POLITOLOGIE

Curs 1.

Statul ca institutie centrala a sist politic

1. Statul si elementele sale caracteristice
Exista mai multe perspective de a ntelege statul ca instrument si forma institutionalizata de exercitare a puterii politice functia de organizare, conducere, coordonare si exercitare legitima a autoritatiiin raport cu populatia ce traieste pe un teritoriu ntre notiunea de stat si notiunea de putere politica exista o strnsa legatura !tatul este o organizatie complexa de institutii si reglementarii "uridice menit s a asigure ordinea sociala convietuirea indivizilor si grupurilor si sa administreze functionarea coerenta a societatii #otiunea de sistem politic este mai ampla dect notiunea de stat Oricum statul este o ntruc$ipare a puterii politice si este elementul central al sistemului politic Politicul nu se confunda cu statul, statul este doar o ipostaza istorica a politicului Politicul este institutia ce nu lipseste din nicio societate umana de orice treapta ar fi c$iar daca politicul nu m%raca forma statului dect n anumite condtii istorice Exista societati fara stat nsa nu exista societati lipsite de fenomene de dominatii &a principala institutie a sist politic statul ia forma unui ansam%lu de institutii ierra$izate si codificate legislativ, aceste institutii sunt distincte de institutiile civile si care dispun de instrumente si resurse pt a exercita autoritatea n teritoriul delimitat !tatul are o organizare "uridica explicita reprezentata de principalele instante ale puterii politice ' un sist legislativ un sist executiv un sist "udecatoresc !tatul este rezultat al unei asocieri intime a ideii de norma "uridica o%ligatorie si a unui sist de institutii ce garanteaza asigura respectarea si aplicarea legilor !tatul este o componenta, un element al societatii n ansam%lu ei, n acelasi timp statul are fctia de a organiza si aministra o societate n ansam%lu ei !tatul este o sursa a dreptului pt societate, emite norme legi si decizii o%ligatorii !tatul reprezina elementul central al sistemului politic este forma caracteristica a puterii politice n care institutile sale sunt singurele care detin dreptul legitim de a utiliza mi"loacele necesare inclusiv constrngerea la nevoie pt a impune sau conserva ordinea sociala

POLITOLOGIE

(efinirea puterii politice se expliciteaza prin mecanismul de functionare a statului care este o forma de ntruc$ipare a puterii politice !pre deose%ire de alte forme de dominatie din societate, dominatia politica are un specific n sensu ca se traduce prin teritorialitate prin continuitate n spatiu si timp are o structura administrativa specializata, mplinita n forma statului modern Elementele definitorii ale statului sunt ' populatia teritoriul structura politica de conducere un aparat administrativ sau %irocratia Max Weber a dat denumirea de %irocratie

Teritoriul
)utoritatea politica instituita si exercita suveranitatea interna si externa pe un teritoriu anumit determinat la vec$ii greci statul era identificat cu polisul ca o cetate cu o organizare politica de sine statatoare, romanii disociau ntre stat ca teritoriu numit civitas si stat ca o institutie politica n respu%lica, aceasta avnd menirea de a conduce o societate pe un teritoriu delimitat )lte caractere ale statului, cum ar fi aparat administrativ poate fi nteleasa ca aparat de guvernare al societatilor, statul are un sistem autonom de institutii *unctiile sale si alcatuirea sa depinde de structutra complexa a societatii respective, de morfologia grupurilor sociale, de nivelul de dezvoltare economica !tatul nu este numai un concept politic ci si unul "uridic n dreptul constitutional, statul se defineste ca o modalitate de organizare a puterii politice, statul reprezentnd o ordine "uridica structurata si eficienta Oricare dintre definitiile statului convoaca sau apeleaza la o perspectiva interdisciplinara Puterea politica este prezenta n orice ipostaza a comunitatilor umane, n orice tip de organizare sociala, dar statul ca ansam%lu coerent de institutii si norme a aparut ceva mai trziu n anumite conditii economice Politica este prezenta si n forme nestatale, relatiile de putere le gasim si n spatiul social, depasind sfera politica

Caracterul statului modern

POLITOLOGIE

Epoca mderna a impus notiunea de stat cu sensul de putere politica legitima %azata pe reglementari "uridice precise, clare ce au acordul tacit sau explicit al populatiei, a%ordarea modrena a statului este accea de institutie cu rol central si decisiv n organizarea si conducerea societatii deasemenea pe lnga sensul de instituie centrala, statul mai semnifica si o anmita comunitate uman, o tara aflata su% autoritatea institutilor politice !tatul modern se spri"ina pe o noua structura "uridica, adica pe constitutii, se %azeaza pe dinstinctia dintre pu%lic si privat, pe existenta unei institutii cu rol de coordonare si control asupra unui teriotoriu avnd n su%ordine numeroase structuri centralizate administrative, organisme diplomatice

Statul si autoritatiile publice

#otiunea de autoritate se leaga de notiune de legitimitate care deriva din faptul ca institutile stetului sunt acceptate si recunoscute ca ipostaze ale putrii pu%lice mai concret sunt ndreptatite sa emita norme imperative ce tre%uie ascultate si asumate ca o%ligatii politice de catre mem%ri societatii n epoca moderna, institutile statului sunt ndreptatite sa ela%oreze legile si deciziile la nivel macro+social, functie pe care o ndeplineste n sistemul democratic parlamentul (easemenea statul si exteriorozeaza legitimitatea prin functia de aplicare a politicilo sociale de administrare a ter%urilor pu%lice, functii ce revin guvernului si aparatului administartiv central si local Institutile statului se %ucura de autoritate cnd sunt recunoscute de mem%rii societatii ca fiind valide si ndreptatite sa exericte putera

2. State, forme de guvernamnt si institutii politice

Tipurile fundamentale de institutii de stat sunt cele democratice si cele dictatoriale. )tt cele democratice ct si cele dictatoriale depind de puterea ierar$ica a puterii, de gradul de participare a populatie la politica Tipurile de stat sunt grupate n , mari categorii ' Forma de guvernamnt -monar$ia si repu%lica. Structura de stat -defineste caract unitar al statultui si avem statele unitare cu reglementari si institutii centralizate si institutii locale cu un anumit grad de autoritate administrativa. egimul de stat ca element de deose%ire a statelor se refera la modul n care se constituie organele de putere si la relatia dintre drepturile cetatenilor si institutile de stat Puterea politica poate fiexercitata n forma democrtaica sau dictatoriala, regimurile politice fiind democratice si nedemocratice cuprinznd trei forme' autoritare, dictatoriale si totalitare

POLITOLOGIE

&urs / 01 22 /003

!nstitutile sistemului democratic

1. Constitutiile, temei al ordinii de drept
&onstitutile sunt documente fundamentale pt sistemul modern de guvernare democratica n declaratia drepturilor omului si cetateanului din 2453 se precizeaza' orice societate n care garantia drepturilor nu este asigurata nici separatia puterilor sta%ilita nu are o constitutie &onstitutia este un act si "uridic si politic !ocietatile moderne au reglementat interesele diferitelor grupuri sociale printr+o legislatie corespunzatoare pornind de la faptul ca interesele opuse tre%uie prote"ate ca o garantie a li%ertatii, reglementarea care se face prin constitutie, pt a le contra%ansa unele prin altele si a le mpiedica astfel formarea unor ma"oritati opresive Prin urmare, rolul constitutiei este de a legitima puterea democratica ntr+o repu%lica 6epu%lica7 un guvern organizat pe %aza unei sc$eme de reprezentare, astfel nct sa fie asigurate drepturile individuale dar si %inele pu%lic si forma democratica a guvernului mpotriva pericolului ca unele factiuni si grupuri de interese sa monopolizeze puterea n calitatea ei de lege fundamentala pt un stat democratic const este o sinteza a principilor si valorilor pe care se ntemeiaza ordinea de dr si raporturile dintre stat si cetatean (in const deriva si alte acte normative legiuitoare &onsitutiile scrise au aparut n epoca moderna, vec$ile regimuri premoderne se %azau pe const nescrise dar care erau respectate n virtutea traditiei n urma revolutilor moderne prin contri%utia teoreticienilor n domeniul "urid si al stintei si a noii clasei politice s au impus const scrise a%solut necesare, pt a da o forma sistematizata cu norme precise, clare, si sta%ile asupra guvernarii

2. Sistemul constitutional
n societatea moderna este opus sistemurilor premoderne, n care puterea era concentrata n persoana monar$ului &onstitutile scrise au aparut pe %aza doctrinei dreptului natural care afirma existenta unor drepturi si li%ertati naturale ale oamenilor indiferent de conditia lor sociala deci izvornd din natura umana O alta %aza a constitutiei scrise este teoria contractului social care priveste statul ca rezultat al unei ntelegeri li%ere dintre cetateni &onstitutile scrise au fost precedate de o serie de acte si ntelegeri sta%ilite n perioada de tranzitie ntre puterea monar$ilor si diferite categ cu putere economica si sociala, anume seniori feudali, no%ilimea de curte, noile forte ale %urg$eziei n asccensiune

POLITOLOGIE

Primele constitutii scrise sunt considerate constitutiile americane din 2454 si const franceza din 2432, dupa aceste constitutia n sec 23 n ma"oritatea statelor europene s+ au adoptat constitutii scrise de factura democratica nainte de aceste doua constitutii scrise, n )nglia s+au adoptat de a lungul timpului o serie de pacte ntre rege , cler, no%ilime si %urg$ezie care au avut o valore constitutionala desi nu au fost adunate niciodata ntr+un singur document scris n 8area 9ritanie exista o situatie speciala n care opereaza o serie de uzante specifice dreptului cutumiar si mai sunt cuprinse o serie de acte constitutionale scrise

". Sc#imbari constitutionale $n tran%itia spre democratie

n 6omnia, )dunarea &onstituanta a el%orat si adoptat o noua constitutie, care a consacrat "uridic drepturile fundamentale ale omului, separatia puterilor n stat, si trecerea tarii la un s:stem democratic pluralist #oua constitutie din 5 decem%rie 2332 sta%ileste normele de %aza ale ordinii democratice si regulile "ocului politic, devenind astfel temelia procesului de reorganzare a institutilor statului si %aza "uridica a ntregii legislatii a reformei politice, economie si administrative Treptat, a aparut necesitatea de a revizui aceasta constitutie, pt a conferii sistemului politic o mai mare eficienta si de a pune n acord prevederile sale cu dinamica realitatii sociale (easemenea, acesta necesitate consta si n sta%ilirea unui nou statut international al 6omniei anga"ata n procesul de aderare la ;E si de intregrare n #)TO )stfel, parlamentul 6omniEI a adoptat legea de revizuire a const care a fost supusa unui referendum national n 25 +23 octom%rie /00,, fiind apro%ata prin aceasta procedura &onstitutile reprezina un elelment de sta%ilitate a regimurilor democratice, ele fiind revizuite sau sc$im%ate doar n situatii de criza si de transformari politice ma"ore n nici o tara din lume datorita sc$im%arilor sociale , economice, politice nicio constitutie nu poate sa ramna imoa%ila

&. 'rincipiul separatiei puterilor

Printre principile ce sunt stipulate n const se afla si principiul separatiei puterilor n stat !tructura puterii este diferentiata n atri%utii si institutii relativ autonome )ceste institutii precum si persoane care le conduc alese n mod democratic, exprima vointa cetatenilor cea ce le confera legitimitatea necesara pt a exericta puterea n stat si a ele%ora decizii care devin o%ligatorii att pt organele administrative ct si pt toti cetateni societatii respective !emnificatia deose%ita pe care o are separatia puterilor n stat este de a mpiedica acapararea puterii de catre o singura instanta sau structura politica, potrivit acestui

POLITOLOGIE

principiu functiile de conducere sunt acordate unor institutii si autoritati diferite si relativ autonome cu atri%utii n sfera lor de competenta cea ce asigura un control reciproc al lor precum si ec$ili%ru dintre ele )stfel constitutile democratice confera statului trei funcii ' legislativa executiva "udecatoreasca Functia legislativa nseamna ela%orarea si adoptarea legilor ce privesc raporturile sociale norme generale de conduita o%ligatorii pt toate institutile si pt toti cetateni Functia executiva priveste luarea deciziilor poerative de catre un ca%inet sau guvern, viznd administrarea curenta a tre%urilor pu%lice si aplicarea legilor, mentinerea ordinii pu%lice si a sigurantei cetatenilor Functia (udecatoreasca prin care instituti specializate al astatului ca instante independente fata de putetea executiva solutioneaza conflictele, mpart dreptatea comform legislatiei n vigoare

). *emocratia, principiul repre%entarii

Principiul reprezentarii caracteristice sistemului democrat modern, care consta n idea ca poporul este titularul de drepturi al puterii suverane dar nu o exercita n mod direct ci prin intemediul unor reprezntanti alesi n mod li%er pe %aza unor proceduri %ine definite n a%senta acestui mecanism al reprezentarii nu se poate o%tine consimtamntul cetatenilor pt reglementarile si deciziile poltice, nu se o%tine nici autoritatea necesara pt a administra pro%lemele complexe ale unei societati (e aceea, democratii moderni au inventat institutile politice prin care reprezentarea sa fie asiguarata prin alegeri, parlament, responsi%ilitatea guvernantilor, n fata cetatenilor, participarea grupurilor si a partidelor politice sociale la organizarea competitiei pt putere &urs 0, 23 22 /003

Sisteme electorale si configuratii democratice

1. !mportanta sistemelor electorale
)legerile li%ere au loc periodic acolo unde exista pluralism politic si competitie dintre partide si candidati Prin urmare alegerile li%ere sunt un element definitoriu al sistemului democratic modern Prin acest sistem si mec$anism, societatiile si aleg periodic conducatori politici si i pot sc$im%a prin proceduri nonviolente

POLITOLOGIE

)legerile se desfasoara ntr+un cadru %ine definit si cu reguli si proceduri ce se refera la toate etepele si operatiunile pe care tre%uie sa le parcurga pna la final acest proces !e refera la te$nicile si procedurile de atri%uire a mandatelor !istemele electorale se refera la ansam%lul normelor si procedurilor ce definesc conditiile pe care tre%uie sa le ndeplineasca un cetatean pt a putea sa si exercite dreptul de a alege si dreptul de a fi ales, se mai refera la garantiile pe care autoritatiile tre%uie sa le asigure conditii de desfasurare corecte a alegerilor si a principiilor si mecanismelor de atri%uire a mandatelor n urma alegerilor !istemele electorale au o influenta ma"ora asupra vietii politice si anume detemina decisiv configuratia sistemelor de partide si a raporturilor dintre diverse forte n procesul democratiei si al pozitiei de putere pe care o vor avea diferitele categorii de demnitari Importanta sistemelor electorale si de scrutim rezulta din faptul ca ele produc sau favorizeaza, fie concentrarea si reducerea nr de partide n cazul sistemelor ma"oritare, fie la fragmentarea spectrului politic n mai multe partide, n cazul sistemelor proportionale (e asemenea, tipul de scrutin influenteaza covrsitor modul de constituire a ma"oritatior ce vor guverna precum si modul de a exercita puterea (e aici rezulta si modurile de constituire si functionare a opozitiei care poate fi concentrata sau dispersta de sistemele electorale, proiecteaza sisteme politice si modul lor de functionare (upa unii autori exista , mai categorii de sisteme electorale ' sisteme electorale ma"oritare cu un singur tur n circumscriptii uninominale sisteme ma"oritare cu doua tururi n circumscriptii uninominale sisteme de reprezentare proportionala

2. Sistemul ma+oritar si variantele sale

)re doua variante ' 1. sitemul ma+oritar uninominal 7 poate fi cu unul sa doua tururi, se declara ales candidatul care ntruneste cel mai mare numar de voturi valide din partea alegatorilor n circumscriptia delimitata prin lege Prezinta avanta"ul ca transeaza direct competitia politica dintre candidati individuali pe %aza nr de voturi o%tinute n circumscriptia electorala respectiva , un alt avanta" este ca cetatenii au posi%ilitatea de a cunoaste si evalua personalitatea candidatilor !istemul uninominal este relativ simplu, iar procesul electoral este mai usor de asimilat pt cetateni !unt attea mandate cte circumscriptii sunt fixate prin lege ;n alt avanta" este stimularea politica a cetatenilor si de a preveni a%senteismul electoral n multe state prezenta alegatorilor la urnele de vot este mai mare n cazul alegerilor locale si mai scazuta n cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale (iminueaza semnifcativ influenta paridelor si favorizeaza candidatii cu personalitate puternica

POLITOLOGIE

Partidul care are cei mai multi candidati alesi va o%tine ma"oritatea parlamentara si va forma guvernul, iar liderul sau va deveni primnistru, sistem care functoioneaza n 8area 9ritanie, &anada (ezavanta"e ale sistemului' sistemul uninominal poate altera sensul pluralismului politic si poate facilita constituirea unui parlament eterogen si farmitat su% raport politic, incapa%il sa sustina o guvernare coerenta si sta%ila )vanta"nd candidatii independentii cu personaliate, sistemul uninominal nu produce intodeauna ma"oritatii sta%ile la nivel parlamentar Partidele mari n acest sistem sunt din start avanta"ate, deoarece dispun de un electorat sta%il uneori consolidat de o traditie politica iar partidele mici pot o%tine scoruri competitive doar n unele circumscriptii acolo unde sunt mai %ine reprezentate prin lideri locali foarte puternici si %ine cunoscuti de catre electorat (ezavanata"ul ma"or al sistemului uninominl mai ales n varianta cu un singur tur rezida n faptul ca genereaza mari in"ustitii electorale n acest sitem Este ales candidatul care a o%tinut mai multe voturi c$iar daca ceilalti candidati au o%tinut mai multe voturi nsumate dect cstigatorul alegerilor n aceasta situatie scade reprezentarea mai multor partide n parlament n scrutimul uninominal cu doua tururi un candidat poate fi ales n primul tur daca o%tine ma"oritatea a%soluta a voturilor, iar n al doilea tur daca o%tine ma"oritatea simpla n cel de al doile tur participa de regula primii doi candidati care au o%tinut cele mai multe voturi n primul tur de scrutim fara a o%tine nsa o ma"oritatea a%soluta, n caeste conditii voturile celorlati candidati se negociaza realizandu se compromisuri si aliante con"ucturale pt a diri"a voturile spre unul dintre cei doi candidati aflati n competitie alocatiile suplimentare din %ugetul statului pt organizarea unor circumscriptii electorale n functie de nr de manadate parlamentare precum si alocare de fonduri financiare pe care tre%uie sa le atraga candidatii n campania electorala )ici sunt avanta"ati oamenii de afaceri care pot suporta aceste c$eltuieli / !istemul ma"oritar cu scrutim de lista 7 se poate desfasura n unul sau doua tururi n acest sistem, alegatorii voteaza nu pt un anumit candidat ci pt una dintre listele de candidati, liste prouse de catre partide sau coalitii electorale n acest caz partidele "oaca un rol foarte important n sist ma"oritare cu un singur tur nvinge candidatul care n circumscriptia uninominala o%tine ma"oritatea relativa n sistemele cu doua tururi, n primuml tur nvinge numai candidatul care a o%tinut ma"oritatea a%soluta a voturilor, iar daca nici unul dintre candidatii nu a"unge la caest %arem se organizeaza al doilea tur care nvinge candidatul care a o%tinut ma"oritatea voturilor &andidatii care au dreptul de a participa la la doilea tur sunt fie primii doi clasati n primul tur, fie cei care au depasit la primul tur un anumit preag sta%ilit prin legile

POLITOLOGIE

electorale n frnata acest prag a fost ridicat de la 1< la 2/, 1<, n 244= fiind un prag foarte ridicat, deoarece n eventualitatea ca prezenta la vot a electoratului este n "ur de 50<, un candidat tre%uie sa o%tina cel putin /0< din voturile exprimate pt a accede la al doilea tur de scrutin !istemul ma"oritar cu doua tururi pune n miscare un mecanism eficace de selectie a candidatilor si a partidelor, favoriznd partidele mari si nc$egarea coalitilor &;6! > 0, dec /003

S!ST,M-. ,' ,/,0T1 !! ' 2'2 T!201.,

Principiu' *iecare partid tre%uie o%tina un numar de mandate corespunzator cu ponderea voturilor exprimate n favoarea sa la nivel national sau de circumscriptie n oricare dintre variantele sale acest principiu se regaseste anume ' 8andatele parlamentare se mpart candidatilor proportional cu voturile o%tinute n alegeri, acest sistem al reprezentarii proportionale inceraca sa realizeze o "ustitie electorala si sa reflecteze diversitatea de opinii n societate ;nul dintre avanta"ele acestui sistem este tendinta de a garanta aceasta corespondenta procentuala ceea ce permite accesul n structurile parlamentare att a ma"oritatii ct si a minoritatii politice Este vor%a n acest sistem de o aspiratie spre ec$itatie n reprezentare oferind o sansa diferitelor orientari sociale si segmente electorale de a+si exprima opiniile, optiunile si de a fi reprezentate n institutiile deli%erative si legislative (in punct de vedere teoretic sitemul reprezentarii proportionale a fost ntemeiat n gndirea constitutionala si li%erala moderna potrivit carora parlamentele tre%uie sa fie o oglinda a pluralismului societatii civile sa reflecte diversitatea de opinii individuale de interese economice si de ideologii ntr+o astfel de viziune alegerile constituie un mecanism democratic prin care se poate reconstitui n plan politic ta%loul coerent al vointei generale !istemele ma"oritare sunt orientate spre guvernare nu spre reprezentativitate n contrast cu aceste siteme, sistemele proportionale au menirea de a asigura o reprezentativitate ec$ita%ila a partidelor n functie de numarul de voturi o%tinute (aca nici un partid nu o%tine ma"oritatea necesara pt a forma guvernul n acest caz ma"oritatea parlamentara si de guvernare se realizeza prin coalitie ale sitemului reprezentarii proportionale Elemente caract ale sist 1. !mportanta deosebita pe care o au partidele n desemnarea candidatilor si n tot procesul electoral 2. Sistemul proportional prevede alegerile pe %aza listelor de candidati, liste propuse de catre fiecare partid sau coalitie electorala Prin aceasta modalitate de vot se poate masura audienta pe care o are fiecare formatiune politica n rndurile alegatorilor precum si gradul n care programele lor sunt receptate si acceptate de catre electorat ". 1legatorii nu votea%a persoane ci o lista n ntregime ntocmita de partide si care se individualizeaza pentru fiecare circumscriptie

POLITOLOGIE

>. Sunt acceptati si canditati independenti dar pe liste separate pe cnd candidatii de pe listele partidelor sunt mem%rii si lideri sau simpatizanti ai partidului pe lista carora candideaza ). Sistemul de alegeri parlamentare n sistemul proportional se desfasoara ntr+un singur tur de scrutin iar atri%uirea tuturor mandatelor se face n urma rezultatelor o%tinute potrivit unor calcule de proportionalitate n acest fel se elimina retragerea unor candidati precum si transferul de voturi sau aran"amentele con"uncturale dintre partide &ea mai importanata si cea mai dificila pro%lema e de natura te$nica si anume modalitatile de atri%uire a mandatelor nct sa se respecte princpiul reprezentarii ec$ita%il, adica mandatele se atri%uie proportional cu numarul de voturi o%tinute de catre patidele care participa la alegeri Te$nica de atri%uire a mandatelor+ presupuna mai multe faze si proceduri ' tre%uie calculat coeficientul electoral la nivel national sau de circumscriptie, acest coeficient exprima nr de voturi necesar o%tinerii unui mandat, coeficientul este rezultatul mpartirii numarului total de voturi vala%il exprimate la nivel national -numaratorul., la numarul total de mandate n cazul independentilor acestia tre%uie sa o%tina un numar de voturi cel putin egal cu coeficientul electoral pentru a putea o%tine un mandat? raportarea coeficientului electoral la numarul de voturi exprimate pe fiecare lista urmnd ca fiecare lista sa primeasca attea mandate de cte ori se cuprinde coeficientul n acest numar? (e regula, resturile de vot si de mandate se redistri%uie listelor de partide la nivelul circumscriptiilor sau la nivel national Pentru redistri%uirea resturilor la nivel de circumscriptie se utilizeaza mai multe sisteme de calcul' sistemul celor mai mari resturi, metoda celor mai mari medii, sitemul coeficinetului modificat sistemul (@$ont 1. Metoda celor mai mari resturi preupune luarea n calcul a celor mai mari resturi de voturi ramase neutilizate Listele care au avut cele mai mari resturi n oridine descrescatoare vor primi cele , mandate 2. Metoda celor mai mari medii e o procedura mai complicata din pct de vedere te$nic dar avanta"oasa pt partidele mari (upa ce a fost realizata distri%uirea primelor 1 mandate fiecarei liste i se mai atri%uie n mod fictiv recomandat apoi se mparte cifra o%tinuta la numarul de voturi o%tinute de fiecare lista Pornind de la acest rezultat fictiv putem afla cte voturi ar fi fost necesare ficarei liste pentru a o%tine un numar mai mare de mandate Printre avanta"ele sistemul reprezentarii proportionale este si faptul ca duce la formarea unui parlament care reprezinta destul de exact distri%uitia opiniilor si a orientarilor politice ale ntregului electorat &onditionari si praguri electorale Pentru a limita aceste conditionari si praguri electorale sunt destinate pentru a limita multiplicarea anr$ica a partidelor

POLITOLOGIE

!unt mai multe reglementari care sta%ilesc conditionari si cauza de excludere ' *imensiunea circumscriptiei 7 numarul mandatelor care se atri%uie n acea circumscriptie raportat la numarul locuitorilor si nu are nicio legatura cu ntinderea geografica ci cu populatia )ceasta regula a circumscriptiei are si urmatoarea formulare' cu ct este mai mare dimensiunea circumscriptiei, cu att este mai usor pentru partidele mici sa do%ndeasca locuri si invers 'ragurile electorale7 tre%uie sa+l realizeze fiecare partid sau coalitie electorala la nivel national pentru a o%tine mandate Este un sistem "uridic pt a ncura"a si a stimula furnizarea si concentarrea partidului o%ligndu+le sa se pozitioneze pe o axa clasica stanga+dreapte Marimea adunarilor repre%entative $n raport cu populatia unei tari ? Sisteme electorale mixte sunt o com%inatie a unor aspecte ale sistemului ma"oritar cu unele elemente ale reprezentarii proportionale 2 (ificultatile sistemelor electorale / (ificultatile sitemelor proportionale formele si procedurile sist electorale mixte ' +sistemul votului cumulativ +sistemul votului limitat +sistemul de compensare +sistemul nrudirilor (intre acestea cel mai interesant este sistemul german al %uletinului du%lu -acest sistem m%ina / modalitati de scrutin ntruct alegatorul dispune de / %uletine de vot pe care le uitilizeaza concomitent pt a desemna candidati n organele reprezentative. &u un %uletin de vot, el desemneaza ntr+o circumscriptie locala pe %aza scrutinului uniniminal ma"oritar un deputat n %undestag &u al doilea %ulletin, alegatorul si exprima optiunea pentru o lista de candidati dintre cele sta%ilite de partide n %aza principilului reprezentarii proportionale *iecare alegator voteaza de / ori, o data pt candidatii din circumscriptia sa care sunt alesi prin scrutin uninominal iar a doua oara pentru o lista de candidati dintre listele avansate de fiecare partid la nivelul landurilor )cesta este un sistem mai ec$ili%rat pt ca "umate din deputati sunt alesi prin sistemul uninominal ma"oritar la nivel de circumscriptie, iar cealalta "umatate prin sistemul proportional la nivel landurilor )semenea sisteme asigura o mai %una ec$ili%rare a virtutilor celor / sisteme' ma"oritare si sistemul proportionalitatii

Curs ) 'artidele politice

O societate moderna se guverneaza, iar guvernarea se realizeaza prin partide

POLITOLOGIE

'luripartidismul si sistemul democratic +este o caracteristica a%solu necesara a sistemului democratic !istemul democratic modern+se caracterizeaza prin' +principiul reprezentarii +separatia puterilor n stat +domnia legii +pluralism politic +pluripartidism 'artidele sunt organizatii ce exprima n planul vietii pu%lice valorile, interesele si opiniile cetatenilor privind scopurile si mi"loacele pe care sistemul politic tre%uie sa le adopte n vederea concilierii conflictelor si pentru a asigura li%ertatea si ordinea n societate )paritia partidelor n viata politica este legata de modernizarea societatii si de consolidarea procesului democratic, inclusiv celelalte procese de disparitie, de unificare n societatile premoderne, conflictele de interese se rezolvau prin diferite cutume sau recurgerea la constrngerea fizica n acest ultim caz puterea militara era o componenta decisiva a puterii n stat, practic ea imprima cursul dezvoltarii societatii 2 n societatile premoderne regulile de putere se manifestau prin dominatie militara, economica sau administrativa / !e manifestau prin su%ordonare neconditionata , !e manifestau prin raportul de forta si control dintre guvernanti si guvernati Emanciparea politica a condus la crearea societatii moderne n acest proces de emancipare politica si civica, societatile moderne aduc n planul relatiilor sociale si umane' +li%ertatea individuala +demnitatea personala +drepturile omului -nscrise n valori si norme cunoscute. !ocietatile moderne aduc o alta rezolvare a conflictelor+ o rezolvare non+violenta Exista si n societati moderne profunde diferentieri si divizari ala grupurilor sociale ma"ore &e este pluripartidismulA +o expresie a li%ertatii politice, care se manifeste concret prin existenta n societate a mai multor partide cu orientari si programe diferite care propun si sustin politici si strategii alternative )ceasta este ratiunea pentru care sistemele democratice garanteaza dreptul de asociere al cetatenilor, dreptul lor legal de a forma partidele politice sau organizatii civice prin intermediul carora sa+si promoveze interesele si aspiratiile Partididel democratice+partid unic care functioneaza ca partid de stat, fara oferte politice alternative, astfel ca toate instantele puterii de stat ocupate de reprezentantii partidului unic

POLITOLOGIE

(e asemenea, regimurile nedemocratice nu tolereaza diversitatea de opinii politice, nu tolereaza diversitatea de opinii politice, nu tolereaza dreptul de asociere li%era n partide si n aceste conditii grupurile sociale? societatea civila nu se poate implica si autoorganiza n exprimarea si sustinerea intereselor proprii

*efinitii si functii ale partidelor politice

2 pespectiva social+istorica / din punct de vedere ideologic si cultural , su% raport organizational si institutional n literatura de specialitate clasica, dedicata partidelor au intrat definitiile si conceptiile unor cele%ri politologi precum francezul 8 (uvergen, Beon 9londel, politicieni n zona scandinava L:p$ort, n Italia !artori, n Germania 8ax Ce%er, (imitrie Gusti Partidele politice sunt organizatii consistente si dura%ile, unite prin interese de ordin general, prin credinta si idei, structurate ntr+un program comun, organizatii care civilizeaza cucerirea puterii n stat prin mecanism electoral n sistemele democratice partidele ndeplinesc o serie de functii esentiale' 2 ela%oreaza doctrine si programe politice pe care le propun populatiei, n vederea aplicarii lor? / mo%ilizeaza cetatenii n competitia politica orientndu+i optional n privinta voturilor? , recruteaza mem%rii elitei politice pe plan local si national? > si asuma responsa%ilitatea guvernarii societatii n cazul o%tinerii victoriei n alegeri? 1 particuleaza interesele populatiei si le convertesc n politici pu%lice? = n cazul n care guverneaza, au rolul de a solutiona conflictele sociale si politice, de a asigura ec$ili%rul societatii prin realizarea unui minim consens social si national !copul fundamental al partidelor l constituie o%tinerea puterii prin intermediul alegerilor competitive? de aici deriva si sunt conditionate actiunile organizatorice, ideologice si politice dintre alegeri (e mentionat ca n sistemul democratic opozitia este considerata ca un factor institutional vital cu rolul de a exprima n mod organizat critica de ansam%lu si punctuala a programului de guvernare si a actiunilor guvernului Tipuri de partide politice Partidele politice se diferentiaza prin'+program +doctrina +mod de organizare interna +tipul de conflicte pe care le exprima &ea mai ntlnita clasificare este dupa criteriul orientarii ideologice a partidelor? n acest sens a fost conditionata axa stnga+dreapta Partid de centru+dreapta, partid de centru, partide de centru+stnga, partid de stnga

POLITOLOGIE

)ceasta grila de clasificare ntmpina dificultati cnd o aplicam la tari diferite, pentru ca acolo ntlni o anumita traditie, o pro%lematica sociala specifica din care se nasc si se slu"esc partidele Ex' n unele tari scandinave functioneaza partidele li%erale de factura religioasa, pe cnd n Italia partidele care se prezinte li%erale sunt anti+clericale La mi"locul secolului DIE+lea, cnd au aparut partidele socialiste si muncitoresti, partidele li%erale erau considerate de stnga )stazi, fata de partidele social+democratice partidele li%erale sunt conditionate la dreapta axei &restin democratia ca orientare politica are semnificatii diferite, de pilda n Germania &restin+democratia este o orienare de dreapta n Italia, de centru n 9elgia si de stnga ) doua clasificare a partidelor tine cond de tipul de oranizare si de functionare a partidelor pornind de la ideile lui 8 Ce%er care diferentia' +partide nota%ile cu personalitati de mare influienta sociala +partide ca organizatii mari ce patroneaza institutiile 8 (uvergen 'artide de masa +au structuri locale si nationale permanente +au un numar mare de mem%ri care devin militanti ai partidelor respective +au o retea organizatorica vasta, cu disciplina ierar$ica +reprezentantii lor sunt dependenti de ideologia, de programul si de pozitiile oficiale ela%orate si exprimate de conducerea partidului +au o ideologie consistenta si %ine deliminata, uneori c$iar dogmatizata +au o organizare interna complexa +partide confesionale de masa, partidele de clasa, muncitoresti, socialiste, comuniste +au cunoscut numeroase transformari n ultimele 1 decenii, cautnd sa se adapteze la noile mpre"urari social+politice pentru a cstiga ct mai multi electori, pentru a depasi limitele stricte ale electoratului sau +au recurs la sla%irea rigiditatii, au flexi%ilizat structurile organizatorice, s+a diminuat legatura cu diferite clase sociale si categorii sociale +in acelasi timp, oferta politica si a programelor partidelor de masa au devenit tot mai pragmatice, s+au adresat spre grupuri de interese din toate segmentele populatiei, au amplificat toleranta fata de partidele adverse si de aici a crescut forta lor de negociere si de a face compromisuri n vederea unor aliante electorale sau parlamentare +partide de cadre+se caracterizeaza prin caritatea candidatilor si mai putin pe numarul mem%rilor permenenti +este functioneaza si sunt foarte active doar n perioada campaniilor electorale

POLITOLOGIE

+mizeaza pe nota%ilitati, pe figuri proemiente locale, pe personalitati influiente cu prestigiu, pe specialisti recunoscuti precum si pe grupuri financiare care pot spri"ini campaniile electorale &u toate acestea , partidele de masa s+au transformat n partide de legaturi sau partide electorale -partide care prind pe toti, care agata.