorul Oficial; poate sesiza Curtea Constitutionala n legatura cu neconsti-tutionalitatea legilor, potrivit art. 146 lit. a) sau n legatura cu conflicte juridice de natura constitutionala, potrivit art. 146 lit. e) din Constitutia revizuita. 2. Atributii privind organizarea si functionarea puterilor publice Din caracterizarea institutiei sefului de stat stabilita de art. 80 alin. (2) din Constitutie rezulta ca Presedintele Romniei exercita functia de mediere ntre puterile statului, precum si ntre stat si societate. Ca atare, seful de stat se afla n raporturi constitutionale clar definite cu autoritatile publice, multe din atributiile sale privesc organizarea si functionarea acestora. Aceste atributii sunt: prezentarea de mesaje Parlamentului, cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88); consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86); participarea la sedintele Guvernului si prezidarea acestor sedinte n conditiile art. 87; organizarea referendumului n probleme de interes national, dupa aprobarea prealabila a Parlamentului (art. 90). 3. Atributii privind alegerea, formarea, avizarea formarii, numirea sau revocarea unor autoritati publice n sistemul constitutional fundamentat pe echilibrul puterilor este firesc ca principalele autoritati sa colaboreze la constituirea autoritatilor. Atributiile ce revin Presedintelui Romniei n acest domeniu sunt: dizolvarea Parlamentului n conditiile art. 89; desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de ncredere acordat de Parlament, revocarea si numirea unor ministri n caz de remaniere guvernamentala sau vacanta a postului, la propunerea primului-ministru (art. 85 din Constitutie); numirea a trei judecatori la Curtea Constitutionala, potrivit art. 142 alin. (3) din Constitutie, numirea n functie a magistratilor n conditiile art. 125 din Constitutie; numiri n functii publice potrivit art. 94 lit. c) din Constitutie; acordarea gradelor de maresal, de general si de amiral [art. 94 lit. b)], etc. 4. Atributii n domeniul apararii tarii si asigurarii ordinei publice n cadrul acestor atributii includem: declararea cu aprobarea prealabila a Parlamentului, a mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate, n situatii exceptionale Presedintele Romniei poate lua aceasta masura, hotarrea fiind supusa aprobarii Parlamentului n cel mult 5 zile de la adoptare; luarea de masuri pentru respingerea oricarei agresiuni armate ndreptate mpotriva Romniei. Printr-un mesaj aduce nentrziat la cunostinta Parlamentului aceasta situatie; instituirea starii de asediu sau starii de urgenta, partiale sau totale. Presedintele va solicita Parlamentului ncuviintarea masurii adoptate n cel mult 5 zile de la luarea acestor masuri.

5. Atributii n domeniul politicii externe n aceasta categorie cuprindem: ncheierea, n numele Romniei, a tratatelor negociate de Guvern si supunerea lor spre ratificare Parlamentului ntr-un termen rezonabil; acreditarea si rechemarea, la propunerea Guvernului, a reprezentantilor diplomatici ai Romniei; aprobarea nfiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice; acreditarea n Romnia a reprezentantilor diplomatici ai altor state. 6. Alte atributii n aceasta categorie se includ: conferirea decoratiilor si titlurilor de onoare; acordarea gratierii individuale. Alegerea sefului de stat n Romnia Romnia a adoptat forma de stat republicana, ceea ce nseamna ca functia de sef de stat este exercitata de catre un presedinte. Presedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, solutie adoptata de Decretul-lege nr. 92/1990 privind alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romniei si consacrata prin art. 81 din Constitutie. Alegerea Presedintelui Romniei se realizeaza n doua tururi de scrutin. Daca un candidat obtine n primul tur de scrutin, majoritatea de voturi a alegatorilor nscrisi n listele electorale, este declarat ca ales Presedinte. Daca nici unul dintre candidati nu obtine aceasta majoritate se realizeaza al doilea tur de scrutin. La acesta participa numai primii doi candidati stabiliti n ordinea numarului de voturi obtinute n primul tur. Va fi declarat ales Presedinte, candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. Raspunderea sefului de stat Raspunderea sefului de stat pentru activitatea ce o desfasoara n aceasta calitate este o problema mult mai complexa si mai delicata dect apare la prima vedere. Ideea ce a dominat sistemele constitutionale este n sensul ca seful de stat nu raspunde pentru actele savrsite n aceasta calitate. Pe aceasta idee se fundamenteaza multe prevederi constitutionale, precum cele privind contrasemnarea actelor sefului de stat. Astfel, Constitutia romna din 1923 (art. 87) stabilea ca "persoana regelui este inviolabila, ministrii lui sunt raspunzatori. Nici un act al regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act" (vezi si art. 44 din Constitutia din anul 1938). Desigur, seful statului nu poate fi n afara raspunderii politice a guvernantilor. Daca n sistemele monarhice lucrurile se pun altfel datorita chiar modului de succesiune la tron, n sistemele republicane raspunderea trebuie sa existe. Aici ntinderea raspunderii si modalitatile de realizare depind de modalitatea de desemnare a sefului de stat. Astfel, atunci cnd seful de stat este ales de parlament, seful de stat raspunde, macar aparent n fata acestuia. Parlamentul poate chiar controla activitatea sefului de stat si l poate revoca.

Daca nsa seful de stat este ales direct, prin sufragiu universal, atunci parlamentul are un rol foarte scazut sau inexistent n antrenarea raspunderii sefului de stat. Constitutia Romniei contine mai multe dispozitii n legatura cu raspunderea sefului de stat, aceste dispozitii privind imunitatea, raspunderea politica si raspunderea penala. 1. Imunitatea Ca si deputatii si senatorii, Presedintele Romniei se bucura de imunitate. Desi textul constitutional nu este la fel de explicit ca cel privind imunitatea parlamentarilor, printr-o interpretare sistematica a Constitutiei vom retine ca sunt aplicabile, corespunzator, regulile pe care le-am analizat deja privind lipsa raspunderii juridice pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate n exercitarea mandatului [art. 84 alin. (2) trimite explicit la art. 72 din Constitutie], precum si cele privind inviolabilitatea persoanei Presedintelui, coroborate cu dispozitiile art. 84.

2. Raspunderea politica Denumim astfel aceasta raspundere pentru a o deosebi de raspunderea penala, pentru ca urmarile acestei raspunderi sunt de fapt politico-juridice. Aceasta raspundere si are temeiul juridic n art. 95 din Constitutie. Ea intervine atunci cnd Presedintele Romniei savrseste fapte grave prin care ncalca prevederile Constitutiei, n asemenea situatie se poate propune suspendarea din functie, de catre cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor. Aceasta initiativa se comunica nentrziat si Presedintelui Romniei. Discutnd propunerea, Camera Deputatilor si Senatul, n sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale, pot hotar suspendarea din functie a Presedintelui Romniei. Constitutia da dreptul Presedintelui de a putea da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. n cazul n care propunerea de suspendare din functie este aprobata, demiterea Presedintelui Romniei se poate decide numai prin referendum, care se organizeaza n cel mult 30 de zile. 3. Raspunderea penala Aceasta raspundere intervine n situatia n care seful statului ar comite crima de nalta tradare, n acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotarta de Camera Deputatilor si Senat, n sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Constitutia revizuita a precizat cui revine competenta de a propune punerea sub acuzare a Presedintelui, respectiv majoritatii senatorilor si deputatilor. Acuzatia se aduce la cunostinta celui interesat nentrziat, pentru ca acesta sa poata da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa. ntre momentul punerii sub acuzare si cel al demiterii Presedintele este suspendat de drept, conform art. 96 alin. (3) din Constitutia revizuita.

Competenta de judecata apartine naltei Curti de Casatie si Justitie. Daca s-a pronuntat o hotarre definitiva de condamnare, Presedintele este demis de drept. n legatura cu raspunderea sefului de stat, trebuie sa mentionam ca potrivit art. 98 din Constitutie, si presedintelui interimar i se aplica dispozitiile privind raspunderea politica. Actele sefului de stat Actele prin care seful statului si exercita atributiile sale sunt de regula denumite decrete. Ele pot fi cu caracter normativ sau caracter individual. Decretele trebuie contrasemnate de catre primul-ministru. Contrasem-narea actelor sefului de stat s-a practicat si se practica n sistemele constitutionale. Prin aceasta, se da actului respectiv o motivatie mai solida si se antreneaza, de regula, raspunderea juridica a celui care a contrasemnat actul. Contrasemnarea este si o masura mpotriva depasirii de catre seful de stat a mputernicirilor conferite de constitutie si legi, contrasemnarea fiind o conditie de valabilitate a actului. Constitutia Romniei prevede si ea asemenea reguli, cu precizarea ca obligatia contrasemnarii decretelor de catre primul-ministru nu priveste toate aceste decrete, ci numai cele expres mentionate prin art. 100 alin. (2). Decretele Presedintelui Romniei se publica n Monitorul Oficial al Romniei, nepublicarea atragnd inexistenta decretului.