Sunteți pe pagina 1din 6

1Drept Civil Curs 12 - 2009

Transmiterea si transformarea obligatiilor


Transmiterea obligatiilor obligatiilor inseamna transferul laturii active sau a laturii pasive a unui raport
obligational. In Codul civil roman, este reglementata transferarea laturii active, adica a creantei, fie in forma
cesiunii de creanta, fie in forma subrogatiei personale. In procedura civila mai este reglementata poprirea, dar
ea face obiectul de studiu al altei materii. Asadar, ne vom referi doar la cesiunea de creanta si la subrogatia
personala.
Cesiunea de creanta este conventia prin care un creditor, numit cedent, transfera creanta pe care o are fata
de un debitor numit debitor cedat, catre un nou creditor, denumit cesionar. Astfel inteleasa, cdesiunea este
reglementata in Codul civil in materia vanzarii, desi nu intotdeauna cesiunea de creanta imbraca forma unei
vanzari. Intr-adevar, ea poate sa imbrace forma fie a unui contract de schimb, fie a unui contract de donatie.
Totusi, regulile stabilite pentru gestiune in materia vanzarii se aplica mutatis mutandis cesiounii de creanta in
ansamblul sau.
Fiind un contract, cesiunea de creanta trebuie sa indeplineasca toate cerintele de validitate ale
contractului. Chiar daca art. 131 din Codul civil vorbeste de remiterea titlului, in realitate nu este vorba de
cerinta formei autentice pentru cesiune, aceasta prevedere avand in vedere doar moadlitatea de e!ecutare a
cesiunii atunci cand e!ista un titlu. Asadar, cesiunea se poate face nu numai in forma scrisa, ci si orala, poate
sa fie cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. In masura in care cesiunea se face in forma donatiei, insa, ea are
caracter solemn si este necesara forma autentica.
"umai consimtamantul partilor, al cedentului si al cesionarului este necesar pentru incheierea cesiunii, iar
nu si consimtamantul debitorului cedat, care este tert fata de intelegere. Totusi, pentru ca cesiunea sa produca
efecte fata de el, trebuie sa se asigure opozabilitatea prin anumite formalitati. "otificarea prin e!ecutorul
#udecatoresc este o asemenea formalitate, precum si acceptarea de catre debitorul cedat.
Cand acceptarea se face prin inscris sub semnatura privata, cesiunea este opozabila doar debitorului
cedat. $aca ea se face prin inscris in forma autentica sau prin notificare, cesiunea este opozabila si celorlalti
terti. %rin & '1, in Capitolul (I, au fost reglementate garantiile reale imobiliare, despre care vom mai
vorbi si alta data.
&egea '1 instituie o forma noua de inscriere a cesiunii de creanta pentru realizarea opozabilitatii
fata de terti. Cesiunea de creanta este privita si ca o garantie, ea trebuie sa fie inregistrata in arhiva
electronica. Cat priveste raporturile dintre reglementarea cesiunii din Codul civil si reglementarea din &egea
'1, s-a spus pe buna dreptate ca inscrierea in arhiva electronica are prioritate in raport cu celelalte
forme de publicitate ale cesiunii, dar cele doua reglementari coe!ista, astfel incat este posibil ca o cesiune de
creanta sa urmeze doar regimul din Codul civil.
Cesiunea de creanta produce efectele specifice contractului a carui forma o imbraca) vanzare, schimb,
donatie, etc. $ar, pe langa aceste efecte, cesiunea de creanta produce si efecte proprii, in raporturile dintre
parti si in raporturile cu tertii.
*fectele proprii ale cesiunii de creanta intre parti au in vedere in primul rand transferul creantei de la
cedent la cesioner. $in momentul acestui transfer, vechiul creditor, cedentul, este inlocuit cu noul creditor,
cesionarul. Creanta se transmite cu toate garantiile si accesoriile sale, chiar dca nu s-a prevazut e!pres acest
lucru in cesiune. "u conteaza pretul cesiunii, creanta se transmite integral, chiar daca pretul este mai mic.
2Drept Civil Curs 12 - 2009
Cat priveste raporturile cu tertii, trebuie sa distingem intre diferitele categorii de terti in aceasta materie.
Cum spuneam si alta data, notiunea de tert are un continut specific, in functie de conte!t. In materia cesiunii
de creanta, terti sunt debitorul cedat, dobanditorii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante si debitorii
cedentului.
In raport cu debitorul cedat, cesiunea produce efecte prin indeplinirea formalitatilor de publicitate+ pana
atunci, debitorul cedat poate plati cedentului, numai ulterior indeplinirii formelor de publicitate plata nu mai
este valabila decat daca e facuta cesionarului. Inainte de publicarea cesiunii poate opera compensatia intre
cedent si debitorul cedat, compensatie care va fi opozabila si cesionarului. $upa publicitate, nu mai poate
opera compensatia intre cedent si debitorul cedat, dar, chiar daca opera compensatia, in masura in care
publicitatea cesiunii se face prin acceptarea de catre debitorul cedat a cesiunii, compensatia este desfiintata,
este rezolvita. Intr-adevar, se considera ca in acest fel debitorul cedat nu mai doreste sa se distinga creantele
reciproce dintre el si cedent.
Cat priveste dobanditorii ulteriori si succesivi ai aceleiasi creante, ei apar in opoteza in care cedentul
transmite creanta mai multor cesionari. (a e!ista deci un conflict de interese intre cesionari. (a avea castig
de cauza cesionarul care a realizat primul formalitatile de publicitate, astfel incat cesiunea sa devina
opozabila debitorulii cedat. este o aplicatie a adagiului primul in timp mai tare in drept.
,i in raport cu creditorii cedentului formalitatile de publicitate sunt importante, intrucat inainte de a le fi
opozabila cesiunea, creditoruii cedentului o pot opri-./.
0n efect special al cesiunii priveste garantia. Codul civil prevede ca cedentul trebuie sa-l garanteze pe
cesionar pentru e!istenta valabila a creantei si pentru intinderea acesteia. Aceatsa este asa-numita garantie
legala a cesiunii, care apasa in sarcina cedentului.
*ste posibil insa ca partile sa agraveze sau sa atenueze garantia legala printr-o garantie conventionala.
Astfel, ele pot sa prevada ca cedentul raspunde si pentru insolvabilitatea debitorului cedat, in momentul
cesiunii sau chiar viitoare. In toate cazurile, cedentul va raspunde numai in limita pretului cesiunii.
Invers, cedentul si cesionarul pot sa instituie o clauza de atenuare sau de eliminare a garantiei cesiunii.
Cedentul nu va mai raspunde pentru e!istenta si intinderea creantei, cu e!ceptia cazului in care prin fapta sa
proprie a determinat pierderea sau diminuarea creantei.
,ubrogatia personala, spre deosebire de subrogatia reala, presupune inlocuirea unui subiect de drept cu alt
subiect de drept in cadrul unui raport #uridic obligational. In cazul nostru este vorba de inlocuirea debitorului
cu alt debitor in cazul in care se face clar 1 se spune ca este vorba despre subrogatie prin plata creantei. Altfel
spus, o alta persoana decat debitorul face plata, caz in care aceasta persoana se va subroga creditorului, dar,
pentru ca subrogatia sa se produca, ea trebuie sa fie e!pres prevazuta de lege sau de conventia partilor.
$istingem deci intre subrogatia legala si subrogatia conventionala.
,ubrogatia legala este reglementata in art. 1122 C. civ., in care sunt enumerate patru cazuri in care
subrogatia opereaza de drept. 3ai intai, ea opereaza in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste
altui creditor, care are preferinta. In al doilea rand, ea opereaza in folosul aceluia care, dobandind un imobil
plateste creditorilor in favoarea carora imobilul este ipotecat. In al treilea rand, ea opereaza in folosul aceluia
care fiind, obligat cu altii sau pentru altii la data platii datoriei, are interes sa o plateasca. In al patrulea rand
ea opereaza in folosul eredelui beneficiar care a platit din starea sa datoriile succesiunii.
%e langa aceste patru cazuri de subrogatie legala prevazute in art. 1122, mai e!ista un caz de subrogatie
legala prevazut intr-o lege speciala, in art. 44 din &egea 135'16, in care se arata ca asiguratorul se subroga
in limitele indemnizatiei platite asiguratului in drepturile acestuia impotriva aceluia care au provocat paguba,
3Drept Civil Curs 12 - 2009
in masura in care este vorba de asigurari de bunuri sau de raspundere civila. Cand e vorba de raspundere
civila, cel care plateste se poate indrepta si impotriva asiguratorului de raspundere civila.
,ubrogatia conventionala imbraca doua forme) subrogatia consimtita de creditor si subrogatia consimtita
de debitor. Art. 1178 lit. a7 reglementeaza subrogatia consimtita9 de creditor. *a presupune ca numai
creditorul permite aceasta subrogare, dar numai odata cu plata de catre cel care se subroga, altfel spus, aceats
concomitenta intre plata si subrogare, diferentiaza subrogatia consimtita de creditor de cesiunea de creanta.
,ubrogarea trebuie sa fie neindoielnica, adica trebuie sa rezulte din instanta generatoare de plata. In plus,
pentru ca subrogatia sa fie opozabila tertilor, instanta de plata trebuie sa aiba data certa.
Art. 1178 lit. b/ reglementeaza subrogatia consimtita de debitor. *a opereaza numai in situatia in care
debitorul, pentru a plati datoria catre creditor, se imprumuta de la o alta persoana, iar actul de imprumut si
chitanta de plata sunt ambele in forma autentica. 3ai mult, in chitanta de plata trebuie sa se mentioneze
e!pres ca plata s-a facut cu banii obtinuti din imprumut. $aca aceste trei cerinte sunt implinite,
imprumutatorul se subroga creditorului.
Indiferent de forma pe care o imbraca, legala sau conventionala, subrogatia are ca principal efect este
transmiterea creantei, cu toate garantiile si accesoriile sale, de la creditorul platit catre creditorul platitor.
,ubrogatia opereaza numai in limita platii. Asadar, daca s-a facut o plata partiala, creanta si accesoriile se
transmit proportional.
Transformarea obligatiilor inseamna schimbarea unuia dintre elementele raportului #uridic obligational.
Aceasta transformare se poate realiza prin novatie si delegatie.
"ovatia este o conventie prin care se schimba fie un subiect al raportului obligational, fie obiectul, fie
cauza. Ca urmare, vechea obligatie se stinge si se naste o noua obligatie. :ezulta ca novatia poate fi
subiectiva sau obiectiva, novatia e subiectiva cand din vechea obligatie se schimba fie debitorul, fie
creditorul. "ovatia este obiectiva cand din vechea novatie se schimba fie cauza, fie obiectul.
Indiferent de forma ei, novatia va trebui sa indeplineasca aceleasi conditii. 3ai intai, trebuie sa e!iste o
obligatie veche valabila+ daca aceasta va fi nula, si de novatia va fi nula. $aca veche obligatie este nula
relativ, contractul de novatia va putea fi validat printr-o acoperire a nulitatii relative. In al doilea rand trebuie
sa e!iste o obligatie noua valabila. $aca obligatia noua e afectata de o cauza de nulitate absoluta, novatia va
fi nula. $aca e vorba doar de nulitate relativa, ea se poate acoperi sau se poate prescrie termenul actiunii in
nulitate. In al treilea rand, novatia trebuie sa contina ceva nou) fie sb, fie ob, fie cauza. In al patrulea rand,
trebuie sa e!iste vointa de a nova, animus novandi. "u este necesar ca aceasta vointa sa fie e!primata in
termeni sacramentali, este suficient ca ea sa fie neindoielnica.
$aca toate aceste conditii sunt indeplinite, obligatia veche se stinge si se naste o obligatie noua. Acesta
este principalul efect al novatiei. ;data cu veche obligatie se sting si garantiile si accesoriile acesteia.
$elegatia este o conventie prin care debitorul, numit delegant, aduce in raportul obligational un alt
debitor, numit delegat, pentru a face plata creditorului, denumit delegatar.
$elegatia poate sa fie perfecta, in masura in care vechiul debitor este eliberat, sau imperfecta, in masura
in care vechiul debitor ramane obligat alaturi de noul debitor.
In functie de tipul de delegatie, difera efectele acesteia) cand delegatia este perfecta, practic se stinge o
obligatie, se naste o obligatie noua, cu un debitor nou. *ste usor de observat ca delegatia perfecta se
4Drept Civil Curs 12 - 2009
confunda cu novatia prin schimbare de debitor. $e altfel, delegatia este reglementata in Codul civil in
sectiunea corespunzatoare novatiei. Totusi, in masura in care s-a prevazut o clauza care permite urmarirea
delegantului in cazul de insolvabilitate a delegatului, atunci vechiul creditor va ramane obligat in subsidiar.
Creditorul va trebui sa urmareasca mai intai pe delegat, si numai daca acesta e insolvabil, va putea sa
urmareasca pe delegant.
In cazul delegatiei imprefecte, intotdeauna, alaturi de delegat ramane obligat si delegantul. %ractic, intr-o
asemenea situatie, creditorul se va putea indrepta la alegere, pentru realizarea creantei sale, fie impotriva
delegantului, fie impotriva delegatului. "u mai este vorba pur si simplu de stingerea raportului obligational,
ci de dublarea acestuia cu un nou raport obligational, dar in ambele raporturi obligationale obiectul este
acelasi.
,tingerea obligatiilor. %lata, ca e!ecutare benevola, este modul direct de stingere al obligatiilor. $ar, pe
langa plata, mai sunt si alte moduri de stingere a obligatiei. *ste sunt clasificate in moduri
legale- compensatia legala, confuziunea si imposibilitatea fortuita a e!ecutarii/ si moduri conventionale de
stingere a obligatiei-compensatia conventionala, darea in plata, iertarea de datorie/.
In functie de realizarea creantei, distingem intre moduri de stingere a obligatiei care duc la realizarea
creantei si moduri de stingere a obligatiei care nu duc la realizarea creantei. Acest criteriu de clasificare este
mai util pentru a caracteriza modurile de stingere a obligatiei.
Astfel, compensatia, confuziunea si darea in plata duc la realizarea obiectului creantei, in timp ce iertarea
de datorie si imposibilitatea de e!ecutare nu duc la realizarea creantei.
Compensatia -art. 11<3-1163/ presupune e!istenta unor datorii reciproce, astfel incat ele se sting pana la
concurenta celei mai mici dintre ele. Astfel inteleasa, compensatia prezinta avanta#ul, pentru ca persoanele
care au asemenea datorii reciproce nu mai trebuie sa se urmareasca reciproc in caz de nee!ecutare si nu mai
trebuie sa suporte concursul creditorilor in caz de nee!ecutare, si, pe cale de consecinta nici nu mai trebuie sa
suporte riscul insolventei debitorului. Compensatia este legala, #udiciara si conventionala.
Compensatia legala opereaza de drept, in masura in care se gasesc in prezenta obligatiile reciproce 1
e!ista in acelasi timp. $ar, pe langa reciprocitatea obligatiilor mai e necesar ca ele sa aiba ca obiect bunuri
fungibile, numai astfel este posibil ca sa se faca schimbul intre ele, fara a interveni un #udecator care sa faca
evaluarea creantei. In al treilea rand, creantele trebuie sa fie certe, lichide si e!igibile.
$aca toate aceste conditii sunt indeplinite, datoriile reciproce se sting pana la congruenta celei mai mici
dintre ele. Asta inseamna ca se sting in acelasi timp si garantiile si accesoriile acestora. ,unt situatii in care,
desi a operat compensatia legala, ea este rezolvita 1 la cesiune, in masura in care debitorul cedat accepta
cesiunea, compensatia care a operat anterior intre el si cedent va fi desfiintata. Tot astfel se intampla dca unul
dintre creditorii reciproci accepta plata de la celalalt debitor, ceea ce inseamna ca in mod automat va renaste
datoria fata de .. .
Compensatia poate sa priveasca creantele principale, dar ea poate sa priveasca uneori si garantiile sau
alteori ea poate sa fie partiala,in ipoteza in care este vorba de obligatii solidare sau indivizibile.
Compensatia #udiciara este utila in ipoteza in care nu sunt indeplinite toate conditiile obligatiei legale. $e
e!emplu, creantele nu sunt lichide sau nu sunt e!igibile. Tot astfel, compensatia conventionala este utila intr-
o situatie asemanatoare.
5Drept Civil Curs 12 - 2009
Confuziunea este un mod de stingere a obligatiile, in situatia in care aceeasi persoana indeplineste si
calitatea de creditor, si calitatea de debitor. Asa se intampla in cazul mostenirii, fie creditorul il mosteneste pe
debitor, fie debitorul il mosteneste pe creditor. ;r, aceeasi persoana nu poate fi in acelasi timp si debitor si
creditor. Totusi, nu opereaza confuziunea in cazul mostenirii daca acceptarea s-a facut sub beneficiu de
inventar sau dca a fost impiedicata pe alta cale confuziunea patrimoniilor. ,eparatia de patrimonii impiedica
si confuziunea obligatiilor. $ar, cum s-a spus, aceasta confuziune e!ista numai cat timp subzista cauza care a
determinat-o. $aca dispare cauza confuziunii renaste obligatia sau, mai e!act, intr-o asemenea situatie
obligatia nu este poprpiu-zis stinsa, ci doar este impiedicata e!ecutarea ei.
$area in plata este o conventie prin care chiar in momentul platii, creditorul primeste de la debitor un alt
oblict decat obiectul initial al obligatiei. ".=. Conventia se incheie chiar in momentul platii, pentru ca daca ar
fi anterioara platii, ea ar avea valoarea unei novatii. Fiind vorba de o conventie, darea in plata trebuie sa
indeplineasca toate conditiile de validitate ale contractului. *fectul darii in plata este stingerea obligatii, chiar
daca obiectul ei initial este numai indirect realizat prin plata noului obiect.
Cat priveste moduriole de stingere a obligatiei care nu duc la realizarea obliectului creantei, avem in
vedere iertarea de datorie si imposibilitatea fortuita de e!ecutare.
Iertarea de datorie este o liberalitate pe care cresitorul o face in favoarea debitorului. *a imbraca doua
forme) fie este o conventie de iertare de datorie, ceea ce presupune un dublu consimtamant, si cel al
creditorului, si cel al debitorului. %ractic, se face o donatie indirecta. $ar tocmai pentru ca este indirecta,
aceasta donatie nu trebuie sa aiba forma autentica. $esigur, fiind o conventie, trebuie sa indeplineasca
cerintele de validitate a contractului.
Iertarea de datorie poate sa fie facuta si sub forma unui legat de liberatiune. Altfel spus, prin testament,
defi>unctul prevede un legat prin care libereaza de datorie un debitor al sau. *fectul se va produce la data
deschiderii succesiunii. %entru a fi valabil, legatul de liberatiune trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si
de forma ale testamentului in care este inclus. $esigur, fiind vorba de un act unilateral, efectul de va produce
numai daca succesiunea este acceptata. "u este insa vorba de un contract, pentru ca legatul si acceptarea sunt
acte unilaterale separate, autonome.
Imposibilitatea fortuita de e!ecutare are in materia obligatiilor mai multe semnificatii. Am vazut de#a ca
in materia raspunderii civile, fie ea contractuala sau delictuala, imposibilitatea fortuita de e!ecutare este o
cauza care ... $ar, cand este vorba de obligatii nascute din contracte unilaterale, imposibilitatea fortuita de
e!ecutare duce la stingerea obligatiei. Asadar, numai cand este vorba de contracte unilaterale, imposibilitatea
fortuita de e!ecutare are vocatie de stingere a obligatiei. In acelasi caz, trebuie sa vedem daca debitorul a fost
pus in intarziere. $e asemnea, mai trebuie sa vedem daca efectul nu s-ar fi produs si daca bunul n-ar fi pierit
daca s-ar fi aflat la debitor, in cazul obligatiilor de a da si de a preda. In al treilea rand, imposibilitatea
fortuita de e!ecutare are .. in materia contractelor.', semnificatia riscului contractual in functie de solutia de
rezolvare a riscului contractual, imposibilitatea fortuita de e!ecutare va determina fie desfiintarea
contractului, suspendarea lui sau, daca e vorba de contracte cu e!ecutare succesiva, incetarea lor. ,i cand e
vorba de contracte unilaterale, daca actiunea impre#urarii care face imposibila e!ecutarea este doar
temporara, obligatia nu se va stinge, ci se va suspenda.
:evenim la actiunea pauliana
*fectele actiunii pauliene) readucerea bunului care formeaza obiectul contractului revocat in patrimoniul
debitorului fraudulos, astfel incat creditorul se poate indestula din valoarea bunului in limita creantei sale.
6Drept Civil Curs 12 - 2009
Asadar, revocarea presupune doar o desfiintare partiala a actului fraudulos, deci numai in masura necesara
pentru acoperirea creantei creditorului. In rest, actul ramane 1 ceilalti creditori nu se vor putea indestula din
bunul care formeaza obiectul actului fraudulor. :ezulta ca actiunea pauliana este o sanctiune civila care
consta in inopozabilitatea fraudulos fata de creditor. *ste vorba de una dintre e!ceptiile de la regula
opozabilitatii fata de terti a contractului. Ca natura #uridica, actiunea pauliana e o actiune in inopozabilitate,
deosebindu-se de actiunea in nulitate. *fectul nulitatii este desfiintarea contractului nu doar fata de cel care
face actiunea, ci fata de toti ceilalti. $esfiintarea poate sa fie totala sau partiala, in functie de caracterul
nulitatii, iar nu in functie de valoarea creantei celui care introduce actiunea.