TGD Curs XIV 17.01.2011 Functiile dreptului 1.

notiunea functiilor dreptuluiuti in domeniul realizarii dreptului -reprezinta directiile fundamentale ale mecanismului uridic l-a indeplinirea carora participa intre!ul sistem de drept prcum si or!anle institutile si autoritatile pu"lice a"ilitate cu atri"# -dreptul are ca principala functie ca rezol$area conflictelor uridice dintre indi$izi si !rupuri dintre !rupuri. Functiile dreptului reprezinta atat scopul cat si mi locul prin care se atin!e acest scop. %rezentarea functiilor dreptului 1. functia de institutionalizare sau de formalizarea uridica a or!anizarii social politice&in $irtutea acestei functii dreptul asi!ura cadrul le!al de functionare a intre!ului sistem social or!anizarea & functionarea&atri"utiile &competentele institutilor si a autoritatilor pu"lice sunt sta"ilite prin intermediul dreptului. 2. Functia de conser$are&aparare si !arantare a $alorilor fundamentale ale soocietatii&dreptul apare ca un factor al dez$oltarii sociale astfel&dretul defineste un cadru !eneral de desfasurare a relatiilor sociale& identifica un tipar de comportament si sta"ileste principile de "aza ale con$ietuirii sociale '. Functia de conducere a societatii&iz$oarele dreptului in primul rand actul normati$ pot fi considerate si acte de conducere sociala. %rin intermediul lor dreptul incearca sa normeze raporturile intra si inter sociale (. Functia normati$a& aceasta deriza din faptul ca dreptul este destinat sa asi!ure poporului careia sa i se su"simeze comportamentele indi$iduale. )ste o functie de sinteza care implica pe toate celalalte. *ormati$itate uridica este o componenta a normati$itati sociale& prin normele si institutile sale dreptul incearca a pro!rama li"ertate de actiune a omului. Dreptul este un mi loc eficace de or!anizare si conducere a societatii. D+)%T,- I* .I.T)/ *0+/1TIV .0CI1Indi$idul isi desfasoara acti$itatea in societate relatiile aparute intre acestia si ceilalti indi$izi&acestia si colecti$itate formand $iata sociala. In orice societate se ceraza un sistem permanent de dependente intre indi$izi. 1ctiunile acestora fiind determinate de proprile interese. 1cti$itate umana se desfasoara intr-un cadru comple2 atat social uman cat si fizic natural. 1stfel in cat fiinta umana tre"uie sa fie inteleasa ata din punct de $edere "iolo!ic dar si ca un indi$id capa"il sa anticipeze sa pre$ada cursul e$enimentelor. Din intrea!a acti$itate umana importanta in situatia de fata este dimensiunea normati$a& care sintetizand indica indi$idului ce poate sa faca & ce tre"uie sa faca& respecti$ de la ce tre"uie a se a"tine sa se faca. +ezultate actiuni umane tre"uie sa fie apreciate nu doar din perspecti$a personala ci si sociala. *ormarea acti$itatii umane presupune fi2area unor limite de actiune oricarui indi$id fiind o cerinta a societatii. In principiu orice acti$itate umana este supusa normarii iar sistemul de norme pre-e2ista deciziei si conduitei efecti$e a indi$idului. .I.T)/,- *0+/)-0+ .0CI1-) *ormele sociale nu au o e2istenta anar3ica fiind necesara cola"orarea dintre ele si implicid o delomitare a tipurilor de norme ci sta"ilirea trasaturilor acestora. )ste format din4 1. *ormele etice sau morale 2. *ormele o"isnuelice ' *orme reli!ioase ( *orme 5uridice

C0+)-1TI1 I*T+) *0+/)-) 5,+IDIC) C, C)-) )TIC) Dreptul sa desprins treptat din normele o"icei astfel ca putem afirma ca morala precede dreptul. Din punc de $edere istoric dreptul a e$oluat odata cu morala iar din punct de $edere stiintifice acestea au constituit au constituit o"iectul central al teoriei si filozofiei dreptului. +aportul dintre drept si morala poate fi apreciat din 2 o"iecti$e4 1 Dreptul este un minim de morala 2 .tatul este sin!urul temei uridic *ormele dreptului poziti$ tre"uie sa se construeasca asa dar pe "aza unor scopuri morale c3iar daca e2ista si norma uridice carora princiipile morale le sunt indiferente.6normele economice7. Influenta moralei tre"uie sa se simta ata in momentul crearii dreptulunai cat si in procesul de aplicare a acestuia. *orma uridica reprezinta printre altele un important mi loc de educare morala. )2ista cate$a trasaturi ce diferentiaza norma uridica si norma morala4 1.*orma uridica re!lementeaza relatii sociale ce $izeaza re!alrea raporturilor sociale de natura uridica si care constituie fundamentul ordini sociale 2. norma uridica are o structura si o forma aparte '. 0 norma morala poate de$eni o norma uridica in functie de interesul lezat si de modul de aparare sooociala dorit& insa norma etica $a putea sa de$eni e2i!i"ila 8..doar daca poate de$ini norma uridica (.*ormele uridice sunt depuse in permanenta sistematizarii si pu"licitatii. 9. *ormele o"icei au precedat normele uridice o"iceiul fiind una dintre primele forme de e2primare a dreptului. 0"iceiul este ore!ula de conduita statornicita in timpul con$ietuirii umane printr-un uz indelun!at. 0"iceiul reprezinta re!ula asupra caroia mem"ri societatii au cazut de acord. 0"iceiul nu se confunda cu o"isnuintele care reprezinta o :ntreprindere indi$iduala& nu s confunda cu uzurile care au un caracter con$entional partiile ale!and sa actioneze intr-un anumit mod astfel precum ezulta din practica do$edita. ,zurile tre"uie do$edite in fata instatei de udecata pe cand o"iceiurile&este suficient a fi in$ocate in fata acestora. *0+/)-) T);*IC) .unt de re!ula& Cele mai multe norme cu caracter te3nic apar in zona economica si special in ce industriala. Insa norme cu caracter te3nic pot fin intalnite si in cadrul a dreptului6normele de te3nica le!iislati$a7

C)T1T)*I1 +0/1*1 *outine. Cetatenia romana este o notiune ce nu intereseaza doar dreptul constitutional ci si dreptul international pri$at si ppu"lic si dreptul familieie. Cetatenii romani "eneficiaza in "aza constitutiei si a le!ilor de toate drepturile si li"ertatilor fundamentale fiind o"li!ati a repecta si a duce la indeplinire si indatoririle fundamentale fata de stat&<. *otiunea de cetatenie are 2 intelesuri. 1. intelesul politic& atunci cand cetatenia ste pri$ita ca apartenenta unui indi$id la o colecti$itate umana or!anizata su" forma statului. 2. sensul uridic& care are 2 acceptiuni a7 institutie uridica6!rupul de norme uridice care re!lementeaza cetatenia7 "7 conditia uridica a persoanei ce o detine. Cetatenia poate fi detinuta doar de persoane fizice. )a reprezinta calitatea persoanei fizice ce presupune relatii permanente social economice& politice si uridice& dintre persoana fizica si stat& do$edind apartenenta pers fizice la statul roman si atri"uind pers fizice posi"ilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor si indatoririlor pre$azute de constitutie si de le!ile romane. Desi initial se folosea titulatura de nationalitate in prezent nationalitatea defineste apartenenta unui indi$id la o natiune fiind asadar o cate!orie politica& spre deose"ire& notiunea de cetatenie& defineste statutul uridic al unei pers fizice. 2 *atura uridica a cetateniei. %entru a sta"ili natura uridica a cetateniei se pleaca de la cate!oria de su"iect a raportului uridic. Incercandu-se a se raspunde la urm intre"area4este cetatenia un element al capacitatii uridice== %ersoanele fizice apar ca su"iecte de drept constitutional in calitate de cetateni straini sau apatrizi. De cele mai multe ori insa& strainii si apatrizii nu intra in raportul de drept constitutional& astfel ca daca am aprecia ca cetatenia este un element al capacitatii uridice am considera ca strainii si apatrizii nu au capacitate uridica. In consecinta capacitatea uridica este permisa pt a a putea de$eni un su"iect al rap constitutional& asadar un prim element al capacitatii uridice este calitatea de pers uridica& cel de-al doilea este cetatenia& capacitatea deplina a$and-o cetatenii iar capacitatea restransa strainii si apatrizii. In concluzie cetatenia este un element constituti$ al capacitatii uridice cerute in dreptul constitutional. '. principiile pri$itoare la cetatenia romana. a. numai cetatenii romani sunt titularii pre$azute drepturilor de constitutie si de le!e. Cu limitarile si pozitionarile constitutionale& cetatenii straini pot sa ocupe functii pu"lice in +omania sau pot sa e2cercite dreptul de proprietate pri$ata. ". Doar cetatenii romani pot indeplini toate o"li!atiile pre$azute de constitutie c. Cetatenii romani sunt e!ali in drepturi fara nicio discriminare. d. Cetatenia este in e2clusi$itate o c3estiune de stat. e. Casatoria nu produce nici un efect uridic asupra cetateniei sotilor. f. .c3im"area cetateniei unuia dintre soti nu produce nici un efect asupra cetateniei celuilalt sot. (. do"andirea si pierderea cetateniei romane. In lume e2ista 2 moduri ori!inare de do"andirea a cetateniei4 1. us lo!ic 6le!ea locului7& potri$it acesteia cetatenia statului se acorda persoanelor care s-au nascut pe teritoriul acelui stat& nefiind luat in considerare niciuna dintre cetateniile parintilor. 2. us san!$inis6le!ea san!elui7 po>ti$it careia statul acorda cetatenia plecand de la prezumtia ca cel putin unul dintre parinti are cetatenia acelui stat nea$and importanta uridica locul nasterii copilului. 1ceasta este modalitatea dupa care se do"andeste cetatenia in +omania.

/odurile deri$ate de do"andire a cetateniei romane sunt4 1. do"andirea cetateniei romane prin nastere. 2. do"andirea cetateniei romane prin repatriei. +edo"andesc cetatenia acei cetateni romani ce au primit aceasta cetatenie& dar care urmare a sta"ilirii in strainatate au pierdut-o. in cazul copilului minor daca aceasta a implinit 1( ani este necesar a-si e2prima prorpriul conssimtamant. In cazul in care parintii nu se intele! asupra cetateniei copilului& soarta copilului minor o $a decide instanta de udecata de la domiciliul minorului. Cererile de repatriere se adreseaza autoritatii nationale pt cetatenie sau misiunilor diplomatice romanesti in strainatate. .olutionarea cererii re$ine autoritatii nationale pt cetatenie& admiterea sau respin!erea cererii facandu-se prin ordin al presedintelui 1*C. '. do"andirea cetateniei romane prin adoptie& astfel poate do"andi cetatenia romana copilul strain sau apatrid ce nu a implinit $arsta de 1# ani si a carui parinte?parinti au cetatenie romana. Copilului care a implinit 1( ani i se $a cere sa-si e2prima propriul consimtamant pri$ind acordarea cetaniei. (. do"andirea cetateniei romane la cerere este modalitatea prin care strainii si apatrizii pot do"andii cetatenia romana. Conditiile pe care tre"uie sa le indeplineasca sunt cumulati$e si anume4 a. s-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul +omaniei sau desi nu s-a nascut pe teritoriul +omaniei domiciliaza aici de cel putin # ani respecti$ 9 ani de la data casatoriei in cazul in care persoana este casatorita cu un cetatean roman. ". moti$e temeinice& persoana a facut in$estitii ce depasesc 900.000 euro& aceste termene pot fi reduse la umatate c. do$edeste prin comportament actiuni si atitudine atasament fata de statul si poporul roman& nu inteprinde si nici nu a inteprins sau spri in actiuni impotri$a ordinii de drept sau a securitatii nationale d. are 1# ani impliniti e. are asi!urate mi loace le!ale de e2istenta decenta f. are o "una comportare si nu a fost arestat in tara sa pt o infractiune ce il face nedemn de a fi cetatean roman !. cunoaste suficient lim"a romana& elemente de cultura si ci$ilizatie romaneasca& pre$ederile constitutiei si imnul national. %ot solicita cetatenie romana astfel atat cei care nu au a$ut-o& cat si cei care au a$ut-o& au pierdut-o din moti$e neimputa"ile lor sau le-a fost ridicata fara $oie si care doresc sa-si pastreze domiciliul in strainatate. Din punct de $edere procedural cererea se face in lim"a romana se depune personal si doar in cazuri e2ceptionale prin mandatar si se adreseaza Comisiei pt acordarea cetateniei din cadrul 1*C. 1ceasta comisie $a intocmi un raport si in cazul in care se acorda cetatenia raportul si cererea sunt inaintate presedintelui autoritatii pt emiterea ordinului pt acordarea cetateniei. +espin!erea se face tot prin ordin al acestui presedinte. 0rdinele pri$ind acordarea sau neacordarea cetateniei se pu"lica in /0 si pot contestate potri$it le!islatiei conten!iosului administrati$. Copilul !asit pe teritoriul +omaniei& $a do"andi cetatenia romana plecandu-se de la prezumtia ca cel putin unul dintre parinti lui era cetatean roman. In cazul in care pana la implinirea $arstei de 1# ani se sta"ileste filiatia fata de un parinte iar acesta este cetatean strain copilul $a pierde cetatenia romana. Cei care do"andesc cetatenia romana la cerere sau prin repatriere tre"uie sa depuna

uramantul de credinta fata de tara si doar de la data depunerii acestui uramant de$ine cetatean roman. %ierderea cetateniei romane. 1. retra!erea cetatteniei romane. 1ceasta apare ca o sanctiune a statului roman care nu poate fi aplicata celui care a do"andit prin nastere cetatenia romana. .ituatiile in care se retra!e cetatenie sunt4 Celui aflat in strainatate si sa$arseste fapte deose"it de !ra$e prin care $atama interesele statului roman sau afecteaza presti!iul roman. Celui aflat in strainatate si care se inroleaza in armata unui stat nu care +omania a rupt relatiile diplomatice sau este in stare de raz"oi. Celui care este cunoscut ca a a$nd le!aturi cu !ruparile teroriste sau le-a spri int su" orice forma sau a sa$arsit fapte care pun in pericol si!uranta nationala. Celui care a do"andit-o in mod fraudulos. 1utoritatea nationala pt cetatenie prin comisia de specialitate constata indeplinirea uneia dintre aceste situatii si promune presedintelui autoritatii retra!erea cetateniei romane. Cetatenia romana $a fi pierduta in momentul pu"licarii in /0. +enuntarea la cetatenia romana. )ste un mod amia"il de a pune capat relatiilor dintre cetateanul roman si statul roman. .e apro"a celui care a implinit 1# ani& care nu este in$inuit sau inculpat intr-o cauza penala& sau nu este condamnat la e2ecutarea unei pedepse penale& care nu este urmarit pt delicte& care do$edeste ca are moti$e temeinice pt renuntarea la cetatenie si care do$edeste ca a do"andit sau a solicitat si are asi!urari solide ca $a o"tine o alta cetatenie. %entru a renunta la cetatenie se adreseaza o cere catre 1*C& apro"area sau respin!erea acesteia facandu-se prin ordin al presedintelui autoritatii& ordinul porducandu-si efecte uridice de la data pu"licarii in /0. 1lte cazuri in care se poate pierde cetatenia romana sunt atunci cand4 1. copilul roman minor a fost adoptat de cetateni straini. 2. cand se sta"ileste filiatia copilului constatand-se ca unul dintre parinti este cetatean strain '. cand se anuleaza sau se desface adoptia unui copil minor care a fost strain sau apatrid initial. 9. do$ada cetateniei romane se face pe teritoriul statului roman cu cartea sau "uletinul de identitate& pt copilul de pana la 1( ani cu certificatul de nastere si acul de identitate a unui dintre parinti& iar in strainatate cu pasaportul. @. cetatenia de onoare se acorda de catre parlamentul +omaniei la propunerea !u$ernului celui care a adus ser$icii deose"ite tarii si natiunii romane. Cel care do"andeste o astfel de cetatenie are toate drepturile si li"ertatile fundamentale din constitutie& e2ceptie facand drepturile electorale si dreptul de a ocupa o functie pu"lica in conditiile constitutionale. 7. statul roman accepta du"la sau c3iar multipla cetatenie.